Anuar 2009

RAPORT ANUAL PRIVIND
STAREA FACTORILOR DE
MEDIU – JUDETUL GORJ
– 2009
1
Cuprins
Cuvânt inainte
Introducere
Rezumat
Capitolul 1 Cadrul natural, date demografice şi organizarea administrativ teritorială

1.1 Date generale
1.2 Resursele naturale
1.3 Date demografice şi organizare administrativ teritorială
1.4 Tendinţe socio-economice în judeţul Gorj
Capitolul 2 Atmostefa
2.1 Emisii de poluanţi atmosferici
2.1.1 Emisii de gaze cu efect acidifiant
2.1.2 Emisii de compuşi organici volatili nemetanici
2.1.3 Emisii de metale grele
2.1.4 Emisii de plumb
2.1.5 Emisii de poluanţi organici persistenţi
2.1.6 Emisii de hidrocarburi aromatice policiclice
2.1.7 Emisii de bifenili policloruraţi
2.1.8 Emisii de hexaclorbenzen
2.2 Calitatea aerului ambiental
2.2.1 Dioxidul de azot
2.2.2 Dioxidul de sulf
2.2.3 Pulberi în suspensie
2.2.4 Metale grele
2.2.5 Monoxidul de carbon
2.2.6 Benzenul
2.2.7 Amoniac
2.2.8 Ozonul
2.2.9 Evoluţia calităţii aerului
Capitolul 3 Schimbări climatice

3.1 Cadru general
3.1.1 Cadru legislativ referitor la impactul schimbărilor climatice în România
3.2 Emisii totale anuale de gaze cu efect de seră
3.3 Emisii anuale de dioxid de carbon
3.4 Emisii anuale de metan
3.5 Emisii anuale de protoxid de azot
3.6 Emisii anuale de gaze fluorurate
3.7 Acţiuni pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră
3.7.1 Participarea la utilizarea mecanismelor Protocolului de la Kyoto
3.7.2 Participarea României la implementarea schemei europene de
comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de
seră
Capitolul 4 Apa
4.1 Introducere
4.2 Resursele de apă
4.2.1 Resursele de apă teoretice şi tehnic utilizabile
4.2.2 Prelevări de apă
4.2.3 Mecanismul economic în domeniul apelor
2
4.3 Ape de suprafaţă
4.3.1 Starea ecologică şi chimică a cursurilor de apă ale râurilor interioare
4.3.2 Starea ecologică a lacurilor
4.3.2.1 Calitatea principalelor lacuri din judeţul Gorj în raport cu gradul de
troficitate
4.3.2.2 Calitatea principalelor lacuri din judeţul Gorj în raport cu chimismul
apei
4.3.3 Starea fluviului Dunărea
4.3.4 Calitatea apei Dunării pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei “Delta Dunării”
4.3.5 Starea apelor Mării Negre
4.4 Ape subterane
4.5 Starea apei brute destinate potabilizării
4.6 Apa potabilă
4.7 Apa de îmbăiere
4.8 Apele uzate
4.8.1 Structura apelor uzate evacuate în anul 2009
4.8.2 Substanţe poluante şi indicatori de poluare în apele uzate
4.8.3 Reţele de canalizare
4.9 Zone critice sub aspectul poluării apei de suprafaţă şi subterane
4.10 Obiective şi măsuri privind protecţia apelor împotriva poluării şi
supraexploatării
Capitolul 5 Solul
5.1 Introducere
5.2 Fondul funciar. Repartiţia solurilor pe categorii de folosinţe
5.3 Presiuni ale unor factori asupra stării de calitate a solurilor
5.3.1 Îngrăşăminte
5.3.2 Produse pentru protecţia plantelor (fitosanitare)
5.3.3 Soluri afectate de reziduuri zootehnice
5.3.4 Situaţia amenajărilor de îmbunătăţiri funciare/agricole
5.3.5 Poluarea solurilor în urma activităţii din sectorul industrial (minier, siderurgic,
energetic etc.)
5.3.6 Poluarea solurilor cu emisii de la termocentralele pe cărbune
5.4 Calitatea solurilor
5.4.1 Repartiţia terenurilor pe clase de calitate
5.4.2 Principalele restricţii ale calităţii solurilor
5.5 Monitorizarea calităţii solurilor
5.6 Zone critice sub aspectul degradării solurilor
5.6.1 Inventarul terenurilor afectate de diferite procese
5.6.2 Inventarul siturilor contaminate
5.7 Acţiuni întreprinse pentru reconstrucţia ecologică a terenurilor degradate şi
pentru ameliorarea stării de calitate a solurilor
5.7.1 Modalităţi de investigare
5.7.2 Reconstrucţia ecologică a solurilor
Capitolul 6 Conservarea naturii şi a biodiversităţii, biosecuritatea

6.1 Biodiversitatea României
6.2 Habitatele naturale. Flora şi fauna sălbatică
6.2.1 Habitatele naturale
6.2.2 Flora şi fauna sălbatică
6.2.3 Specii din flora şi fauna sălbatică valorificate economic, inclusiv ca resurse
genetice
6.2.4 Specii deţinute in captivitate
3
6.2.4.1 Grădini zoologice, acvarii publice şi centre de reabilitare şi/sau
îngrijire
6.3 Starea ariilor naturale protejate
6.3.1 Arii de interes naţional
6.3.2 Arii de interes internaţional
6.3.3 Arii de interes comunitar
6.4 Mediul marin şi costier
6.4.1 Introducere
6.4.2 Starea ecosistemului şi resurselor vii marine. Situaţia speciilor periclitate
6.4.2.1 Starea litoralului şi a zonei costiere
6.4.2.2 Starea ecosistemului marin
6.4.2.3 Situaţia speciilor periclitate
6.4.3 Starea fondului piscicol marin
6.4.4 Marea Neagră şi dezvoltarea durabilă
6.5 Starea pădurilor
6.5.1 Fondul forestier
6.5.2 Funcţia economică a pădurilor
6.5.3 Masa lemnoasă pusă în circuitul economic
6.5.4 Distribuţia pădurilor după principalele forme de relief
6.5.5 Starea de sănătate a pădurilor
6.5.6 Suprafeţele din fondul forestier naţional parcurse cu tăieri
6.5.7 Zone cu deficit de vegetaţie forestieră şi disponibilităţi de împădurire
6.5.8 Suprafeţe de teren scoase din fondul forestier pentru alte utilizări
6.5.9 Suprafeţe de păduri regenerate în anul 2009
6.5.10 Presiuni antropice exercitate asupra pădurilor. Sensibilizarea publicului
6.5.11 Impactul silviculturii asupra naturii şi mediului
6.6 Presiuni antropice exercitate asupra biodiversităţii
6.7 Biosecuritatea
6.7.1 Reglementări în domeniul biosecurităţii
6.7.2 Locaţii şi suprafeţe cultivate cu plante superioare modificate genetic în
România
6.7.3 Coexistenţa
6.7.4 Perspective
Capitolul 7 Deşeuri
7.1 Date generale
7.2 Deşeuri municipale
7.2.1 Cantităţi şi compoziţie
7.2.2 Deşeuri biodegradabile
7.2.3 Gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje
7.2.4 Tratarea şi valorificarea deşeurilor municipale
7.2.5 Eliminarea deşeurilor municipale
7.2.6 Gestionarea deşeurilor periculoase din deşeurile municipale
7.2.7 Gestionarea deşeurilor din construcţii şi desfiinţări
7.3 Deşeuri de producţie
7.3.1 Deşeuri de producţie periculoase
7.3.2 Gestionarea deşeurilor de producţie nepericuloase
7.3.3 Gestionarea şi controlul bifenililor policloruraţi şi ale altor compuşi similari
7.4 Gestionarea deşeurilor de baterii şi acumulatori
7.4.1 Gestionarea deşeurilor de baterii şi acumulatori portabili
7.4.2 Gestionarea deşeurilor de baterii şi acumulatori auto şi industriali
7.5 Deşeuri generate de activităţi medicale
7.6 Nămoluri
7.6.1 Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate orăşeneşti
4
7.6.2 Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale
7.7 Deşeuri de echipamente electrice şi electronice
7.8 Vehicule scoase din uz – operatori economici economici autorizaţi pentru
colectarea şi tratarea VSU, număr de vehicule colectate şi dezmembrate
7.9 Uleiuri uzate
7.10 Impactul activităţilor de gestionare a deşeurilor asupra mediului
7.11 Iniţiative adoptate pentru reducerea impactului deşeurilor asupra mediului
7.12 Tendinţe privind generarea deşeurilor
7.12.1 Prognoza privind generarea deşeurilor municipale
7.12.2 Prognoza generării deşeurilor de producţie
7.12.3 Îmbunataţirea calitaţii managmentului deşeurilor
Capitolul 8 Substanţe şi preparate chimice periculoase

8.1 Introducere
8.2 Importul şi exportul anumitor substanţe şi preparate periculoase (PIC)
8.3 Substanţe reglementate de Protocolul de la Montreal (ODS)
8.3.1 Substanţe reglementate de Protocolul de la Montreal – Regulamentul
1005/2009 privind anumite gaze fluorurate cu efect de seră
8.3.2 Substanţe reglementate de Regulamentul 842/2006 privind anumite gaze
fluorurate cu efect de seră
8.4 Evaluarea riscului asupra mediului reprezentat deprodusele biocide si
pentru protectia plantelor
8.5 Poluanţi organici persistenţi
8.6 Metalele grele - mercur, nichel
8.7 Introducerea pe piaţă a detergenţilor
8.8 Prevenirea, reducerea şi controlul poluării mediului cu azbest
8.9 Regulamentul 1907/2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea şi
restricţionarea substanţelor chimice – REACH
Capitolul 9 Radioactivitatea
9.1 Reţeaua naţională de supraveghere a radioactivităţii mediului
9.2 Programul Naţional standard de monitorizare a radioactivităţii mediului
9.2.1 Radioactivitatea aerului
9.2.2 Radioactivitatea apelor
9.2.3 Radioactivitatea solului
9.2.4 Radioactivitatea vegetaţiei
9.3 Programe de supraveghere a radioactivităţii mediului în zonele cu fondul
natural modificat antropic
9.3.1 Impactul funcţionării CNE Cernavodă asupra populaţiei şi mediului
9.3.1.1 Programul de supraveghere radiologică a mediului
9.3.1.2 Expunerea populaţiei în zona de influenţă CNE PROD Cernavodă
9.3.2 Impactul funcţionării CNE Kozlodui asupra populaţiei şi mediului
9.3.2.1 Programul de supraveghere radiologică a mediului
9.3.2.2 Expunerea populaţiei din zona de influenţă CNE Kozlodui
9.3.2.3 Expunerea populaţiei în zona de influenţă a SCN – FCN Piteşti
9.3.2.4 Expunerea populaţiei în zona platformei Măgurele
Capitolul 10 Mediul urban

10.1 Aşezări urbane
10.1.1 Amenajarea teritorială
10.1.1.1 Procesul de urbanizare
10.1.1.2 Dezvoltarea zonelor rezidenţiale
10.1.1.3 Concentrările urbane
10.1.1.4 Situaţia spaţiilor verzi şi a zonelor de agrement
5
10.2 Zgomot
10.2.1 Hărţi strategice de zgomot
10.2.2 Măsurători de zgomot în anul 2009
10.3 Mediu şi sănătate
10.3.1 Efectele poluării aerului asupra stării de sănătate
10.3.2 Efectele apei poluate asupra stării de sănătate
10.3.3 Efectele gestionări deşeurilor municipale asupra stării de sănătate a populaţiei
10.3.4 Efectele zgomotului asupra sănătăţii populaţiei
10.4 Obiective şi măsuri
10.4.1 Obiective şi măsuri pentru gestionarea calităţii aerului
10.4.2 Obiective şi măsuri privind reducerea poluării apei
10.4.3 Obiective şi măsuri privind gestionarea deşeurilor municipale
10.4.4 Obiective privind reducerea zgomotului
10.4.5 Obiective şi măsuri pentru conservarea şi extinderea spaţiilor verzi
Capitolul 11 Presiuni asupra mediului

11.1 Agricultura
11.1.1 Interacţiunea agriculturii cu mediul
11.1.2 Evoluţiile din domeniul agriculturii, estimările noilor efective de animale şi
perfecţionarea metodelor de reducere a emisiilor din sectorul agricol
11.1.2.1 Evoluţia suprafeţelor de păduri regenerate
11.1.2.2 Evoluţia şeptelului
11.1.2.3 Agricultura ecologică
11.1.3 Impactul activităţilor din sectorul agricol asupra mediului
11.1.4 Utilizarea durabilă a solului
11.2 Capacitatea de pescuit
11.2.1 Pescuitul în apele interioare
11.2.2 Pescuitul marin
11.3 Acvacultura
11.4 Industria
11.4.1 Poluarea din sectorul industrial şi impactul acesteia asupra mediului
11.4.2 Activităţi industriale care se supun prevederilor directivei privind prevenirea şi
controlul poluării industriale
11.4.3 Măsuri şi acţiuni întreprinse în scopul prevenirii, ameliorării şi reducerii
poluării industriale
11.5 Turismul
11.5.1 Potenţialul turistic
11.5.2 Impactul turismului asupra mediului
11.5.3 Tendinţe de dezvoltare a turismului. Obiective şi măsuri
11.6 Poluări accidentale. Accidente majore de mediu
11.6.1 Poluări accidentale cu impact major asupra mediului
11.6.2 Poluări cu efect transfrontier
Capitolul 12 Energia
12.1 Impactul sectorului energetic asupra mediului
12.2 Consumul brut de energie
12.3 Producţia de energie electrică
12.4 Impactul consumului de energie electrică asupra mediului
12.5 Impactul extracţiei de ţiţei şi gaze naturale asupra mediului
12.6 Energii neconvenţionale
12.7 Evoluţia energiei în perioada 1995 – 2009 şi tendinţele generale în următorii
ani
12.8 Eficienţa energetică în Gorj – costuri şi beneficii
6
Capitolul 13 Transporturile şi mediul
13.1 Impactul transporturilor asupra mediului
13.2 Evoluţia transporturilor şi acţiuni desfăşurate în scopul reducerii emisiilor din
transporturi
13.3 Situaţia parcului auto
13.4 Transportul şi dezvoltarea durabilă
Capitolul 14 Instrumente ale politicii de mediu in România

14.1 Cheltuieli şi resurse pentru protecţia mediului
14.2 Cheltuieli şi investiţii efectuate de agenţii economici în anul 2009 şi raportate
la Garda Naţională de Mediu
14.3 Fondul pentru mediu
14.4 Fondurile Uniunii Europene
14.4.1 Fondurile Uniunii Europene de pre-aderare
14.4.2 Fondurile Uniunii Europene de post-aderare
14.5 Planificarea de mediu
14.6 Integrarea politicii de mediu în alte politici sectoriale
14.7 Dezvoltarea durabilă în România
7
Cuvânt înainte
Până nu demult resursele naturale regenerabile ale Terrei erau suficiente pentru
nevoile omenirii. În prezent, ca urmare a exploziei demografice şi a dezvoltării fără
precedent a tuturor ramurilor de activitate, necesarul de materie primă şi energie pentru
producţia de bunuri a crescut mult, iar exploatarea intensă a resurselor pământului relevă,
tot mai evident, un dezechilibru ecologic.
In tumultul generalizat al schimbărilor, trebuie să tragem încă un semnal de alarmă
legat de mediul înconjurator, de supravieţuirea omului şi a existenţei vieţii pe Terra.
Mediul înconjurător apare ca o realitate pluridimensională care include nu numai
mediul natural, dar si activitatea si creaţiile omului, acesta ocupând o dublă poziţie: de
“component” al mediului şi de “consumator”, de beneficiar al mediului.
Valorificarea resurselor naturale are în vedere administrarea eficientă, transparentă
şi responsabilă care trebuie puse în valoare, dar, în acelaşi timp protejate şi păstrate
pentru generaţiile viitoare.
Protecţia mediului urmăreşte nu numai folosirea raţională a tuturor acestor resurse,
ci şi corelarea activităţii de sistematizare a teritoriului şi localităţilor cu măsuri de protejare
a factorilor naturali, adoptarea de tehnologii de productie cât mai puţin poluante şi
echiparea instalaţiilor tehnologice şi a mijloacelor de transport generatoare de poluanţi cu
dispozitive şi instalaţii care să prevină efectele dăunătoare asupra acestuia, recuperarea şi
valorificarea optimă a substanţelor reziduale utilizabile.
Mediul înconjurător cuprinde de fapt, toate activităţile umane în relaţia om-natură, în
cadrul planetei Terra, reprezintă un element esenţial al existenţei umane precum şi
rezultatul interferenţelor unor elemente naturale – sol, aer, apă, climă, biosferă – cu
elemente create prin activitatea umană. Toate acestea interactionează şi influenţează
condiţiile existenţiale şi posibiliăţile de dezvoltare viitoare a societăţii.
Orice activitate umană şi implicit existenţa individului este de neconceput în afara
mediului. De aceea, calitatea în ansamblu a acestuia, precum şi a fiecarei componente a
sa in parte, îşi pun amprenta asupra nivelului existenţei şi evoluţiei indivizilor.
Ansamblul de relaţii şi raporturi de schimburi ce se stabilesc între om şi natura,
precum şi interdependenţa lor influentează echilibrul ecologic, determină condiţiile de viaţă
şi implicit condiţiile de muncă pentru om, precum şi perspectivele dezvoltării societăţii în
ansamblu. Aceste raporturi vizează atât conţinutul activităţii cât şi crearea condiţiilor de
existenţă umană.
În concluzie, se poate afirma că mediul trebuie adaptat şi organizat pentru a
răspunde nevoilor indivizilor, ceea ce presupune preluarea din natură a unor resurse şi
prelucrarea lor pentru a deservi populaţia (pentru a satisface doleanţele acestora).
Aceasta dependenţă cunoaşte un mare grad de reciprocitate, datorită faptului că
nevoile umane se adaptează intr-o măsură mai mare sau mai mică mediului.
Asigurarea unei calităţi corespunzătoare a mediului, protejarea lui – ca necesitate a
supravieţuirii şi progresului – reprezintă o problemă de interes major şi certă actualitate
pentru evoluţia socială. În acest sens, se impune monitorizarea şi păstrarea calităţii
mediului şi diminuarea efectelor negative ale activităţii umane cu implicaţii asupra
acestuia.
8
Introducere
Scurta descriere a APM Gorj
Agenţia pentru Protecţia Mediului Gorj a fost înfiinţată potrivit Hotărârii

Guvernului României nr. 983/1990 şi Ordinului Ministerului Mediului nr. 11/1990 şi
funcţionează în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 459/2005 privind
reorganizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, ale Legii
Protecţiei Mediului nr. 137/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,
precum şi a altor acte normative aplicabile.
In prezent Agenţia pentru Protecţia Mediului Gorj, este organizată şi funcţionează
în baza Regulamentului - Cadru de Organizare si Functionare a Agentiilor Judetene pentru
Protectia Mediului intocmit în temeiul art. 6 alin. (4) şi art. 16 alin. (1) din Hotărârea
Guvernului nr. 459/2005 privind reorganizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru
Protecţia Mediului.
Agenţiile judeţene pentru protecţia mediului sunt instituţii publice cu personalitate
juridică, în subordinea Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, cu statut de servicii
publice deconcentrate, finanţate de la bugetul de stat.
Agenţia pentru protecţia mediului Gorj îndeplineste atribuţiile Agenţiei Naţionale
pentru Protecţia Mediului la nivel judeţean, în domeniile implementării politicilor de mediu,
legislaţiei şi reglementărilor în vigoare şi coordonează elaborarea planurilor de acţiune la
nivel local.
Organizarea agentiei
Director Coordonator
Compartimentul Juridic, Contencios Administrativ si Resurse Umane
Compartimentul Relatii Publice, comunicare, Programe, Proiecte
Serviciul Autorizari si Controlul Conformarii
 Compartimentul Avize, Acorduri, Autorizari si Legislatie Orizontala
 Compartimentul Controlul Conformarii si Managementul Riscului
Serviciul Implementare Politici de Mediu
 Compartimentul Calitatea Aerului
 Compartimentul Gestiunea Deseurilor si Chimicale
 Compartimentul Protectia Naturii, Protectie Sol si SUbsol, Biosecuritate
Serviciul Monitoring, Baze de date si Rapoarte
 Laborator
 Compartimentul Baze de Date si Rapoarte
Serviciul Financiar Contabilitate, Administrativ, Achizitii Publice si Urmarire Contracte
Scopul şi obiectivele raportului privind starea factorilor de mediu
Natura îsi are legile ei care trebuie respectate cu sfinţenie. Noi, cei care lucram în
domeniul protecţiei mediului, avem datoria de a ne convinge semenii ca legile naturii nu
pot fi negociate.
Societătile moderne încep, în sfârşit, sã realizeze că sunt pe cale nu numai de a
distruge mediul înconjurãtor dar chiar de a-si submina propriul viitor. Construirea unui viitor
stabil, adaptat necesităţilor ecologice, trebuie să pornească de la o viziune clară
referitoare la un mediu propice vieţii.
În acest sens, scopul elaborării unui raport anual privind calitatea factorilor de
mediu este de a identifica zonele cu probleme in domeniu, de a evalua gradul de
deteriorare si de a stabilii cauzele care au produs dezechilibrele respective, de a elabora
9
direcţii de acţiune şi programe pe termen scurt si lung corelate cu progremele existente
pe plan national si international referitoare la protejarea mediului precum si de a dezvolta
în rândul societăţii civile premisele unui comportament civic de protecţie a mediului
înconjurător, prin informare asupra acestui subiect.
„Dezvoltarea durabilă este dezvoltarea care corespunde necesităţilor
prezentului, fără a compromite posibilitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface
propriile nevoi"
La nivel european şi naţional angajamentele de Dezvoltare Durabilă asigură o
oportunitate de a realiza o integrare sectorială/de mediu mai eficientă şi de a construi
principii de dezvoltare durabilă în proiectarea politicilor de mediu. De exemplu, pentru a se
sigura că concentraţiile noxelor care poluează nu depăşesc nivelele prag de referinţă
durabile pentru sănătatea umană şi pentru a menţine integritatea ecosistemelor, priorităţile
ar trebui să se bazeze pe nevoile generaţiilor prezente şi viitoare, şi demersuri preventive
ar trebui folosite în locul măsurilor de revenire ulterioare .
Obiectivele raportului privind calitatea factorilor de mediu
Obiective pe termen scurt:

 Creşterea calităţii vieţii şi a protecţiei mediului în comunităţile umane
 Reducerea decalajului existent faţă de alte regiuni de dezvoltare cu privire la
infrastructura de mediu
 Diminuarea riscului la dezastre naturale şi creşterea gradului de siguranţă a
cetăţenilor
 Conservarea biodiversităţii şi a patrimoniului natural; valorificarea potenţialului
turistic şi economic în conformitate cu planurile de management adecvate
 Introducerea principiilor dezvoltării durabile în sistemul educaţional şi susţinerea
cercetării aplicate în tehnologii curate
 Creşterea gradului de transparenţă a instituţiilor de mediu în relaţia cu cetăţenii
 Limitarea efectelor negative ale schimbărilor climatice
 Stimularea iniţiativelor şi investiţiilor în domeniul protecţiei mediului prin instrumente
economice şi fiscale; creşterea gradului de absorbţie a fondurilor europene
 Utilizarea eficientă a resurselor naturale şi minerale; apropierea treptată de nivelul
mediu de performanţă al ţărilor UE
Obiective pe termen lung:

 Urmărirea respectării angajamentelor asumate de România pentru Capitolul 22
Mediu la nivelul judeţului Gorj
 Integrarea politicii şi strategiilor de mediu în elaborarea şi aplicarea politicilor şi
strategiilor sustenabile de dezvoltare locală
 Implementarea şi controlul aplicării legislaţiei transpuse în domeniul protecţiei
mediului în vederea îmbunătăţirii calităţii factorilor de mediu în zonele urbane şi
rurale
 Creşterea gradului de informare şi educare a cetăţenilor privind necesitarea
protejării mediului
 Asigurarea transparenţei proceselor decizionale şi accesul publicului la informaţia
de interes public, respectiv de mediu
Cadrul legislativ
Transpunerea şi implementarea, în mare parte, a legislaţiei europene de mediu în

legislaţia românească, determină asumarea de către autorităţi a unor noi responsabilităţi şi
necesită o abordare administrativă şi de influenţă a problematicii de mediu, conducând la
necesitatea alocării unor noi obiective specifice şi acţiuni la nivelul judeţului.
10
Rezumat executiv
 Identificarea prealabilă a aspectelor vulnerabile, direcţiilor viitoare ale evoluţiei

aspectelor vulnerabile, problemelor de mediu identificate şi posibile soluţii:
Responsabilitatea globală cere ca fiecare ţară în parte să fie conştientă de impactul

pe care îl exercită asupra restului lumii. Această responsabilitate subliniază de asemenea
că evaluările de durabilitate sunt mai semnificative atunci când sunt desfăşurate într-un
context global, mai curând decât într-un context regional sau naţional.
În context actual de evoluţie socio-economică, tabloul global al mediului din Europa
este complex. S-a realizat un progres notabil de exemplu în reducerea poluării atmosferice
şi s-a înregistrat un progres semnificativ în gospodărirea şi calitatea resurselor de apă de
pe teritoriul Europei. Mai rămân totuşi câteva aspecte problematice, cum ar fi deşeurile
periculoase, substanţe chimicele, eroziunea solului şi diminuarea speciilor legate de
dispariţia sau degradarea habitatelor, unde sunt necesare mai multe eforturi.
Spre exemplu, producerea şi utilizarea energiei reprezintă sursa majoră a emisiilor
de gaze de seră şi a emisiilor de substanţe acidifiante în Europa. La nivel mondial, sectorul
energetic rămâne factorul de contribuţie predominant la schimbarea climei. Emisiile de
poluanţi acidifianţi ai aerului din sectorul energetic sunt în descreştere, ca rezultat al trecerii
la utilizarea celor mai bune tehnici disponibile şi la restructurarea economică , operatorii
din Gorj din acest sector fiind pe cale să îşi realizeze scopurile propuse până în 2013,
referitoare la emisiile acestor poluanţi. Măsurile de eficientizare şi utilizarea sporită a
resurselor reînnoibile continuă să faciliteze reducerea efectelor asupra mediului, dar este
nevoie să se facă mai mult.
O problemă importantă în ce priveşte mediul şi protecţia acestuia în judeţul Gorj,
este reprezentată de prezenţa şi gestionarea deşeurilor menajere şi din producţie:
colectare, transport, tratare, valorificare şi eliminare.
În zonele urbane, gestionarea deşeurilor este realizată în mod organizat prin
intermediul serviciilor proprii specializate ale primăriilor sau al firmelor de salubritate. În
mediul rural, nu există servicii organizate pentru gestionarea deşeurilor. Doar localităţile
rurale aflate în zonele limitrofe centrelor urbane sunt deservite de servicii de salubritate.
Cantitatea de deşeuri municipale înregistrează o tendinţă de creştere, determinată de
creşterea consumului populaţiei dar şi de populaţia deservită.
În judeţul Gorj un aspect vulnerabil în ceea ce priveşte gestionarea deşeurilor
municipale îl reprezintă colectarea selectivă a deşeurilor provenite de la populaţie. Aceasta
este parţial implementata experimental doar în municipiile Tg Jiu şi Novaci unde sunt
amplasate containere compartimentate în zone intens circulate. Analiza conţinutului
acestor containere compartimentate denota însă o insuficientă pregătire a populaţiei pentru
acţiunile de implementare a colectării selective a deşeurilor.
O sursa suplimentara de poluare în zona containerelor de colectare a deşeurilor
urbane o constituie “colectarea neorganizata” în scopul valorificării unor deşeuri reciclabile,
practicată ca modalitate de obţinere a unor mijloace de existenta de către o categorie a
populaţiei aflata sub pragul sărăciei.
Impactul depozitării deşeurilor urbane sau a celor industriale asupra mediului este
semnificativ, factorii de mediu agresaţi fiind solul, aerul, apele (de suprafaţă şi subterane).
Aceste probleme sunt create datorită unei gestionări neigienice şi ilicite a deşeurilor.
Gospodărirea deşeurilor în general şi a deşeurilor menajere în special, este una din
problemele majore de mediu cu care se confruntă autorităţile locale.
Oricât de grea ar fi rezolvarea sa, problema impune un înalt nivel de cooperare, atât
din partea locuitorilor, în ceea ce priveşte alegerea sistemului şi modul practic de realizare,
cât şi din partea autorităţilor prin instituţiile statului direct implicate în acest proces şi care
trebuie să informeze corect despre situaţia gestiunii deşeurilor.
11
Soluţii: este absolut necesară stabilirea unei colaborări cât mai eficiente cu autorităţile
publice locale şi o colaborare cu ONG-uri şi unităţilor de învăţământ în vederea organizării
şi susţinerii unor campanii de informare şi conştientizare a populaţiei.
În activitatea de protecţie a naturii o problema sensibilă ar fi inexistenţa unui sistem

unitar la nivel naţional de administrare al celor doua reţele de arii naturale protejate:
naţională şi europeană.
Soluţii : implementarea OM nr. 1533/2008 - privind darea în administrare/custodie a ariilor
naturale protejate.
Un alt aspect vulnerabil în judeţul Gorj este în domeniul calităţii aerului. Poluarea
aerului rămâne o problemă în majoritatea oraşelor. Expunerea la particule de
materie poate fi cea mai mare potenţială problemă de sănătate din cauza poluării
aerului în majoritatea oraşelor. Deşi concentraţiile au scăzut de când a început
monitorizarea, o proporţie semnificativă din populaţia urbană se confruntă cu
concentraţii deasupra valorilor limită viitoare ale UE.
Conform Angajamentelor asumate, în România a fost creat Sistemului Naţional de

