Prof. cons.log.

, Lucia Cîmpean

EXERCIŢII – POEZII PENTRU CEI MAI MICI COPII

FOLOSITE PENTRU DEPISTAREA GREŞELILOR DE PRONUNŢIE, CA

EXERCIŢII PENTRU DEZVOLTAREA AUZULUI FONEMATIC,
PRECUM ŞI CA EXERCIŢII INDIVIDUALE PENTRU CORECTAREA
SUNETULUI DEFICITAR

(Selectate din cartea cu acelasi titlu a Luizei Carol, apărută la Editura Didactică şi
Pedagogică, Buc., 1978)

I - Exerciţii –poezii - pentru sesizarea inlocuirii sunetelor

( mai ales înlocuirea unor consoane înrudite)

 R–L

1. RAC – LAC
CREŢ - FLEŢ

URSU-LEŢ ŞI URSU-FLEŢ
Ursu-Leţ şi Ursu-Fleţ,
Cei doi urşi cu părul creţ,
Vor să prindă peşte-n lac.
- Dar de ce plangi, Ursu-Fleţ?
- Eu n-am prins decât un rac!

2. MEREU – PARALEU
ORE - FIOLE

1
LEU PARALEU
Dacă vrei, Leu Paraleu,
Să-ţi crească coama mereu,
Ia, o dată la trei ore,
Vitamina A fiole.

3. FRIGĂ – MĂMĂLIGĂ
HRANĂ – BLANĂ

URS DE MĂMĂLIGĂ
Am un urs de mămăligă,
N-are gheare, n-are blană,
Nu aleargă după hrană,
Dar el poate să te frigă.

4. VREA – FĂLEA
STRIGĂ – MĂMĂLIGĂ

ŞTIU UN URS
Ştiu un urs ce se fălea,
Că te-nghite, dacă vrea.
Ia, înghite-l tu şi strigă:
- Eşti un urs de mămăligă!

5. STRIGĂ – MĂMĂLIGĂ
URS – SCURS

BIETUL URS DE MĂMĂLIGĂ

Bietul urs de mămăligă!
Toată brânza i s-a scurs!
Patru cepe plâng şi strigă:
- Iar n-ai fost cuminte, urs!

6. COLORATĂ – CIOCOLATĂ
RĂMÂIE – LĂMÂIE

URS DE CIOCOLATĂ
Am un urs de ciocolată.
Într-o pungă colorată,
S-a-ntâlnit cu o lămâie

2
 Şi o roagă să rămâie.

7. URS – SCURS
ZĂPUŞALĂ – POLEIALĂ

PALTONAŞ DE POLEIALĂ
Urs de ciocolată, urs!
Toată crema ţi s-a scurs,
Fiindcă porţi pe zăpuşală,
Paltonaş de poleială.

8. GRAS – GLAS
URS – CONCURS

NOUĂ URŞI
Nouă urşi, la un concurs,
L-au ales pe cel mai gras.
Nouă iepuri, într-un glas,
Strigă: - Bravo! Bravo, urs!

9. CURAT – HALAT
MURAT – BUCĂLAT

PURCELUŞUL
Purceluşul bucălat,
Îmbrăcat într-un halat,
Cu un şorţ curat,
Pune varza la murat.

10. PARA – PORTOCALA

ALIMENTARA – ALABALA

ALABALA-PORTOCALA
Alabala-Portocala
S-a-ntâlnit în coş cu para:
- De unde vii tu, Alabala?
- Vin de la Alimentara.

11. VAR – VAL

3
 GOSPODAR – MAL

MELCUL
Melcul mare gospodar,
Şi-a spoit casa cu var,
Şi-a lipit-o iar de mal,
Ca să nu i-o ia un val.

12. DAR – ŞAL

GOGOŞAR– CAŞCAVAL

UN PITIC DE CAŞCAVAL
A primit Lucica-n dar
Un pitic de caşcaval,
Cu scufiţă şi cu şal,
Din felii de gogoşar.

