Sindrom febril la copii

Rapel fiziologic

❖ Temperatura centrală a corpului uman prezintă un ritm circadian, cu valori minime între
orele 4-6 dimineaţa (36,4 C rectal) şi valori maxime (37,4 C seara) în jurul orei 1800.

❖ Termenul de febră (sinonim cu pirexie sau hipertermie) se foloseşte atunci când febra
este acută, de scurtă durată şi izolată neânsoţită de altă simptomatologie. În mod
obişnuit febra este definită ca o temperatură centrală mai mare de 38 C. Dacă
temperatura corpului este situată între 37 şi 38 C se etichetează subfebrilitate iar peste
39 C hiperpirexie.

❖ Termenul de stare febrilă sau sindrom febril se utilizează când febra se prelungeşte mai
mult timp şi este însoţită şi de alte semne de boală.

❖ Zona de neutralitate termică (termogeneza la valori minime) este pentru omul îmbrăcat
20-22 C iar pentru cel dezbrăcat 26-30 C.
 Rapel fiziologic

❖ Centri termoreglatori sunt localizaţi la nivel hipotalamic: hipotalamusul anterior care

reglează termoliza (pierderea de căldură) şi hipotalamusul posterior (“centru
frisonului”) care reglează termogeneza (producerea de căldură).

❖ Conexiunile dintre cele 2 grupuri de neuroni se realizează prin intermediul mediatorilor

chimici: serotonina şi catecolaminele.

❖ Centrii hipotalamici ai termoreglării primesc informaţii de la nivelul pielii

(termoreceptorii cutanaţi diferenţiaţi pentru cald şi rece), de la nivelul mediului intern
(termoreceptorii centrali stimulaţi de modificările temperaturii centrale). Căile eferente
sunt asigurate pe cale nervoasă sau a glandelor endocrine.
 Rapel fiziopatologic

❖ Cauza apariţiei febrei rezidă în ruperea echilibrului între termoliză şi termogeneză în

favoarea celei din urmă, ca urmare a intervenţiei unor stimuli: bacterii sau endotoxinele
acestora, viruşi, micelii, reacţii Ag/Ac, substanţe hormonale, medicamente. Aceşti
stimuli numiţi pirogeni exogeni, nu acţionează direct pe centrii termoreglării, ei sunt
fagocitaţi de leucocitele circulante sau de macrofagele tisulare.

❖ Fagocitoza pirogenilor exogeni are ca efect stimularea metabolică a acestor fagocite şi

prin intermediul activării sintezei de ARN-mesager şi de proteine se eliberează în
circulaţie un pirogen endogen (pirogen leucocitar).

❖ Pirogenul endogen acţionează la nivelul neuronilor termosensibili din hipotalamusul

posterior determinând sinteza unor monoamine (serotonină, noradrenalină) şi a unor
prostaglandine din grupa E. Aceste prostaglandine acţionează ca transmiţători centrali în
iniţierea febrei.
Measuring fever
(sites/location)
 Definiţie
Tipuri de febră
➢ Febra prelungită: o singură boală în care durata febrei o depăşeşte pe cea prognozată în
diagnosticul respectiv (ex.: >10zile pentru IRVA; >3 săptămîni pentru mononucleoză)
sau
O singură boală în care febra a fost iniţial simptomul major iar ulterior persistă cu o
intensitate diminuată

➢ Febra de etiologie necunoscută: o singură boală cu durata de cel puţin 3 săptămîni în

care febra >38,3oC persistă în majoritatea zilelor, iar diagnosticul rămâne incert după 1
săptămână de evaluare intensă.

➢ Febra recurentă: o singură boală în care febra şi alte semne şi simptome au un caracter
ondulant

➢ Febra periodică: episoade recurente ale bolii pentru care febra este simptomul major şi
alte simptome asociate sunt similare şi predictibile, cu intervale de săptămâni-luni de
stare cmpletă de sănătate. Periodicitatea acestor episoade fiind regulată sau neregulată.

La adult, febra prelungită
este definită prin o durată
de minimum 3 săptămâni
(Petersdorf şi Becson, 1980)
Definiţie
La copii, durata variază: la
sugar între 4-5 zile iar la
copil mare între 8-15 zile
(Bégué P, Quinet B, 1989).
 Examenul clinic
Aspectul general al bolnavului
✓ dacă copilul este vioi, febra poate semnifica o infecţie virală banală
✓ dacă copilul este apatic, hipoton, febra prelungită poate semnifica o infecţie severă ceea
ce impune efectuarea unor investigaţii suplimentare în special examen otic şi puncţia
lombară

Aspectul faciesului
✓ faciesul toxic, palid cenuşiu, cu ochii încercănaţi, poate orienta către o infecţie serioasă
(pneumonie gravă, septicemie)
✓ faciesul palid-gălbui, supt, încercănat (facies “piuric”) poate orienta către o infecţie
urinară
✓ faciesul peritoneal poate sugera o peritonită sau infecţie intraperitoneală (abces pelvin)
✓ rash-ul “în fluture” poate orienta către lupus eritematos sistemic
✓ facies rigid, de mască poate sugera sclerodermia
✓ dismorfismul facial (în bolile ereditare): displazia ectodermală anhidrotică,
hipercalcemia idiopatică)
 Examenul clinic
Aspectul tegumentelor

✓ paloarea tegumentelor: crizele hemolitice din anemiile hemolitice constituţionale sau

câştigate, bolile inflamatorii cronice, malignităţile hematologice.