Evaluare şi Gestionare Integrată a Calităţii Aerului, sistem realizat prin dotarea autorităţilor
locale pentru protecţia mediului cu echipamente de monitorizare automată a calităţii aerului
(staţii automate cu monitorizare continuă şi transmitere a datelor on line) şi cu echipamente
de laborator aferente. În judeţul Gorj au fost amplasate, cu respectarea reglementărilor în
vigoare, 3 staţii automate de tip industrial de monitorizare a calităţii aerului , în zonele
Tg.Jiu (Gj1), Rovinari (GJ2) şi Turceni (GJ 3).În baza datelor înregistrate în anii
calendaristici 2008 şi 2009 la Staţiile de tip industrial de monitorizare a calităţii aerului,
corelate cu rezultatele studiilor de evaluare a calităţii aerului prin modelarea dispersiei
poluanţilor în aer , în judeţul Gorj s-a constatat un număr mai mare decât cel permis de
depăşiri şi/sau depăşirea valorilor limită la indicatorii:
 pulberi în suspensie şi dioxid de sulf în zona Rovinari
 pulberi în suspensie în zona Tg.Jiu
 dioxid de sulf în zona Turceni
Astfel, în conformitate cu legislaţia în vigoare a apărut necesitatea elaborării
Programului integrat de gestionare a calităţii aerului, pentru zonele Rovinari pentru
indicatorii dioxid de sulf (SO2) şi pulberi în suspensie (PM 10), Tg.Jiu pentru
indicatorul pulberi în suspensie (PM 10) şi Turceni pentru indicatorul dioxid de sulf
(SO2),pentru perioada 2010 – 2013, program ce cuprinde totalitatea măsurilor/acţiunilor ,
termene şi responsabilităţi necesare în vederea încadrării valorilor de imisie la indicatorii
dioxid de sulf şi pulberi în suspensie sub valorile limită reglementate. Responsabilitatea
elaborării acestui program a revenit Comisiei Tehnice pentru elaborarea programelor de
gestionare a calităţii aerului la nivelul judeţului Gorj, înfiinţată conform legislaţiei în vigoare
prin Ordinul Prefectului nr. 227/17.12.2007, reactualizat prin Ordinul Prefectului nr.
138/26.04.2010. Ca urmare a coroborării tuturor datelor datele referitoare la principalele
surse / cauze de poluare din cele trei zone, au fost înaintate şi asumate propuneri de
măsuri necesar a fi incluse în program de către consiliile locale, operatori
economici,autorităţi. Conform legislaţiei în vigoare Documentul elaborat de către Comisia
Tehnică va fi aprobat prin Hotărâre de Consiliu Judeţean la sfârşitul lunii aprilie.
Responsabilii măsurilor/acţiunilor cuprinse în Program au obligaţia de a respecta
termenele si de a raporta stadiul acţiunilor , respectiv realizarea masurilor. Aceasta
raportare se transmite la APM Gorj până la data de 15 decembrie a fiecărui an,ulterior
urmând a fi elaborat raportul anual privind stadiul realizării masurilor din Programul integrat
de gestionare a calităţii aerului.
În vederea cuantificării efectelor produse de implementarea măsurilor stabilite,
Agenţia pentru Protecţia Mediului Gorj va monitoriza calitatea aerului prin intermediul
staţiilor automate în cele trei zone, ştiut fiind faptul că mediul urban este un mare
12
consumator de resurse, un producător major de emisii poluante rezultate din industrie,
trafic şi alte surse difuze , fiind caracterizat de o densitate mare a populaţiei şi de
concentrarea surselor de poluare.
La nivel global, multe din tendinţele favorabile mediului care se observă au rezultat
din dezvoltările tehnice relativ directe (alternative mai sigure la substanţele care reduc
cantitatea de ozon, benzina fără plumb), măsurile singulare (trecerea de la cărbune şi
petrol la gaze naturale) sau recesiunea economică (reducerea consumului de energie şi în
consecinţă, a emisiilor de gaze de seră). În unele din aceste cazuri, cum ar fi scăderea
consumului de energie din Europa Centrală şi de Est, această tendinţă este probabil să se
inverseze pe măsură ce economiile se restabilesc.
 Integrarea principiilor şi obiectivelor de dezvoltare durabilă în cadrul tuturor

aspectelor de mediu
Protecţia mediului este un domeniu în care Uniunea Europeană a adoptat foarte

multe acte legislative pe care România le-a transpus în legislaţia naţională şi pentru care
şi-a asumat obligaţia de a le implementa la termenele stabilite. Scopul principal a fost acela
de a dezvolta o strategie completă, unitară prin stabilirea obiectivelor pe termen scurt,
mediu şi lung în vederea unei dezvoltări durabile. În acest sens, instituţia de mediu este
menita sa acţioneze pentru a asigura populaţiei un mediu sănătos în armonie cu
dezvoltarea economică şi cu progresul social al României. Misiunea autorităţilor centrale,
locale şi regionale de mediu este de a asigura un mediu propice în România pentru
generaţiile prezente şi viitoare şi realizarea unor îmbunătăţiri majore şi continue ale calităţii
aerului, solului şi apelor. Implementarea şi aplicarea politicilor de mediu — împreună cu
adaptarea la progresul tehnic şi la noile abordări — rămân o sarcină esenţială pe toată
întinderea regiunii Europene. Pentru tranziţia spre o dezvoltare durabilă, este
indispensabilă o balanţă mai echilibrată de acţiune politică între măsurile reglementare de
abordare a problemelor specifice de mediu şi folosirea instrumentelor economice şi de alt
tip pentru abordarea efectelor de mediu ale activităţilor de sector. În final, este important să
nu uităm faptul că tranziţia spre dezvoltarea durabilă necesită acţiune la toate nivelele,
local, regional, naţional şi internaţional. Programul de mediu pentru Europa recomandă ca
statele participante să se asigure că observaţiile cu privire la mediu sunt integrate în toate
procesele de luare a deciziilor. Aceasta cere acţiune în sectoare şi în nivele diferite de
guvernare şi ale societăţii, inclusiv:
 strategii şi planuri politice la nivel local, regional şi naţional şi mai înalt;
 planuri adecvate şi acţiuni la nivel sectorial;
 demersuri specifice integrării în administrarea anumitor sectoare
 utilizarea flexibilă a unei game largi de instrumente de politică de integrare;
 iniţiative şi parteneriate implicând participanţi atât în sectoarele publice cât şi
private.
13
Capitolul 1 Cadrul natural, date demografice şi organizarea administrativ teritorială
1.1 Date generale
1.1.1 Aşezare
Teritoriul judeţului Gorj, este situat în partea de sud-vest a ţării şi este străbătut de
paralela de 45° latitudine nordică fiind axat pe cursul mijlociu al râului Jiu, care-l străbate
de la nord spre sud.
Are o suprafaţă de 560174 ha (2.4% din teritoriul ţării), învecinându-se la nord cu
judeţul Hunedoara, în nord-vest cu judeţul Caraş-Severin, la sud-est cu judeţul Dolj, la est
cu judeţul Vâlcea iar la sud-vest cu judeţul Mehedinţi.
Fig.1.1.1 Judeţul GORJ
1.1.2 Relief
1.1.2.1 Principalele cursuri de apă şi lacuri naturale
Reţeaua hidrografică a judeţului Gorj aparţine în majoritate unui singur bazin

colector, Jiul, care adună apele mai multor afluenţi (Sadu, Tismana, Jilţu, Motru, Gilort,
Amaradia etc.), având o suprafaţă totală a bazinului de peste 10000 kmp.
Excepţie fac extremităţile NE şi NV ale judeţului, care sunt drenate de cursurile
superioare ale Olteţului (în judeţul Gorj cu o suprafaţă de bazin de 130 kmp şi o lungime
de 30 km) şi Cernei (în judeţul Gorj cu o suprafaţă de bazin de 230 kmp şi o lungime de
24 km).
Densitatea medie a reţelei hidrografice în judeţul Gorj este de 0.5 km/kmp.
Râurile ce străbat teritoriul judeţului Gorj asigură o densitate medie a reţelei
hidrografice de 0.5 km/km2, cu un debit multianual specific de apă de 40 l/sec/km 2 în zona
montană înaltă a munţilor Godeanu şi Vâlcan şi 2-3 l/sec/km2 în zona piemontană de sud.
14
Pe teritoriul judeţului Gorj ca lacuri naturale sunt de menţionat cele de origine
glaciară existente în Munţii Parângului dintre care mai mari cu apă permanentă sunt :
Câlcescu (S = 3 ha, ad. max. = 9.3 m), Slăveiu ( S = 0.25 ha, ad. max. = 2.8 m) , Mija şi
Pasărea (S = 0.3 ha, ad. max. = 3 m).
În scopul apărării împotriva inundaţiilor a
exploatărilor de cărbune din zona Rovinari s-a
construit în amonte un baraj de 15 m înălţime care
realizează retenţii temporare în timpul viiturilor
deosebite. Lacul care se poate forma (Ceauru)
totalizează un volum de 100 mil. mc.
Mai sunt de menţionat lacul de acumulare
Cerna (sau Valea lui Iovan) situat pe râul Cerna,
cu un volum util de 120 mil. mc (înălţimea max. a
barajului 110.5 m) şi Lacul Motru cu un volum util
de 3 mil. mc (înălţime max. a barajului 49 m). Fig.1.1.2.1 Lacul Câlcescu
Ambele acumulări fac parte din Complexul
hidrotehnic şi energetic Cerna – Motru – Tismana, executat cu scopul principal al asigurării
apei industriale şi potabile pentru consumatorii din bazinul mijlociu al Jiului şi, în subsidiar,
exploatarea hidroenergetică.
La acestea se adaugă acumularea Vâja (volum util cca. 2 mil. mc) şi acumularea
Clocotiş (volum util cca. 5 mil. mc) pe râul Bistriţa.
În cadrul programului de amenajare hidroenergetică a râului Jiu, sectorul Valea
Sadului – Tg. Jiu va fi amenajat energetic prin 5 centrale hidroelectrice cu o putere totală
de 80 MW şi o producţie de energie în anul hidrologic mediu de 193 GWh/an.
Acumularea Valea Sadului ( în construcţie) realizează un volum total de 306 mil.
mc şi este proiectată pentru a satisface cerinţele complexe ale zonei (în prezent sistată, în
conservare).
Acumularea Tg. Jiu are un volum util de 1,330 mil mc, iar Acumularea Vădeni cu
un volum proiectat de 4 mil. mc, în prezent are un volum util de numai 0.8 mil. mc, datorită
colmatării cu suspensii de cărbune din bazinul carbonifer Valea Jiului.
1.1.2.2 Principalele altitudini muntoase
Morfologic, teritoriul judeţului Gorj se dispune

în trepte ce coboară de la nord catre sud. Munţii, ce
fac parte din Carpaţii Meridionali, sunt grupaţi în
partea de nord a judeţului şi ocupă cca. 29% din
suprafaţa judeţului. Acestei zone montane îi aparţin
două masive importante : Masivul Parâng, cu
altitudini de 1900-2200 m în culmea sa principală,
sunt dominaţi de vârfurile Mândra 2519 m, Mohoru Fig.1.3.1 Masivul Parâng
2337 m şi Păpuşa 2136 m; Munţii Vâlcan, cuprinşi
între Jiu, Cerna şi Motru, mai joşi, cu plaiuri
domoale, uşor de străbătut, sunt dominaţi, în culmea lor centrală, de vârfurile Oslea 1946
m, Arcanu 1815 m, Straja 1868 m, iar în partea de SV de măgurile calcaroase Piatra
Boroştenilor 1629 m şi Piatra Cloşanilor 1421 m.
Relieful carstic domină marginea sudică şi sud-vestică a munţilor: Cheile Runcului,
Sohodolului, Motrului, peşterile Cioaca cu Brebenei, Cloşani, Fuşteica, Izvarna sunt de un
pitoresc deosebit.
Între Parâng şi Vâlcan, defileul puternic adâncit al Jiului, printre abrupturile căruia
se strecoară calea ferată şi şoseaua, străpunge transversal lanţul Carpaţilor Meridionali,
făcând legătura între Depresiunea Petroşani şi Depresiunea Subcarpatică Olteană.
15
Partea de nord-vest a judeţului cuprinde o parte din culmile Munţilor Godeanu
(Vârful Godeanu 2229 m), ce coboară lent către pitoreasca Vale a Cernei (Cheile
Cernişoarei, Cheile Corcoaiei, abrupturi şi măguri calcaroase).
1.1.3 Clima
Datorită faptului că judeţul Gorj acoperă terenuri cu altitudini cuprinse între 90 şi

2519 m, datele climatice diferă mult de la o zonă la alta. Temperatura medie multianuală
variază de la +10,8ºC în zona de sud (Cruşeţ, Ţânţăreni, Ioneşti) la +10.2ºC la Târgu Jiu
sau +4,5 ºC la altitudinea cea mai ridicată.
Temperaturile extreme înregistrate la Staţia Meteo Tg. Jiu în cursul anului 2009
oscilează între –19,2º C înregistrată în 21 dec. 2009 şi +36,5º C înregistrată în 24 iun.
2009.
Temperatura minimă absolută (istorică) înregistrată la Tg. Jiu este –31º C
(înregistrată la 24.01.1942), iar maxima absolută (istorică), +40.7º C (înregistrată la
24.06.2007), amplitudinea medie multianuală fiind 23.9.
Temperatura medie anuală în anul 2009 este +11,8º C, în timp ce temperatura
medie multianuală (interval 1901 – 1990) este +10.2 º C .
În ceea ce priveşte regimul pluviometric, cantitatea medie multianuală de precipitaţii
variază de la 585 mm (Ţânţăreni) şi 750 mm (Tg. Jiu) la peste 1500 mm în zona cea mai
înaltă a Lanţului Carpatic Meridional.
Cantitatea anuală de precipitaţii căzute în anul 2009 la Tg. Jiu, 802,9 l/mp, este
excedentară comparativ cu cantitatea medie multianuală pe perioada 1901 – 1990 (759.5
l/mp).
Cantitatea minimă de precipitaţii înregistrată la Tg. Jiu (de la 1958) – 333.4 l/mp în
anul 2000, maxima istorică înregistrată fiind 1121.9 l/mp în anul 2005.
Direcţia predominantă a vânturilor este dinspre nord pe culmile înalte, iar în zonele
depresionare predomină vânturile dinspre sud şi sud-vest, în general frecvenţa şi
intensitatea lor crescând pe măsură ce ne deplasăm spre nord.
Direcţia predominantă a vântului în anul 2009 – din E. (frecvenţa 17,5%), calmul
atmosferic având o frecvenţă de 24%.
Direcţia şi viteza maximă a vântului – din V,VNV 8 m/s.
Viteza maximă înregistrată (de la 1992) a fost de 18
m/s.
1.2 Resurse naturale
1.2.1 Resurse naturale neregenerabile
Conform estimărilor, la începutul anilor 90, teritoriul judeţului concentra importante

resurse naturale neregenerabile: cca. 58% din rezervele geologice de lignit, 15% din
rezervele de minereuri neferoase, peste 8% din rezervele de petrol, 17% din rezervele de
gaze naturale şi 3,3% la roci utile, existente la nivelul ţării.
Cele mai importante substanţe minerale utile sunt legate de formaţiunile
sedimentare (cărbune, ţiţei şi gaze naturale). Zăcămintele de lignit identificate în 17
strate productive, în formaţiunile pliocenului, oferă largi posibilităţi de exploatare în
bazinele Motru, Rovinari, Jilţ şi Berbeşti.
Zăcămintele de ţiţei şi gaze naturale, cantonate în formaţiunile mio-pliocene
cutate, reprezintă una din principalele bogăţii ale Gorjului. Principalele structuri petrolifere
sunt localizate în perimetrele Hurezani, Ţicleni, Licurici, Bustuchin, Logreşti, Stejari,
Căpreni, Stoina, Cruşeţ, Bâlteni, Vladimir, Bărbăteşti, Turburea.
Subsolul judeţului este cunoscut şi pentru rezervele de grafit care se găsesc lângă
Baia de Fier (pârâul Galbenu) şi în zona Polovragi (râul Olteţ).
Rocile utile şi materialele de construcţie, variate şi în cantităţi mari, sunt răspândite
pe tot cuprinsul judeţului, făcând obiectul a numeroase exploatări : calcare în zona Gureni
16
– Peştişani şi Suseni – Dobriţa, Sohodol – Pocruia, Tismana ; granit în versantul stâng al
văii Bratcu – zăcământul Meri, în apropierea oraşului Bumbeşti – Jiu şi pe pârâul Valea
Porcului. La acestea se adaugă : marne (Bârseşti), dolomite (Tismana), serpentine
(Pocruia), argilă refractară (Viezuroiu), argile comune (Bâlteni, Bârseşti s.a.), nisipuri şi
pietrişuri, prezente în materialul aluvionar al râurilor, acumulări mai importante fiind în raza
localităţilor Teleşti (Bistriţa), Bărbăteşti, Tg. Cărbuneşti (Gilort), Tg. Jiu şi Ţânţăreni (Jiu).
1.2.2 Resurse naturale regenerabile
În judeţul Gorj apar soluri variate dispuse mozaicat, datorită atât condiţiilor de relief,
dominant foarte fragmentat, cât şi de rocă, climă şi vegetaţie (fond funciar 560,174 mii ha).
În zona piemontană şi în sudul dealurilor subcarpatice domină solurile brute podzolice, în
asociaţie cu soluri brune. Solurile montane sunt de regulă scheletice şi au grosime redusă.
În partea centrală a judeţului, în depresiunea Tg. Jiu – Cărbuneşti, pe relief aşezat,
domină solurile brune, pe alocuri freatic – umede, solurile brune podzolite şi, mai ales, în
nordul depresiunii solurile podzolice argiloiluviale frecvent pseudogleizate ; aceste soluri
au de regulă textură mijlocie la suprafaţă.
Solurile aluviale (cca. 62 mii ha) apar pe lunca largă a Jiului şi afluenţilor săi.
Suprafaţa ocupată de solurile erodate se ridică la cca. 81 mii ha (din care cca. 19
mii ha cu alunecări), iar solurile cu pericol de eroziune se apropie de 340 mii ha, din care
cu folosinţă agricolă cca. 110 mii ha.
Condiţiile de sol şi mai ales de relief puternic fragmentat nu permit folosirea largă în
agricultură a solului (cu excepţia depresiunii subcarpatice şi a luncilor), astfel că folosinţa
silvică are o pondere mai însemnată.
Elemente privind dezvoltarea economică actuală a judeţului
Principalele ramuri economice existente în judeţul Gorj sunt:

 exploatarea cărbunelui (lignit) în cadrul exploatărilor din Rovinari, Motru, Jilţ
 extracţia petrolului şi gazelor naturale în perimetrele Hurezani, Ţicleni, Licurici,
Bustuchin, Logreşti, Stejari, Căpreni, Stoina, Cruşet, Bâlteni, Vladimir, Bărbăteşti,
Turburea
 producerea energiei electrice în termocentralele Turceni şi Rovinari
 producerea energiei electrice în hidrocentrale (pe râurile: Jiu, Olteţ şi Motru –
Cerna – Tismana)
 industria materialelor de construcţii (ciment, var, cărămizi şi blocuri ceramice,
cărămizi refractare, prefabricate din beton la Bârseşti, Tg. Jiu, Tg. Cărbuneşti)
 exploatarea şi prelucrarea lemnului (cherestea, mobilă, parchet, plăci aglomerate
din lemn la Târgu-Jiu, Novaci, Baia de Fier, Bumbeşti-Jiu, Tismana, Padeş)
 fabricarea articolelor tehnice din cauciuc (Tg. Jiu)
 construcţii de maşini, utilaj minier (Tg. Jiu, Rovinari, Motru, Jilţ)
 producerea de sticlărie de menaj (Tg. Jiu)
 industrie alimentară (panificaţie, băuturi, ţigarete etc)
 zootehnie
 confecţii
Majoritatea acestor ramuri sunt mari poluatoare ale mediului înconjurător afectând
apa, aerul, solul, flora, fauna, relieful, aşezările omeneşti, etc.
Datorită acestor industrii în judeţ s-a dezvoltat o reţea de transport rutier şi feroviar,
mijloacele de transport în continuă creştere numerică reprezentând o sursă importantă de
poluare.
Astfel, căile de comunicaţie existente în judeţ sunt:
- Reţeaua de drumuri:
- 5 trasee DN în lungime de 342 km
17
- 27 trasee DJ în lungime de 753 km
- 121 trasee DC în lungime de 791 km
- Reţeaua de căi ferate cu o lungime totală de 236 km.
Potrivit datelor furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică Gorj, evoluţia indicilor

producţiei industriale pe perioada 2002-2007 sunt prezentaţi în tabelul 1.2.2.1.
Tabel 1.2.2.1 - % -
AN 2007 AN 2006 AN 2005 AN 2004 AN 2003
ACTIVITATEA FAŢǍ DE FAŢǍ DE FAŢǍ DE FAŢǍ DE FAŢǍ DE
AN 2006 AN 2005 AN 2004 AN 2003 AN 2002
INDUSTRIE 96,5 108,9 97,5 93,3 104,9
Industria extractivă, din care: 98,9 103,5 99,9 93,7 107,2
Extracţia şi prepararea cărbunelui 99,6 113,3 102,8 95,1 113,6
Extractia petrolului si a gazelor naturale, servicii anexe
97,7 extracţiei
89,8 96,1 92,1
100,2
Extracţia mineralelor pentru industria materialelor de
88,1 construcţii
137,6 96,5 84,9
102,1
Industria prelucrătoare, din care: 103,0 97,6 84,7 103,9 83,9
Produse alimentare şi a băuturi 107,9 124,1 94,4 117,9 123,9
Produse din tutun - 11,1 42,9 64,4 48,1
Articole de îmbrăcăminte 76,7 67,6 116,3 56,6 70,8
Produse rezultate din prelucrarea lemnului 85,6 95,6 69,2 105,0 88,3
Produse ale industriei chimice 93,2 85,5 86,4 125,1 83,3
Produse din cauciuc şi mase plastice 104,3 108,2 91,3 111,3 109,6
Alte produse din minerale nemetalice 111,1 102,4 97,8 104,1 100,0
Maşini şi echipamente 97,3 77,3 77,8 143,4 72,2
Mobilier din lemn 73,6 103,2 67,3 93,5 83,8
Energie electrică, termică, gaze şi apă, din care: 91,5 121,7 98,7 89,2 110,4
Producţia de energie electrică şi termică, apă caldă 91,5 121,8 98,7 89,2 110,4
Gospodărirea resurselor de apă, captarea şi distribuţia apei 93,3 91,6 92,0 94,9 92,0
1.3 Date demografice şi organizare administrativ teritorială
Judeţul Gorj are o populaţie de 377718 locuitori (01 iulie 2009), densitatea fiind de
67,4 locuitori/km2.
În ceea ce priveşte structura populaţiei, situaţia (la 1 iulie 2009) se prezintă în
tabelul 1.3.1
Tabelul 1.3.1
Zona Total masculin feminin
Judeţ 377718 186487 191231
Urban 178324 86601 91723
Rural 199394 99886 99508
Din totalul populaţiei judeţului, 52,78% trăieşte în mediul rural, ponderea populaţiei
feminine per total judeţ fiind de 50,6%.
18
În judeţul Gorj organizarea administrativ teritorială se prezintă astfel:
Tabel: 1.3.2
Numărul oraşelor din care: Numărul Numărul
Anul
şi municipiilor municipii comunelor satelor
1990 7 1 63 414
1995 7 2 63 414
2000 7 2 63 414
2001 7 2 63 414
2002 7 2 63 414
2003 7 2 63 414
2004 9 2 61 411
2005 9 2 61 411
2006 9 2 61 411
2007 9 2 61 411
2008 9 2 61 411
2009 9 2 61 411
Distribuţia populaţiei la nivelul judeţului Gorj este prezentată în Tabelul 1.3.3.
Tabelul nr.1.3.3 Gruparea localităţilor după numărul locuitorilor, la 1 iulie 2009

Total locuitori Numărul municipiilor oraşelor şi Numărul locuitorilor
comunelor
Municipii şi oraşe
TOTAL 178324
Sub 3000 - -
3.000-4.999 - -
5.000-9.999 5 36.231
10.000-19.999 2 23.863
20.000-49.999 1 22.338
50.000-99.999 1 95.892
100.000-999.999 - -
1.000.000 şi peste - -
Comune
TOTAL 61 199.394
Sub 1.000 _ -
1.000-1.999 9 15.622
2.000-4.999 43 129.219
5.000-99.999 9 54.553
100.000 şi peste - -
1.4. Tendinţe socio-economice în judeţul Gorj
Dezvoltarea locală este un proces prin care se urmăreşte identificarea, mobilizarea

şi coordonarea folosirii resurselor locale, adesea sub-evaluate şi nefolosite la întregul lor
potenţial.
Promovarea unicităţii şi a specificului local a fost urmărită simultan cu stimularea
capacităţii de inovare şi adaptare la contextul şi oportunităţile prezente, cu diversificarea
ofertei de produse şi servicii, şi cu creşterea valorii adăugate a produselor şi serviciilor
produse local şi destinate consumatorilor din afara judeţului.
Valorificarea potenţialului local are în vedere administrarea eficientă, transparentă
şi responsabilă a bunurilor publice: infrastructură şi echipamente, spaţii publice inclusiv
patrimoniului natural şi cultural care trebuie pus în valoare, dar, în acelaşi timp protejat şi
păstrat pentru generaţiile viitoare.
Valorificarea resurselor înseamnă utilizarea acesora sub formă de capital pentru
dezvoltarea economică şi socială.
19
Capitolul 2 Atmosfera
Poluarea aerului este definită ca fiind orice schimbare în compoziţia atmosferei,

datorată prezenţei uneia sau mai multor substanţe în cantităţi şi cu caracteristici care pot
altera condiţiile normale de mediu şi prezintă un pericol direct sau indirect pentru
sănătatea umană şi ecosisteme.
2.1 Emisii de poluanți atmosferici
2.1.1 Emisii de gaze cu efect acidifiant
Acidifierea este procesul de modificare a caracterului chimic natural al unui

component al mediului, ca urmare a prezenţei unor compuşi care determină o serie de
reacţii chimice în atmosferă, conducând la modificarea pH-ului precipitaţiilor şi chiar al
solului. Emisiile atmosferice ale substanţelor acidifiante ca SO 2, NOX rezultate în principal
din arderea combustibililor fosili, pot persista în atmosferă timp de câteva zile şi pot fi
transportate la mii de km, până când are loc procesul de conversie în acizi (sulfuric,
respectiv azotic).
Poluanţii primari SO2, NOX şi NH3 împreună cu produşii lor
de reacţie, după depunere conduc la schimbări chimice în
compoziţia solului şi apelor de suprafaţă.
Acest proces afectează ecosistemele, conducând la procesul de
acidifiere.
România este semnatară a Convenţiei privind poluarea
atmosferică transfrontieră pe distanţe lungi din anul 1999.
Convenţia a fost ratificată prin Legea 271/2003 şi are ca obiectiv reducerea acidifierii,
eutrofizării şi nivelului de ozon troposferic.
Emisii anuale de dioxid de sulf
Emisiile de dioxid de sulf evaluate pentru anul 2009, pe grupe de surse (activităţi
generatoare), sunt redate în tabelul 2.1.
Tabel 2.1
grupa nume grupa SO2 (t)
01 Arderi in energetica si industrii de transformare 168973,41
02 Instalatii de ardere neindustriale 2,82
03 Arderi in industria de prelucrare 1,14
04 Procese de productie 4,68
05 Extractia si distributia combustibililor fosili
06 Utilizarea solventilor si a altor produse
07 Transport rutier 2,81
08 Alte surse mobile si utilaje 0,12
09 Tratarea si depozitarea deseurilor 0,11
10 Agricultura 0,01
TOTAL 168985,10
Contribuţia cea mai însemnată la emisiile de poluanţi cu efect acidifiant revenind

proceselor de ardere pentru generarea de energie şi industriilor de transformare, evoluţia
acestor emisii este strâns legată de evoluţia consumului de combustibili fosili în centralele
termoelectrice şi de creşterea producţiei industriale.
20
Fig. 2.1 Emisii anuale de dioxid de sulf - industria energetica (tone/an)
300000
250000
200000
150000
100000
50000
0
1980198919961997199819992000200120022003200420052006200720082009
SO2 156948 243094 166754 117576 117673 112854 161289 171680 168873 193533 213591 212488 269734 230409 217056 168973
Ponderea cea mai însemnată

(peste 99%) în emisia totală de SO2
la nivelul judeţului o deţin emisiile
provenite din arderea combustibililor
fosili în energetică şi industrii de
transformare; alte surse generatoare:
procese de productie, instalaţii de
ardere neindustriale, transport rutier,
arderi în industria de prelucrare.
SC COMPLEXUL ENERGETIC ROVINARI
În tabelul 2.2 este redată evoluţia anuală a cantităţilor de dioxid de sulf.
Tabel 2.2
Anul 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
SO2 (tone) 115423 163259 174074 169434 207009 215997 214873 271951 231418 218028 168985
Comparativ cu anul 2008, emisia de SO2 înregistrează în 2009 o scădere ca

urmare, în principal, a reducerii cererii de energie precum şi a reducerii conținutului de sulf
din combustibilii fosili din centralele termoelectrice.
Emisii anuale de monoxid şi dioxid de azot
Emisiile de oxizi de azot pe grupe de surse (activităţi generatoare), conform

inventarului emisiilor de poluanţi în atmosferă pentru anul 2009, sunt redate în tabelul 2.3.
Cea mai mare parte a acestor emisii rezultă din arderi în energetică şi industrii de
transformare (cca.92%).
Tabel 2.3
grupa nume grupa NOX (t)
Arderi in energetica si industrii de
01 transformare 27326,33
21
10 Agricultura 0,06
TOTAL 29663,95
Evoluţia anuală a emisiilor de oxizi de azot la nivelul judeţului, în perioada 1999-

2009, este prezentată în tabelul 2.4.
Tabel 2.4
Anul 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
NOx (tone) 18593 27236 28658 31931 35860 32480 31876 38803 32311 36585 29664
Comparativ cu anul 2008 se observă, pentru anul 2009, o scădere a emisiilor de

oxizi de azot cu cca. 18,9%, ca urmare a reducerii înregistrate la emisiile din industria
energetică (fig.2.2). Emisiile de NOx din transportul rutier au fost estimate atât cu aplicaţia
Copert III cât şi cu aplicaţia Corinvent folosind factorii de emisie reactualizaţi conform
ultimului ghid pentru elaborarea inventarului de emisii (EMEP-EEA Air Pollutant Emission
Inventory Guidebook 2009).
Fig. 2.2 Emisii anuale de dioxid de azot - industria energetica