13. MANDARINĂ – PLASTILINĂ

FARFURII – FELII

PATRU URŞI DE PLASTILINĂ

Patru urşi de plastilină
Au găsit o mandarină,
Şi-au tăiat patru felii,
Şi le-au pus pe farfurii.

14. CARTON – PALTON

ZBOARĂ – POLEIALĂ

ZMEUL DE CARTON
Zboară zmeul de carton,
Îmbrăcat ca-ntr-un palton,
Cu sclipiri de poleială,
Pentru prima oară zboară.

15. SPORT – SALT

PORŢELAN – CIOLAN

CĂŢELUL DE PORŢELAN
Un căţel de porţelan

4
 Se uita la un ciolan.
A făcut spre el un salt
Din vitrină şi ....s-a spart.

16. MACAROANE – BALOANE

BIBERON – CASTRON

IEPURAŞUL CU BALOANE
Iepuraşul cu baloane
Are lapte-n biberon,
Dar mănâncă din castron
Morcov ras cu macaroane.

17. MARE – PETALE

PRAJITURĂ – LIBELULĂ

LIBELULA
Pe o margaretă mare,
A venit o libelulă,
Să mănânce prăjitură
Cu nectar, printre petale.

18. MERE – MELE

PRUNE – ALUNE

DE ZIUA MAMEI
Azi, de ziua mamei mele,
Desenez un coş cu mere,
Crizanteme mari şi prune,
Şi-apoi struguri şi alune.

19. PARDON – PALTON

CUIER – PISICEL

IARTĂ-MĂ, PISICEL
Iartă-mă, te rog, pardon!
Am crezut că ai palton,
Şi-am vrut, dragă Pisicel,
Să-ţi pun blana în cuier!

5
20. ŞORŢ – COLŢ
CURAT – SPĂLAT

UN PITIC
Un pitic murdar pe şorţ
Plânge singur într-un colţ.
Şorţul i-l fac eu curat,
La maşina de spălat.

I - Exerciţii –poezii - pentru sesizarea inlocuirii sunetelor

( mai ales înlocuirea unor consoane înrudite)

 S–Z

1. SARE – ZARE
UMBROASE – RAZE

LICURICIUL
Sare licuriciul, sare
Pe sub crengile umbroase,
Şi-i zâmbeşte-o stea din zare,
Printre genele de raze.

2. VARSĂ – VARZĂ
FRUMOS – ROGOZ

IEPURAŞUL
Eu ţi-aş da zeamă de varză,
Dar mi-e teamă că se varsă,
Fiindcă-n loc să mergi frumos,
Sari într-una prin rogoz.

6
3. GROASĂ – GROAZĂ
SĂRIT – ZĂRIT

GÂNDĂCELUL
Pe o buturugă groasă,
Gândăcelul a sărit.
Iepuraşul l-a zărit
Şi-a fugit cuprins de groază.

4. VASE – VAZE
SEAMĂ – ZEAMĂ

ZECE PUI
Zece pui sparg zece vase,
Strică flori din zece vaze,
Şi-apoi nu bagă de seamă,
Şi pe masă varsă zeamă.

5. CASE – RAZE
TOS – JOS

LUNA
Uite, luna sus pe case
Suie scările de raze,
Şi presară zahăr tos
De lumină dulce, jos.

6. GRAS – NECAZ
NAS – HAZ
RAS

OMUL DE ZĂPADĂ
Plânge, plânge de necaz
Omul de zăpadă gras:
„ – Cine m-a muşcat de nas?”
Iepuraşul face haz
Şi mănâncă morcov ras.

7. SAC – ZAC
SECE – ZECE

7
 ZECE BROAŞTE
Zece broaşte – n baltă zac,
Şi adună apă-n sac.
- Dacă balta o să sece,
Să rămână saci vreo zece.

8. ROS – ROZ
PISICĂ – URZICĂ

URZICĂ
Pis, pis, pis, blana ţi-ai ros,
Şi-ai pierdut fundiţa roz.
Ia seama, pis, pis, pisică,
Să nu cazi şi pe-o urzică.