✓ manifestări hemoragice cutanate (echimoze, peteşii, hematoame): leucemia acută,

meningococcemia, coagulare diseminată intravasculară. Peteşiile, hemoragiile liniare
subunghiale, nodulii Osler reprezintă manifestări cutanate caracteristice endocarditei
bacteriene.

✓ icterul sau subicterul tegumentar asociat cu febră, hepato-splenomegalie, sufluri sau

zgomote cardiace poate orienta către o endocardită bacteriană.

✓ erupţii cutanate: tipice pentru febrele eruptive (rujeolă, rubeolă, scarlatină),

mononucleoză infecţioasă, histiocitoză X (boala Abt-Letterer-Siwe). Eritemul nodos
(noduli dermo-epidermici, de 1-3 cm, violacei situaţi pe feţele de extensie a gambelor)
poate apare în: tuberculoza pulmonară, infecţii streptococice, LES, administrarea de
medicamente.
 Examenul clinic
Adenopatiile

Se vor preciza:
➢ sediul adenopatiilor:
✓ adenopatii locoregionale în procese infecţioase supurative sau tumori,
✓ adenopatii generalizate în: bolile inflamatorii cronice, infecţiile sistemice,
malignităţi hematologice

➢ prezenţa sau absenţa durerii spontane sau la palpare:

✓ durerea la palpare este caracteristică limfoadenopatiilor inflamatorii;
✓ adenopatii nedureroase sunt caracteristice pentru adenopatiile neoplazice şi cele
tuberculoase

➢ tendinţa de supuraţie

➢ invadarea capsulei şi a ţesutului din jur

 Examenul clinic
Manifestări patologice la nivelul unor aparate şi sisteme (1)

✓ dispneea sau polipneea poate traduce o pneumonie clinic silenţioasă, un abces

retrofaringian

✓ bronhoreea cu sau fără hemoptizie asociată cu hipocratism digital poate sugera o

bronşiectazie asociată unei fibroze chistice de pancreas

✓ apariţia sau modificarea unor sufluri în context febril la un bolnav valvular poate sugera
o endocardită bacteriană sau o recidivă a RAA

✓ dureri lombare cu polakiurie, disurie, hematurie asociată cu febră poate sugera o infecţie
urinară

✓ otoree, tumefacţia părţilor moi la nivelul mastoidei asociate cu febră sugerează prezenţa
otitei sau mastoiditei

✓ rinoreea purulentă, obstrucţia nazală, sensibilitatea la presiune a părţilor moi deasupra

sinusului afectat sugerează prezenţa unei sinuzite
 Examenul clinic

Manifestări patologice la nivelul unor aparate şi sisteme (2)

✓ semnele meningiene pozitive, convulsiile, sindromul infecţios, tulburări de conştienţă pot

orienta către meningoencefalită.

✓ semnele neurologice de focar, semnele de hipertensiune intracraniană asociate cu febră la

un copil cu cardiopatie congenitală pot sugera o embolie sau un abces cerebral

✓ visceromegalia (hepatosplenomegalia) şi febra pot orienta către: hepatită cronică, boală

granulomatoasă hepatică (lues, TBC, sarcoidoză, toxoplasmoză, bruceloză) infecţii
parazitare (echinococoză, abces sau tumoră hepatică, mononucleoză infecţioasă,
malignitate hematologică)

✓ artrita asociată cu febră poate sugera: RAA, artrită septică, artrită cronică juvenilă
 Diagnosticul paraclinic al SFP

Examene paraclinice de primă intenţie:

✓ hemoleucogramă
✓ VSH
✓ proteina C reactivă
✓ examen sumar de urină
✓ IDR la tuberculină
✓ radiografie pulmonară
✓ examen ORL
✓ hemocultură
✓ urocultură
✓ coprocultură
✓ EKG
✓ EEG
✓ examen stomatologic
✓ examen chirurgical
Tratament
Acetaminophen
 10-15 mg/kg/dose
24h: 60mg/kg/day
 1y.o, 10 kg

 100-150 mg PARACETAMOL

 Rp.: Susp Acetaminophen 120mg/5 ml

 Dtd N1
 S.: Orally, 5 ml at the t>38 C

 How many times a day?

Antipyrethic medication

Oral Rectal Intravenous

Available Caps./Tab. 60 mg; 10 mg/ml
Acetaminophen 500mg 125mg;
500mg
Liquid:
120mg/5ml
250mg/5ml
Oral Rectal Intravenous

Available Caps./Tab. 60 mg; 10 mg/ml

Ibuprofen 200mg; 400 mg 125mg

Liquid:
100mg/5ml
200mg/5ml