(tone/an)
40000
35000
30000
25000
20000
15000
10000
5000
0
1980 1989 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
NOx 17524 32395 25971 17707 16291 16076 24700 26104 29898 32179 28594 27880 36059 31588 33898 27326
Emisii anuale de amoniac
În ceea ce priveşte emisiile de NH3, ponderea cea mai însemnată la nivelul

judeţului revine surselor din sectorul agricol, respectiv dejecţiile rezultate din creşterea
animalelor şi folosirea îngrăşămintelor chimice azotoase.
Tabel 2.5
grupa nume grupa NH3 (t)
01 Arderi in energetica si industrii de transformare
04 Procese de productie
09 Tratarea si depozitarea deseurilor
10 Agricultura 356,091
TOTAL 361,779
22
În tabelul 2.6 este redată evoluţia cantităţilor de amoniac emise anual în perioada
1999-2009.
Tabel 2.6
Anul 19992000200120022003200420052006200720082009
NH3 (tone) 26652671305636895326460646104879970,15 370 362
*Notă: Valoarea emisiei de NH3 este mai mică in anii 1999-2002 si 2007-2009 ca urmare a faptului că pentru
aceşti ani nu s-au estimat emisiile din toate categoriile de surse (folosirea îngrăşămintelor azotoase, latrine, tratarea
și depozitarea deșeurilor, etc).
2.1.2 Emisii de compuşi organici volatili nemetanici
Emisiile de compuşi organici volatili nemetanici au fost estimate pentru mai multe
grupe de activităţi, folosind factorii de emisie reactualizaţi conform ultimului ghid pentru
elaborarea inventarului de emisii (EMEP-EEA Air Pollutant Emission Inventory Guidebook
2009).
Activităţile cu ponderea cea mai importantă sunt :
- transport rutier – cca. 33,6%
- utilizarea solvenţilor și a altor produse – cca. 28,5%
- extracţia şi distribuţia combustibililor fosili - cca. 22%
- arderi în energetică şi industrii de transformare – cca. 7,7%
- procese de producţie – cca. 3%.
În tabelul 2.7 se prezintă această situaţie.
Tabel 2.7
grupa nume grupa NMVOC (t)
01 Arderi in energetica si industrii de transformare 107,43
05 Extractia si distributia combustibililor fosili 307,53
06 Utilizarea solventilor si a altor produse 399,07
10 Agricultura 0,01
TOTAL 1399,06
Evoluţia emisiilor de NMVOC în perioada 1999 – 2009 la nivelul judeţului Gorj se

prezintă astfel :
Tabel 2.8
Anul / poluant 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
NMVOC (t) 15944 15839 16165 13856 18052 19048 18804 16988 11078 9646 1399
2.1.3 Emisii de metale grele
Această categorie de poluanţi are ca sursă principală diferite procese industriale,

pentru plumb adăugându-se şi poluarea produsă de gazele de eşapament provenite de la
motoare cu ardere internă cu aprindere prin scânteie.
Metalele grele, în principal sub formă de aerosoli rezultă din procesele de
combustie, din industrie şi transporturi.
23
Estimarea emisiilor de metale grele în atmosferă pentru anul 2009 pe baza
factorilor de emisie reactualizaţi conform ultimului ghid pentru elaborarea inventarului de
emisii (EMEP-EEA Air Pollutant Emission Inventory Guidebook 2009) şi a aplicaţiei Copert
III pentru transport rutier, a condus la următoarele rezultate pentru judeţul Gorj :
Tabel 2.9
nume Grupa
grupa Cd (kg)Ni (kg)Cr (kg)Zn (kg)Hg (kg)Cu (kg)
Arderi in01
energetica si industrii de tranformare Instalatii de ardere neindustriale 29,238308,422 44,497 61,846244,909 58,689
02
03 Arderi in industria de prelucrare 0,008 0,002 0,0004 0,246 0,001 0,029

04 Procese de productie 0,053 0,187 0,961 0,013 0,005
07 Transport rutier (estimare Copert III) 1 4 3 58 98
08 Alte surse mobile si utilaje 0,070 0,532 0,361 7,607 12,888
10 Agricultura
TOTAL 30,36 313,14 47,85 128,66 244,92
169,61
2.1.4 Emisii de plumb
La nivel european s-a constatat o scădere a concentraţiilor metalelor grele

comparativ cu nivelul înregistrat în anii ’70. Scăderea este mai pronunţată în cazul
plumbului ca urmare a reducerii conţinutului de plumb din combustibili.
Tabel 2.10
Grupa nume grupa Pb (kg)
01 Arderi in energetica si industrii de tranformare 44,639
02 Instalatii de ardere neindustriale
07 Transport rutier (estimare Copert III) 126
08 Alte surse mobile si utilaje
10 Agricultura
TOTAL 171,36
2.1.5 Emisii de poluanţi organici persistenţi (POPs)
Poluanţii organici persistenţi sunt substanţe chimice foarte stabile care se pot
acumula în lanţurile trofice biologice, cu un grad mare de risc asupra sănătăţii omului şi
mediului înconjurător. POP sunt compuşi organici de origine naturală sau antropică cu
următoarele caracteristici:
 sunt rezistenţi la degradarea în mediu;
 au solubilitate scăzută în apă dar ridicată în mediile grase;
 pot fi transportaţi pe distanţe mari – transfrontieră, depozitându-se departe de locul de
origine;
 se acumulează în sistemele terestre şi acvatice;
 prezintă efecte acute şi cronice asupra sănătăţii umane şi speciilor animale.
În vederea reducerii impactului asupra mediului înconjurător, Programul Naţiunilor
Unite pentru mediu a adoptat în cadrul Convenţiei de la Stockholm (mai 2001) un program
24
vizând controlul şi eliminarea a 12 POPs (pesticide: aldrin, clordan, DDT, dieldrin, endrin,
heptaclor, mirex, toxafen; industriali: hexaclorbenzen HCB, bifenilicloruraţi PCB;
subproduse: dioxine, furani).
Dintre acestea, Aldrin, Clordan, DDT, Dieldrin, Endrin, Heptaclor şi HCB sunt
interzise a se fabrica şi utiliza pe teritoriul ţării.
Principala sursă care contribuie la emisiile de substanţe toxice persistente este
agricultura, în special prin depozitele existente cu substanţe interzise, neidentificate, şi/sau
expirate. O altă sursă o constituie industria chimică producătoare de pesticide, precum şi
importul de substanţe comerciale.
Întrucât în judeţul Gorj nu au fost identificate depozite de pesticide expirate / cu
compoziţie necunoscută, rezultate de la folosirea pesticidelor în agricultură în anii anteriori
şi nu există industrie chimică producătoare de pesticide (cele mai importante surse de
emisii POP), emisiile la nivelul judeţului sunt foarte reduse (tabelul 2.11).
Tabel 2.11
numegrupa
grupa01 DIOX (g)Flouranthe (kg) Benzo (b) (kg) Benzo(a) (kg)
Arderi
02in energetica si industrii de tranformare Instalatii de ardere neindustriale
Arderi
03in industria de prelucrare

07 Transport rutier
08 Alte surse mobile si utilaje 3,29 0,365 0,219
10 Agricultura
TOTAL 0,0002 3,29 0,365 0,219
Conform estimărilor făcute pentru judeţul Gorj, în anul 2009, emisii de POP au
rezultat din funcţionarea utilajelor şi altor surse mobile. Toate incineratoarele de deşeuri
spitaliceşti din judet au sistat activitatea de incinerare, ca urmare emisia de dioxină a
scăzut foarte mult.
Evoluţia emisiilor de dioxină în perioada 1999 – 2009 se prezintă astfel :
Tabel 2.12
Anul /
200020012002200320042005 2006200720082009
poluant1999
8,0637,9418,8638,9149,80284,806 3,836,2232,6460,0002
Diox (g)8,152
2.1.6 Emisii de hidrocarburi aromatice policiclice

Tabel 2.13
nume grupagrupaArderi in energetica si industrii de tranformare Instalatii de ardere neindustriale HAP (t)
Arderi in01industria de prelucrare Procese de productie
Extractia02si distributia combustibililor fosili
Utilizarea03solventilor si a altor produse Transport rutier
Alte surse04mobile si utilaje
Tratarea05 si depozitarea deseurilor Agricultura
0,004272
06
07
08
09
10
TOTAL 0,004272
25
Evoluţia emisiilor de HAP în perioada 1999 – 2009 se prezintă astfel :
Tabel 2.14
Anul /
2000 200120022003200420052006200720082009
poluant1999
0,055 0,0360,0390,0270,01370,01950,0120,0040,0040,004
HAP (t)0,055
2.1.7 Emisii de bifenili policloruraţi
Principala sursă de emisie a bifenililor policloruraţi este reprezentată de incinerarea

deşeurilor spitalicești. Incineratoarele de deşeuri spitaliceşti în judeţul Gorj au fost
dezafectate, deşeurile spitaliceşti fiind preluate de către firme specializate.
Tabel 2.15
Anul / poluant PCB 1999200020012002200320042005200620072008
(kg)
0,00210,00220,00190,00180,00150,00440,00190,00190,00310,001
2.1.8 Emisii de hexaclorbenzen
Nu au fost estimate.
2.2 Calitatea aerului ambiental
În judeţul Gorj calitatea aerului este monitorizată prin măsurători continue în 3 staţii
automate amplasate în Tg. Jiu (staţia GJ-1) – Str. V. Alecsandri nr.2, în Rovinari (staţia
GJ-2) – Str. Constructorilor nr.7 și respectiv, în Turceni (staţia GJ-3) – Str. Muncii nr. 452
B, conform criteriilor de amplasare prevăzute în Ordinul M.A.P.M. nr. 592/2002. Cele 3
staţii automate, de tip industrial, fac parte din Reţeaua Naţională de Monitorizare a Calităţii
Aerului constituită la nivelul ţării din peste 100 de staţii. Poluanţii monitorizaţi sunt: SO2,
NO, NOx, NO2, CO, O3, pulberi (PM10). Acestora li se adaugă echipamente de laborator
utilizate pentru măsurarea concentraţiilor de plumb şi alte metale grele, precum şi pentru
determinarea prin metoda gravimetrică a concentraţiilor de pulberi (PM10) . De asemenea
sunt monitorizaţi şi o serie de parametrii meteorologici: temperatura, precipitaţii, direcţia şi
viteza vântului, umiditatea relativă, presiunea, radiaţia solară.
S-au efectuat de asemenea şi măsurători indicative cu aparatura avută la dispoziţie,
conform OM 592/2002 si STAS 12574/87.
2.2.1 Dioxidul de azot
În OM 592/2002 sunt prevăzute valoarea limită orară + marja de toleranţă (217

µg/mc), valoarea limită anuală pentru protecţia sănătăţii umane (40 µg/mc) precum şi
pragul de alertă (400 µg/mc).
În anul 2009 nu s-au înregistrat depăşiri ale valorilor limită pentru oxizi de azot.
Tabel 2.16. Date statistice NO2 anul 2009

Statia Nr. medii Date valide Nr probe ce depasesc Nr probe ce Media
orare % valoarea limită depasesc Pragul de anuală
masurate (217 µg/mc) alerta (400 µg/mc) µg/mc
GJ-1 8187 93,4 0 0 23,62
GJ-2 7438 84,9 0 0 18,67
GJ-3 6199 70,7 0 0 11,89
26
Fig.2.3. Medii orare NO2 (microg/m3), anul 2009 - date validate
250,0
200,0
150,0
100,0
50,0
0,0
GJ-1 - Tg.Jiu VL+MT GJ-2 - Rovinari GJ-3 - Turceni
Fig.2.4 Medii lunare NO2 (microg/m3), anul 2009 - date validate
45,0
40,0
35,0
30,0
25,0
20,0
15,0
10,0
5,0
0,0
GJ-1 - Tg.Jiu GJ-2 - Rovinari GJ-3 - Turceni
Fig. 2.5 Medii anuale NO2 Stații automate
50
40
30
20
ug/mc
10
0
GJ-1 GJ-2 GJ-3
APM Gorj a efectuat de asemenea măsurători indicative de NO2, cu analizor

automat (probe medii 24 h) în Tg.Jiu (punctele APM si MARSAT) şi, în perioada ianuarie-
aprilie 2009, prin metoda chimiei umede în Tg. Jiu – 1 punct de prelevare (probe medii 24
27
h), Rovinari – 1 punct de prelevare (probe 30’), Turceni - 1 punct de prelevare (probe 30’)
şi Motru - 1 punct de prelevare (probe 30’).
Concentraţiile rezultate nu au depăşit valorile limită (fig. 2.6 –2.8).
35
ug/mc
30 Tg.Jiu APM
25
20
15
Tg.Jiu Marsat
10
5
0
luna
Fig. 2.6 Măsurători indicative (analizor automat) - evoluţia concentraţiilor medii lunare ale poluantului NO2
10
ug/mc
9 APM
8
7
6
5 ST. METEO
4
3
2
1
0
luna
Fig. 2.7 Măsurători indicative - evoluţia concentraţiilor medii lunare ale poluantului NO2 (probe medii zilnice 24 h)
TURCENI MOTRU
ug/mc
ROVINARI
28
Mediile anuale la indicatorul dioxid de azot se situează sub valoarea limită anuală
pentru protecția sănătății umane (40 µg/mc).
2.2.2 Dioxidul de sulf
În anul 2009, pentru niciuna dintre staţiile de monitorizare GJ-1,GJ-2 şi GJ-3 nu s-a
depăşit numărul permis de depăşiri ale valorii limită orare (24 într-un an calendaristic).
Astfel, la staţia GJ-1 s-au înregistrat 7 depăşiri ale VL orare iar la staţia GJ-2, 16 depăşiri
ale VL orare. De asemenea, la staţia GJ-2 Rovinari s-a înregistrat şi o depăşire a pragului
de alertă timp de 3 ore consecutiv în data de 18 noiembrie 2009, sursa potenţială fiind SC
Complexul Energetic Rovinari SA care deţine 2 instalaţii mari de ardere pe combustibili
fosili (lignit, păcură, gaze naturale). Pe tot parcursul anului, Termocentrala Rovinari a
funcţionat cu respectarea condiţiilor impuse în Autorizaţia Integrată de Mediu, emisă cu
Plan de Acţiuni, pentru încadrarea până în anul 2013 în VLE (valori limită de emisie),
nefiind înregistrate fenomene care să conducă la un aport suplimentar de SO 2. În baza
verificărilor realizate la operator de către reprezentanţii APM şi GNM-CJ Gorj, precum şi
prin coroborarea cu inventarul de emisii şi datele meteo furnizate de staţia automată, se
poate concluziona că depăşirea pragului de alertă a avut drept cauză condiţiile meteo
defavorabile dispersiei SO2 acumulat în atmosferă, pe fondul unui calm atmosferic şi al
ceţii pe durata mai multor zile, respectiv condiţii favorabile acumulării poluanţilor la sol.
La staţia GJ-3 Turceni s-au înregistrat 4 depăşiri ale VL orare, sursa potenţială fiind
SC Complexul Energetic Turceni care deţine 4 instalaţii mari de ardere pe combustibili
fosili (lignit, păcură, gaze naturale).
Tabel 2.17. Date statistice SO2 anul 2009

Statia Nr. orare mediiDate Nr probe ceNr probe ceMedia anuală deµg/mc
validatedepasesc valoareadepasesc Pragul
masurate % limită (350 µg/mc) alerta (500 µg/mc)
GJ-1 6108 69,7 5 2 19,83
GJ-2 8219 93,8 13 3 24,61
GJ-3 5941 67,8 3 1 16,09
Fig. 2.9 Medii orare SO2 (microg/m3), anul 2009 - date validate
1400,0
1200,0
1000,0
800,0
600,0
GJ-1 - Tg.Jiu VL GJ-2 - Rovinari GJ-3 - Turceni
400,0
200,0
29
Fig. 2.10 Medii lunare SO2 (microg/m3), anul 2009 - date validate
35,0
30,0
25,0
20,0
15,0
10,0
GJ-1 - Tg.Jiu GJ-2 - Rovinari GJ-3 - Turceni

5,0
0,0
Fig. 2.11 Medii anuale SO2 stații automate, anul 2009
30
25
20
ug/mc
15
10
5
0
GJ-1 GJ-2 GJ-3
APM Gorj a efectuat de asemenea măsurători indicative de SO 2, cu analizor

automat (probe medii 24 h) în Tg.Jiu (punctele APM şi MARSAT) şi, în perioada ianuarie-
aprilie 2009, prin metoda chimiei umede în Tg. Jiu – 1 punct de prelevare (probe medii 24
h), Rovinari – 1 punct de prelevare (probe 30’), Turceni - 1 punct de prelevare (probe 30’)
şi Motru - 1 punct de prelevare (probe 30’).
Concentraţiile de SO2 rezultate nu au depăşit valorile limită (fig. 2.12 – 2.14).
35
30
ug/mc
25 Tg.Jiu APM
20
15
10 Tg.Jiu Marsat
5
0
luna
Fig. 2.12 Măsurători indicative (analizor automat) - evoluţia concentraţiilor medii lunare ale poluantului SO2
30
14
12
ug/mc
10 APM
8
6
4
2 ST. METEO
0
luna
mar.09 apr.09 mai.09 iun.09 iul.09 aug.09 sep.09 oct.09 nov.09

Fig. 2.13 Evoluţia concentraţiilor medii lunare ale poluantului SO2 (probe medii zilnice 24 h)
10
9 TURCENI
ug/mc
8 MOTRU ROVINARI
7
6
5
4
3
2
1
0
oct.09 nov.09
luna
ian.09 feb.09
Fig. 2.14 Evoluţia concentraţiilor medii lunare ale poluantului SO2 (probe medii scurtă durată 30 min)
ian.09 feb.09 mar.09 apr.09 mai.09 iun.09 iul.09 aug.09 sep.09
2.2.3 Pulberi în suspensie
S-a efectuat monitorizarea continuă a fracţiunii PM10 prin metoda automată

(nefelometrică) şi prin metoda gravimetrică (metoda de referinţă) la staţiile GJ-1 şi GJ-2.
S-au înregistrat depăşiri frecvente ale valorii limită zilnice pentru sănătate (50 µg/mc) la
ambele staţii (tabel 2.18).
De asemenea a fost depăşită valoarea limită anuală pentru protecţia sănătăţii
umane (40 µg/mc) la staţia GJ-2 Rovinari. Depăşirile sunt cauzate de aportul combinat al
mai multor surse, respectiv: încălzirea rezidenţială în sezonul rece, exploatările miniere de
carieră din zona Rovinari aparţinând Complexului Energetic Rovinari şi Societăţii
Naţionale a Lignitului Oltenia (SNLO) precum şi activităţii de ardere a combustibililor fosili
(în principal lignit) pentru producerea energiei electrice în cele 2 IMA aparţinând CE
Rovinari.
Tabel 2.18. PM10 - date statistice 2009

Statia Poluant Nr. medii zilnice Date Nr probe ce depasesc Media
masurate validate % valoarea limită zilnică anuală
(50 µg/mc) µg/mc
GJ-1 PM10 nefelometric 301 82.4 34 31.69
PM10 gravimetric 243 66.5 21 30.30
GJ-2 PM10 nefelometric 323 86 95 49.78
PM10 gravimetric 264 72.3 131 72.3
31
Fig. 2.15 Medii zilnice PM10 nefelometric (microg/m3), anul 2009 - date validate
300,0
250,0
200,0
150,0
100,0
50,0
0,0
GJ-1 - Tg.Jiu GJ-2 - Rovinari VL
Fig. 2.16 Medii lunare PM10 nefelometric (microg/m3), anul 2009 - date validate
140,0
120,0
100,0
80,0
60,0
40,0
20,0
0,0
GJ-1 - Tg.Jiu GJ-2 - Rovinari
Fig. 2.17 Medii zilnice PM10grv (microg/m3), anul 2009 - date validate
250,0
200,0
150,0
100,0
50,0
0,0
GJ-1 - Tg.Jiu VL GJ-2 - Rovinari
32
Fig. 2.18 Medii lunare PM10grv (microg/m3), anul 2009 - date validate
80,0
70,0
60,0
50,0
40,0
GJ-1 - Tg.Jiu GJ-2 - Rovinari

30,0
20,0 Fig. 2.19 Medii anuale PM10 Stații automate
60
10,0
50 PM10 nefelometric PM10 gravimetric
40 VL anuala
ug/mc
30
20 0,0
10
0
GJ-1 GJ-2
De asemenea, în anul 2009, APM Gorj a efectuat determinări de pulberi în

suspensie fracţiunea PM 10 pe perioadă de mediere 24h, conform O.M. 592 / 2002, în
zona Tg. Jiu la sediul APM.
S-a constatat că 37.3% din concentraţiile medii zilnice înregistrate depăşesc
valoarea limită (50 µg/mc) iar 77% depăşesc pragul superior de evaluare (30 µg/mc).
Valoarea maximă înregistrată este 145.89 µg/mc în punctul sediu APM.
Fig.2.20 Frecvenţa depăşirii VL în punctul APM Gorj - anul 2009
80
60
% 40
20
0
123456789 10 11 12
luna
2.2.4 Metale grele
În perioada mai-august 2009 s-au efectuat determinări de plumb, prin metoda

spectroscopiei cu absorbţie atomică, din pulberi în suspensie fracţiunea PM10 colectate
pe filtre în staţiile de monitorizare automată a calităţii aerului. Nu s-au înregistrat depăşiri
ale valorii limită anuală prevăzută în OM 592/2002 (0,5 µg/mc).
33
Fig. 2.21 Medii zilnice Pb (microg/m3), anul 2009 - date validate
0,10
0,09
0,08
0,07
0,06
0,05
0,04
0,03
0,02
GJ-1 - GJ-2 -
0,01
0,00
2.2.5 Monoxidul de carbon
Monoxidul de carbon rezultă din arderea incompletă a combustibililor şi a fost

monitorizat la staţiile GJ-1, GJ-2 şi GJ-3. În O.M. 592/2002 este prevăzută valoarea limită
pentru maxima mediilor pe 8 ore (medii mobile), 10 mg/mc. Nu s-au înregistrat depă şiri ale
acestei limite. În fig.2.22 se prezintă evoluţia maximei zilnice a mediilor mobile pentru
perioada ianuarie – decembrie 2009.
Fig.2.22 Medii mobile CO: maxima zilnica a mediilor pe 8h / anul 2009
10
9
8
7 GJ-1 GJ-2 GJ-3
6 VL
5
4
3
mg/mc
2
1
0
ianfeb mar apr mai iuniulaug sep octnov dec

luna
Tabel 2.19. Monoxid de carbon - date statistice 2009

Statia Nr.medii orare Date Maxima mediei Nr probe ce depasesc Media anuală
masurate validate % pe 8 ore (mg/mc) valoarea limită (10 mg/mc) mg/mc
GJ-1 6065 69.2 4.1 0 0.31
GJ-2 8425 96.1 3.6 0 0.35
GJ-3 4882 55.7 3.19 0 0.53
2.2.6 Benzenul
Nu a fost monitorizat.
2.2.7 Amoniac
APM Gorj a efectuat monitorizarea amoniacului în zonele: Tg. Jiu – 2 puncte de

prelevare (probe medii 24 h), Rovinari – 1 punct de prelevare (probe 30’), Turceni - 1
punct de prelevare (probe 30’) şi Motru - 1 punct de prelevare (probe 30’).
Concentraţiile
34
de NH3 rezultate din procesul de monitorizare nu au depăşit valorile limită prevăzute de
STAS 12574/87 (fig. 2.23 - 2.24).
ug/mc
70
60 APM
50
40
30
20 ST. METEO
10
0
luna
Fig. 2.23 Evoluţia concentraţiilor medii lunare ale poluantului NH3 (probe medii zilnice 24 h)
60
50 TURCENI
ug/mc
40 MOTRU ROVINARI
30
20
10
0
luna
Fig. 2.24 Evoluţia concentraţiilor medii lunare ale poluantului NH3 (probe medii scurtă durată 30 min)
2.2.8 Ozonul
Este măsurat în staţiile automate GJ-1 Tg. Jiu şi GJ-2 Rovinari. Variaţia anuală
indică valori mai crescute în perioada de vară, ca urmare a creşterii radiaţiei solare şi
intensificării reacţiilor fotochimice care implică prezenţa oxizilor de azot şi a compuşilor
organici volatili. În fig.2.25 este prezentată evoluţia maximei zilnice a mediilor pe 8 ore
pentru perioada ianuarie – decembrie 2009. O.M. 592/2002 prevede valori ţintă pentru
anul 2010 privitor la protecţia sănătăţii umane de 120 µg/mc pentru valoarea maximă a
mediilor pe 8 ore (medii mobile). S-au înregistrat 26 de depăşiri ale valorii ţintă la staţia
GJ-2 Rovinari, faţă de 25 de depăşiri / an calendaristic permise conform normelor în
vigoare.
Valorile medii orare măsurate la cele două stații nu au înregistrat depăşiri ale
pragului de informare (180 µg/mc), respectiv ale pragului de alertă (240 µg/mc).
Tabel 2.20. Ozon troposferic – date statistice 2009

Statia Nr. medii Date Nr probe ce Nr probe ce Media
orare validate % depasesc Pragul depasesc Pragul anuală
masurate de informare de alerta µg/mc
(180 µg/mc) (240 µg/mc)
GJ-1 8184 93.4 0 0 38.49
GJ-2 8145 92.9 0 0 40.68
35
Fig.2.25 Medii mobile ozon - maxima zilnica a mediilor pe 8
ore / anul 2009
180
160
140
120
100
80
microg/mc
60 GJ-1 GJ-2
40 Val.tinta
20
0
ian feb mar apr mai iuniul aug sep oct nov dec
luna
Reţeaua locală de monitorizare a calităţii aerului (exclusiv staţiile automate de

monitorizare a calităţii aerului şi analizoarele automate de monitorizare) în judeţul Gorj, în
anul 2009, se prezintă astfel:
Tabel 2.21
JudeţLocalitate Punct de prelevare Tip Nr. Concentraţia medie Frecvenţa Obs
poluant determinări anuală /max. zilnică depăşirii VL (Timp
(µg/mc) sau CMA (%) prelevare)
APM SO2 38 2,3 / 6,1 0 24h
NO2 38 4.0/ 8.6 0 24h
NH3 169 40.7 / 89.3 0 24h
PM10 217 46.85 / 145.89 37.3 % 24h
Tg. Jiu Staţia Meteo SO2 12 4,5 / 5.1 0 24h
NO2 12 4.1 / 5.2 0 24h
NH3 12 14.5 / 18.2 0 24h
3 puncte de prelevare PSED 26 6.04 / 13.25 g/mp luna 0 lună
Bârseşti 5 puncte de prelevare PSED 60 6.08 / 13.76 g/mp luna 0 lună
SC Cantine Cazare SO2 13 7.0 / 8.6 0 30 min
NO2 13 5.3 / 8.5 0 30 min
Rovinari
NH3 47 15.3 / 53.3 0 30 min
18 puncte de prelevare PSED 190 20.12 / 66.01 g/mp luna 0%-100% lună
Spital SO2 13 8.5 / 11,4 0 30 min
NO2 13 7.9 / 12,6 0 30 min
Turceni NH3 42 16.2 / 69.1 0 30 min
6 puncte de prelevare PSED 76 7.47 / 18.82 g/mp luna 0% - 8,3% luna
Uzina de Agent Termic SO2 14 7.2 / 8.7 0 30 min
si Alimentare cu Apa NO2 14 9.7 / 14.2 0 30 min
Motru NH3 44 14.4 / 60.0 0 30 min
12 puncte de prelevare PSED 139 21.70 / 141.63 0%-100% lună
g/mp luna
Gorj
Meri 2 puncte de prelevare PSED 8 4.05 / 5.59 g/mp luna 0 lună
Jilţ 4 puncte de prelevare PSED 41 11.72/ 27.60 0%– 41.7% lună
Seciuri Tg. g/mp luna
Cărbuneşti Pleşa 3 puncte de prelevare PSED 25 8.25 / 24.08 g/mp luna 0% - 14.3% lună
Timişeni 2 puncte de prelevare PSED 10 10.4 / 38.72 0% - 25% lună
Fărcăşeşti Gureni g/mp luna
2 puncte de prelevare PSED 23 23.16 / 51.79 54.5% - 58.3% lună
g/mp luna
5 puncte de prelevare PSED 48 19.82 / 36.75 25%– 100% lună
g/mp luna
2 puncte de prelevare PSED 23 15.83 / 46.98 0% - 66.7% lună
g/mp luna
1 punct de prelevare PSED 4 9.44 / 13.17 0% lună
g/mp luna
Dragoteşti g/mp luna
Bumbesti- Jiu 3 puncte de prelevare PSED 8 14.86 / 28.43 25% - 50% lună
Bilteni g/mp luna
g/mp luna
Iezureni g/mp luna
36
2.2.9 Evoluţia calităţii aerului
În fig. 2.26-2.27 se prezintă evoluţia mediilor anuale ale poluanţilor monitorizaţi în
staţiile automate pentru anii 2008 şi 2009. Se observă, în general, o tendinţă
descrescătoare pentru toţi poluanţii, exceptând poluanţii NO2 şi CO la staţia GJ-2.
Fig. 2.26 Evolutia mediilor anuale ale poluantilor monitorizati in statiile automate, in perioada 2008-2009
70
60
microg/mc
50 2008
2009
40
20
30
10
GJ-1 GJ-2 GJ-3 GJ-1 GJ-2 GJ-3 GJ-1 GJ-2 GJ-1 GJ-2
0 SO2NO2O3PM10 aut.
Fig.2.27 Evolutia mediilor anuale ale CO in statiile automate
0,6
0,5
0,4
mg/mc
2008
2009
0,3
0,2
0,1
0 GJ-1 GJ-2 GJ-3
CO
Evoluţia concentraţiilor medii anuale (imisii) determinate în cadrul activităţii de

monitorizare manuală (metoda chimiei umede) este prezentată în figurile 2.28 – 2.31.
Pentru zona Rovinari, mediile anuale pe anii 2001 - 2007 pentru poluanţii gazoşi
sunt calculate din valori medii zilnice pe 24 h, spre deosebire de anii precedenţi şi anii
2008-2009, când valorile medii anuale au fost calculate din valori medii de scurtă durată
(30 min).
Pentru zona Turceni, mediile anuale sunt calculate din valori medii de scurtă durată
(30 min).
Din figurile 2.28 – 2.30 se observă că tendinţa este descrescătoare pentru
poluantul SO2 pentru toate zonele, uşor crescătoare pentru NO 2 în toate zonele, respectiv
crescătoare pentru NH3, în zona Tg.Jiu comparativ cu anii precedenţi.
0,02
0,015Tg. Jiu
0,01Rovinari Turceni
mg/mc
0,005
0
ANUL
Fig. 2.28 Evolutia concentratiei medii anuale la indicatorul SO2
37
0,04
Tg. Jiu
0,03
0,02
Rovinari Turceni
0,01
mg/mc
0
ANUL
Fig. 2.29 Evolutia concentratiei medii anuale la indicatorul NO2
Tg. Jiu
0,1
Rovinari Turceni
0,08
0,06
mg/mc
0,04
0,02
0
ANUL
Fig.2.30 Evolutia concentratiei medii anuale la indicatorul NH3
Pulberile care impurifică atmosfera în judeţul Gorj au o natură diversă în funcţie de

sursele ce le generează, respectiv: centrale termoelectrice pe combustibili fosili, exploatări
de cariere, depozite de zgură şi cenuşă, halde de steril, trafic rutier, producători de
materiale de construcţii, precum si încălzirea rezidenţială pentru perioada rece.
Compoziţia pulberilor este funcţie de tipul sursei.
În judeţul Gorj, sursele cele mai importante de poluare cu pulberi sunt:
 pentru zona Rovinari: Complexul Energetic Rovinari, exploatările miniere de carieră,
traficul rutier;
 pentru zona Turceni: Complexul Energetic Turceni;
 pentru zonele Motru, Mătăsari, Seciuri, Pinoasa, Jilţ, Timişeni: exploatările miniere de
carieră, traficul rutier;
 pentru zona Bârseşti: SC SIMCOR VAR SA Oradea – punct de lucru Tg. Jiu, SC
Macofil SA, SC LAFARGE CIMENT ROMÂNIA SA – Uzina Tg. Jiu, traficul rutier;
 pentru zona Meri: Cariera Meri.
Situaţia pulberilor sedimentabile (fig 2.31) se prezintă astfel:
 pentru zonele: Rovinari, Motru (Roșiuța), Jilț, Bârseşti, Turceni tendinţa este
descrescătoare.
 tendinţă uşor crescătoare se înregistrează pentru zona Tg. Jiu.
Tg. Jiu Rovinari Turceni