I - Exerciţii –poezii - pentru sesizarea inlocuirii sunetelor

( mai ales înlocuirea unor consoane înrudite)

 S–Ţ

1. GROASE – BOROBOAŢE
VASE – HOAŢE
RASE

ŞASE RAŢE
Şase raţe, mari şi grase,
Fac într-una boroboaţe,
Au furat din şase vase
Şase coji de mere rase.

8
 Vai, vai, vai, ce raţe hoaţe!

2. IASĂ – DIMINEAŢĂ
PROSOP – ŢOP

RAŢA
Raţa, dis-de-dimineaţă,
A sărit în baltă : ţop!
Şi-acum nu mai vrea să iasă,
Fiindcă n-are un prosop.

3. CULES – FLEŢ
ÎNŢELES – ŞORŢULEŢ

MURE COAPTE
Ursu-Leţ şi Ursu-Fleţ
Mure coapte au cules.
- Dar de ce plângi, Ursu-Leţ?
A, acum am înţeles:
Te-ai pătat pe şorţuleţ!

4. PLASĂ – VERDEAŢĂ
ACASĂ - PIAŢĂ
OASE – GUSTOASE
ROS – SOS

CUŢU
Cuţu ţine-n dinţi o plasă
Cu fasole şi verdeaţă,
Şi cu ţelină din piaţă.
Ţi le duce şi acasă,
Dacă-i faci şi lui din oase
Supe calde şi gustoase,
Că s-a săturat de ros
Oase goale, fără sos.

I - Exerciţii –poezii - pentru sesizarea inlocuirii sunetelor

( mai ales înlocuirea unor consoane înrudite)

 Z–Ţ

9
 AMUZE – MAIMUŢE
BLUZE – MUZICUŢE
SĂNIUŢE

AU FUGIT MAIMUŢELE
Am aflat că trei maimuţe,
Într-o zi, ca să se-amuze,
Şi-au pus rochii, fuste, bluze,
Şi-au fugit pe săniuţe,
Tot cântând din muzicuţe.

I - Exerciţii –poezii - pentru sesizarea inlocuirii sunetelor

( mai ales înlocuirea unor consoane înrudite)

 S –Ţ şi Z –Ţ
SAC – ŢAC
POEZIE – ŢIE

MOŞ GERILĂ
Moş Gerilă are-n sac
O căpriţă Ţac, Ţac. Ţac!
Dacă spui o poezie,
Moş Gerilă ţi-o dă ţie.

I - Exerciţii –poezii - pentru sesizarea inlocuirii sunetelor

( mai ales înlocuirea unor consoane înrudite)

 S –Z – Ţ

ŢIŢI – EXERCIŢII
PLASĂ – LASĂ
SUS – SPUS
SISI – SARE
ZIZI – ZBOARĂ
ŢIŢI – ŢIPĂ

MAIMUŢELE
Sisi, Zizi şi cu Ţiţi

10
 Fac într-una exerciţii.
Sisi sare peste plasă,
Zizi zboară, nu se lasă,
Ţiţi ţipă: - Sus! Mai sus!
Eu atâta am de spus.

I - Exerciţii –poezii - pentru sesizarea inlocuirii sunetelor

( mai ales înlocuirea unor consoane înrudite)

 Ţ–Č

1. GĂLEŢICA – FLORICICA
LOPĂŢICA – LUCICA

FLORICICA
În grădină e Lucica,
Zi de zi cu lopăţica,
Cu grebla şi lopăţica,
Şi-ngrijeşte floricica.

2. MUŞEŢEL – PISICEL
ŞERVEŢEL - PURCEL

CE ARE PISICEL
Vezi ce are Pisicel?
Are ceai de muşeţel
Şi friptură de purcel,
Învelită-n şerveţel.

3. ŢIP – CIP
ÎNŢEAPĂ - CEAPĂ

PUIUL
Spune puiul: - Cip, cip, cip!
Dacă vine Radu, ţip,
Că mă bate şi mă-nţeapă,
Şi-mi aruncă coji de ceapă.

