Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
francez.
— cromatica este sugestiva; culoarea dominanta in poezie este gri, care rezultă
dintr-un amestec de alb și negru. Prezența ei în text poate fi asociata unei stări
precum nevroza, sugerând prăbușirea interioara, singurătatea, apăsarea și monotonia
exasperată;
⏺️ Poezia "Plumb" este o arta poetică, deoarece autorul își exprimă concepția
despre artă și despre rolul poetului. De asemenea putem aminti așezarea în fruntea
volumului de debut.
⏺️Prima strofă:
— Realitatea exterioara este descrisă în prima strofă prin cuvinte ca "sicriu" și
"cavou", simboluri ale unei lumi care îl impinge pe individ la izolare și la
singurătate întru-un spațiu sufocant, închis, apăsător.
— Cuvântul "plumb" este asocial "sicrielor", "cavourilor", "florilor" și
"coroanelor", toate acestea devenind simboluri ale morții prin alăturarea lor cu
plumbul.
—"Funerarul veștmânt" vine și el sa marcheze acest spațiu aflat sub semnul morții,
în care nu poate pătrunde decât vântul. Macabrul acestui spațiu este sporit de
scârțâitul sinistru al coroanelor de plumb.
⏺️ Strofa a doua:
— Ilustrează un univers interior degradat sugerat prin sintagme ca "amorul de
plumb" ce "dormea întors", care pot simboliza atât zadarnicia sentimentului de
dragoste pe care poetul încearcă inutil să-l salveze, cat și întoarcerea spre apus,
spre moarte.
— Sentimentul nu mai este posibil, pentru că "aripile" care înseamnă zbor,
înălțare, sunt de plumb: "Și-i atârnau aripile de plumb", iar "florile de plumb" pe
care "dormea întors amorul", semnifica falsa iluzie a salvării unui sentiment
condamnat pieirii.
— Așa se explică țipătul deznădăjduit al poetului "Și-am început să-l strig",
asociat senzației de frig "Și era frig" pe care o simte priveghind in singurătate
lângă "mort" , langa amorul pierdut.