700 Motru (Roşiuta) Bârsesti Mătăsari
600 Jilţ
500
400
t/kmp/an
300
200
100
0
ANUL
Fig. 2.31 Evolutia cantitatilor medii anuale - indicatorul PULBERI SEDIMENTABILE
38
Capitolul 3 Schimbări climatice
3.1 Cadru general
Învelişul gazos al Terrei este implicat într-un fenomen major, denumit “efectul de
seră”, constând în dereglarea schimbului radiativ de căldură a Pământului cu spaţiul
cosmic.
Protocolul de la Kyoto nominalizează gazele cu efect de seră ca fiind : dioxidul
de carbon (CO2), metanul (CH4), protoxidul de azot (N2O), hidrofluorocarburile (HFC),
perfluorocarburile (PFC) şi hexafluorura de sulf (SF6).
Cunoaşterea valorilor emisiilor acestor gaze constituie un instrument util pentru
factorii de decizie în scopul aprecierii situaţiei existente, creînd baza necesară pentru
formularea politicilor de mediu care să ducă la o evoluţie descendentă a acestor emisii, în
vederea respectării obligaţiilor asumate prin Protocolul de la Kyoto.
3.1.1 Cadrul legislativ referitor la impactul schimbărilor climatice in România
Legislaţie Naţionala:
 O.M. nr. 254/2009/2009 - pentru aprobarea Metodologiei privind alocarea

certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră din Rezerva pentru instalaţiile nou-
intrate pentru perioada 2008-2012 (publicat in M.O. nr. 186/25.03.2009);
 H.G. nr. 60/2008 - pentru aprobarea Planului naţional de alocare privind
certificatele de emisii de gaze cu efect de seră pentru perioadele 2007 si 2008-
2012, M. Of. nr. 126/2008 din 18.02.2008 ( Anexe );
 Decizia 2004/280/CE din 11 februarie 2004 privind un mecanism de monitorizare a
emisiilor de gaze cu efect de sera în cadrul Comunităţii si de punere în aplicare a
Protocolului de la Kyoto;
 Ordin 1897/2007- pentru aprobarea procedurii de emitere a autorizaţiei privind
emisiile de gaze cu efect de sera pentru perioada 2008-2012
 Decizia 2007/589/CE de stabilire a unor orientări privind monitorizarea si raportarea
emisiilor de gaze cu efect de sera
 PROCEDURA din 21 august 2007 de acreditare a organismelor de verificare a
rapoartelor de monitorizare a emisiilor de gaze cu efect de sera
 H.G. nr. 780/2006 - privind stabilirea schemei de comercializare a certificatelor de
emisii de gaze cu efect de sera, (publicat in M.O. nr. 554/27.06.2006), modificata
prin H.G. 133/2010 – transpune Directiva Consiliului nr. 2003/87/CE din 13
39
octombrie 2003 de stabilire a unui sistem de comercializare a certificatelor de
emisie de gaze cu efect de sera în cadrul Comunităţii si de modificare a Directiva
96/61/CE a Consiliului.
3.2 Emisii totale anuale de gaze cu efect de sera
Cantităţile de noxe cu efect de seră emise în judeţul Gorj au fost evaluate pe baza
metodologiei EEA/EMEP/CORINAIR, cu ajutorul aplicaţiei Corinvent şi a datelor primare
furnizate de către agenţii economici şi instituţiile chestionate, în conformitate cu Ordinul
MAPM nr. 524 / 2000.
Activităţile antropice cu ponderea cea mai importantă în generarea gazelor cu efect
de seră sunt procesele de combustie. În judeţul Gorj funcţionează două complexuri
energetice de mare putere, C.E. Turceni şi C.E. Rovinari.
Nivelul emisiilor gazelor responsabile de producerea efectului de seră a scăzut
până în 1998 – 1999, comparativ cu nivelul înregistrat înainte de 1990, ca urmare, în
principal, a reducerii activităţii economice la scara întregii ţări, dar în intervalul 2000 – 2006
la nivelul judeţului Gorj tendinţa a fost de creştere, ca urmare a creşterii consumurilor de
combustibili fosili în sectorul termoenergetic.
Scăderea din anul 2007, 2008, 2009 se datorează reducerilor din sistemul
termoenergetic si a faptului că nu s-a mai luat în calcul arderile din sectorul casnic.
În tabelul 3.1 sunt redate emisiile de gaze cu efect de seră pe perioada 2000 -
2009.
Tabel 3.1- tone
Anul CO2 CO CH4 N2O
2000 11985151 35124 32577
2001 11494927 35534 34460
2002 12623534 37019 32455
2003 14647330 37439 37220 1614
2004 13643306 36930 33974 1694
2005 13278330 38332 29886 912
2006 16249000 38523 29506 2229
2007 13802840 2482 18743 1558
2008 14308310 2509 2182 1695
2009 12315708 5324 5380 13
Fig. 3.1 Emisii brute de CO2 total judet (mii tone CO2)
18000
16000
14000
12000
10000
8000
6000
4000
2000
0
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
valoarea 11985 11495 12623 14647 13643 13278 16249 13803 14308 12315
Emisii totale anuale de dioxid de carbon
Acest indicator arata tendinţele emisiilor antropogene de gaze cu efect de sera

exprimate in echivalent CO2, transformare realizata pe baza coeficienţilor de încălzire
globala (GWP). Aceşti coeficienţi se refera la capacitatea diverselor gaze de a contribui la
încălzirea globala intr-un orizont de timp de 100 de ani.
40
Emisiile de CO2 provenite din arderi în energetică şi industrii de transformare
reprezintă cca. 99,8% din totalul emisiilor de CO2 estimate la nivel de judeţ.
Emisiile anuale de metan reprezintă cca. 11298 t echivalent CO 2, si provin in
special din sectorul extracţiei şi distribuţiei combustibililor fosili (reprezentând cca. 0,09%
din total).
Emisiile de protoxid de azot provin în principal din arderi în energetică şi industrii de
transformare dar şi din aplicarea îngrăşămintelor chimice în agricultură.
Tabel 3.2 Emisii totale anuale de gaze cu efect de sera (tone/poluant (CO2 Eq))
Anul /poluant (t) Co2 Eq CO- Co2 Eq CH4 - Co2 Eq N2O -Co2 Eq
2000 11985151 35124 684117 0
2001 11494927 35534 723660 0
2002 12623534 37019 681555 0
2003 14647330 37439 781620 500340
2004 13643306 36930 713454 525140
2005 13278330 38332 627606 282720
2006 16249000 38523 619626 690990
2007 13802840 2482 393603 482980
2008 14308310 2509 45843 525450
2009 12315708 5324 11298 4030
Fig. 3.2 Emisii totale anuale de gaze cu efect de sera (mii tone
(CO2 Eq))
Tabel 3.2.1
Anul Total
Echivalent
CO2(Gg )
2000 12704
2001 12254
2002 13342
2003 15967
2004 14919
2005 14227
2006 17598
2007 14682
2008 14882
2009 12336
18000
16000
14000
12000
Total Eq 10000
CO2 (Gg)
8000
6000
4000
2000
0
2000200120022003200420052006200720082009
an
Emisii totale de gaze cu efect de sera pe cap de locuitor

Acest indicator reprezintă raportul dintre emisiile totale anuale de gaze cu efect de sera,
exprimata in echivalent CO2 si populaţia totala.
Tabel 3.3
Echivalent CO2 t Populaţie Indicator
2000 12704000 396823,0 32,01
2001 12254000 396700,0 30,89
2002 13342000 396495,0 33,65
2003 15967000 386890,0 41,27
2004 14919000 386097,0 38,64
41
2005 14227000 384852,0 36,97
2006 17598000 383557,0 45,88
2007 14682000 381643 38,47
2008 14882000 378871 39,2
2009 12336000 377718 32.6
3.3 Emisii anuale de dioxid de carbon
Cantitatea totală de CO2 emisă în 2009 în judeţul Gorj a fost de 12.315.708 tone.
Principalele surse de dioxid de carbon au fost arderile in energetica si industrii de
transformare, prelucrare, arderile neindustriale şi transportul rutier.
Tabel 3.4
Anul/ Co2 /t
poluant
2000 11985151
2001 11494927
2002 12623534
2003 14647330
2004 13643306
2005 13278330
2006 16249000
2007 13802840
2008 14308310
2009 12315708
Fig.3.3
18000
16000
14000
12000
Mii tone 10000
CO2
8000
6000
4000
2000
0
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
an
3.4 Emisii anuale de metan
Cantitatea totală de metan emisă în 2009 în judeţul Gorj a fost de 538 tone.
Principalele surse de metan au fost extracţia şi distribuţia combustibililor şi agricultura.
Scăderea emisiilor de metan se datorează faptului ca nu s-a luat in calcul extracţiile
miniere (gazele de cariera).
42
Tabel 3.5
Anul/poluant CH4 /t
2000 32577
2001 34460
2002 32455
2003 37220
2004 33974
2005 29886
2006 29506
2007 18742
2008 2182
2009 538
Fig 3.4
20000
18000
16000
14000
Ton e 12000 CH 4 10000
8000
6000
4000
2000
0
2000200120022003200420052006200720082009
an
3.5 Emisii anuale de protoxid de azot
Cantitatea totală de protoxid de azot emisă în 2009 în judeţul Gorj a fost de 13 tone.
Principalele surse au fost arderile industriale şi transportul rutier.
Tabel 3.6
Anul/poluant N2O /t
2003 1614
2004 1694
2005 912
2006 2229
2007 1557
2008 1695
2009 13
43
Fig. 3.5
2500
2000
Tone N2O 1500
1000
500
0 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

an
3.6 Emisii anuale de gaze fluorurate
Pentru a reduce emisiile acestor gaze F în vederea îndeplinirii obiectivelor şi

obligaţiilor UE referitoare la schimbările climatice în baza Protocolului de la Kyoto,
Parlamentul European şi Consiliul au adoptat, la data de 17 mai 2006, Regulamentul (CE)
nr. 842/2006 privind anumite gaze fluorurate cu efect de seră (Regulamentul privind
gazele F).
Acest regulament care se aplică de la data de 4 iulie 2007 stabileşte cerinţele
specifice pentru diferitele faze ale întregului ciclu de viaţă al gazelor F, de la producere
până la sfârşitul duratei de viaţă. Prin urmare, regulamentul afectează diferiţi actori de-a
lungul ciclului de viaţă al gazelor F, inclusiv producători, importatori şi exportatori de gaze
F, producători şi importatori ai anumitor produse şi echipamente care conţin gaze F şi
operatori ai echipamentelor.
Gazele fluorurate (HFC, PFC şi SF6) sunt substanţe chimice artificiale utilizate în
mai multe sectoare şi aplicaţii diferite. Acestea au devenit populare începând cu anii ’90 ca
substituenţi pentru anumite substanţe care diminuau stratul de ozon3 utilizate la acea
vreme în majoritatea aplicaţiilor respective, precum clorofluorocarburile (CFC) şi
hidroclorofluorocarburile (HCFC), şi care au fost scoase treptat din uz în baza Protocolului
de la Montreal. Deşi gazele fluorurate nu au proprietăţi de diminuare a stratului de ozon,
majoritatea acestora au un înalt potenţial de încălzire globală (GWP). GWP utilizat în
contextul Regulamentului privind gazele F este calculat în termeni de potenţial de încălzire
pentru 100 de ani al unui kilogram de gaz fluorurat comparativ cu un kilogram de CO2.
HFC constituie grupa cel mai des întâlnită de gaze fluorurate. Acestea sunt utilizate
în diferite sectoare şi aplicaţii, cum ar fi ca agenţi de refrigerare în echipamentele de
refrigerare, de climatizare şi pompele de căldură, agenţi de expandare pentru spume,
substanţe de stingere a incendiilor, agenţi propulsori pentru aerosoli şi solvenţi.
PFC sunt utilizate, în general, în sectorul electronic (de exemplu, pentru curăţarea
cu plasmă a plăcilor de siliciu), precum şi în industria cosmetică şi farmaceutică (extracţia
de produse naturale cum ar fi nutraceuticele şi aromele), dar, într-o măsură
nesemnificativă, şi în refrigerare ca înlocuitori ai CFC – adesea în combinaţie cu alte gaze.
În trecut, PFC erau utilizate ca substanţe de stingere a incendiilor şi pot fi încă întâlnite în
sistemele mai vechi de protecţie împotriva incendiilor.
SF6 este utilizată, în principal, ca gaz izolant şi pentru stingerea arcului electric de
comutare în instalaţiile de distribuţie de înaltă tensiune şi ca gaz de acoperire în producţia
de magneziu şi aluminiu.
Obiectivul general al Regulamentului privind gazele F este de a reduce emisiile de gaze
fluorurate printr-o serie de măsuri sau acţiuni adoptate pe toată durata ciclului de viaţă.
44
Estimarea emisiilor de hidrofluorocarburi, perfluorocarburi şi hexafluorură de sulf
(HFC, PFC, SF6) provenite din consumul şi importul de HFC, PFC şi SF6, pentru
instalaţiile de răcire, echipamentele de aer condiţionat şi echipamentele electrice.
Anul/poluant HFC,PFC, SF6 (Kg)

2008 781
2009 1209
3.7 Actiuni privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera
În ultimii ani s-au înregistrat o serie de fenomene meteorologice extreme : inundaţii,

furtuni, caniculă, etc.
Politicile şi măsurile privind reducerea de gaze cu efect de seră fac referire la:
 intensificarea participării României la Programul ,,Energie inteligentă pentru

Europa”
 promovarea producţiei de energie din surse regenerabile
 promovarea eficienţei energetice la utilizatorii finali de energie
 promovarea sistemelor de cogenerare şi a eficienţei energetice în sistemele de
încălzire centralizată
 gestionarea emisiilor de gaze cu efect de seră provenite din transport
 promovarea recuperării energiei prin închiderea depozitelor de deşeuri
 utilizarea terenurilor, schimbarea utilizării terenurilor şi silvicultura;
 introducerea sistemelor de utilizare integrată a terenurilor
Aceste costuri sunt de ordin economic, dar şi social şi de
mediu
45
În vederea abordării emisiilor de GES care nu conţin CO2, reprezentând 6%, vor fi
promovate măsuri care să cuprindă:
 consolidarea punerii în aplicare a măsurilor conform Politicii agricole comune şi
Planului de acţiune pentru silvicultură în vederea reducerii emisiilor din agricultură,
şi a promovării captării biologice a gazelor;
 stabilirea unor limite pentru emisiile de metan provenite de la motoarele cu gaz şi
din producţia de cărbune, petrol şi gaz, sau includerea acestora în UE ETS;
 restricţionarea suplimentară sau interzicerea gazelor fluorinate;
 reducerea emisiilor de protoxid de azot din combustie, şi includerea celor provenite
de la instalaţiile mari de ardere în UE ETS;
În judeţul Gorj au fost realizate următoarele masuri de reducere a emisiilor GES:
 inventarul surselor de poluare a atmosferei;
 reţeaua de monitorizare a imisiilor la principalii indicatori de calitate a
aerului : 3 staţii automate de monitorizare a poluării aerului, de tip industrial 1,
amplasate la:
Tg Jiu
Staţia monitorizează platforma industriala N a oraşului

Rovinari
Staţia monitorizează CE Rovinari.
O staţie la Turceni ce monitoriza CE Turceni

 impunerea monitorizării emisiilor, de către agenţii economici;
 calculul emisiilor rezultate prin evaluări care s-au făcut de-a lungul timpului;
 impunerea măsurilor de reducere a poluării atmosferice prin reducerea la
sursă sau prin adoptare de măsuri de epurare prin instalaţii specifice;
 crearea de relaţii cauză – efect, între nivelul poluării atmosferei şi starea de
sănătate a populaţiei, deşi nu există totuşi o relaţie directă, starea de sănătate a
populaţiei depinzând şi de calitatea vieţii (bunăstare materială, cultură, tradiţie),
de modelul de trai individual ;
46
Menţionam că toate acţiunile întreprinse în scopul prevenirii, ameliorării şi reducerii
poluării industriale se regăsesc in planurile de acţiuni, parte integrantă a autorizaţiilor de
mediu mai sus menţionate.
3.7.1 Participarea la utilizarea mecanismelor protocolului de la Kyoto
Protocolul de la Kyoto obliga tarile semnatare la reducerea emisiilor de gaze cu

efect de sera cu cel putin 5% sub nivelul emisiilor din 1990, in perioada 2008-2012, iar
Uniunea Europeana s-a angajat sa reducă un procent de 8%. Reducerile se refera la trei
dintre cele mai importante gaze: dioxid de carbon (CO2), metan (CH4) si oxizi de azot
(N2O) - care se vor măsura comparativ cu anul de baza 1990 (cu excepţia unora dintre
tarile cu economie in tranziţie, intre care si România, care are an de baza 1989.
Mecanisme flexibile prevăzute de protocolul de la Kyoto:
 Implementarea in comun (Joint Implementation) intre statele aflate pe anexa 1 a
UNFCCC( Conventia Cadru a Natiunilor Unite privind Schimbările Climatice) ( tari
dezvoltate- ţări cu economie in tranziţie);
 Mecanismul de Dezvoltare Curata (CDM) – intre un stat aflat pe Anexa I a
UNFCCC si unu care nu este pe anexa I( tari dezvoltate – tari in curs de dezvoltare)
România nu va recurge la implementarea acestui mecanism in perioada următoare;
 JI si CD sunt mecanisme bazate pe proiecte;
Comercializarea emisiilor (IET) – intre statele aflate pe Anexa I a UNFCCC.
În mod concret ţara noastră şi-a luat următoarele angajamente:
- reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în perioada 2008-2012 cu 8%
faţă de nivelul de emisii înregistrate în anul 1989;
- realizarea până în 2007 a unui sistem naţional de estimare a emisiilor de
gaze cu efect de seră;
- elaborarea şi implementarea politicilor în vederea promovării dezvoltării
durabile;
- realizarea înainte de prima perioadă de angajament, respectiv înainte de
anul 2008, a Registrului Naţional de emisii de gaze cu efect de seră.
În ultimii 100 de ani, temperatura medie globală a crescut cu 0,6C, iar în Europa cu
1,2C, deceniul 90 fiind cel mai călduros din ultimii 150 de ani. Se preconizează că
temperaturile vor creşte cu 1,4 – 5,8C până în 2010, creşteri mai însemnate fiind
prognozate pentru Europa.
3.7.2 Participarea României la implementarea schemei europene de comercializare

a certificatelor de emisii de gaze cu efect de sera
Directiva 2003/87/EC, privind stabilirea schemei de comercializare a certificatelor

de emisii de GES, a fost transpusa în legislaţia noastrã prin H.G. nr.780/2006 modificata
prin H.G. 133-2010
În judetul Gorj sunt 6 societăţi care intră sub incidenta acestei hotărâri si care au
depus solicitarea si propunerea pentru alocarea de certificate de emisii GES.
Acestea sunt: C.E. Turceni, C.E. Rovinari, S.C. UATAA Motru, S.C. Simcor Var
S.A., S.C. Macofil S.A., S.C. Peterom S.A., zonele de operare: Bărbateşti, Bustuchin,
Slavuta, Ticleni, Turburea, Bulbuceni.
Aceste societăţi au obţinut autorizaţie privind stabilirea schemei de comercializare a
certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră. Numãrul certificatelor de emisii alocate
este stabilit prin Planul Naţional de Alocare, şi este următorul:
 un certificat de emisie de CO2 reprezintă o tona de dioxid de carbon.
47
Tabel 3.7 Certificate alocate pentru anul 2008-2012
Alocare Alocare
Activitate
Instalatia Operator Sector certificate certificate
principala
2007 2008-2012
S.C. Complexul
S.C. Complexul Energetic Producere
Energetic Rovinari Energie 5.457.841 24.222.537
Rovinari S.A. energie electrica
S.A.
S.C. Complexul
S.C. Complexul Energetic Producere
Energetic Turceni Energie 6.393.199 28.183.496
Turceni S.A. energie electrica
S.A.
S.C. Uzina de Agent S.C. Uzina de Agent
Producere
Termic si alimentare Termic si alimentare cu Energie 39.371 172.611
energie termica
cu Apa S.A. Apa S.A.
Compresoare Petrom SA – Membru Industria
Energie 28.595 126.127
Barbatesti OMV Grup Petroliera
Energie 2.648 12.874
Bulbuceni OMV Grup Petroliera
Energie 28.718 126.070
Bustuchin OMV Grup Petroliera
Slavuta OMV Grup Petroliera Energie 36.281 159.389
Deetanizate Petrom SA – Membru Industria
Energie 45.245 198.429
Turburea OMV Grup Petroliera
Centrala Iprom, Petrom SA – Membru Industria
Statii compresoare OMV Grup Petroliera Energie 35.590 156.455
S.C. Simcor Var S.A.
S.C. Simcor Var S.A.
Oradea Punct de Industria varului Var 84.083 424.962
Oradea
lucru Tg Jiu
Industria
S.C .Macofi S.A. S.C. Macofi S.A. Ceramica 7.263 32.134
ceramica
TOTAL 12.158.834 53.815.084
Implementarea acestei scheme de comercializare, oferă agenţilor economici din

sectorul energiei şi industriei posibilitatea să participe la comercializarea certificatelor de
emisii de GES şi în cazul realizării reducerii de emisii, compania poate realiza venituri
suplimentare prin vânzarea pe piaţă a surplusului de certificate.
Concluzii
Deşi emisiile de GHG produse de sectorul energetic au scăzut fata de anul de baza
(1989), producerea de energie rămâne principala sursa de emisii de GHG si in consecinţa
acest sector necesita investiţii substanţiale pentru reducerea emisiilor de GHG si a altor
poluanţi rezultaţi din producerea de energie (SO2, NOx, pulberi)
Caracterul extensiv al acţiunilor economice care induc schimbări climatice face
necesara o abordare globala, la nivelul economiei, a identificării si corelării activităţilor de
dezvoltare si implementare a masurilor, intra si inter sectoriale, legate de schimbări
climatice.
Exemple de acţiuni de adaptare la nivel local:
 Realizarea şi utilizarea in agricultura a speciilor rezistente la secetă;
 Prevenirea incidentelor în perioade cu temperaturi extreme;
 Acoperiri asfaltice rezistente la fluctuaţii de temperaturi extreme;
 Adaptarea codurilor de construcţii la viitoarele condiţii climatice;
 Reevaluarea resurselor de apa la nivelul bazinelor hidrografice în condiţiile
schimbărilor climatice;
Împădurirea cu specii forestiere rezistente la stres hidric şi termic.
48
Capitolul 4 Apa
4.1 Introducere
La nivel global, apa reprezintă o resursă naturală regenerabilă, vulnerabilă şi

limitată, de aceea este tratată ca un patrimoniu natural care trebuie protejat şi apărat.
Apele fac parte din domeniul public al statului.
Apa de la suprafaţa pământului joacă un rol important în evoluţia umană, râurile
asigurând necesarul de apă pentru agricultură, industrie şi consum, fluviile, mările şi
oceanele fiind căi de transport fluvial şi maritim şi sursă de hrană, în acelaşi timp.
Monitorizarea calităţii apelor reprezintă activitatea de observaţii şi măsurători
standardizate şi continue pe termen lung, pentru cunoaşterea şi evaluarea parametrilor
caracteristici ai apelor în vederea gospodăririi şi a definirii stării şi tendinţei de evoluţie a
calităţii acestora, precum şi evidenţierii permanente a stării resurselor de apă.
În ţara noastră, calitatea apelor este urmărită conform structurii şi principiilor
metodologice ale Sistemului de Monitoring Integrat al Apelor din România (S.M.I.A.R.),
restructurat în conformitate cu cerinţele Directivelor Europene.
Sistemul naţional de monitorizare a apelor cuprinde două tipuri de monitoring,
conform cerinţelor legislative în domeniu:
- monitoring de supraveghere având rolul de a evalua starea tuturor corpurilor de
apă din cadrul bazinelor hidrografice;
- monitoring operaţional (integrat monitoringului de supraveghere) pentru
corpurile de apă ce au riscul să nu îndeplineasca obiectivele de protecţie a apelor.
Funcţie de caracteristicile calitative ale corpurilor de apă s-au realizat diferite tipuri
de programe de monitoring:
- Programul de Supraveghere (S),
- Programul Operaţional (O),
- Programul de Investigare (I),
- Programul de Referinţă (R)
- Programul Cea mai Buna Secţiune Disponibilă (CBSD),
- Programul de Potabilizare (P),
- Programul de InterCalibrare (IC),
- Programul de monitorizare pentru Zonele Vulnerabile la poluarea cu nitraţi,
Programul de monitoring pentru Ihtiofaună (IH),
- Programul pentru protecţie Habitate şi Specii (HS),
- Programul pentru Convenţii Internaţionale (CI)
- Programul Corpuri de Apă Puternic Modificate (CAPM).
S.M.I.A.R. cuprinde 6 componente (subsisteme), din care 5 se referă la sursele
naturale: - ape curgatoare de suprafaţă; - lacuri (naturale şi de acumulare); -ape tranzitorii
(fluviale şi lacustre); - ape costiere; - ape subterane, iar unul, la sursele de poluare: - ape
uzate.
Atribuţiile de monitorizare a calităţii apelor, legat de gradul de poluare, revin
Autorităţii, Naţionale ,,Apele Române”, monitorizarea calităţii apei potabile din surse de
suprafaţă şi subterane fiind în sarcina Autorităţii de Sănătate Publică cu structurile sale
teritoriale.
4.2 Resursele de apă
Resursele de apă ale României sunt constituite din apele de suprafaţă – râuri,
lacuri, fluviul Dunărea – şi ape subterane. Principala resursă de apă a României o
constituie râurile interioare. O caracteristică de bază a acestei categorii de resursă o
constituie variabilitatea foarte mare în spaţiu şi timp.
49
4.2.1 Resursele de apă teoretice şi tehnice utilizabile
Resursele de apă potenţiale şi tehnic utililizabile pentru anul 2009 sunt prezentate în
tabelul nr. 4.2.1
Tabel nr. 4.2.1. Resursele de apă potenţiale şi tehnic utilizabile pentru anul 2009
Judeţul Resursa de suprafaţă mii mc Resursa din subteran mii mc
Teoretică Utilizabilă Teoretică Utilizabilă
Gorj 2047000 507946,685 545000 17988,069
4.2.2 Prelevări de apă
Realizarea volumelor de apă captate pe destinaţii în judeţul Gorj pe b.h. Jiu,

conform Balanţei Apei pe 2009 sunt prezentate in tabelul nr. 4.2.2.
Tabel nr. 4.2.2 Volumele de apa captate pe destinaţii în judeţul Gorj

BAZINUL TRIM I Trim II TRIM III TRIM IV TOTAL
HIDROGRA Specificatie PRELEVAT
FIC Prelevat Prelevat Prelevat Prelevat
2009
populatie 1917 1560,97 1449,02 1631,15 6558,14
industrie 115659,893 110615,737 134955,205 135301,41 496532,245
agricultura 1734,5 1760,8 881 480 4856,3
Total suprafata
119311,393 113937,57 137285,225 137412,56 507946,685
BAZIN rauri interioare
JIU populatie 1662,905 2042,286 2021,302 1735,37 7461,863
industrie 2558,256 2735,069 2700,564 2275,005 10268,894
agricultura 86,244 30,488 75,48 65,1 257,312
Total subteran 4307,405 4807,843 4797,346 4075,475 17988,069
TOTAL B.H. JIU 123618,798 118745,35 142082,571 141488,035 525934,754
Volume de apă evacuate la nivelul anului 2009:

Tip Evacuare Total Realizat (mii mc)
Total 543737,536
Subteran 2,29
Suprafata rauri 543731,132
Recirculare 4,114
Sursa: Administraţia Naţională „Apele Române”
4.2.3 Mecanismul economic în domeniul apelor
DENUMIRE UM CANTITATEA VALOARE
Cout. Res. Apa-rauri, lac-op.ec.pr.en.el-hidr-RgUz MIM 320598.11 90,618.42