I - Exerciţii –poezii - pentru sesizarea inlocuirii sunetelor

11
 ( mai ales înlocuirea unor consoane înrudite)

 Ţ–Z
TOŢI – COZI
POŢI – ROZI

PUI DE ZMEU
Pui de zmeu cu zece cozi,
Unghiile ţi le rozi,
Şi te râd copiii toţi.
Să le tai frumos nu poţi?

I - Exerciţii –poezii - pentru sesizarea inlocuirii sunetelor

( mai ales înlocuirea unor consoane înrudite)

 Ţ–Č
1. FIERŢI – ÎNCERCI
IERŢI – CIUPERCI

HAI, BROSCUŢO
Hai, broscuţo, să încerci,
Să mănânci sos de ciuperci,
Cu pilaf şi nuferi fierţi!
Şi de nu-ţi plac, să mă ierţi!

2. FLEŢ – SĂCULEŢ
FIERBINŢI – CINCI
DINŢI – BUDINCI

SĂCULEŢUL
Ursu-Leţ şi Ursu Fleţ
Au mâncare-n săculeţ.
Ursu-Leţ a scos budinci,
Ursu-Fleţ a scos vreo cinci
Ouă fierte şi fierbinţi.

I - Exerciţii –poezii - pentru sesizarea inlocuirii sunetelor

( mai ales înlocuirea unor consoane înrudite)

12
  S–Ş

1. SIRET - ŞIRET
POVESTE – PEŞTE

VINE, VINE PE SIRET

Vine, vine pe Siret
Un pantof fără şiret,
Şi în el găseşti un peşte,
Care-ţi spune o poveste.

2. PAS – FLUTURAŞ
LAS – DRĂGĂLAŞ

FLUTURAŞUL
Dacă fac un singur pas,
Pot să prind un fluturaş.
Dar de ce să-l prind? Îl las,
Că e mic şi drăgălaş.

I - Exerciţii –poezii - pentru sesizarea inlocuirii sunetelor

( mai ales înlocuirea unor consoane înrudite)

 Ş–J

1. ŞIR – JIR
GOGOŞAR – STEJAR

ŞAPTE PORCI
Şapte porci aşteaptă-n şir
Şapte saci umpluţi cu jir,
Şapte ghinde de stejar

13
Şi felii de gogoşar.

2. COCOAŞĂ – COAJĂ
NĂRĂVAŞĂ – PLAJĂ

CĂMILA
O cămilă cu cocoaşă
Este rea şi nărăvaşă.
Nu vrea strugurii cu coajă,
Vrea numai să facă plajă.

3. COVORAŞ – ETAJ
IEPURAŞ – CURAJ

ÎNTR-UN LIFT
Într-un lift, pe covoraş,
Un pui mic de iepuraş
Plânge că n-are curaj,
Să se urce la etaj.

4. RĂGUŞIŢI - PRĂJIŢI
MOŞI – COJI

COCOŞEII
Cocoşeii-s răguşiţi
C-au mâncat cartofi prăjiţi,
Prea fierbimţi şi plini de coji,
Şi seminţe de la moşi.

I - Exerciţii –poezii - pentru sesizarea inlocuirii sunetelor

( mai ales înlocuirea unor consoane înrudite)

 Ş–Č

1. ŞINE – CINE
RUŞINE – MĂRĂCINE

TRENULEŢUL MĂRĂCINE
Trenuleţul Mărăcine

14
 S-a rostogolit pe şine,
Şi-acum plânge de ruşine:
- Cine mă ridică, cine?

2. PĂPUŞICA – LUCICA
LAŞI – FACI

E BOLNAVĂ PĂPUŞICA
E bolnavă păpuşica,
Singurică să n-o laşi!
Fă-i un ceai de tei, Lucica,
Dacă te pricepi să-l faci!

I - Exerciţii –poezii - pentru sesizarea inlocuirii sunetelor

( mai ales înlocuirea unor consoane înrudite)

 Č–Ğ

1. CER – GER
LUCICA – MĂRGICA

MĂRGICA
Plânge lângă geam Lucica,
Plânge c-a pierdut mărgica
Şi-a lăsat-o-n vânt şi ger,
Printre fulgi căzuţi din cer.