Contr.pt.util.res.apa.-rauri,lac-op.ec. CM MIM 6.72 350.58
Contr.pt.util.res.apa.-rauri,lac-op.ec. GC-IND MIM 45.84 2,323.36
Contr.pt.util.res.apa.-rauri,lac pt.acvacultura MIM 29.89 106.71
Cout. Res. Apa-rauri, lac-op.ec.pr.en.el-trm.RgREMx MIM 235818.90 11,882,244.26
Contr.pt.util.res.apa.-rauri,lac-op.ec.GC-POP MIM 14.42 898.74
Contr.pt.util.res.apa.-rauri,lac-op.ec.industr MIM 4373.50 220,059.90
Cout. Res. Apa-rauri, lac-op.ec.pr.en.el-trm.RgREMx MIM 255196.00 12,911,322.34
Cout. Res. Apa-rauri, lac-op.ec.prod.en.el- MIM 1572349.00 442,521.38
HIDRO/reg.uzi
Contr.pt.util.res.apa.-rauri,lac-op.ec. CM MIM 89.23 4,538.13
Contr.pt.util.res.apa.-rauri,lac pt.acvacultura MIM 166.09 557.38
Contr.pt.util.res.apa.-rauri,lac-op.ec.GC-POP MIM 120.00 6,058.65
50
Contr.pt.util.res.apa.-rauri,lac-op.ec.industr MIM 0.71 35.32
Contr.pt.util.res.apa.-rauri,lac pt.acvacultura MIM 1800.00 6,201.12
Cout. Res. Apa-rauri, lac-op.ec.prod.en.el-HIDRO/reg.uziMIM 6509.17 1,815.97
TOTAL 2437139.48 25972963.63
4.3 Ape de suprafaţă
Apele de suprafaţă sunt apele interioare, stătătoare sau curgătoare, de pe

suprafaţa terenului, precum şi apele tranzitorii şi apele costiere.
4.3.1 Starea ecologică şi chimică a cursurilor de apă ale râurilor interioare
Calitatea globala a apelor din b.h.Jiu a fost monitorizată în secţiuni situate pe râul
Jiu şi afluenţi prezentate anterior. Rezultatele activităţii de monitoring desfăşurate pe
parcursul anului 2009 sunt concretizate în tabelele următoare, unde sunt trecute cursul de
apă, secţiunile şi categoriile de calitate corespunzatoare celor 6 grupe de încadrare: R.O.,
Nutrienţi, Salinitate, Metale, Micropoluanţi anorganici şi organici şi Generala.
Încadrarea tronsoanelor în clase de calitate s-a făcut conform Ordinului MMDD
nr.161/2006.
4.3.1.1 Încadrarea secţiunilor de supraveghere în clase de calitate
Secţiunile de supraveghere a calităţii apelor din Bazinul hidrografic Jiu sunt

prezentate în tabelul nr. 4.3.1.1.
Tabel nr. 4.3.1.1. Încadrarea sectiunilor de supraveghere din b.h. Jiu pe 5 clase de calitate
conform Ordin nr. 161/2006
Clase de calitate pe grupe de indicatori
Nr.
Raul Sectiunea Fizico-chimici Biologici
crt.
RO RN GM MG MPAO Generala FPL MZB MFB
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
1 Jiu Am. confluenta II I I I I II - I I
2 Av. acumulare Tg. II II I II I II I I -
3 Polatistea Am.priza apa I I I I I I - I I
4 Sadu Am.confluenta Jiu I I I II I II I I I
51
5 Susita Am. Vaidei I I I I I I I I I
6 Sohodol Am.priza Runcu I I I I I I - I I
7 Runcu Am. Sohodol I I I I I I - I I
8 Tismana Calnic I I I I I I I I -
9 Tismanita Priza Tismana I I I I I I - I I
10 Bistrita Priza Vaja I I I I I I - - -
Am. Novaci I I I I I I - I I
11 Bengesti I I I II I II I I -
Turburea I I I I I I I I -
12 Galbenu Baia de Fier I I I II I II I I I
13 Calnic Albeni II I I I I II I I -
14 Blahnita Tg.Carbunesti II I II I I II I I -
Am.acumulare
I I I I I I - I I
Valea Mare
Av.acumulare
I I I I I I - I I
15 Motru Valea Mare
Brosteni I II I I I II II II -
Fata Motrului I II I II I II II II -
Gura Motrului I II I I I II II II -
16 Motru Sec Am. Motru Sec I I I I I I - I I
Nadanova I II I I I II - II II
17 Cosustea
Corcova I II I I I II II II -
18 Husnita Strehaia I III II I I III III III -
Amaradia
19 Stancesti I I I I I I I I I
Gorjului
20 Zlasti Dragutesti I I II I I II I I -
21 Cioiana Am. confluenta Jiu II I III II I III II II -
22 Jilt Turceni I I II II I II I II -
23 Susita Carceni I I II III I III - - -
4.3.1.2 Calitatea apelor din punct de vedere al indicatorilor fizico-chimici.
4.3.1.2.1 Regimul de oxigen
Din tabelul nr. 4.3.1.2.1 privind lungimea tronsoanelor caracteristice de râu în raport
cu calitatea înregistrată la R.O. se observă următoarele:
Tabel nr. 4.3.1.2.1 Lungimea tronsoanelor de râuri în raport cu calitatea înregistrată la

grupa de indicatori în b.h. Jiu.- Regimul de Oxigen
Total Clase de calitate
Nr.
Râul Tronson
crt. lungime
I II III IV V
km
0 1 2 3 4 5 6 7 8
1 Balteni 56 - 56 - - -
2 Jiu Am. Confl. Sadu-Av.
21 - 21 - -
acumulare Tg. Jiu
3 Av. acumulare Tg. Jiu -
35 - 35 - -
Balteni
4 Sadu Confl Jiu 22 22 - - - -
5 Izvor-Am. Confl Jiu 21,5 21,5 - - - -
6 Am. Confl Jiu - Confl Jiu 0,5 0,5 - - - -
7 Susita Confl Jiu 37 37 - - - -
8 Izvor-Am. Vaidei 12 12 - - - -
52
9 Am. Vaidei - Confl Jiu 25 25 - - - -
10 Jales Confl Bistrita 42 42 - - - -
11 (Sohodol) Izvor-Am.priza Runcu 30 30 - - - -
12 Am. priza - Confl 12 12 - - - -
13 Tismana Confl Jiu 42 42 - - - -
14 Izvor - Calnic 34 34 - - - -
15 Calnic - Confl Jiu 8 8 - - - -
16 Tismanita Confl Tismana 7 7 - - - -
17 Izvor-Am.Confl Tismana 7 7 - - - -
18 Bistrita Confl Tismana 45 45 - - - -
19 Izvor-Av. acumulare Vaja 15 15 - - - -
Av. acumulare Vaja - Confl
20 30 30 - - - -
Tismana
21 Gilort Confl Jiu 116 116 - - - -
22 Izvor - Am.Novaci 14 14 - - - -
23 Am. Novaci - Bengesti 26 26 - - - -
24 Bengesti - Turburea 54 54
25 Turburea - Confl Jiu 22 22 - - - -
26 Galbenu Confl Gilort 32 32 - - - -
27 Izvor-Am. Baia de Fier 16 16 - - - -
Am. Baia de Fier - Confl
28 16 16 - - - -
Gilort
29 Calnic Confl Gilort 25 24 1 - - -
30 Izvor-Albeni 24 24 - - -
31 Albeni - Confl Gilort 1 1 - - -
32 Blahnita Confl Gilort 53 52,5 0,5 - - -
33 Izvor-Tg. Carbunesti 52,5 52,5 - - - -
34 Tg. Carbunesti - Confl Gilort 0,5 0,5
35 Amaradia Confl Jiu 41 41 - - - -
36 Gorjului Izvor - Am. Stancesti 4 4 - - - -
37 Am. Stancesti - Confl Jiu 37 37 - - - -
38 Zlasti Confl Jiu 18 18 - - - -
39 Izvor - Dragutesti 17 17 - - - -
40 Dragutesti - Confl Jiu 1 1 - - - -
41 Cioiana Confl Jiu 26 26 - - - -
42 Izvor-Am. Confl Jiu 25 25 - - - -
43 Am. Confl Jiu-Confl Jiu 1 1 - - - -
44 Jilt Confl Jiu 49 49 - - - -
45 Izvor - Turceni 48 48 - - - -
46 Turceni - Confl Jiu 1 1 - - - -
47 Susita Confl Jiu 24 24 - - -
48 Izvor-Am. Carceni 2 2 - - - -
49 Am. Carceni-Confl Jiu 22 22 - - - -
4.3.1.2.2 Nutrienţi
cu calitatea înregistrată la Nutrienţi de observă următoarele:
53
grupa de indicatori în b.h. Jiu - Regimul de Nutrienţi

Nr.
Râul Tronson
crt. lungime
I II III IV V
km
0 1 2 3 4 5 6 7 8
1 Balteni 56 - 56 - - -
acumulare Tg. Jiu 21 - 21 - - -
3
Av. acumulare Tg. Jiu -Balteni 35 - 35 - - -
12 Am. priza - Confl 12 12 - - - -
14 Izvor - Calnic 34 34 - - - -
20 30 30 - - - -
Tismana
22 Izvor - Am.Novaci 14 14 - - - -
28 Am. Baia de Fier - Confl Gilort 16 16 - - - -
29 Calnic Confl Gilort 25 25 - - -
32 Blahnita Confl Gilort 53 53 - - - -
41 Cioiana Confl Jiu 26 26 - - -
42 Izvor-Am. Confl Jiu 25 25 - - -
54
44 Jilt Confl Jiu 49 49 - - - -
45 Izvor - Turceni 48 48 - - - -
47 Susita Confl Jiu 24 24 - - -
48 Izvor-Am. Carceni 2 2 - - -
49 Am. Carceni-Confl Jiu 22 22 - - -
4.3.1.2.3 Salinitate
Din tabelul nr. 4.3.1.2.3 privind lungimea tronsoanelor caracteristice de râu în
raport cu calitatea înregistrată la Salinitate rezultă următoarele:
grupa de indicatori in b.h. Jiu - Ioni generali-Salinitate
Nr.
Râul Tronson
crt. lungime
I II III IV V
km
0 1 2 3 4 5 6 7 8
1 Balteni 56 56 - - - -
2 Jiu Am. Confl. Sadu-Av. acumulare
21 21 - - - -
Tg. Jiu
3
Av. acumulare Tg. Jiu -Balteni 35 35 - - - -
12 Am. priza - Confl 12 12 - - - -
14 Izvor - Calnic 34 34 - - - -
18 Confl Tismana 45 45 - - - -
19 Bistrita Izvor-Av. acumulare Vaja 15 15 - - - -
20 30 30 - - - -
Tismana
21 Confl Jiu 116 116 - - - -
22 Izvor - Am.Novaci 14 14 - - - -
23 Gilort Am. Novaci - Bengesti 26 26 - - - -
24 Bengesti - Turburea 54 54 -
25 Turburea - Confl Jiu 22 22 - - -
26 Confl Gilort 32 32 - - - -
27 Galbenu Izvor-Am. Baia de Fier 16 16 - - - -
29 Confl Gilort 25 25 - - - -
30 Calnic Izvor-Albeni 24 24 - - - -
31 Albeni - Confl Gilort 1 1 - - - -
55
32 Confl Gilort 53 52,5 0 - - -
33 Blahnita Izvor-Tg. Carbunesti 52,5 52.5 - - - -
0
34 Tg. Carbunesti - Confl Gilort 0,5 - .
5
38 Confl Jiu 18 18 - - - -
39 Zlasti Izvor - Dragutesti 17 17 - - - -
41 Confl Jiu 26 25 1 - - -
42 Cioiana Izvor-Am. Confl Jiu 25 25 - - - -
43 Am. Confl Jiu-Confl Jiu 1 - 1 - - -
44 Confl Jiu 49 48 1 - - -
45 Jilt Izvor - Turceni 48 48 - - - -
46 Turceni - Confl Jiu 1 - 1 - - -
47 Confl Jiu 24 2 2 - - -
48 Susita Izvor-Am. Carceni 2 2 - - - -
2
49 Am. Carceni-Confl Jiu 22 - - - -
2
4.3.1.2.4 Metale grele
cu calitatea înregistrată la metale grele rezultă următoarele:

grupa de indicatori in b.h. Jiu - Metale grele
Nr.
Râul Tronson
crt. lungime
I II III IV V
km
0 1 2 3 4 5 6 7 8
1 Balteni 56 21 35 - - -
2 Jiu Am. Confl. Sadu-Av. acumulare
Tg. Jiu 21 21 - - - -
3
Av. acumulare Tg. Jiu -Balteni 35 - 35 - - -
4 Sadu Confl Jiu 22 21,5 0,5 - - -
6 Am. Confl Jiu - Confl Jiu 0,5 - 0,5 - - -
12 Am. priza - Confl 12 12 - - - -
14 Izvor - Calnic 34 34 - - - -
56
20 30 30 - - - -
Tismana
21 Gilort Confl Jiu 116 62 54 - - -
22 Izvor - Am.Novaci 14 14 - - - -
24 Bengesti - Turburea 54 - 54
26 Galbenu Confl Gilort 32 16 16 - - -
28 Am. Baia de Fier - Confl Gilort 16 - 16 - - -
44 Jilt Confl Jiu 49 49 - - - -
45 Izvor - Turceni 48 48 - - - -
4.3.1.2.5 Micropoluanţi anorganici şi organici
Din tabelul 4.3.1.2.5 privind lungimea tronsoanelor caracteristice de râu în raport cu

calitatea înregistrată la Micropoluantii anorganici si organici rezultă următoarele:

grupa de indicatori in b.h. Jiu - Micropoluanţi anorganici şi
organici
Nr.
Râul Tronson lungime
crt. I II III IV V
km
0 1 2 3 4 5 6 7 8
1 Balteni 56 56 - - - -
2 Jiu Am. Confl. Sadu-Av. acumulare 21 21 - - - -
Tg. Jiu
3 Av. acumulare Tg. Jiu -Balteni 35 35 - - - -
57
12 Am. priza - Confl 12 12 - - - -
14 Izvor - Calnic 34 34 - - - -
20 30 30 - - - -
Tismana
22 Izvor - Am.Novaci 14 14 - - - -
44 Jilt Confl Jiu 49 49 - - - -
45 Izvor - Turceni 48 48 - - - -
4.3.1.2.6 Grupa generala
cu calitatea înregistrată la Grupa generala se observă următoarele:
58
grupa de indicatori in b.h. Jiu - Grupa Generală
Nr.
Râul Tronson lungime
crt. I II III IV V
km
0 1 2 3 4 5 6 7 8
1 Balteni 56 - 56 - - -
21 - 21 - - -
acumulare Tg. Jiu
35 - 35 - - -
Balteni
4 Sadu Confl Jiu 22 21,5 0,5 - - -
6 Am. Confl Jiu - Confl Jiu 0,5 - 0,5 - - -
12 Am. priza - Confl 12 12 - - - -
14 Izvor - Calnic 34 34 - - - -
20 30 30 - - - -
Tismana
21 Confl Jiu 116 62 54 - - -
22 Izvor - Am.Novaci 14 14 - - - -
23 Gilort Am. Novaci - Bengesti 26 26 - - - -
24 Bengesti - Turburea 54 - 54 - - -
26 Confl Gilort 32 16 16 - - -
28 16 - 16 - - -
Gilort
29 Confl Gilort 25 24 1 - - -
31 Albeni - Confl Gilort 1 - 1 - - -
32 Confl Gilort 53 52,5 0,5 - - -
33 Blahnita Izvor-Tg. Carbunesti 52,5 52,5 - - - -
34 Tg. Carbunesti - Confl Gilort 0,5 - 0,5 - - -
38 Confl Jiu 18 17 1 - - -
40 Dragutesti - Confl Jiu 1 - 1 - - -
41 Confl Jiu 26 25 - 1 - -
59
43 Am. Confl Jiu-Confl Jiu 1 - - 1 - -
44 Confl Jiu 49 48 1 - - -
47 Confl Jiu 24 24 - - - -
4.3.1.2.7 Lungimea tronsoanelor de râuri în raport cu calitatea înregistrată la grupa

de indicatori biologici in b.h. Jiu
Lungimea tronsoanelor de râuri pe clase de calitate în raport cu fitoplanctonul

existent este prezentată în tabelul nr.4.3.1.2.7
Tabel nr. 4.3.1.2.7. Lungimea tronsoanelor de râuri în raport cu calitatea înregistrată la

grupa de indicatori biologici in b.h. Jiu - Fitoplancton 2009
Nr.
Râul Tronson
crt. lungime
I II III IV V
km
0 1 2 3 4 5 6 7 8
1 Balteni 56 35 - - - -
21 - - - - -
acumulare Tg. Jiu
35 35 - - - -
Balteni
4 Sadu Confl Jiu 22 - - - - -
5 Izvor-Am. Confl Jiu 21,5 - - - - -
6 Am. Confl Jiu - Confl Jiu 0,5 - - - - -
10 Jales Confl Bistrita 42 - - - - -
11 (Sohodol) Izvor-Am.priza Runcu 30 - - - - -
12 Am. priza - Confl 12 - - - - -
14 Izvor - Calnic 34 34 - - - -
16 Tismanita Confl Tismana 7 - - - - -
17 Izvor-Am.Confl Tismana 7 - - - - -
20 30 30 - - - -
Tismana
21 Confl Jiu 116 22 - - - -
22 Izvor - Am.Novaci 14 - - - - -
23 Gilort Am. Novaci - Bengesti 26 - - - - -
24 Bengesti - Turburea 54 - -
26 Confl Gilort 32 32 - - - -
28 16 16 - - - -
Gilort
60
29 Confl Gilort 25 25 - - - -
32 Confl Gilort 53 53 - - - -
33 Blahnita Izvor-Tg. Carbunesti 52,5 52, - - - -
34 Tg. Carbunesti - Confl Gilort 0,5 0,5 - - - -
35 Amaradia Confl Jiu 41 4 - 37 - -
37 Am. Stancesti - Confl Jiu 37 - - 37 - -
38 Confl Jiu 18 18 - - - -
41 Confl Jiu 26 26 - - - -
44 Confl Jiu 49 48 1 - - -
47 Confl Jiu 24 2 22 - - -
49 Am. Carceni-Confl Jiu 22 - 22 - - -
4.3.1.2.8 Lungimea tronsoanelor de râuri în raport cu calitatea înregistrată la

grupa de indicatori biologici in b.h. Jiu
Lungimea tronsoanelor de râuri pe clase de calitate în raport cu macrozoobentosul

existent este prezentată în tabelul nr. 4.3.1.2.8

grupa de indicatori biologici in b.h. Jiu - Macrozoobentos

Nr.
Râul Tronson
crt. lungime
I II III IV V
km
0 1 2 3 4 5 6 7 8
1 Balteni 56 35 - - - -
21 - - - - -
acumulare Tg. Jiu
35 35 - - - -
Balteni
12 Am. priza - Confl 12 - - - - -
14 Izvor - Calnic 34 34 - - - -
61
20 30 30 - - - -
Tismana
21 Confl Jiu 116 22 - - - -
22 Izvor - Am.Novaci 14 - - - - -
26 Confl Gilort 32 32 - - - -
28 16 16 - - - -
Gilort
29 Confl Gilort 25 25 - - - -
32 Confl Gilort 53 53 - - - -
38 Confl Jiu 18 18 - - - -
41 Confl Jiu 26 26 - - - -
44 Confl Jiu 49 48 1 - - -
47 Confl Jiu 24 2 22 - - -
Lungimea tronsoanelor de râuri pe clase de calitate în raport cu microfitobentosul

existent este prezentată în tabelul nr. 4.3.1.2.9

grupa de indicatori biologici in b.h. Jiu - Microfitobentos
Nr.
Raul Tronson lungime
crt. I II III IV V
km
0 1 2 3 4 5 6 7 8
1 Balteni 56 35 - - - -
21 - - - - -
acumulare Tg. Jiu
35 35 - - - -
Balteni
62
12 Am. priza - Confl 12 - - - - -
14 Izvor - Calnic 34 34 - - - -
20 30 30 - - - -
Tismana
21 Confl Jiu 116 22 - - - -
22 Izvor - Am.Novaci 14 - - - - -
26 Confl Gilort 32 32 - - - -
28 16 16 - - - -
Gilort
29 Confl Gilort 25 25 - - - -
32 Confl Gilort 53 53 - - - -
38 Confl Jiu 18 18 - - - -
41 Confl Jiu 26 26 - - - -
44 Confl Jiu 49 48 1 - - -
47 Confl Jiu 24 2 22 - - -
63
4.3.2 Starea ecologică a lacurilor
4.3.2.1 Calitatea principalelor lacuri din judeţul Gorj în raport cu gradul de

troficitate
Acumularea Vădeni-Tg. Jiu
Date constructive şi hidrologice
Acumularea Vădeni -Tg. Jiu este amplasată în zona municipiului Tg. Jiu fiind
constituită din două cuvete mărginite de două baraje de greutate, din arocamente cu
măşti din beton armat situate la cca 2 km distanţă între ele.
Barajul principal Vădeni are lungimea de 52 m, lăţimea de 4 m, iar înălţimea de 24
m, fiind carosabil.
Anul punerii în funcţiune a acumulării a fost 1992.
Suprafaţa accumulării la nivelul normal de detenţie este de 90 ha, cu dig de contur
pe malul stâng şi versantul natural pe cel drept.
Volumul total-4.5 mil. mc
Volumul brut-2.5 mil mc.
Volumul util -1.7 mil. mc.
Volumul neevacuat-0.8 mil. mc
Volumul atenuare viitură-1.02 mil.mc
Caracterizarea biologică din punctul de vedere al fitoplanctonului
Lacul Vadeni - Tg. Jiu (ROLA10) este un lac de acumulare avand stabilită sectiunea
Mijloc Lac ca fiind CBSD. Pe acest lac, în cursul anului 2009, au fost efectuate prelevari
de probe biologice in lunile martie, iunie, septembrie şi noiembrie
Din punct de vedere al gradului de eutrofizare acumularea Vadeni - Tg. Jiu este un
lac oligotrof, cu valori medii anuale ale biomasei fitoplanctonice pentru cele două secţiuni
ale sale, dupa cum urmează:
-mijloc lac (CBSD): BFP=2,49mg/l;
-baraj : BFP=2,58mg/l.
Din punct de vedere al clorofilei ,,a’’ valorile medii anuale obtinute (mijloc
lac=25,98µg/l şi baraj=23,4µg/l) indică faptul că lacul este unul hipertrof, conform Ordinului
161/2006 privind elementele şi standardele de calitate chimice şi fizico-chimice din apă.
Procesul de eutrofizare a fost înregistrat in perioada de vară şi toamnă, în lunile
iunie – noiembrie, datorită evapotranspiratiei ridicate din lac şi a scăderii concentraţiei
oxigenului numarul algelor (inflorire algala) din lac crescand excesiv.
Mediile anuale ale densitatilor fitoplanctonice au prezentat urmatoarele valori: in
sectiunea mijloc lac 801 250 ex/l si baraj 821 250 ex/l.
Fitoplanctonul are ca reprezentanţi specii reprezentative de după cum urmează:
Cyanophyta cu următorii reprezentanţi: Oscillatoria limosa, Oscillatoria chlorina,
Phormidium inundatum, Chlorophyta (Pediastrum boryanum), Flagelata (Chillomonas
paramoecium, Euglena viridis).
Caracterizarea biologică din punctul de vedere al microfitobentosului
Pe lacul de acumulare Vadeni -Tg. Jiu,îin cursul anului 2009, au fost efectuate două
prelevari de microfitobentos in lunile iunie şi septembrie.
Perifitonul cu o densitate medie anuală de 1087500 exp/mp şi un index saprob 1,88
in secţiunea baraj, are ca reprezentanţi specii de Bacillariophyta (Navicula viridula,
Surirella ovata, Caloneis amphisbaena, Nitzschia palea, Nitzschia sigmoidea, Cyclotella
meneghiana, Cymbella lanceolata), Chlorophyta (Pediastrum boryanum).
64
Acumularea Turceni
Este amplasată în zona localităţii Turceni, pe râul Jiu, amonte de confluenţa cu râul
Jilţ, fiind constituită dintr-o cuvetă mărginită de un dig de contur pe cele două maluri ale
râului.
Barajul este de greutate, din arocamente cu mască din beton armat. A fost construit
în scopul producerii energiei electrice şi pentru atenuarea undei de viitură în caz de
inundaţii.
Barajul are lungimea de 140 m, lăţimea de 8 m, iar înălţimea de 19 m, fiind
carosabil.
Suprafaţa accumulării la nivelul normal de detenţie este de 90ha.
Volumul total-7.4 mil. mc
Volumul brut-6.1 mil mc.
Volumul util -3.3 mil. mc.
Volumul neevacuat-0.6 mil. mc
Volumul atenuare viitură-1.3 mil.mc
Pe lacul de acumulare Turceni (ROLA02), in cursul anului 2009, au fost efectuate

prelevari de probe biologice in lunile martie, iunie, septembrie si noiembrie.
Din punct de vedere al gradului de eutrofizare acumularea Turceni este un lac
oligotrof, cu valori medii anuale ale biomasei fitoplanctonice pentru cele 2 secţiuni ale sale,
dupa cum urmează:
-mijloc lac: BFP=2,45mg/l;
-baraj : BFP=2,42mg/l.
Din punct de vedere al clorofilei ,,a’’ valorile medii anuale obţinute (mijloc
lac=49,58µg/l si baraj=45,15µg/l) indică faptul că lacul este unul hipertrof, conform
Ordinului 161/2006 privind elementele şi standardele de calitate chimice şi fizico-chimice
din apă.
Procesul de eutrofizare a fost inregistrat in perioada de vară şi toamnă, în lunile
iunie – noiembrie, datorită evapotranspiraţiei ridicate din lac şi a scăderii concentrţaţiei
oxigenului numărul algelor (inflorire algala) din lac crescând excesiv.
Mediile anuale ale densităţilor fitoplanctonice au prezentat urmatoarele valori: in
sectiunea mijloc lac 755 000 ex/l si baraj 735 000 ex/l.
Fitoplanctonul are ca reprezentanţi specii reprezentative de Bacillariophyta dupa
cum urmează: Bacillariophyta (Nitzschia acicularis, Nitzschia palea, Melosira granulata,
Pinnularia viridis, Navicula radiosa), Chlorophyta (Closterium acerosum, Scenedesmus
acuminatum, Scenedesmus quadricauda), Flagelata (Chillomonas paramoecium, Euglena
viridis).
Pe lacul de acumulare Turceni, in cursul anului 2009, au fost efectuate 2 prelevari

de microfitobentos in lunile iunie şi septembrie.
Perifitonul cu o densitate medie anuala de 885 000 exp/mp si un index saprob 1,85
in sectiunea baraj, are ca reprezentanti specii de Bacillariophyta (Cocconeis pediculus,
Melosira granulata, Pinnularia viridis, Nitzschia palea, Nitzschia sigmoidea, Synedra ulna,
Cyclotella meneghiana, Cymbella lanceolata), Chlorophyta (Closterium moniliferum,
Scenedesmus quadricauda), Cyanobacteria (Oscillatoria limosa).
65
Acumularea Tismana aval
Este amplasată pe râul Tismana în partea mediană a bazinului.

Face parte din sistemul hidroenergetic Tismana -Tismana aval, având ca rol
producerea de energie electrică şi alimentări cu apă.
Barajul este din beton armat, având lungimea de 137 m, lăţimea de 6 m, iar
înălţimea de 10 m.
Suprafaţa accumulării la nivelul normal de detenţie este de 21ha.
Volumul total-0,85 mil. mc
Volumul brut-0,76 mil mc.
Volumul util -0,75 mil. mc.
Volumul neevacuat-0,01 mil. mc
Volumul atenuare viitură-0,05 mil.mc
Lacul Tismana – Aval (ROLA08) este un lac de acumulare avand stabilită secţiunea
Mijloc Lac ca fiind CBSD. Pe acest lac, in cursul anului 2009, au fost efectuate prelevari de
probe biologice in lunile martie, iunie septembrie şi noiembrie.
Din punct de vedere al gradului de eutrofizare acumularea Tismana - Aval este un
lac oligotrof, cu valori medii anuale ale biomasei fitoplanctonice pentru cele 3 secţiuni ale
sale, după cum urmează:
-mijloc lac: BFP=1,47 mg/l;
Din punct de vedere al clorofilei ,,a’’ valorile medii anuale obţinute (mijloc
lac=18,52µg/l) indică faptul că lacul este unul eutrof, conform Ordinului 161/2006 privind
elementele şi standardele de calitate chimice şi fizico-chimice din apă.
Procesul de eutrofizare a fost inregistrat in perioada de vară şi toamnă, in lunile
iunie – septembrie, datorită evapotranspiraţiei ridicate din lac şi a scăderii concentraţiei
oxigenului numarul algelor (inflorire algala) din lac crescând excesiv.
Media anuală a densitatilor fitoplanctonice a prezentat o valoare de 803 750 ex/l in
secţiunea mijloc lac.
Fitoplanctonul are ca reprezentanţi specii reprezentative după cum urmează:
Bacillariophyta (Pinnularia nobilis, Pinnularia microstauron, Meridion circulare, Cymbella
ventricosa, Navicula gracilis), Chlorophyta ( Pediastrum boryanum, Ulothrix zonata,
Rhizoclonium hieroglyphicum, Cricigenia tetrapedia, Volvox aureus, Scenedesmus
quadricauda), Rodophyta (Lemanea fluviatilis).
Pe acest lac, în cursul anului 2009, au fost efectuate două prelevari de

microfitobentos in lunile iunie şi septembrie.
Macrofitobentosul cu o densitate medie anuală de 947 500 exp/mp şi un index
saprob 1,54 in secţiunea baraj, are ca reprezentanţi specii Bacillariophyta (Pinnularia
nobilis, Cymbella ventricosa, Gomphonema acuminatum, Navicula gracilis, Surirella
spiralis, Fragilaria crotonensis, Meridion circulare), Clorophyta (Ulothrix zonata,
Cladophora glomerata, Pediastrum boryanum), Cyanophyta (Nostoc kihlimanii,
Gloeotrichia echinulata).
66
4.3.2.2 Calitatea principalelor lacuri din Judeţul Gorj în raport cu chimismul apei
Acumularea Vădeni – Tg-jiu - Caracterizarea fizico-chimică a acumulării
Conform analizelor fizico-chimice efectuate în secţiunile Intrare lac, mijloc lac şi

baraj, anexate în Volumul II, anexa II, apa lacului se încadrează în clasa I de calitate
conform ordinului 161/2006.
Acumularea Turceni - Caracterizarea fizico-chimică a acumulării
Conform analizelor fizico-chimice efectuate an sectiunile Intrare lac, mijloc lac si

baraj, anexate an Volumul II, anexa II, apa lacului se ancadreaza an clasa I de calitate
Acumularea Tismana aval - Caracterizarea fizico-chimică a acumulării
Conform analizelor fizico-chimice efectuate în secţunile Intrare lac, mijloc lac şi

baraj, anexate în Volumul II, anexa II, apa lacului se încadrează în clasa I de calitate
4.4 Ape subterane
4.4.1 Prezentarea corpurilor de ape subterane

Evidenţa resurselor de ape subterane la nivelul unităţilor teritoriale de gospodărirea
apelor a fost impusă de necesitatea realizării gestiunii acestora, de gospodărirea lor
integrată cu a celor de suprafaţă, precum şi de adoptarea unei politici de alocare
preferenţială.
Conform Directivei 60/2000/EC, privind stabilirea unui cadru de acţiune comunitar
în domeniul politicii apei, s-a realizat zonarea sistemelor acvifere cu nivel liber şi a celor cu
nivel sub presiune, în perimetrul D.A.Jiu rezultând un număr de corpuri de ape subterane.
În accepţia acestei directive, corpul de ape subterane este un volum distinct de ape
subterane dintr - un acvifer sau mai multe acvifere.
Acviferul este denumit ca un strat sau mai multe straturi geologice de roci cu o
porozitate suficientă şi o permeabilitate astfel încât să permită fie o curgere semnificativă a
apelor subterane, fie o captare a unor cantităţi importante de ape subterane.
În baza acestor condiţii, I.N.H.G.A. Bucureşti, prin Laboratorul de Ape subterane, a
identificat în perimetrul judeţului Gorj corpurile de ape subterane, pe care le vom prezenta
mai jos.
4.4.1.1 Corpul de ape subterane din zona montană Tismana-Dobriţa - cod GWJI03
Este situat pe rama sudică a Munţilor Vâlcan, la contactul cu Depresiunea

subcarpatică olteană.
Relieful zonei se caracterizează prin prezenţa fenomenelor carstice în aria de
dezvoltare a calcarelor şi printr-o morfologie tipică de platou în ariile de dezvoltare a
Cristalinului Getic sau Granitului de Tismana. Se constată, în acelaşi timp, legăturile
hidraulice directe între apele de suprafaţă şi subterane din zona montană şi cele din ulucul
depresionar, ceea ce ne determină să considerăm că formează un acelaşi corp de ape
constituit din mai multe acvifere.
4.4.1.1.1 Apele freatice din ulucul depresionar Tismana-Dobriţa
Zona depresionară Tismana-Dobriţa, cu aspectul unei câmpii întinse slab ondulate

între râul Motru la vest şi râul Şuşiţa la est, are în subsolul său un strat acvifer cu
67
dezvoltare cvasicontinuă pe direcţie vest-est, fiind limitat la sud de formaţiunile argiloase
ale dealurilor subcarpatice interne. Acest strat acvifer este captat de puţurile domestice ale
locuitorilor satelor numeroase care se află aici.
Pentru stabilirea parametrilor hidrogeologici a acestui acvifer a fost construită staţia
hidrogeologică de ordinul I Tismana alcătuită din 4 foraje amplasate în această zonă.
Stratul freatic se întâlneşte la adâncimi cuprinse între 4,0 şi 10,0 m. Grosimea lui
este cuprinsă între 7,5 şi 14,0 m.
Analizele fizico-chimice efectuate la probele de apă din aceste ape freatice indică
un caracter hidrochimic de tip bicarbonato – calcic - magnezian, cu un fond de
mineralizare între 178,8-280,2 mg/l.
Tismana F1, F2, F3
pH – 6,89 - 7,02
NH4+ - <0,007 - 1,13mg/l
NO3 - - 2,12 - 6,9mg/l
NO2- - 0,008 - 0,16mg/l
Reziduu fix - 178,8 - 280,2mg/l
4.4.1.1.2 Apele freatice din formaţiunile calcaroase mezozoice
Între valea Motrului la vest, şi valea Şuşiţei la est, în rama sudică a Munţilor Vâlcan
se dezvoltă aproape continuu un masiv calcaros puternic carstificat de vârstă tithonic-
urgonian, în al cărui subsol se întâlneşte un acvifer foarte productiv cu importanţă
economică deosebită.
Compania Apa - Craiova are în exploatare captarea de ape subterane Izvarna, care
asigură o parte din necesarul de apă al municipiului Craiova. Din debitul de 1200-1400 l/s
se captează cca 700 l/s gravitational, pomparea apei fiind oprită din lipsă de fonduri.
Diferenţa de debit este deversată în pârâul Orlea printr - un preaplin.
Analizele fizico-chimice efectuate de către beneficiarul captării arată o calitate
deosebită a apei subterane.
Principalii indicatori de calitate a apei din captarea Izvarna determinaţi de
Compania de APĂ Craiova au avut in anul 2009 urmatoarele valori:
pH - 7,0
alcalinitatea - 2,9 mval HCl 0,1 N
turbiditate - 0,8
NH4 + - abs.
NO3- -
2,43mg/l
2 NO -
- abs.
Cl- - 31,91mg/l
F- - 0,2mg/l
Fe tot. - 0,01mg/l
Ca2+ - 59,3mg/l
Mg2+ - 10,7mg/l
CCO-Mn - 0,79mg/l
CBO5 - 1,2mg/l
reziduu fix - 320,0mg/l
Cercetările hidrogeologice pentru alimentarea cu apă a mun. Tg.Jiu au furnizat date

privind regimul apelor carstice din calcarele mezozoice ale Autohtonului de pe flancul
sudic al Munţilor Vâlcan ce formează sectorul estic Bistriţa-Şuşiţa al corpului de ape
Tismana-Dobriţa.
În acest sector principala captare de ape subterane este Captarea izvorului Runcu
Sohodol, cu un debit proiectat de 315 l/s. Calitatea apei este deosebită, confirmată şi de
68
valorile principalilor indicatori de calitate a apei determinati în anul 2009 de S.C.Aparegio
S.A.Tg.Jiu:
pH - 7,4
Conductivitate - 160uS/cm
Turbiditate - 2,25NTU
Duritatea totala - 9,31od
COT - 0,984mg/l
NO3- - 4,0mg/l
NO2- - 0,034mg/l
Cl- - 8,5mg/l
S- - 0,03mg/l
NH4+ - 0,14mg/l
Mg2+ - abs.
Fe2+ - 0,09mg/l
Mn2+ - 5,9ug/l
Ni2+ - 0,65ug/l
Cr2+ - 0,26ug/l
As+ - 0,35ug/l
Tot din acest corp de ape subterane au fost prelevate probe de apă din izvoarele
Valceaua, Jaleş şi Patrunsa, care au urmatoarele valori la principalii indicatori de calitate a
apei:
pH - 7,11 – 7,93
NH4+ - <0,025mg/l
NO3- - 1,94 – 6,86mg/l
NO2- - <0,024mg/l
Fe2+ - <0,09 – 0,102mg/l
Mn2+ - <0,054mg/l
Trebuie amintit că, tot în zona montană, la est de valea Jiului, în munţii Parang,
există captări de ape subterane pozate în roci cristaline, care asigură necesarul de apă al
localitaţilor din zonă, între care mai cunoscut e oraşul Novaci, dar care nu au fost prinse
intr-un corp de ape subterane.
D.A.Jiu Craiova a monitorizat calitatea apelor captate din izvoarele Tolanu şi Cerbu,
determinându-se următoarele valori ale indicatorilor de calitatea apei:
Izvorul Tolanu
pH - 7,06 – 7,12
NH4+ - <0,0012mg/l
NO3- - 2,74 – 2,92mg/l
NO2- - <0,024mg/l
Cl- - 3,19 – 7,09mg/l
Ca2+ - 16,03 – 32,87mg/l
2+
Mg - 2,45 – 2,67mg/l
SO2-4 – 10,0 – 11,8mg/l
subst. org. - 0,96 – 1,1mgO2/l
reziduu fix – 83,4 - 98,8mg/l
Izvorul Cerbu
pH - 7,48 – 7,51
69
NH4+ - <0,0025mg/l
NO3- - 2,92 – 3,63mg/l
NO2- - <0,024mg/l
Cl- - 3,545 – 8,154mg/l
Ca2+ - 28,86 – 33,66mg/l
2+
Mg - 3,87 – 5,8mg/l
SO2-4 – 10,3 – 14,0mg/l
subst. org. - 0,01 – 0,52mgO2/l
reziduu fix – 106,8 – 110,4mg/l
4.4.2 Corpul apelor freatice din terasele şi luncile Jiului şi afluenţilor - cod
GWJI05
În cadrul bazinului hidrografic Jiu prezentarea apelor freatice se realizeză pe

subunităţi geomorfologice, deoarece caracteristicile hidrogeologice şi hidrochimice ale
acestora sunt condiţionate de subunitatea geomorfologică în care sunt cantonate, creând
discontinuităţi în dezvoltarea regională a lor. Subunităţile geomorfologice în care se
dezvoltă corpul de ape sunt: Câmpia Olteniei, Piemontul Getic şi Subcarpaţii Getici.
Formaţiunile cuaternare purtătoare de ape freatice care au putut fi separate şi
urmărite în cadrul câmpiei, aparţin Pleistocenului superior constituite din depozitele
aluvionare ale teraselor Jiului şi afluienţilor, alcătuite în principal din pietrişuri şi nisipuri şi
cele ale Holocenului inferior şi superior din care fac parte aluviunile terasei joase a Jiului şi
luncilor Jiului şi afluienţilor.
Lunca şi terasele Jiului reprezintă unitatea hidrogeologică cea mai importantă din punctul
de vedere al răspândirii depozitelor freatice şi al resurselor de apă. Lungimea pe care se
dezvoltă această unitate în cadrul câmpiei este de cca 80 km, iar lăţimea medie de cca. 5
km având un rol deosebit de important în furnizarea unor rezerve importante de ape
freatice exploatate prin intermediul a numeroase fronturi de captare.
Stratele freatice sunt interceptate la adâncimi diferite, funcţie de nivelul de terasă. În
zonele teraselor veche, înaltă şi superioară, stratele acvifere se întâlnesc frecvent sub
adâncimea 10 -15 m.
În zonele terasei joase şi lunca propriu-zisă stratul freatic a fost interceptat în majoritatea
cazurilor între 5 - 20 m adâncime.
Grosimea depozitelor permeabile ale orizontului freatic variază în limite cuprinse
între 3-8 m. Grosimile cele mai mari s-au întâlnit în zonele din bazinul inferior al Jiului.
În zonele de terasă grosimile sunt mai mici, rar depăşind 10 m.
În aprecierea calităţii apelor freatice s-a mai ţinut cont şi de o serie de componenţi
care prin conţinutul lor ridicat, peste limitele de potabilitate admise de Legea apei potabile
nr.458/2002, depreciază calitatea apei. În acest sens s-au considerat ape nepotabile apele
cu conţinuturi mai ridicate decât limitele admise la ionii: Fe2+- 0,2 mg/l, Mn2+- 0,05 mg/l,
NO- 2- 0,5 mg/l, NO- 3- 50 mg/l.
Din analiza datelor existente se constată că majoritatea apelor freatice din bazinul
inferior al Jiului prezintă reziduu fix cuprins între 271 - 1129 mg/l.
Pe direcţia afluxului subteran apele se îmbogăţesc în săruri şi reziduul fix creşte.
Se remarcă totodată că în zonele cu regim hidrodinamic mai lent (cu pante mici de
curgere) la care se mai adaugă şi factorul evaporaţie din strat, când nivelul hidrostatic este
aproape de suprafaţă (sub 3 m), apele sunt mai mineralizate.
Valorile reziduului fix fiind strâns legate şi de constituţia litologică a complexului
acvifer, vor fi diferite şi de la un caz la altul. În zonele în care apa este cantonată în
formaţiuni grosiere (nisipuri cu pietrişuri şi bolovăniş) reziduul fix prezintă valori scăzute,
spre deosebire de zonele cu strate acvifere alcătuite din depozite cu granulometrie mai
fină (nisipuri fine, prăfoase, argiloase) reziduul fix este mai ridicat.
S-au înregistrat ape nepotabile cu reziduu fix peste limitele admisibile (reziduu fix
1200mg/l), in lunca Jiului aval de combinatul chimic Craiova, precum şi aval de
70
mun.Craiova, la care concură factorii litologic şi cel al evaporaţiei, dar şi poluarea
antropică.
De asemenea în apele freatice din lunca Jiului conţinutul în fier este depaşit, cauza
fiind naturală.
Piemontul Getic, în perimetrul b.h. Jiu este cuprins între valea Dunării şi valea Olteţului,
având aspectul unui platou slab înclinat spre SE, adânc fragmentat de văile bazinului.
Aceasta conduce la o drenare puternică a interfluviilor constituente, stratele de nisipuri şi
pietrişuri fiind în majoritatea cazurilor fără apă sau cu apă foarte puţină, care apare sub
formă de izvoare la baza versanţilor.
Apele freatice din luncile piemontului au reziduul fix cuprins între 668 mg/l şi 1085 mg/l
(Ceplea F3)
Creşterea reziduului fix este însoţită de o creştere puternică a ionului SO2- 4
ajungând la valori de 102,8 mg/l (Ceplea F3).
În anul 2009 s-au efectuat analize fizico-chimice la probe de apă recoltate din
aceste foraje după cum urmează:
Ceplea F3
pH - 6,89 - 7,68
NH4+ - 0,016 - 0,032mg/l
NO2- - 0,032 - 0,041mg/l
NO 3- - 46,46 - 50,7mg/l
Fe2+ - <0,09 - 0,216mg/l
Apele freatice din Subcarpaţii Getici, datorită configuraţiei reliefului (dealuri

subcarpatice separate de depresiuni întinse) şi litologiei, se dezvoltă numai în zonele
depresionare şi în luncile râurilor care traversează acestă zonă geografică.
În Depresiunea intracolinară au fost executate foraje hidrogeologice pentru cercetarea
stratelor freatice atât în compartimentul vestic Teleşti-Tămăşeşti, cât şi în compartimentul
estic Scoarţa-Albeni.
Stratele acvifere sunt situate la adâncimi mici în compartimentul vestic (1,4-2,2m) şi
mai mari în cel estic (2,0 - 6,3 m). Grosimea stratelor captate este mare în vest (7-16,1 m)
şi mai mică în est (3,0 - 4,4 m) cu menţiunea că în vest este captat un singur strat acvifer
constituit din bolovănişuri şi pietrişuri, pe când în est de regulă sunt captate 2-3 straturi de
bolovănişuri cu grosimi mici.
În zona Tg.Jiu - Romaneşti majoritatea forajelor hidrogeologice executate sunt
imperfecte, datorită bolovanilor mari întâlniţi la execuţia manuală a forajelor. Nivelul
hidrostatic al apelor freatice este situat la adâncimi medii de 2,0 m (Teleşti-Tămăşeşti), 2,5
m (Romaneşti) şi 3,0 m (Scoarţa-Albeni).
Apele freatice au reziduu fix cu valori cuprinse între 144,4 mg/l (F3 Teleşti) şi 468
mg/l (Scoarţa – Albeni F3)
Scoarta-Albeni F1, F3, F4
pH - 6,67 - 7,61
NH4+ - <0,025 - 0,032mg/l
NO3- - 5,4 – 13,1mg/l
NO2- - <0,024 - 0,066g/l
reziduu fix – 144,4 – 202,6mg/l
Telesti F1, F2, F3, F6
pH - 6,31 – 6,91
NH4+ - 0,029 – 0,36mg/l
NO3- - 1,02 - 18,4 mg/l
71
NO2- - <0,008 - 0,049 mg/l
Fetot - <0,09 – 0,316mg/l
În dealurile subcarpatice interne şi cele externe nu se poate vorbi de strate freatice

importante. Aici, chiar dacă există o rocă magazin capabilă să cantoneze ape freatice,
aceasta este puternic drenată de văile care fragmenteaza relieful, izvoarele fiind rare şi
temporare, având debite extrem de mici sub 0,1 l/s.
Monitorizarea apelor freatice din acest corp de ape subterane de catre D.A. Jiu se
realizează in forajele hidrogeologice din reţeaua naţională de monitorizare a apelor
freatice, care captează apele subterane cantonate in depozitele detritice ale teraselor şi
luncilor Jiului şi afluentilor. În acest perimetru, în intravilanul localităţilor, acest strat acvifer
este captat de fântânile locuitorilor din localităţile componente. Acestea au concentraţiile
compuşilor azotului mai ridicate decat cele din acviferul din extravilan, pentru care vă
prezentăm valorile determinate în fântânile publice din localitaţile din perimetru, cu
menţiunea că analizele fizico-chimice au fost executate de autorităţile de sănatate publică
judeţene.
Prezentăm unele fântâni publice din perimetrul D.A. Jiu care au nitraţii peste CMA
conform Legii apei potabile nr. 458/2002.
Judetul Gorj
F Ionaşcu Titu Tg.Carbuneşti - >150mg/l,
F Constantin Calota Preajba - 175mg/l,
F Brumar Urdari - 125mg/l,
F Sanoa Urdari - 125mg/l,
F Miusi Urdari - 100mg/l,
F Florea Tânţăreni - 100mg/l,
F Negrila Turceni - 100mg/l,
Fost CAP Ciuperceni - 125mg/l, s.a.
Compuşii azotului ( NH +, NO -, NO -) în forajele investigate au valori mai mici de
4 2 3
CMA, rar fiind depăşite CMA pentru NO - (Calnic F , Ceplea F ).
3 5 3
4.4.3 Corpul de ape subterane de adâncime din formaţiunile pliocene - cod GWJI07
Acest corp de ape, deosebit de mare ca extensie în suprafaţă şi în adâncime, ce se

dezvoltă atat în b.h. Jiu cat si în b.h. Dunarea, nu a fost cercetat sistematic, ci s-au
executat foraje hidrogelogice de cercetare şi exploatare fără un studiu complex al
întregului corp de ape. În ultimul timp s-a trecut la organizarea unor programe de cercetare
a acestui corp de ape, care să sistematizeze toate datele existente şi monitorizarea
cantitativă şi calitativă a lui.
Corpul de ape este constituit din mai multe complexe acvifere, care conţin strate
acvifere cu legături hidraulice directe, ce determină parametri hidrogeologici asemănători.
4.4.3.1 Complexul acvifer Dacian
Formaţiunile daciene, în cuprinsul Câmpiei Olteniei, au o largă răspândire, fiind

întâlnite din valea Dunării până în valea Oltului. Ele lipsesc în sectorul Dunăre-Drincea şi
în lunca Dunării din sectorul Jiu-Olt.
Complexul acvifer al Dacianului este constituit, la partea sa inferioară din nisipuri
mărunte cu frecvente concreţiuni grezoase, care trec, spre partea superioară, la nisipuri
fine cu intercalaţii argiloase. Creşterii în grosime a Dacianului, de la sud la nord, îi
corespunde o înmulţire accentuată a nivelelor pelitice reprezentate printr-o succesiune de
marne şi argile, cu intercalaţii de nisipuri şi nivele cărbunoase.
72
Din punct de vedere hidrochimic apele subterane cantonate în complexul acvifer
Dacian îndeplinesc condiţiile de potabilitate admisibile, fiind ape bicarbonate cu
mineralizaţia totală până la 1 gr/l şi duritatea totală sub 30 grade germane. În zona Motru-
Rovinari-Tg.Cărbuneşti, aceste ape sunt folosite la alimentarea cu apă a oraşelor
respective, valorile mici ale indicatorului NH4+ (in 2009 la captarea Rovinari era 1,16 mg/l,
Tg. Cărbuneşti 2,7-2,93mg/l) sunt anihilate prin clorinare.
Importanţa economică a acestui complex este cu totul deosebită datorită, atât
capacităţii mari de înmagazinare a apei, cât şi presiunii de strat ridicate.
În cazul extinderii captărilor mai importante pentru alimentarea cu apă a diferitelor
centre populate trebuie să se ţină seama de rezervele de apă daciene care pot rezolva cu
succes această problemă. Condiţia care trebuie rezolvată este eliminarea excesului de
amoniu din aceste ape.
Captarea de ape subterane a D.S.U.P. Rovinari este amplasată pe malul stâng al
Jiului, fiind constituită din 13 foraje hidrogeologice cu adâncimea de 130-200 m.
F3, F10 Rovinari

pH= 7,59 - 7,69
subst. org. - 0,58 - 0,61mg/l
Ca2+ - 32,06 - 33,66mg/l
Mg2+ - 6,77 - 7,74mg/l
NH4+ - 1,16mg/l
NO3- - 4,51 - 4,86mg/l
NO2- - <0,024mg/l
SO42- - 21,5 - 25,7mg/l
Cl- - 7,09mg/l
Fe tot.- 0,234 - 0,937mg/l
Mn2+ - <0,054mg/l
Captarea de ape subterane a Serviciului Public Tg.Cărbuneşti este amplasată pe

malul stang al Gilortului, fiind constituită din 8 foraje hidrogeologice cu adancimea de 300
m.
F1 Tg.Carbuneşti
pH= 7,38 - 7,43

subst. org. - 0,77mg/l
Ca2+ - 75,35 - 76,95mg/l
Mg2+ - 24,2 - 28,07mg/l
NH4+ - 2,86 - 2,93mg/l
NO3- - 12,39 - 13,4mg/l
NO2- - 0,041 - 0,049mg/l
SO42- - 38,6 - 38,9mg/l
Cl- - 44,67mg/l
Fe tot.- 0,156 - 0,168mg/l
Mn2+ - <0,054mg/l
73
Captarea de ape subterane a S.C.Petromservice Ţicleni este amplasată pe malul
drept al Gilortului, fiind constituită din 13 foraje hidrogeologice cu adâncimea de 350 m,
Captarea de ape subterane a S.C. U.A.T.A.A. Motru, pusă in funcţiune in anul
1974, este amplasată pe malul stang al Motrului, la Steic, fiind constituită din 23 foraje
hidrogeologice cu adancimea de 115-250 m.
F6 Motru
pH= 7,18 - 7,48
subst. org. - 0,77 - 0,9mg/l
Ca2+ - 22,4 - 28,86mg/l
Mg2+ - 6,77 - 11,61mg/l
NH4+ - 0,038 - 0,055mg/l
NO3- - 5,4 - 6,28mg/l
NO2- - 0,057 - 0,47mg/l
SO42- - 10,6 - 14,5mg/l
Cl- - 17,017 - 24,817mg/l
Fe tot.- <0,09 - 0,108mg/l
Mn2+ - <0,054mg/l
4.4.3.2 Complexul acvifer Ponţian
Date hidrogeologice privind stratele acvifere din depozitele ponţiene sunt sumare şi
neconcludente pentru o caracterizare a complexului acvifer Ponţian.
Formaţiunile ponţiene se întâlnesc în subsolul Câmpiei Olteniei pe tot cuprinsul său, la
adâncimi ce variază foarte mult în special de la vest la est, afundându-se mult în zona
culoarului craiovean şi de la sud la nord.
În forajul de adancime executat de D.A.Jiu la Tîmburesti, se menţionează că apele
subterane din orizontul inferior sunt ape nepotabile, hiperclorurate cu mineralizaţie totală
de 4488 g/l.
Mineralizaţia apei, s-ar putea datora mineralizării primare a stratelor de nisipuri
ponţiene care stau fie peste Meoţianul în facies salmastru, cu Dosinii (foraj Tîmbureşti)
sau peste formaţiunile sarmaţiene marnoase. Deci s-ar putea ca salinitatea mai ridicată a
apelor Sarmaţiene şi Meoţiene să se menţină şi în Ponţian şi deci, apele subterane de
această vârstă să capete mineralizaţia ridicată.
Faptul că apele mineralizate apar numai în anumite zone arată variaţia laterală a
faciesului geologic al stratelor acvifere din complexul acvifer Ponţian.
4.4.4 Corpul de ape subterane de adâncime din formaţiunile sarmaţiene GWJI08
Depozitele acestui etaj se pare că se întalnesc în aproape tot perimetrul D.A.Jiu,

sub depozitele pliocene, formând un sinclinal din Depresiunea subcarpatică de sub munte
din nord, unde sunt la adancimi reduse, afundându-se în zona mediană şi ridicându-se
aproape de suprafaţa terenului în zona Dunării. În nord, la est de Jiu, este reprezentat prin
trei orizonturi: inferior, constituit din nisipuri, marne şi gresii cu faună de apă dulce, mediu,
predominant grezos cu faună de apă salmastră, superior, nisipos - grezos, cu faună de
apă dulce. La vest, este în facies marnos-argilos; în centrul depresiunii, în zona Bumbeşti-
Curtişoara este în facies psamo-psefitic, favorizând acumularea unor mari rezerve de ape
subterane.
74
În aceste depozite, la nord de Tg.Jiu, în ulucul depresionar de la Bumbeşti-
Curtişoara - Iezureni se dezvoltă un complex acvifer de vârstă Sarmaţian (după unii
Sarmaţian - Meoţian) deosebit de productiv.
Alimentările cu apă ale obiectivelor economice şi publice se realizează din stratele acvifere
meoţiene, constituite din pietrişuri şi nisipuri.
Fronturile de captare ale Aparegio Târgu Jiu, S.C. Suinprod S.A. Târgu Jiu şi Ratmil
Sadu au forajele hidrogeologice săpate în pietrişurile sarmaţiene.
Adâncimea forajelor variază între 150 - 300m, funcţie de numărul de strate captate.
Apele captate sunt potabile, fiind folosite la alimentarea cu apă a municipiului Târgu
Jiu. Singurul indicator de calitate a apei care prezintă uneori depăşiri mici este NH+ 4, dar
prin clorinare acesta este îndepărtat.
Foraj F2 Curtisoara
pH - 7,73 - 7,81
Ca2+ - 28,85 - 40,0mg/l
Mg2+ - 4,84 - 6,77mg/l
NH4+ - 0,032 - 0,042mg/l
NO3- - 6,55 - 6,68mg/l
NO2- - <0,024mg/l
SO42- - 21,5 - 28,6mg/l
Cl- - 6,381 - 26,235mg/l
Fe tot - 0,144 - 0,192mg/l
Mn2+ - <0,054mg/l
reziduu fix - 164,4 - 192,2mg/l
Captarea de ape subterane Curtişoara a Aparegio Tg.Jiu este amplasată pe malul

stâng al Jiului, la nord de mun.Tg.Jiu, fiind constituită din 13 foraje hidrogeologice cu
adâncimile cuprinse între 150-300 m, având debite deosebit de mari de 30-35 l/s/foraj, în
prezent acestea sunt în conservare. Calitatea apei este confirmată de valorile principalilor
indicatori de calitate a apei determinaţi în anul 2009 de S.C.Aparegio S.A.Tg.Jiu:
pH - 7,4
Duritatea totala - 5,61od
Oxidabilitate - 1,51mgO2/l
NO3- - 1,25mg/l
NO2- - 0,054mg/l
Cl- - 10,38mg/l
NH4+ - 0,14mg/l
Fe2+ - 0,1mg/l
În depozitele marnoase - argiloase cu intercalaţii nisipoase, de la vest de Jiu, este

săpat forajul de adancime F 1A Stănesti, care conţine ape mineralizate arteziene, valorile
principalilor indicatori de calitate a apei în 2009 fiind:
pH - 7,78
Cl- - 57,434mg/l
Na+ - 116,41mg/l
Ca2+ - 147,49mg/l
Mg2+ - 23,23mg/l
NH4+ - 2,64mg/l
NO- 3 - 10,22mg/l
NO- 2 - 0.033mg/l
75
SO2-4 - 20,7mg/l
Fe tot - 2,76mg/l
Mn2+ - <0,054 mg/l
reziduu fix - 788,4mg/l
În anul 2009 S.C.Aparegio S.A.Tg.Jiu a săpat 4 foraje hidrogeologice de adâncime

la Polata, în apropiere de Tg.Jiu, care captează apele subterane de adâncime din acest
corp de ape subterane, în care D.A.Jiu Craiova a determinat valori peste CMA la
indicatorul de calitate NH4+, cuprinse între 2,96 - 3,28mg/l (F1 Polata, Gorj).
Calitatea deosebită a apei din sursa Polata este confirmată de valorile principalilor
indicatori de calitate a apei determinaţi în anul 2009 de S.C.Aparegio S.A.Tg.Jiu:
pH - 7,4
COT - 1,37mg/l
NO3- - 4,199mg/l
NO2- - 0,0103mg/l
Cl- - 9,22mg/l
S- - 0mg/l
B- - 58ug/l
NH4+ - 0,074mg/l
Mn2+ - 27,0ug/l
Ni2+ - 0,4ug/l
Cr2+ - 0,34ug/l
As+ - 0,39ug/l
Cd2+ - 0,0058ug/l
4.5. Starea apei brute destinate potabilizării
În conformitate cu legea nr. 458/2002, Legea nr. 311/2004 şi HGR nr. 974/2004
Direcţiile Judeţene de Sănătate Publică au competenţa efectuării analizelor organoleptice,
fizico – chimice şi microbiologice numai pentru probele de apă produsă şi distribuită de
instalaţiile de apă potabilă iar analiza apei brute care este factor de mediu intră în
competenţa laboratoarelor aparţinând A. N. Apele Române şi APM Gorj.
4.6. Apa potabilă
În anul 2009, în judeţul Gorj nu au fost înregistrate epidemii hidrice, iar secţiile de
Pediatrie ale unităţilor sanitare cu paturi nu au comunicat înregistrarea intoxicaţiilor acute
cu nitraţi la sugari, cauzate de consumul apei de fântână.
DSP Gorj a monitorizat în cursul anului 2009 instalaţiile centrale de aprovizionare
cu apă potabilă, nefiind identificate elemente care să afecteze starea de sănătate a
consumatorilor în apa produsă şi distribuită în reţea.
Totuşi în judeţul Gorj există instslaţii de apă cu diferite grade de uzură, care
necesitălucrări de reabilitare şi modernizare necesare eliminării riscurilor pentru sănătatea
celor care utilizează apa pentru consum şi igiena individuală (ep.Instalaţiile de apă
Turceni, Tg. Cărbuneşti, Novaci,Motru Bâlteni etc...)
Reabilitările sunt necesare pentru înlocuirea reţelelor metalice de distribuţie şi
pentru modernizarea şi dotarea corespunzătoare a staţiilor de tratare a apei.
Date furnizate de către DSP Gorj
76
Normele care reglementează cerinţele de calitate pe care apele dulci de suprafaţă
utilizate sau destinate potabilizării după o tratare corespuzatoare sunt prevazutre in NTPA
013 aprobate prin HG 100/2002.
Sunt considerate ape potabile toate apele de suprafaţă din care se captează apă
pentru consumul uman şi care se transportă prin reţele de distribuţie pentru uz public.
Apele de suprafaţă se clasifică in funcţie de valorile limită în trei categorii: A1, A2 şi A3.
Fiecarei categorii îi corespude o tehnologie standard adecvată de tratare.
A1 - tratare fizică simplă şi dezinfecţie
A2 - tratare normală fizică, chimică şi dezinfecţie
A3 - tratare fizică, chimică avansată, perclorare şi dezinfecţie.
Prezentăm in tabelul de mai jos sursele de apă de suprafaţă folosite in scop potabil
din b.h. Jiu.
Surse de apă de suprafaţă folosite in scop potabil (captări de apă)
Debit mediu Categoria de