2. CINCI – LINGI
BUDINCI – ATINGI

ÎN CUPTOR
În cuptor sunt cinci budinci,
Pisicel, să nu le lingi!
Şi cârnaţi sunt tot vreo cinci,
Pisicel, să nu-i atingi!

I - Exerciţii –poezii - pentru sesizarea inlocuirii sunetelor

( mai ales înlocuirea unor consoane înrudite)

15
  Ğ–J

1. FULGERE – LUJERE
FUGIT – NECĂJIT

IAR TE LEGENI, LUJERE

Iar te legeni, lujere,
Prin ploaie cu fulgere?
Nu fi lujer necăjit,
Vremea rea uite-a fugit!

2. PRIBEGI – TREJI
BLEGI – VITEJI

DOI MELCI PRIBEGI

Ştiu doi fraţi , doi melci pribegi,
Tare moi şi tare blegi!
Niciodată nu sunt treji,
Dar ei cred că sunt viteji.

I - Exerciţii –poezii - pentru sesizarea inlocuirii sunetelor

( mai ales înlocuirea unor consoane înrudite)

 Che – ghe –chi – ghi

1. ETICHETE – GHETE
DESCHEIATĂ – GHEATĂ

CHIŢ CHICHIŢ
Chiţ Chichiţ pe două ghete
Are două etichete;
Pe cea stângă scrie: „gheată”,
Pe cea dreaptă: „descheiată”.

2. UNCHI – TRIUNGHI
GENUNCHI – JUNGHI

UNCHIUL

16
 Azi îmi repara un unchi
Zmeul mare în triunghi,
Dar l-a apucat un junghi
Dintr-o dată, la genunchi.

I - Exerciţii –poezii - pentru sesizarea inlocuirii sunetelor

( mai ales înlocuirea unor consoane înrudite)

 C–G

1. CÂND – GÂND
COCOŞI – GOGOŞI

TREI GĂINI
Trei găini şi-au pus în gând
Să gătească trei gogoşi,
Să le dea la masă, când
Vin acasă trei cocoşi.

2. CARĂ – GARĂ
CÂT - GÂT

PISICEL ÎN GARĂ
Pisicel în spate cară
Doi saci mari, pe după gât,
Că vor puii lui, la gară,
Să mănânce nu ştiu cât.

17
3. FACĂ – FRAGĂ
PLACĂ – CULEAGĂ

FRAGA
Ursu – Fleţ găseşte-o fragă
Şi nu ştie ce să facă:
O să-i placă? N-o să-i placă?
S-o mai lase? S-o culeagă?

4. FAC – FAG
LAC – ŞIRAG

DOUĂ RAŢE
Două raţe sub un fag,
Ce mai gălăgie fac,
C-au găsit un rac în lac
Şi mărgele în şirag.

I - Exerciţii –poezii - pentru sesizarea inlocuirii sunetelor

( mai ales înlocuirea unor consoane înrudite)

 M–N

1. MARE – N-ARE
AMAR – CANAR

PUIUL DE CANAR

18
 Are puiul de canar
Un sirop de tuse-amar
Şi un termometru mare,
Dar temperatură... n-are.

2. AM – AN
HAM – NĂZDRĂVAN

HAM
Îl cunoaşteţi? El e Ham,
Căţeluşul năzdrăvan.
A-mplinit abia un an
Şi vorbeşte!
- Ham! Ham! Ham!
- Ce căţel deştept mai am!!!

3. HIPOPOTAM – DOLOFAN
KILOGRAM – BORCAN
SALAM

TAM TAMTAM HIPOPOTAM

Tam Tamtam Hipopotam
S-a-ngroşat un kilogram,
De la pâinea cu salam.
Tam Tamtam cel dolofan
A spart cana şi-un borcan.

I - Exerciţii –poezii - pentru sesizarea inlocuirii sunetelor

( mai ales înlocuirea unor consoane înrudite)

 F–V

19
1. FIN – VIN
FATĂ – VATĂ

LA COFETĂRIE
Mulţi copii la mine vin,
C-am făcut din zahăr fin
O păpuşă ca de vată,
Care-i cea mai dulce fată.

2. CATIFEA – AVEA
CAFEA – LOVEA

URSUL DE CATIFEA
Ştiu un urs de catifea,
Care nu ştiu ce avea
Cu o ceaşcă de cafea:
Toată ziua o lovea.

3. FANFAN – DIVAN
OF – MOV
PANTOF – SNAGOV

IEPURELE FANFAN
Bietul iepure Fanfan
Plânge, plânge pe divan.
Toată ziua plânge, of,
Fiindcă-l roade un pantof,
Un pantof de piele mov,
Adus ieri de la Snagov.

I - Exerciţii –poezii - pentru sesizarea inlocuirii sunetelor

( mai ales înlocuirea unor consoane înrudite)

20
  P–B

1. PAIE – BAIE
PUF – BUF

PUI DE PERNĂ
Pui de pernă mic, de puf,
Vino, după ce fac baie,
Pe salteaua mea de paie,
Să te joci cu mine: buf!!!

2. POT – BOT
PERE – BERE

MOŞ MARTIN
- Moş Martin, te lingi pe bot!
Bei un butoiaş cu bere?
- Ba eu beau compot de pere
Cu lămâie, dacă pot!

3. CEAPĂ – LABĂ
APĂ – SLABĂ

MAIMUŢICA LUNGĂSLABĂ
- Maimuţico Lungăslabă,
De ce plângi?
- Mi-au pus în labă,
În loc de banană, ceapă,
Şi m-au împroşcat cu apă.

21
4. CRAP – CRAB
CAP – SLAB

LA DENTIST
Vine la bătrânul Crab,
La dentist, un pui de crap
Tare mic şi tare slab,
Cu fular legat la cap.

I - Exerciţii –poezii - pentru sesizarea inlocuirii sunetelor

( mai ales înlocuirea unor consoane înrudite)

 T–D

1. TACĂ – DACĂ
ASPIRATOR – CORIDOR

COVORUL
Un covor, pe coridor,
Ţipă la aspirator,
Toată ziua ţipă dacă,
Nu-l mai baţi puţin, să tacă.

2. LATĂ – LADĂ
ROATĂ – ROADĂ

CHIŢ CHICHIŢ STĂTEA-NTR-O LADĂ

Chiţ Chichiţ stătea-ntr-o ladă
Lungă, lungă, lată, lată,

22
 Şi-aştepta din zori să poată,
Chiar la noapte să o roadă.

3. SOCOT – ROD
TOT – POD

CHIŢ CHICHIŢ ÎN POD

Chiţ Chichiţ se suie-n pod.
- Oare ce-aş putea să rod?
Dacă stau eu şi socot,
Aş putea să rod chiar tot.

II - Exerciţii –poezii cu perechi de cuvinte sau silabe de tipul

trei – tei (omitere) sau gras – ars (inversare).

 R

1. TREI – TEI
TRECI – POTECI

VÂNTULE
Vântule, pe unde treci,
Scuturi frunzele de tei
Pe alei şi pe poteci...
Uite: una, două, trei...!

2. TORT – TOT
TREAPTĂ – AŞTEAPTĂ

URSUL MICDETOT
Uite-afară, pe o treaptă,
Şade ursul Micdetot.
Pe Lucica o aşteaptă,
Cu două felii de tort.

3. URS – SUS
ÎNTORS – JOS

23
 ÎN BALON
În balon zbura un urs
Peste case, tot mai sus,
Dar a ameţit şi jos,
Iute-iute s-a întors.

4. CIRC – IBRIC
GRAS – ARS

LAPTELE
O maimuţă de la circ
Fierbe laptele-n ibric.
Un pitic micuţ şi gras
Strigă: - Laptele s-a ars!!!