Nr. Nume sectiune de prelevare Populatia Indicatori
Sursa de apa prelevat in anul calitate conform
crt. Instalatii de captare deservita depasiti
2009 m3/zi HG100/ 2002
0 1 2 3 4 5 6
1 Consiliul local Crasna Nu este
Paraul Aninis 115,07 A1
Priza tiroleza cu deznisipator cazul
6556
2 Consiliul local Crasna Paraul Nu este
82,19 A1
Priza tiroleza cu deznisipator Sunatoarea cazul
3 Consiliul local Musetesti Nu este
Paraul Sadisor 131,51 A1
2900
4 Consiliul local Musetesti Nu este
Paraul Prislop 131,51 A1
Consiliul local Schela Nu este
5 Camera din captare din Paraul Harabor 2,65 A1 cazul
beton 2530
6 Consiliul local Schela Paraul Vajoaia - Nu este
Priza tiroleza cu deznisipator Sambotin 146,0 A1 cazul
7 Consiliul local Stanesti Nu este
Paraul Susita 54,79 3160 A1
Priza de mal cazul
S.C.APAREGIO Gorj S.A.
8 CED Tg-Jiu Nu este
Paraul Susita 10361,64 117190 A2
Priza tiroleza cu prag de cazul
fund
S.C.APAREGIO Gorj S.A.
9 Paraul Sadu Nu este
CED Bumbesti -Jiu 673,97 13793 A1
cazul
Ac. cu baraj punct Rastoci
S.C. Stanjenelul SRL–
Acumulare
Tismana
10 Nu este
Racord in punctual 230,14 9860 A1
ClocotisAductiune cazul
Cioclovina, la ad. De apa
Clocotis –Tismana
Clocotis -Tismana
Comuna Pades
11 Priza de apa la golire de Acumulare Nu este
65,75 6270 A1
fund a acumularii valea Valea Mare cazul
mare
Comuna Pades
12 Paraul Motru Nu este
Priza de mal amplasata pe 65,75 A1
Sec cazul
paraul motru sec
Consiliul local Runcu
13 Nu este
Priza tiroleza Paraul Balta 70,38 6900 A1
cazul
Pe malul drept al par. Balta
Sursa:Administraţia Naţională ,,Apele Române” Administratia Bazinală de Apă JIU CRAIOVA
77
4.7. Ape de îmbăiere
Conform informaţiilor furnizate de către Direcţia de Sănătate Publică Gorj, în judeţul

Gorj a fost identificată o zonă naturală neamenajată de îmbăiere - Lacul Sâmbotin, com.
Schela – cu caacteristicili stabilite prin H.G.R. nr. 459/2002 şi H.G.R. nr. 88/2004 (zonă
naturală neamenajată folosită în mod tradiţional pentru îmbăiere şi utilizată în sezon de
peste 150 persoane/zi).
În cadrul acţiunii de monitorizare a calităţii apei de îmbăiere a lacului Sâmbotin,
desfăşurată în anul 2009, nu au fost identificate riscuri sanitare semnificative, dar există
riscuri de accidente şi înec pentru utilizatorii acestei zone de îmbăiere.
Conform informaţiilor furnizatede S.C. HIDROELECTRICA SA – Sucursala Tg. Jiu,
unitate care administrează şi această zonă, reiese că lacul Sâmbotin s-a format în timp
prin extragerea materialului necesar realizării barajului Valea Sadului.
Pentru că nu au fost finalizate lucrările la barajul Valea Sadului, DSP Gorj a
comunicat administraţiein publice locale riscurile ce decurg din funcţionarea zonei naturale
de îmbăiere – lac Sâmbotin şi a recomandat stabilirea măsurilor de avertizare şi
comunicare a riscurilor pentru utilizatorii apei de îmbăiere, precum şi restricţionarea
activităţii de agrement în această zonă.
4.8. Apele uzate
4.8.1. Structura apelor uzate evacuate în anul 2009
Deversarea apelor uzate insuficient epurate sau neepurate, este una din
principalele cauze ale poluării şi degradării apelor de suprafaţă. Prin urmare, principala
măsură practică de protecţie a calităţii apelor de suprafaţă, o reprezintă epurararea apelor
uzate, ceea ce presupune colectarea acestora, prin sisteme de canalizare, epurarea în
staţii de epurare, urmată de evacuarea în emisar.
Analiza statistică a situaţiei principalelor surse de ape uzate, conform rezultatelor
supravegherii, efectuate în anul 2009, a relevat aspectele globale descrise în continuare:
În anul 2009 în bazinul hidrografic Jiu a fost evacuat un volum de ape uzate de:
- 695.100 milioane mc, din care:
- 245.968 milioane mc nu necesită epurare
- 449.132 milioane mc necesită epurare, din care:
- 55.827 milioane mc nu se epurează
- 393.305 milioane mc se epurează, din care:
- 365.002 milioane mc insuficient epurate
- 28.303 milioane mc suficient epurate.
În apele bazinului hidrografic Jiu, în anul 2009 au fost evacuate următoarele

cantităţi de poluanţi:
- 5768.026 t/an CBO5
- 17250.847 t/an CCOCr
- 39052.838 t/an suspensii
- 150290.350t/an reziduu fix
- 10200.529 t/an cloruri
- 2329.147 t/an amoniu
- 672.709 t/an detergenţi
În cadrul bazinului hidrografic Jiu din cele 86 staţii de epurare, 25 au funcţionat

corespunzator, iar 61 au funcţionat necorespunzator.
Departamentul Energiei a evacuat in anul 2009 un volum de 552.146 milioane mc
apă, ceea ce reprezintă 79.43 % din volumul total evacuat în bazinul hidrografic Jiu.
78
Caracteristic din punct de vedere al substanţelor poluante, este indicatorul
suspensii si reziduu fix. În anul 2009 au fost evacuate:
- 92618.845 t/an reziduu fix.
4.8.2. Substanţe poluante şi indicatori de poluare în apele uzate
Analizele fizico-chimice efectuate la evacuările surselor de poluare au fost

centralizate şi prelucrate. Redăm mai jos descrierea succintă a surselor de poluare majore
din bazin pe zone caracteristice şi efectul apelor uzate în apele receptoare.
O mare pondere în poluarea apei râului Jiu o au exploatările miniere, şi preparaţia
de carbune Coroeşti.
Termocentralele Paroşeni, Rovinari, Turceni, datorită volumului mare de apă
vehiculat de sistemele de răcire contribuie la creşterea temperaturii apei cu peste 10 grade
Celsius peste temperatura normală. Această situaţie crează probleme alimentării cu apă
potabilă a municipiului Craiova, alimentării cu apă de răcire a termocentralei Işalniţa
precum şi a S.N.P. Petrom, suc. DOLJCHIM Craiova.
Preparaţiile de cărbune, exploatările miniere şi termocentralele în anul 2009, în
mare măsură, au contribuit la înrăutăţirea calităţii apei râului Jiu, situaţie ce se resimte în
amonte de priza de captare apă Işalniţa, unde concentraţia în suspensii în această
secţiune îngreunează procesul de autoepurare biologică, contribuie la schimbarea
proprietăţilor fizice ale apei, la distrugerea florei şi faunei râului Jiu.
În bazinul superior o contribuţie însemnată o are SC APASERV Petroşani prin
apele evacuate de staţia de epurare Denuţoni, a cărei treaptă mecanică a fost pusă în
funcţiune în anul 2003, respectând în acest fel condiţiile impuse de Uniunea Europeană.
În zona Tg. Jiu sunt descărcate apele provenite de la SC APAREGIO - CED Tg. Jiu
a cărei staţie de epurare nu este terminată, neavând capacitatea necesară şi fiind
exploatată necorespunzător.
În anul 2009 au fost evacuate următoarele cantităţi de substanţe poluante:
- 959.565 t/an CBO5
- 1696.882 t/an CCOCr
- 3940.830 t/an reziduu fix
În judetul Gorj, s-a constatat că la majoritatea agenţilor economici, s-au diminuat
debitele de apă evacuate, faţă de debitele autorizate, ca urmare a reducerii sau restrîngerii
activităţilor economice. Datorită acestui aspect, principalii agenţi economici nu au avut
permanent depăşiri semnificative la indicatorii de calitate, faţă de limitele admise prin
actele de reglementare de gospodărire a apelor.
Staţiile de epurare se află într-un grad avansat de uzură fizică şi morală, având
capacitatea de epurare insuficientă, pentru debitele de apă uzată. Cele mai multe staţii de
epurare nu realizează parametrii calitativi reglementaţi, deversând în cursurile de apă
receptoare debite de ape insuficient epurate. O problemă majoră o constituie evacuările
directe de ape neepurate datorită lipsei staţiilor de epurare.
Cauzele funcţionării necorespunzătoare ale instalaţiilor de epurare constau în
subdimensionarea acestora, uzura fizică a instalaţiilorşi a neglijenţei în exploatare.
4.8.3 Reţele de canalizare
Judeţul Gorj UM 2005 2006 2007 2008

Localităţi cu instalaţii de canalizare publică
Total, din care: număr 13 13 13 13
municipii şi oraşe număr 9 9 9 9
Lungimea totală simplă a conductelor de canalizare publică km 181 184 194 185
79
4.9 Zone critice sub aspectul poluării apelor de suprafaţă şi a celor subterane
În zona localităţii Turceni, jud. Gorj, ca urmare a exfiltraţiilor din iazul de zgură şi
cenuşă Valea Ceplea aparţinând termocentralei Turceni, apele freatice sunt puternic
influenţate de apele uzate evacuate, modificând substanţial chimismul apelor freatice din
fântâni sau izvoarele de la baza versantului.
Se constată o creştere a valorilor anionului sulfat faţă de fondul natural al zonei,
ceea ce indică prezenţa exfiltraţiilor din iazul de decantare al S.E.Turceni şi infiltrarea
acestora în apele freatice din zonă influenţând chimismul apelor subterane.
Valorile ionului SO4 determinate în drenurile executate pentru coborârea nivelului
freatic în localitatea Turceni depăşesc 350 mg/l.
Sunt afectaţi locuitorii comunei Turceni, jud. Gorj, atât din punct de vedere al
folosirii apei nepotabile, cât şi sub aspectul ridicării nivelului freatic, cu repercursiuni
nefaste asupra construcţiilor şi gospodăriilor individuale.
4.10 Obiective şi măsuri privind protecţia apelor împotriva poluării şi

supraexploatării
Din cauza reducerii producţiei, în unele zone calitatea resurselor de apă a

înregistrat pentru anul 2009 o îmbunătăţire.
Analiza comparativă a dinamicii apelor subterane reliefează o accentuare în ultimii
ani a aprecierii acestor resurse atât sub aspectul extinderii spaţiale a zonelor afectate, cât
şi a intensităţii de manifestare a principalelor caracteristici şi zone de poluare.
Pentru diminuarea acestor fenomene au fost întreprinse următoarele măsuri:
- Îmbunătăţirea Sistemului naţional de supraveghere a calităţii apelor, a dotării
Direcţiei Apelor Jiu;
- Desfăşurarea de activităţi de control la agenţii economici utilizatori de apă şi
potenţial poluatori ai apelor de suprafaţă sau subteran şi de îndrumare în scopul prevenirii
şi combaterii poluării apelor;
- Realizarea de instructaje periodice cu gospodarii de apă abilitaţi pentru control în
domeniul apelor, pentru pregătirea continuă şi specializare pe plan legislativ;
- Instituirea unui regim de supraveghere specială a activităţii de epurare a apelor
uzate desfăşurată de agenţii economici ce reprezintă mari surse de poluare a apelor din
bazinul hidrografic Jiu.
Pentru protecţia resurselor de apă se interzice evacuarea în receptorii naturali a
apelor uzate, substanţelor poluante ce depăşesc concentraţiile stabilite în normative, a
apelor uzate care provoacă depuneri de materii şi suspensii sedimentabile, a creşterii
turbidităţii, schimbarea culorii, gustului şi mirosului apei receptorului faţă de starea
naturală.
Se interzice evacuarea în receptorii naturali a apelor uzate care conţin pesticide, a
apelor uzate conţinând patogeni sau viruşi, provenind de la spitale, unităţi zootehnice,
abatoare şi a afluenţilor staţiilor de epurare orăşeneşti.
Staţiile de evacuare a apelor uzate în receptorii naturali, trebuie prevăzute cu
mijloace de măsurare a debitelor şi volumelor de ape uzate evacuate şi amenajate pentru
prelevarea de probe de apă pentru analiză, sau să fie dotate cu sisteme automate de
determinare a calităţii apelor uzate evacuate.
Datele au fost furnizate de către Administaţia Naţională Apele Române –

Adminstaţia Bazinală Jiu Craiova
80
Capitolul 5 Solul
5.1 Introducere
Solul reprezintă pătura superficială de la suprafaţa litosferei, a cărei grosime medie

naturală este aproximativ 1,5m şi care s-a format pe un fond steril, mineral, sub acţiunea
factorilor pedogenetici. Procesele de formare a solurilor se desfăşoară la scară geologică
astfel încât se apreciază că formarea unui centimetru de sol durează circa 10.000 de ani.
Solurile:
- întreţin şi dezvolta viaţa, prin proprietatea sa de a se regenera, de a filtra, absoarbe şi de
a transforma poluanţii;
- condiţioneză învelişul vegetal, ca şi calitatea apei, în special a râurilor, lacurilor şi a
apelor subterane;
- reglează scurgerea lichidă şi solidă în bazinele hidrografice şi acţioneză ca o
geomembrană pentru diminuarea poluării aerului şi a apei prin reţinerea, reciclarea şi
neutralizarea poluanţilor, cum sunt substanţele chimice folosite în agricultură, deşeurile şi
reziduurile organice şi substanţe chimice;
- determină producţia agricolă şi starea pădurilor;
Formarea solurilor este un proces complex, după cum complexe sunt constituţia si
funcţiile lor, şi reflectă efectul factorilor pedogenetici, atât naturali cât şi antropici.
5.2 Fondul funciar
5.2.1 Repartiţia solurilor României pe categorii de folosinţe
Evoluţia repartiţiei terenurilor agricole pe tipuri de folosinţe în judeţul Gorj, în

perioada 2000-2009.
Tabel 5.2.1.-repartiţia terenurilor agricole

Nr. Categoria de Suprafata ha
crt folosinţã 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
1. Arabil 102660 102660 103108 102413 103009 103073 103073 102085 100854 100833
2. Păşuni 86980 85951 87061 92600 91434 89976 90563 93223 91214 91157
3. Fâneţe şi pajişti
39602 39903 39940 39640 40622 40553 40498 39153 41414 41414
naturale
4. Vii 4167 4172 4108 4053 4053 4049 3994 3886 3871 3766
5. Livezi 6148 6088 6101 5950 6172 6235 5795 5227 4983 4957
TOTAL AGRICOL 239557 238774 240360 244656 245290 243768 243760 243574 242336 242137
Fig 5.2.1 –repartiţia terenurilor agricole
103000 Arabil
83000
63000 Păşuni
43000
23000 Fâneţe şi pajişti naturale
3000 Vii
Livezi
81
Tabel 5.2.2-Dinamica şeptelului în perioada 2001-2009 în judeţul Gorj.
Nr. Categorii Efective ( nr. de capete )
crt. de animale 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
1. Bovine total 72558 72537 73074 72754 73071 73145 71127 68.450 51520
2. Vaci lapte 38399 38261 38591 38395 37494 36167 31163 28.037 26924
3. Alte bovine
- - - - - - - - -
(bubaline)
4. Ovine total 130425 130029 126197 125342 111643 112007
111525 119.290 100990
5. Caprine 20050 24.730 24500
6. Porcine 131727 136547 141620 157250 149958 157266 145845 145.210 71690
7. Păsări total 2649301 3096838 3078809 3010350 2895793 3508025 2511148 2.120500 1186987
8. Găini
1793678 1794458 1588656 1855340 1856838 1818620 1322243 1.004.515 450900
ouătoare
9. Cabaline 13144 13981 14875 15415 15675 15848 15795 15.750 13950
10. Animale
216127 216547 214146 213511 200389 201000 198447 187445 -
blanã
Fig. 5.2.2 Evoluţia păsărilor în anul 2000-2009
4000000
3500000
3000000 Păsări total
2500000
2000000
1500000
1000000 Găini ouătoare
Fig 5.2.3 Dinamica şeptelului în anul 2000-2009

Bovine total
250000
Vaci lapte
200000
Alte bovine (bubaline)
150000
Ovine total
100000
Caprine
50000
Porcine
0
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 Cabaline
Animale blanã
5.3 Presiuni ale unor factori asupra stării de calitate a solurilor
5.3.1 Îngrăşăminte
Tabel 5.3.1 Situaţia utilizării îngrăşămintelor în anul 2009, în judeţul Gorj

An Îngrăşăminte chimice folosite N+P2O5+K2O (kg/ha)
(tone substanţă activă)
N P2O5 K2O Total Arabil Agricol
2009 3424 49 - 3473 - -
82
Tabel 5.3.2 Situaţia utilizării produselor fitosanitare în anul 2009, în judeţul Gorj
An Fungicide (tone s.a.) Insecticide (tone s.a.) Erbicide (tone s.a.)
2000 3,053 6,972 1,960
2001 3,748 2,770 1,339
2002 3.108 3,148 1,515
2003 2,480 5,881 2,057
2004 2,842 7,030 2,565
2005 1,948 2,399 1,919
2006 1,864 3,999 3,802
2007 0,808 2,149 5,008
2008 2.096 1.315 5.347
2009 1,017 0,246 5,774
Fig 5.3.1 Situaţia produselor fitosanitare în anul 2000-2009
8
7
6
5 fungicide
4
3
2 insecticide
1
0
erbicide
5.3.2 Produse pentru protecţia plantelor (fitosanitare)
În această categorie se încadrează fungicidele, erbicidele şi insecticidele. Rolul lor

este acela de a asigura condiţii cât mai bune pentru dezvoltarea culturilor prin înlăturarea
insectelor şi plantelor dăunătoare şi parazite.
Toate produsele de uz fitosanitar folosite în concentraţii şi doze optime
recomandate conform certificatelor de omologare nu sunt fitotoxice şi nu lasă reziduuri în
sol.
5.3.3 Soluri afectate de reziduuri zootehnice
În judeţul Gorj funcţionează 2 complexe zootehnice, S.C. SUINPROD S.A care este
profilat pe creşterea porcinelor şi S.C. AVIINSTANT – creşterea păsărilor.
Tabel 5.3.4 Situaţia solurilor afectate de reziduuri zootehnice

Perimetrul
Nr. crt. Unitatea economică Suprafaţa agricolă afectată (ha)
administrativ
1 S.C. SUINPROD S.A. Tg-Jiu 3 Tg-Jiu
2 S.C. AVIINSTANT Tg-Jiu 1 Tg-Jiu
Total 4
Pot fi întâlnite şi alte surse de poluare cu reziduuri zootehnice cu totul accidentale

în gospodăriile populaţiei, pe zone restrânse, fără a constitui un grad de pericol ridicat.
83
5.3.4 Situaţia amenajărilor de îmbunătăţiri funciare/agricole
Tabel 5.3.5 Situaţia amenajărilor agricole

Specificare 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
Suprafaţă
arabilă 102660 103108 103413 103009 103073 103073 102085 100854 100833
existentă (ha)
Suprafaţă
arabilă 101800 101503 101587 101284 102023 102023 94464 93611 93931
utilizată (ha)
Fig 5.3.2 Situaţia amenajărilor agricole

104000
102000
100000
98000
96000 Suprafaţa arabilă existentă (ha)
94000
92000
90000
Suprafaţa arabilă utilizată (ha)
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
84
5.3.5 Poluarea solurilor în urma activităţii din sectorul industrial (minier, siderurgic, energetic, etc.)
Indicator
Cu Pb Zn Cd
Profil
Nr.
Valoare normală
Valoare normală
Valoare normală
Prag de alertă *
Prag de alertă *
Prag de alertă*
Prag de alertă *
Zona Punct de prelevare adâncime
măsurată
măsurată
măsurată
Probă
Valoare normală
Valoare
Valoare
Valoare
(cm)
măsurată
Valoare
2m distanţă DN (vis- 1 0 - 10 20 100 9,00 20 50 3,00 100 300 22,6 1 3 0
Drăgoieni
a-vis OSPA) 2 10 - 20 20 100 14,60 20 50 2,40 100 300 70,6 1 3 0
10m distanţă DN (vis- 3 0 - 10 20 100 9,60 20 50 0,00 100 300 19,0 1 3 0
Drăgoieni
a-vis OSPA) 4 10 - 20 20 100 13,60 20 50 2,20 100 300 38,2 1 3 0
Centură oraş 2 m 5 0 - 10 20 100 33,80 20 50 2,80 100 300 193,2 1 3 0
distanţă DN 6 10 - 20 20 100 23,80 20 50 2,40 100 300 111,4 1 3 0
Tg. Jiu
Centură oraş 10 m 7 0 - 10 20 100 11,40 20 50 5,40 100 300 98,2 1 3 0
distanţă DN 8 10 - 20 20 100 16,60 20 50 0,00 100 300 103,2 1 3 0
Tabel 5.3.6
Indicator
Punct de Nr.
Zona Profil adâncime (cm) pH Cloruri
prelevare Probă
unităţi pH mg Cl- / 100 g sol Observaţii
2m distanţă DN 1 0 - 10 6.4 78,1 sol moderat salinizat
vis-à-vis OSPA 2 10 - 20 6.3 102,95 sol moderat salinizat
Drăgoieni
2m distanţă DN 3 0 - 10 6.5 63,9 sol moderat salinizat
vis-à-vis OSPA 4 10 - 20 6.4 74,5 sol moderat salinizat
10m distanţă 5 0 - 10 6.2 78.1 sol moderat salinizat
DN 6 10 - 20 6.3 85.2 sol moderat salinizat
Drăgoieni
10m distanţă 7 0 - 10 6.6 53.25 sol slab salinizat
DN 8 10 - 20 6.5 767,4 sol moderat salinizat
Centura oraş 9 0 - 10 6.3 60,35 sol moderat salinizat
Tg-Jiu
2m distanţă DN 10 10 - 20 6.3 71 sol moderat salinizat
85
5.3.7 Poluarea solurilor cu emisii de la termocentralele pe cărbune
În judeţul Gorj sunt două termocentrale, fiecare făcând parte dintr-un mare complex
energetic – Complexul Energetic Turceni şi Complexul Energetic Rovinari. Aceste
complexe energetice cuprind pe lângă termocentralele amintite si o serie de exploatări
miniere la zi. Poluarea solului de la centralele mari de ardere se face cu pulberi
sedimentabile. Suprafeţele poluate cu pulberi sedimentabile pe judeţul Gorj se ridică la
50.000 ha. S.C. Complexul Energetic Turceni S. A., are următoarele suprafeţe de
terenuri afectate de procese tehnologice:
-Cariera Jilţ Nord- incinte 3 ha;
-perimetru exploatabil 476,8 ha, din care halda interioară 107 ha, excavaţii 307 ha,
suprafeţe cumpărate şi neexploatate 62,8 ha.
-Cariera Jilţ Sud-incinte 17 ha;
-perimetru exploatabil 787,7 ha, din care halda interioară 283 ha, excavaţii 427 ha
şi suprafeţe cumpărate şi neexploatate 77,7 ha.
- Halda exterioră Bohorelu 665 ha din care:
-140 ha aferente Carierei Jilţ Nord;
-525 ha aferente Carierei Jilţ Sud;
Mina Tehomir:
-incinte 0,65 ha;
-perimetru exploatabil 20,57 ha;
Termocentrala Turceni, total 838 ha, astfel:
-depozitul de zgură şi cenuşă Valea Ceplea 267 ha;
-depozitul de zgură şi cenuşă nr.2 -215 ha;
-incinte 173 ha;
-platforma preuzinală 23 ha;
-gospodărie de cărbune 53 ha;
-baraj+che+diguri 107 ha;
S.C. Complexul Energetic Rovinari S.A.
SITUATIA TERENURILOR AFECTATE (OCUPATE)
Nr. CARIERA SUPRAFAŢA SUPRAFEŢE OCUPATE SUPRAFEŢE

crt. (perimetrul) PERIMETRU (ha) LIBERE OBSERVAŢII
LICENTA (ha)
ha kmp cu excavţii cu halda
1. GIRLA 769,0 7,69 153,0 492,0 124,0 Groapa de cenuse şi redările
sunt incluse în suprafeţele
ocupate cu halda.
2. ROVINARI-EST 675,3 6,753 226,3 449,0 - Redările sunt incluse în
suprafeţele ocupate cu halda.
3. TISMANA I 971,6 9,716 139,6 676,0 156,0 Redările sunt incluse în
4. TISMANA II 740,5 7,405 80,2 469,1 191,2 Redările sunt incluse în
5. PINOASA 1.581,4 15,814 418,4 542,0 621,0 Redările sunt incluse în
(92 int+450 ext) suprafeţele ocupate cu halda.
TOTAL 4.737,8 47,378 1017,5 2628,1 1092,2
86
5.4 Calitatea solurilor
5.4.1 Repartiţia terenurilor pe clase de calitate (să se specifice şi tipurile de sol

existente procentual pe clase)
Încadrarea solurilor pe clase de calitate şi moduri de folosinţă
Tabel 5.4.2
Clasa I Clasa II Clasa III Clasa IV Clasa V
Folosinţă % din total % din total % din total % din total % din total
ha ha ha ha ha
folosinţă folosinţă folosinţă folosinţă folosinţă
Arabil - - 5856 35 26593 45,7 62538 43,6 8422 26,2
Păşuni şi
- - 10384 62,1 27785 47,7 65908 46,2 21604 67,3
fâneţe
Vii - - 216 1,3 1344 2,3 5696 4 980 3
Livezi
- - 267 1,6 2489 4,3 9061 6,2 1125 3,5
pomi
Total (pe
clase de 0 0 16723 6,7 58211 23,3 143203 57,1 32131 12,9
terenuri)
Calitatea terenurilor pe clase de soluri şi moduri de folosinţă: Tabel
5.4.3 Clasa. Cernisolurilor

U.M. (ha) Clase de calitate
Nr. crt. Specif. I II III IV V Total (ha)
Arabil 150 - - 53 97 - 150
Pajişti 1245 - 850 240 155 - 1245
Vii - - - - - - -
Livezi - - - - - - -
Total 1395 - 850 293 252 - 1395
Tabel 5.4.4 Clasa. Cambisolurilor

U.M.(ha) Clase de calitate
Nr. crt. Specif. I II III IV V Total (ha)
Arabil 28525 - 1235 13173 13272 845 28525
Pajişti 9909 - 5403 2200 1710 596 9909
Vii 1555 - 216 610 429 300 1555
Livezi 1243 - 267 564 412 - 1243
Total 41232 - 7121 16547 15823 1741 41232
Tabel 5.4.5 Clasa. Luvisolurilor

Nr. U.M. Clase de calitate
Specif. I II III IV V Total (ha)
crt. (ha)
Arabil 28559 - 550 5840 21449 720 28559
Pajişti 35323 - 2735 18253 12210 2125 35323
Vii 3410 - - 250 2749 411 3410
Livezi 4190 - - 1840 2231 119 4190
Total 71482 - 3285 26183 38639 3375 71482
Tabel 5.4.6 Clasa. Spodisolurilor

U.M. Clase de calitate
Nr.
Specif. (ha)
crt. I II III IV V Total (ha)
Arabil 47 - - - 23 24 47
87
Pajişti 5077 - - 1835 1587 1655 5077
Vii - - - - - - -
Livezi 7 - - - - 7 7
Total 5131 - - 1835 1610 1686 5131
Tabel 5.4.7 Clasa. Hidisolurilor

crt. (ha)
Arabil 750 - - - 125 625 750
Pajişti 2795 - - 1610 710 475 2795
Vii - - - - - - -
Livezi - - - - - - -
Total 3545 - - 1610 835 1100 3545
Tabel 5.4.8 Clasa. Protisolurilor

Specif.
crt. (ha) I II III IV V Total (ha)
Arabil 30076 - 4071 3314 22418 273 30076
Pajişti 13184 - 235 8250 2218 2481 13184
Vii 305 - - - 170 135 305
Livezi 448 - - - 310 138 448
Total 44013 - 4306 11564 25116 3027 44013
Tabel 5.4.9 Clasa. Pelisolurilor

Specif.
crt. (ha) I II III IV V Total (ha)
Arabil 2771 - - 825 1736 210 2771
Pajişti 403 - 325 78 - - 403
Vii 1250 - - 484 632 134 1250
Livezi 250 - - 85 101 64 250
Total 4674 - 325 1472 2469 408 4674
Tabel 5.4.10 Complexe şi asociaţii de soluri

crt. (ha)
Arabil 12531 - - 3388 3418 5725 12531
Pajişti 57745 - 836 - 47318 9591 57745
Vii 1716 - - - 1716 - 1716
Livezi 6804 - - - 6007 797 6804
Total 78796 - 836 3388 58459 16113
78796
5.4.2 Principalele restricţii ale calităţii solurilor
Factori restrictivi ( limitativi ) pentru activităţi productive
Restricţii dependente de sol

- factori restrictivi depindeţi de însuşirile fizico-chimice ale solului- textura
- porozitatea
- aciditatea
- factori restrictivi depindeţi de sol dar influenţaţi de alţi factori de teren-gleizarea
- pseudogleizarea
88
Restricţii dependente de teren altele decât solul
- factori restrictivi dependenţi de geomorfologie (relief)
- pantă
- alunecări
Factori restrictivi dependenţi de hidrologie-apă freatică