5. GROS – ARŢĂGOS
GLAS – VALS

PITICII
Un pitic cu glasul gros
Este rău şi arţăgos.
Alt pitic cu dulce glas
Cântă pentru voi un vals.

II - Exerciţii –poezii cu perechi de cuvinte sau silabe

de tipul trei – tei (omitere) sau gras – ars (inversare).

 L

1. PITIC – FISTIC – ŞIRETLIC

PIC – PLIC – CIPILIC

PITICUL CIPILIC
Ne trimite Tic-Pitic
O scrisoare într-un plic:
„Îngheţată de fistic
Nu mai este niciun pic,
Fiindcă, printr-un şiretlic,

24
 A mâncat-o Cipilic.

2. GROS – ARŢĂGOS
GLAS – VALS

PITICII
Un pitic cu glasul gros
Este rău şi arţăgos.
Alt pitic cu dulce glas
Cântă pentru voi un vals.

II - Exerciţii –poezii cu perechi de cuvinte sau silabe

de tipul trei – tei (omitere) sau gras – ars (inversare).

 H

1. ORĂ – HORĂ
AI – HAI

HAI LA HORĂ!
Hai la horă! Hai la horă!
Cântă cobzele de-o oră!
Hai şi tu, Curcane, hai!
Ah! ce mai mărgele ai!

III – Exerciţii destinate exersării celor mai importante alternanţe

consonantice din limba română; pot fi folosite şi pentru combaterea
unor greşeli de pronunţie ca: omiterea palatalizării consoanelor sau
înlocuirea unor consoane cu alte consoane. De asemenea, ele pot folosi
la exersarea câtorva elemente gramaticale simple ca: flexiunea
substantivală, flexiunea adjectivală, flexiunea verbală, acordul
adjectivului cu substantivul determinat, acordul dintre subiect şi
predicat etc.

1. CIORAP – CIORAPI
SLAB – SLABI

CIORAPII

25
 Stă de vorbă un ciorap
Tare lung şi tare slab,
Cu doi fraţi ai lui, ciorapi,
Mult mai scurţi şi mult mai slabi.

2. FOTOGRAF – FOTOGRAFI
GROZAV – GROZAVI

FOTOGRAFII
Pisicel e fotograf,
Meşter mare şi grozav,
Şi-are opt pui fotografi,
Care sunt şi mai grozavi.

3. CIREŞ – CIREŞI
VREJ – VREJI

VREJUL
- Sunt înalt! – a zis un vrej
Căţărat pe un cireş,
Şi a râs de patru vreji,
Care n-au găsit cireşi.

4. POM – POMI
ŞOŞON – ŞOŞONI

ŞOŞONII
Maimuţa cu un şoşon
Îl agaţă într-un pom.
Maimuţa cu doi şoşoni
Îi agaţă în doi pomi.

5. CANAR – CANARI
MUZICAL - MUZICALI

CIRIPEL
Ciripel e un canar
Talentat şi muzical.
Cântă-n corul de canari

26
 „Frăţiorii muzicali”.

6. VORBĂREŢ – VORBĂREŢI
NĂTĂFLEŢ – NĂTĂFLEŢI

FRAŢII
Chiţ Chichiţ cel vorbăreţ
Este mic şi nătăfleţ,
Şi-are mulţi fraţi vorbăreţi,
Care-s şi mai nătăfleţi.

7. DESENEZ – DESENEZI
COLOREZ – COLOREZI

DESENE
Eu un brad îţi desenez,
Şi cu verde-l colorez.
Tu o floare-mi desenezi,
Şi cu roz mi-o colorezi.

8. PEŞTE – PEŞTI
LIPEŞTE – LIPEŞTI

PEŞTII
Uite-o poză cu un peşte,
Veronica o lipeşte,
Şi o poză cu trei peşti,
Îţi dau ţie să lipeşti.

9. MERG – MERGI
ŞTERG – ŞTERGI

CAII
Caii mei de lemn, când merg,
Eu îi spăl şi-apoi îi şterg.
Tu cu ei, de vrei să mergi,
Ia o cârpă, ca să-i ştergi!

10. MORMOLOC – MORMOLOCI

BOBOC – BOBOCI

27
 MORMOLOCII
A cules un mormoloc
De la nufăr un boboc.
Ştiţi că-n baltă, momolocii
Joacă fotbal cu bobocii?

11. BRAD – BRAZI

CAD – CAZI

VEVERIŢA
- Veveriţo, sus în brazi,
Nu ţi-e frică să nu cazi?
- Merg la grădiniţa „Brad”
Şi învăţ să nu mai cad.

12. VITEAZ – VITEJI

TREAZ – TREJI

SOMNOROŞII
Am un pui de melc viteaz,
Ce păcat că nu e treaz!
Şi doi cai de lemn viteji,
Niciodată nu sunt treji.

13. BRUNETE – BRUNEŢI

CASTRAVETE – CASTRAVEŢI

CASTRAVEŢII
Două fetiţe brunete
Au mâncat un castravete.
Iar doi băieţei bruneţi
Au tăiat doi castraveţi.

14. FRUMOS – FRUMOŞI

COS – COŞI

NĂSTURELUL
Năsturelul cel frumos
La rochiţă eu mi-l cos.

28
 Vrei să-nveţi şi tu să coşi
Năsturei aşa frumoşi?

15. PASCĂ – PAŞTI

CASCĂ – CAŞTI

MURGUL
Murgul meu nu vrea să pască,
De la ora şase cască.
- Iar eşti leneş? Iarăşi caşti?
Vino murgule, să paşti!

16. MUŞCĂ – MUŞTE

GĂLUŞCĂ – GĂLUŞTE

GĂLUŞTE
Pisicel, la masă, muşcă
O bucată de găluşcă,
Şi dă la opt pui să muşte,
Opt bucăţi din opt găluşt

IV – Exerciţii care se ocupă de vocale şi grupuri vocalice – puţine la

număr, deoarece pronunţarea greşită a vocalelor în limba română este
mai puţin frecventă.

A – OA

AC – OAC
GRASĂ – GROASĂ

BROASCA
Îmi spunea o broască grasă:
- Caut aţă şi un ac,
Şi-o mătase verde groasă,
Şi-mi fac rochie. Oac! Oac!

A – EA

LAC – LEAC

29
AGAŢĂ – GHEAŢĂ

TIC-PITIC
Tic-Pitic găseşte-n lac
Ierburi bune pentru leac,
Şi-n cămară le agaţă,
Nu le ţine reci la gheaţă.

E – IE

ELEFANTUL – EL E FANTUL
ELEGANTUL
MERE – MIERE
INELE – PRIN ELE

FANTUL ELEFANTUL
El e Fantul Elefantul
Acrobatul, elegantul.
Ieri i-am dat compot de mere,
Cu stafide şi cu miere.
I-am mai dat şi trei inele,
De-a sărit la circ prin ele.

Î – ÎI

STĂPÂNE – PÂINE
RĂMÂNE – MÂINE

UNT CU PÂINE
Spuse-un câine:- Plec, stăpâne!
Eu aşa nu pot rămâne!
Nu mai stau nici până mâine,
Dacă nu-mi dai unt cu pâine.

30
 EAU – IAU

VREAU – IAU
BEAU – MIAU

PISICEL
Pisicel a spus:- Nu vreau
Lapte dulce să mai beau!
Merg la frigider să iau
Un iaurt cu zahăr. Miau!Miau!

Ă -Â

FĂGĂDĂU – FRÂU
RÂU – GRÂU

MĂGĂRUŞUL FĂGĂDĂU
Măgăruşul Făgădău
Încăpăţânat şi rău,
Nu vrea hamuri, nu vrea frâu,
Şi nu cară saci cu grâu.

Bibliografie:

1. Carol Luiza, EXERCIŢII – POEZII PENTRU CEI MAI MICI COPII, Editura
Didactică şi Pedagogică, București, 1978
2. https://ro.pinterest.com/adinarosioru/litere/ - imagini

31