- apă stagnată
- revărsările de apă
- factori restrictivi dependenţi de climă-temperatură
- precipitat
- factori restrictivi dependenţi de activităţile antropice-poluare fizică
- poluare chimică
- poluare biologică
89
5.6 Zone critice sub aspectul degradării solurilor
5.6.1 Inventarul terenurilor afectate de diferite procese: S.N.L. Oltenia
Nr. Unitatea Cariera/Mina Suprafeţe de Suprafeţe Suprafeţe de Suprafeţe de Suprafeţe de Suprafeţe Suprafeţe Suprafeţe Alte
Crt teren de teren teren teren ocupate teren ocupate de teren de teren de teren suprafeţe
ocupate de ocupate de ocupate de de halde de halde ocupate de ocupate de ocupate de de teren
cariera (ha) halde halde exterioare de exterioare de incinte- depozite de drumuri de ocupate
interioare interioare de steril în lucru steril liber de sedii, cărbune acces (ha) (ha)
de steril în steril libere (ha) sarcini depozite etc (ha)
lucru (ha) de sarcini tehnol. (ha) (ha)
tehnol. (ha)
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
E.M.C. C. Lupoaia 365,34 304,6 65,4 0 654,74 25,3 3,94 3,76 0
1
Motru C. Roşiuta 451,94 0 0 287,29 516,59 19,26 4,5 9,3 0
Sect. Lupoia 0 0 0 0 0 7,79 0,8 0,5 0
2 E.M.S Motru
Sect. Plostina 0 0 0 0 0 1,13 0,8 1,0 0
C. Roşia 892,2 405,12 84,58 0 0 22,08 1,36 0,58 0
E.M.C.
3 C.Pest. Nord 562,88 260,68 97,60 0 0 0,96 12,24 2,15 0
Roşia
C.Pest.Sud 435,93 133,4 207,6 0 0 4,70 0 1,53 0
4 Bava 0 0 0 0 0 28,844 0 0 0
Rovinari
5 Bava Motru 0 0 0 0 0 2,78 0 0 2,23
Total Snlo 2708,28 1103,8 455,18 287,29 1171,33 112,844 23,64 18,82 2,23
5.6.2 Inventarul siturilor contaminate
Pe judeţul Gorj în anul 2009 s-au inventariat un nr. de 151 situri contaminate/potenţial contaminate, dintre care 53 de situri au fost
investigate.Realizarea bazei de date pentru situri contaminate/potenţial contaminate la nivelul judeţului Gorj,( w w w . a n p m . r o ).
90
Tabel 5.6.3 Zonele critice sub aspectul degradării solurilor
ALUNECĂRI DE TEREN 2007 - 2008 - 2009
Data
Tipul Cauze Pagube materiale Măsuri de remediere
alunecării Supra-
(materialul faţa
Nr. Localitate
alunecat) afecta- Reţ.
Crt. Obiectiv
tă(mp) Declanşa- Locui Drumur Poduri( C.F. Tehico Teren
Favorizante e soc- Alte C-ţii Aplicate Propuse
toare n-ţe i(m) buc) (Km). edilitare uri
adm
(Km)
1 20 60 Procese 1 - - - - - - - - Strămutare
TG. CĂRBUNEŞTI Procese
11. Primară antropice
Sat Pojogeni 2007 geomorfice
2 24. 03. 300 Procese - DC - - - - - - Consolid -
ALIMPEŞTI 2007 Condiţi de fizice 50m are
Primară
Sat Corsor teren Terasa-
ment
3 20 11 4000 Procese - DJ - - - - - - - Consolidare
ARCANI Condiţi de
2007 Primară fizice 1000m Refacere
teren drum
4 27 03 500 Procese - DJ. - - - - - - Consolid -
BAIA DE FIER 2007 Procese antropice 100m are
Primară
Sat Cernădie geomorfice Reface-
re drum
5 15 07 60 Procese 1 - - - - - - - Consolid Expertizare
BĂLEŞTI Procese
2009 Reactivată antropice are tehnica
Sat Rasova geomorfice teren
6 11 08 600 Procese - DC - - - - - - Decol- Refacere
BRĂNEŞTI 2007 Condiţi de fizice 100m matare drum
Primară
Sat Brebenei teren Consolidare
terasament
7 24 10 1200 Condiţi de Procese 1 DC - - - - - - Decol- -
BOLBOŞI 2007 Primară fizice 200m matare
teren
8 11 11 1200 Procese - DC12,2 - -- - - -- teren Refacer Studii
BUMBEŞTI PIŢIC
2009 800 Condiţi de fizice 8, 26 dig geotehnice,
Sat Bumbeşti Piţic, Reactivată
1000 teren prot refacere
Cârligei drum
9 12 07 140 Procese 14+1 DJ Podeţ - - - - Consolid Refacere
Procese
BUSTUCHIN 2007 Reactivată antropice 5 25m are drum
geomorfice teren
91
10 CRASNA 31 08 Procese - DC - Cond. - - - Decol- Refacere
Sat Aniniş 2007 Condiţi de fizice alim cu matare drum
Primară
Cărpiniş teren apă Consolidare
Buzeşti terasament
11 Evacuarea
familiilor din
PRIGORIA 30.01 Procese Procese
primaă 2 - - - - locuinte,
Sat .2007 geomorfice antropice
satul
Burlani
12 1
Consolidare
RUNCU 25 10 Condiţi de Procese Anex
Reactivată 300 - - - - - - - teren
Sat Dobriţa 2007 teren fizice ă
gosp
13 Biserica
Refacere
+ grup
ROŞIA DE 23 10 Procese Procese DC - drum
Reactivată 150 - - - - şcolar+s - -
AMARADIA 2007 geomorfice antropice 60m Consolidare
coală
primară terasament
14 DC 82
700m Studii
08.05 Procese Procese Ds geotehnice,
``SCOARŢA primară
2007 geomorfice antropice Beacu reefacere
Mare- drum
6oom
15 16.03 Procese Procese 22 - - - - - - - -consoli- Expertizare
MĂTĂSARI 2007 primară antropice dari
geomorfice tehnica
16 29.01 Procese Procese 2 - - +- - - - -- -consoli- Expertizare
LICURICI 2007 primară antropice dari
geomorfice tehnica
17 01.07 8 ha Procese teren Expertizare
DRĂGOTEŞTI- Procese
.2008 primară antropice şi obţinere
VALEA MUJII geomorfice
fonduri
18 07.02. 7 ha Procese 4 teren Consoli- Expertizare
MOTRU – DEALUL Procese
2008 primară antropice dare şi obţinere
POMILOR geomorfice
fonduri
19 26.06 8 na Procese 3 Dc 145 1 Teren Consoli-
2008 antropice 1,5 km Pod 8 ha dare Expertizare
Procese
STĂNEŞTI primară Ciula- şi obţinere
geomorfice
vi - fonduri
Cîrciu
92
5.7 Acţiuni întreprinse pentru reconstrucţia ecologică a terenurilor degradate şi pentru
ameliorarea stării de calitate a solurilor
În judeţul Gorj în anul 2009, au fost avizate 226 ha la Valea Mănăstirii, in vederea
nivelării, modelarii, parcele de 84 ha şi respectiv100 ha pentru redare ulterioară în circuitul
agricol.La E.M.C. Jilţ , etapa aII –a (recultivare şi fertilizare) , redate în circuit definitiv 49 de ha
la E.M. C. Jilt
În etapa 1 de modelare şi nivelare s-au redat în circuit agricol 11,23 ha la E.M. Roşia şi la
Complexul Energetic Turceni 49,2 ha şi respectiv 59,2 ha.
5.7.1 Modalităţi de investigare
Fiecare operator economic are obligaţia efectuării investigaţiilor specifice, raportate la

tipul de activitate pe care l-a desfăşurat pe suprafeţele ce fac obiectul investigaţiei
5.7.2 Reconstrucţia ecologică a solurilor
Investigarea şi evaluarea a poluării solului şi subsolului se realizează conform

prevederilor HG 1408 din 23.11.2007 privind modalităţile de investigare şi evaluare a poluării
solului şi subsolului, coroborate cu prevederile - H.G. 1403/26.11.2007-privind refacerea zonelor
in care solul, subsolul şi ecosistemele terestre care au fost afectate.
93
Capitolul 6 Conservarea naturii şi a biodiversităţii, biosecuritatea
6.1 Biodiversitatea României
Spaţiul biogeografic al României cuprinde, într-o proporţie relativ egală, cele trei unităţi
geografice - câmpie, deal şi munte, cu o diversitate mare de condiţii pedoclimatice şi hidrologice
ce diferenţiază un număr de circa 5 ecoregiuni cu o varietate de ecosisteme terestre, acvatice
specifice zonelor de coastă şi de litoral al Mării Negre, zonelor de stepă, silvostepă, deal, munte,
lacurilor, cursurilor de apă şi luncilor acestora.
Diversitatea biologică sau biodiversitatea înseamnă variabilitatea organismelor vii din
ecosistemele terestre şi acvatice şi din cadrul complexurilor ecologice din care acestea fac
parte.
Astfel, se disting patru componente ierarhice ale biodiversităţii:
- diversitatea genetică (variabilitatea intraspecifică);
- diversitatea specifică;
- diversitatea ecosistemelor;
- diversitatea antropică.
Diversitatea genetică se referă la variabilitatea intra-specifică şi reprezintă fundamentul
procesului evolutiv.
Diversitatea specifică se referă la varietatea speciilor la nivel local (biocenoză), regional
(regiune biogeografică) sau global (biosferă).
Fig.6.1.1. - Zona Rânca iarna Fig.6.1.2. - Pădure de brad din zona Rânca
Diversitatea ecosistemică este nivelul la care au loc procesele evolutive. Diversitatea

antropică sau etnoculturală se referă la diversitatea etnică, culturală şi lingvistică a comunităţilor
umane. Unii autori consideră diversitatea antropică ca fiind o componentă a biodiversităţii, care
trebuie tratată separat datorită complexităţii şi importanţei sistemului socio-economic ca şi
componentă a ecosferei.
Biodiversitatea furnizează o gamă largă de beneficii omenirii –spre exemplu bunuri
(lemn/cherestea şi plante medicinale) şi servicii de vitală necesitate (precum circuitul carbonului,
ape curate, reducerea riscurilor naturale, reducerea poluarii, polenizare).
Necesitatea conservării biodiversităţii este obiectivă şi stringentă deoarece comunităţile
umane nu pot trăi şi nu se pot dezvolta în afara şi independent de ecosistemele naturale.
Semnificaţia restrânsă a conceptului de biodiversitate nu este adecvată, mai ales atunci
când se pune problema elaborării strategiilor de conservare a biodiversităţii, deoarece
experienţa a demonstrat că măsurile de conservare sunt eficiente doar atunci când se ţine
94
seama de funcţionarea sistemelor ecologice şi nu doar de menţinerea unei specii într-un
anumit areal, de asemenea, în mod obiectiv, viul nu poate fi separat de biotopul său. Se
impune, deci, extinderea conceptului de biodiversitate de la diversitatea taxonomică şi la
diversitatea unităţilor structurale şi funcţionale ale ecosferei (incluzând şi sistemele socio–
economice): diversitatea capitalului social, cultural şi fizic-construit).
În România, conservarea şi protecţia naturii se realizează, în special, prin declararea şi
constituirea la nivel naţional a unei reţele de arii protejate de diferite categorii.
6.2 Habitatele naturale. Flora şi fauna sălbatică
În ultimele douã decenii au fost elaborate la nivel european mai multe sisteme de
clasificare a „habitatelor”, având ca scop evidenţierea diversitãţii ecosistemelor ce alcãtuiesc
învelişul viu spontan (în parte natural, în parte antropizat) care s-a mai pãstrat pe Terra.
Termenul de habitat în sens strict, înseamnã loc de viaţã, adicã mediul abiotic în care
trãieşte un organism sau o biocenozã distinctã.
Analizând, în continuare, termenul habitat în sensul larg, în care este utilizat în
inventarele europene, rezultã cã nu este vorba despre habitate individuale ci despre toate
habitatele (respectiv ecosistemele) care au aceleaşi biocenoze.
Conform definiţilor din legislaţia de mediu în vigoare habitatul reprezintă o arie terestră,
acvatică, sau subterană, în stare naturală sau seminaturală, ce se diferenţiază prin caracteristici
geografice, abiotice şi biotice.
Fig.6.2.1. - Habitat de apă curgătoare de pe Valea Olteţului
6.2.1 Habitatele naturale
În formarea habitatelor din România sunt hotărâtoare compoziţia florei şi a faunei care
constituie biocenozele, în special adaptările ecologice ale speciilor la climă şi sol, precum şi
răspândirea lor în funcţie de aceste adaptări. Trebuie avut în vedere cã, din punct de vedere al
adaptărilor ecologice, în România există o mare varietate de specii, de la oligoterme la termofile,
de la higrofile la xerofile, de la oligotrofe la eutrofe. Majoritatea habitatelor au drept componentă
o asociaţie vegetală. Există însă şi excepţii când, în cadrul unei asociaţii, s-au separat câteva
habitate ţinând seama de prezenţa unor specii dominante sau combinaţii de specii dominante
diferite care furnizează cantitatea cea mai mare de biomasă, influenţând prin aceasta compoziţia
întregii biocenoze. Acesta a fost cazul habitatelor pădurilor de molid şi a celor de amestec de
fag, cu brad (molid). Sunt însă şi cazuri când, într-un habitat, se cuprind două sau câteva
asociaţii ecologic strâns legate una de alta (cazul turbăriilor).
95
Fig.6.2.1.1. - Habitat natural din Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei
Habitatele naturale de interes comunitar
Conform Directivei Habitate, habitate naturale de interes comunitar sunt considerate

acele habitate care: sunt în pericol de dispariţie în arealul lor natural, au un areal natural mic ca
urmare a restrângerii acestuia sau prin faptul că au o suprafaţă restrânsă, reprezintă eşantioane
reprezentative cu caracteristici tipice pentru una sau mai multe dintre următoarele regiuni
biogeografice: alpină, continentală, panonică, stepică şi pontică. Aceste habitate sunt enumerate
în Anexa I a Directivei „Habitate”.
Specii de interes comunitar sunt acele specii care pe teritoriul Statelor Membre ale
Uniunii Europene sunt periclitate, vulnerabile, rare sau endemice. Toate aceste specii sunt
enumerate în Anexa II a Directivei „Habitate”.
La baza selectării speciilor şi categoriilor de habitate de interes comunitar au stat criterii
ştiinţifice şi de asemenea, o profundă analiză a arealelor de răspândire a acestor habitate şi
specii precum şi a stării lor de conservare. Directiva Habitate precizează faptul că pentru
protecţia habitatelor şi a speciilor de interes comunitar se „constituie o reţea ecologică
europeană coerentă de arii speciale de conservare, sub numele de Natura 2000”.
Această reţea ecologică europeană, compusă din situri care adăpostesc tipuri de habitate
naturale de interes comunitar şi din habitate ale speciilor considerate de interes comunitar, „va
asigura menţinerea sau dacă este cazul, reabilitarea tipurilor de habitate naturale şi a habitatelor
speciilor într-o stare de conservare favorabilă, pe cuprinsul arealelor lor de răspândire naturală”
Reţeaua Natura 2000 include arii speciale de conservare - desemnate conform Directivei
„Habitate” şi arii de protecţie specială avifaunistică - clasificate conform Directivei „Păsări”.
În conformitate cu prevederile legale ale Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2007
privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei
sălbatice cu modificările şi completările ulterioare anexa nr. 2, s-au identificat următoarele
habitate de interes comunitar:
 2 tipuri de habitate costiere, marine şi de dune:
96
1530* - Pajişti şi mlaştini sărăturate panonice şi ponto-sarmatice. Fitocenoze halofile în
componenţa cărora participã speciile moderat pânã la slab halofile, cum sunt: Festuca
pseudovina, Peucedanum officinale, Artemisia santonicum ssp. patens, Achillea setacea,
Limonium gmelini, Ranunculus pedatus, Lotus angustissimus, Trifolium striatum, Bupleurum
tenuissimum, care realizeazã stratul superior al vegetaţiei. Plantele scunde sunt numeroase şi
alcătuiesc stratul inferior, dintre acestea menţionăm: Trifolium angulatum, Plantago
schwerzenbergiana, Rorippa kerneri, Trifolium fragiferum, Hordeum hystrix, Taraxacum
bessarabicum.
3130 - Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetaţie din Littorelletea uniflorae
şi/sau Isoëto-Nanojuncetea. Specia dominantã este Eleocharis acicularis, alãturi de care se
dezvoltã: Juncus bulbosus, Hypericum humifusum, Eleocharis carniolica,Ranunculus flammula,
iar în locurile cu apã permanentã apare, în cantitate apreciabilã, Marsilea quadrifolia.
Fig.6.2.1.2. - Marsilea quadrifolia specie edificataoare pentru habiatatul 3130
 4 tipuri de habitate de ape dulci:

3220 - Vegetaţie herbacee de pe malurile râurilor montane. Grupări mai mult sau mai
puţin compacte de specii pioniere, instalate pe prundişurile râurilor cu regim de scurgere alpin şi
debite mari vara, sau în jurul izvoarelor, uneori pe terenuri plane, cu apă stagnantă. Habitatul se
întâlneşte din etajul colinar şi montan inferior până în subalpin, deci comunităţile vegetale sunt
adesea bogate în specii alpine. Altitudinea este în general cuprinsă între (500) 600 şi 2000
(2200) m. Clima se caracterizează prin temperaturi medii anuale de -1 până la 8 0C şi precipitaţii
medii anuale de 800 până la 1200 (1400) mm. Relieful este reprezentat de pante, uneori mai
accentuate, şi de terenuri plane, înmlăştinite. Substratul este acid sau bazic, cu hidrisoluri de la
acide la mezobazice. Habitatul este direct influenţat de debitele râurilor care îşi au izvoarele la
altitudini ridicate, ceea ce determină scurgeri rapide ale apelor şi debite mari spre vară.
Izvoarele, mai ales cele din subalpin, sunt uneori folosite pentru adăparea animalelor, solurile şi
vegetaţia din jurul lor fiind astfel puternic răscolite. Vegetaţia are un rol important în fixarea
solurilor. Ca măsuri de conservare se impun interzicerea păşunatului în jurul izvoarelor şi
controlul activităţilor turistice în sit-urile mai sensibile.
3230 - Vegetaţie lemnoasă cu Myricaria germanica de-a lungul râurilor montane.
Acest tip de habitat reprezintă comunităţi pioniere, intrazonale, edificate de Myricaria germanica
şi alte specii de arbuşti; uneori invadează formaţiuni ierboase caracteristice văilor râurilor
montane (3220). Fitocenozele sunt în general fragmentare şi se instalează pe malurile pietroase
şi frecvent inundate ale râurilor din regiunea montană şi submontană a Carpaţilor. Au în general
acoperire redusă, influenţată de inundaţiile periodice care determină acumularea de noi
sedimente, dar care determină şi modificări ale covorului vegetal, eliminând uneori plantele prin
eroziune. Astfel, existenţa acestor comunităţi este determinată de intensitatea şi frecvenţa
inundaţiilor, de viteza de scurgere a apei. Fitocenozele cu Myricaria germanica se întâlnesc pe
prundişurile inundabile din luncile montane, pe substrat format din aluviuni grosiere, nisipuri şi
argile. Solurile sunt protosoluri aluviale şi aluviosoluri, cu regim trofic şi hidric alternant,
97
determinat de frecvenţa şi intensitatea inundaţiilor. Altitudinea staţiunilor este cuprinsă, în
general, între 400 şi 850 (1100) m. Clima se caracterizează prin temperaturi medii anuale de 6–
80C şi precipitaţii de 750–850 mm. Specii edificatoare şi caracteristice: Myricaria germanica,
Salix purpurea, Salix fragilis, Cirsium oleraceum, Epilobium dodonaei. Alte specii importante:
Lysimachia nummularia, Mentha longifolia, Salix triandra, S. elaeagnos, S. alba, Calamagrostis
pseudophragmites, Humulus lupulus, Alnus incana, Alnus glutinosa, Fagus sylvatica, Agrostis
stolonifera, Festuca pratensis, Dactylis glomerata, Trifolium pratense, Lycopus europaeus,
Tussilago farfara, Ranunculus repens, Aegopodium podagraria, Epilobium angustifolium.
Fig.6.2.1.3. - Cirsium oleraceum specie edificataore pentru

habitatul3230
3240 - Vegetaţie lemnoasă cu Salix eleagnos de-a lungul râurilor montane. Habitatul este
reprezentat de tufărişuri sau păduri alcătuite din specii de Salix, Alnus, Betula, Hippophae
rhamnoides, instalate pe prundişurile râurilor montane cu debite mai ridicate spre vară. În
Europa, formaţiuni vegetale asemănătoare, cu Salix elaeagnos, S. purpurea ssp. gracilis, S.
daphnoides, S. nigricans şi Hippophae rhamnoides se găsesc pe prundişurile şi nisipurile de pe
malul râurilor, frecvent la altitudini mai ridicate. Acest tip de habitat poate fi identificat până la
650 (800) m altitudine. Clima se caracterizează prin temperaturi medii anuale de 7-10,5 0C şi
precipitaţii de 500-800 mm. Relieful este alcătuit din lunci şi albiile majore ale râurilor. Rocile
sunt psamito-pelitice, cu o succesiune de marne, argile, argile nisipoase, nisipuri. Vegetaţia se
instalează pe aluviosoluri, prundişuri, nisipuri sărace, uneori salinizate. Vegetaţia caracteristică
acestui habitat este condiţionată de substratul pe care se dezvoltă: prundişuri, aluviuni, soluri
nisipoase sau argiloase. Creşterea debitelor râurilor determină modificări ale regimului aero-
hidric din sol. Inundaţiile puternice, viiturile, produc eroziunea solurilor şi eliminarea parţială a
vegetaţiei. Specii edificatoare şi caracteristice: Salix elaeagnos, S. purpurea, S. triandra,
Hippophaë rhamnoides, Agrostis stolonifera, Epilobium dodonaei. Alte specii importante:
Ligustrum vulgare, Cornus sanguinea, Clematis vitalba, Fraxinus excelsior, Carpinus betulus,
Agrimonia eupatoria, Carex digitata, Myricaria germanica, Saponaria officinalis, Mentha
longifolia, Humulus lupulus, Calystegia sepium, Calamagrostis epigeios, C. pseudophragmites,
Elymus repens, Symphytum officinale.
98
Fig.6.2.1.4. - Habitat 3240
3270 - Râuri cu maluri nămoloase cu vegetaţie de Chenopodion rubri şi Bidention.

Habitatul cuprinde malurile bazinelor acvatice cu acumulări de material organic şi zone din jurul
izvoarelor care servesc pentru adăpatul animalelor în timpul păşunatului. Se găseşte din zona
de câmpie până în cea montană inferioară. Vegetaţia este constituită din specii pioniere, anuale,
nitrofile din Chenopodion rubri şi Bidention. Primăvara, aceste maluri ale râurilor sunt lipsite de
vegetaţie, aceasta se instalează mai târziu, în lunile de vară. Dacă nu există condiţii favorabile,
vegetaţia se dezvoltă slab sau poate lipsi. Altitudinea nu depăşeşte în general 350 (450) m.
Clima se caracterizează prin temperaturi medii anuale de 8-11 0C şi precipitaţii medii anuale de
350–650 mm. Relieful este teren plan sau foarte slab înclinat. Substratul este alcătuit din
depozite aluviale, nisipuri şi luturi; solurile (gleiosoluri, aluviosoluri) pot fi uşor sărăturate sau cu
surplus de materie organică de la animale, în zonele păşunate. Factori limitativi: fluctuaţia
naturală a nivelului apelor, aportul de aluviuni, seceta, răscolirea solului în zonele unde se
adapă animalele, intensitatea păşunatului. Specii edificatoare şi caracteristice: Polygonum
lapathifolium, P. hydropiper, Bidens tripartita, B. cernua, B. frondosa, Echinochloa crus-galli,
Xanthium strumarium. Alte specii importante: Rorippa austriaca, Polygonum persicaria, P. mite,
Chenopodium polyspermum, Ch. botrys, Ch. album, Ch. rubrum, Rumex palustris, R.
conglomeratus, Chlorocyperus glomeratus, Atriplex prostrata, Veronica anagalis-aquatica,
Ranunculus sceleratus, Alopecurus aequalis, Agrostis stolonifera, Juncus inflexus,
Bolboschoenus maritimus
 16 tipuri de habitate de pajişti si tufarişuri

4060 - Tufărişuri alpine şi boreale. Habitatul cuprinde tufărişuri pitice, uneori
târâtoare,caracteristice etajelor superioare de vegetaţie ale Carpaţilor Sud-Estici. Sunt edificate
de specii oligoterme, xeroterme, oligotrofe şi moderat până la puternic acide. Sunt asociaţii
primare, dar se pot extinde secundar, în urma defrişării jnepenişurilor şi pădurilor de limită
superioară. De regulă, sunt specii arcto-alpine, boreale şi circumpolare, în anumite cazuri,
endemite carpatice. Cele mai multe tufărişuri formează mozaicuri de vegetaţie pe suprafeţe mici,
legate de existenţa unor microstaţiuni distincte. Sunt habitate fragile, datorită factorilor abiotici
naturali: sunt periclitate de păşunatul excesiv, de supraîncărcarea cu animale domestice ; de
asemenea, turismul necontrolat, cu deplasarea în afara potecilor, pe scurtături, provoacă o
eroziune suplimentara a covorului vegetal, greu de remediat în aceste condiţii de viaţă extreme .
99
Fig.6.2.1.5. - Habitatul 4060
4070* - Tufărişuri cu Pinus mugo şi Rhododendron myrtifolium; Acest tip de habitat

cuprinde formatiuni boreo-alpine, iar elementele carpato-balcanice o diferenţiază de habitatele
similare, vicariante din Europa centrală. Speciile prezente sunt oligoterme, higrofile, oligotrofe,
acidofile. Alături de Pinus mugo, speciile Rhododendron myrtifolium (syn. R.. kotschyi) şi
Calamagrostis villosa îi dau caracterul local, al Carpaţilor româneşti. Specia Pinus mugo a fost
ocrotită prin lege în România din 1952, fiind puternic periclitată; cu toate acestea, reducerea
suprafeţelor habitatului a continuat, datorită acţiunilor de defrişare în favoarea extinderii
pajiştilor, prin utilizarea lui ca lemn de foc de către ciobani, turişti, cabanieri, prin culegerea
lăstarilor tineri pentru uz medicinal, păşunatul limitrof intens. Un management adecvat pentru
protecţie trebuie sa prevadă interdicţie totală pentru tăieri, recoltarea lăstarilor, constituirea unor
trasee turistice ocolitoare, cu interdicţia campării în zone apropiate habitatului şi instituirea unui
sistem de amenzi semnificative în cazul delictelor. Amenajarea unor pepiniere şi a unor culturi
de Pinus mugo, în care să se poată valorifica economic calităţile medicinale ale speciei.
Fig.6.2.1.6. - Habitatul 4070* de pe Masivul Parang
100

Anuar 2009

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Anuar 2009

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

RAPORT ANUAL PRIVIND

Capitolul 1 Cadrul natural, date demografice şi organizarea administrativ teritorială

Capitolul 3 Schimbări climatice

Capitolul 6 Conservarea naturii şi a biodiversităţii, biosecuritatea

Capitolul 8 Substanţe şi preparate chimice periculoase

Capitolul 10 Mediul urban

Capitolul 11 Presiuni asupra mediului

Capitolul 14 Instrumente ale politicii de mediu in România

Scurta descriere a APM Gorj

Agenţia pentru Protecţia Mediului Gorj a fost înfiinţată potrivit Hotărârii

Scopul şi obiectivele raportului privind starea factorilor de mediu

Obiectivele raportului privind calitatea factorilor de mediu

Obiective pe termen scurt:

Obiective pe termen lung:

Transpunerea şi implementarea, în mare parte, a legislaţiei europene de mediu în

 Identificarea prealabilă a aspectelor vulnerabile, direcţiilor viitoare ale evoluţiei

Responsabilitatea globală cere ca fiecare ţară în parte să fie conştientă de impactul

În activitatea de protecţie a naturii o problema sensibilă ar fi inexistenţa unui sistem

Conform Angajamentelor asumate, în România a fost creat Sistemului Naţional de

 Integrarea principiilor şi obiectivelor de dezvoltare durabilă în cadrul tuturor

Protecţia mediului este un domeniu în care Uniunea Europeană a adoptat foarte

1.1 Date generale

Fig.1.1.1 Judeţul GORJ

1.1.2.1 Principalele cursuri de apă şi lacuri naturale

Reţeaua hidrografică a judeţului Gorj aparţine în majoritate unui singur bazin

1.1.2.2 Principalele altitudini muntoase

Morfologic, teritoriul judeţului Gorj se dispune

Datorită faptului că judeţul Gorj acoperă terenuri cu altitudini cuprinse între 90 şi

1.2 Resurse naturale

1.2.1 Resurse naturale neregenerabile

Conform estimărilor, la începutul anilor 90, teritoriul judeţului concentra importante

1.2.2 Resurse naturale regenerabile

Elemente privind dezvoltarea economică actuală a judeţului

Principalele ramuri economice existente în judeţul Gorj sunt:

Potrivit datelor furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică Gorj, evoluţia indicilor

1.3 Date demografice şi organizare administrativ teritorială

Distribuţia populaţiei la nivelul judeţului Gorj este prezentată în Tabelul 1.3.3.

Tabelul nr.1.3.3 Gruparea localităţilor după numărul locuitorilor, la 1 iulie 2009

1.4. Tendinţe socio-economice în judeţul Gorj

Dezvoltarea locală este un proces prin care se urmăreşte identificarea, mobilizarea

Poluarea aerului este definită ca fiind orice schimbare în compoziţia atmosferei,

2.1 Emisii de poluanți atmosferici

2.1.1 Emisii de gaze cu efect acidifiant

Acidifierea este procesul de modificare a caracterului chimic natural al unui

Emisii anuale de dioxid de sulf

Contribuţia cea mai însemnată la emisiile de poluanţi cu efect acidifiant revenind

Ponderea cea mai însemnată

SC COMPLEXUL ENERGETIC ROVINARI

În tabelul 2.2 este redată evoluţia anuală a cantităţilor de dioxid de sulf.

Comparativ cu anul 2008, emisia de SO2 înregistrează în 2009 o scădere ca

Emisii anuale de monoxid şi dioxid de azot

Emisiile de oxizi de azot pe grupe de surse (activităţi generatoare), conform

Evoluţia anuală a emisiilor de oxizi de azot la nivelul judeţului, în perioada 1999-

Comparativ cu anul 2008 se observă, pentru anul 2009, o scădere a emisiilor de

Fig. 2.2 Emisii anuale de dioxid de azot - industria energetica

Emisii anuale de amoniac

În ceea ce priveşte emisiile de NH3, ponderea cea mai însemnată la nivelul

2.1.2 Emisii de compuşi organici volatili nemetanici

Evoluţia emisiilor de NMVOC în perioada 1999 – 2009 la nivelul judeţului Gorj se

2.1.3 Emisii de metale grele

Această categorie de poluanţi are ca sursă principală diferite procese industriale,

03 Arderi in industria de prelucrare 0,008 0,002 0,0004 0,246 0,001 0,029

2.1.4 Emisii de plumb