Etică și

integritate
academică
Nume: Szasz

Prenume: Eliza

Specializarea: Psihopedagoie
specială,anul 1
Cuprins :

1. Stilul meu de învățare

2. Strategie de învățare personală

3. Modalități de prevenire și combatere a comportamentelor

neoneste în univerisitate
 Stilul meu de învățare

Consider că am un stil de învățare divergent (reflexiv), deoarece sunt tipul care observă,
examinează și reflectează . Totodată sunt în general adepta căutării multiplelor semnificații,
încercând noi posibilități de pătrundere tot mai profundă , făcând adesea asocieri cu structurile
deja existente, bagajul ereditar.

Atunci când învăț mi-e favorabil un mediu de liniște deplină pentru a reuși să deprind
informațiile . Sunt destul de meticuloasă și prudentă, prefer să mă asigur că o informație e
corectă , iar de fiecare dată când o chestiune ce mi se pare întunecoasă, neclară, o analizez și o
luminez , căci numai așa reușim să ne autoperfecționăm ( cea mai bună modaliate fiind
introspecția, analiza asupra sinelui cu un ochi cât mai critic) și dorința de a ne lăsa motivați de
către conștiință. Consider a fi benefic manifestarea spiritului critic ,exersarea operațiilor
gândirii , înțelegerea celor percepute, interpretăriile și reflecțiile .E esențial să fim receptivi,
aptitudinea nu-i este omului înăscută, ajungem la progres prin șlefuire și descoperire , la fel se
aplică și atunci cănd vorbim de învățare, ne formăm propriul stil, individual astfel încât să fie
eficient. Asupra stilului de învățare se reflectă influențele personalității, iar la fiecare dintre noi
înglobează originalitatea sau chiar și ingeniozitatea. Dispun de o capacitate de concentrare mare
și prefer să lucrez individual , sunt adeptă a autodidactismului, iar ca și materiale sau sarcini le
prefer pe cele structurate și clare.

Flexibilitatea de care dispun o reprezintă punctul meu forte, adaptare la schimbare ,precum
și fluența, abilitatea de a scoate la iveală informațiille de care dispun . Ca și puncte slabe ar fi
insuficiența timpului acordat planificării și gândirii și lipsa de orientare spre finalități. Punctele
slabe pot fi dezvoltate şi îmbunătăţite printr-o instruire eficientă. Factorii care influențează
randamentul școlar este reprezentat de stilul de învățare preferat de elev, în cazul meu
funcționează utilzarea analogiilor, metaforelor etc. pentru a lega informaţiile în sensuri proprii şi
personale. Profesorul trebuie să estimeze progresele de care elevul este capabil, pentru a crea
situații de învățare. O modalitate de trezire a interesului și curiozității pot fi sarcinile de tipul o
anecdotă sau o problemă de soluţionat. Acordarea de feedback , pe lângă funcția de a mă ajuta să
mă situez , are efecte pozitive. Spre exemplu, elevul cu o percepție defavorabilă despre abilitățile
sale trebuie încurajat atunci când îndeplinește o sarcină. Feedback-ul are un rol facilitator, este
constructiv, mai ales în situațiile de eșec, prin acordarea sa, elevul învață din greșeli.
 ,,Elevul nu este o noțiune abstractă, ci o realitate vie, el vine la școală nu numai cu
inteligența sa, ci cu întreaga sa personalitate, cu emoțiile sale, cu sentimentele sale.” -Nicola I .
Procesul de predare, al conținutului trebuie să fie adaptat în funcție de grupul de elevi, profesorul
trebuie să vizeze dezvoltarea personalității și instruirea diferențiată, adaptarea predării în funcție
de particularitățile proprii ale elevilor , prin activarea potențialului și valorificarea acestuia (fapt
ce necesită admiterea unor ritmuri diferite ale înaintării în materie ; promovarea activării
imaginației , a potențialului experienței lăuntrice etc) .Iar la răndul lui , elevul trebuie să fie
interactiv,contribuind la propria sa formare , adică întreg demersul ține de dorința de a se lăsa
modelat.

În învățământ există tendința de transmitere-asimilare a cunostințelor în defavoarea

dezvoltării-exersării capacităților intelectuale și a abilităților practice, orientarea predominantă
fiind cea spre informare si evaluare. Însă profesorul nu este doar un executant mecanic al
diferitelor rețete pedagogice, iar pe lângă aspectul ce vizează informarea, trebuie pus accent pe
implicarea activă , căci printr-o participare directă activă se realizează și conștientizarea ,
înțelegerea profundă, precum și motivația învățării , totodată pe stimularea gândirii , nu trebuie
să acționăm asupra elevului, ci să-l stimulăm pe el să acționeze. Educația nu înseamnă numai
acumulare ,ci a crea un om capabil să judece singur, să fie obiectiv, critic cu propiile puncte de
vedere,să producă explicații proprii, să conceapă perspetive explicative și argumentative personal
,să inoveze cunoașterea, să o domine prin interpretări multiple.
 2. Strategie de învățare personală

Ca și startegie de învățare, mă ajută sublinierea ideilor, conceptelor importante pentru o

mai buna fixare , totodată acumulez informașiile prin asociere cu structuri existente ori cu situații
familiare. Restructurarea informației pentru crearea explicațiilor proprii este o altă caracteristică
ce mă reprezintă și-mi facilitează învățarea. Revizuirea materialului o găsesc a fi esențială , căci
are rol de a întări informațiile ce urmează a fi folosite prin intermediul reamintirii ulterioare.

Noi nu trebuie doar să deprindem informații , ci și informații despre cum se ajunge la

informații , cum se prelucreazpă și interpretează. Un exemplu relevant ar fi lectura suplimentară,
ce ajută la aprofundarea și consolidarea celor parcurse, iar prin descoperirea multiplelor viziuni
ni se lărgesc orizonturile și totodată capacitățile de exprimare. Astfel informațiile aprofundate
rămân înrădăcinate în comparație cunoașterea superficială care dispare. Astfel o învățare
eficientă presupune evitarea specializării înguste și asigurarea unei dezvoltări unilaterale.Este
foarte importantă acceptarea a ceea ce nu știm , căci doar așa putem conștientiza nivelul de
capacități și valorificarea, fructificarea potențialului de care dispunem.

Strucurile logice, facilitează reținerea detaliilor ,astfel , ierarhizarea ideilor , folosirea unor
scheme, hărți concptuale mă ajută în organizarea ideilor , ele pot fi folosite ca o bază atunci cînd
avem de făcut o prezentare .Uneori notez ideile principale pe cartonașe și utilizez marcatoarele
pentru sublinierea idilor principale. Important găsesc a fi și plasarea spațiului de învățare la
birou, pentru o mai bună eficiență. Am mai obsevat tendința de verbalizare a ideilor atunci când
învăț, șoptind în timp ce citesc, zgomotul reprezentând distragerea totală a atenției.

Motivația este un factor important în învățare, nivelul de aspirație al elevului , stima de sine
etc , însă și gestionarea emoțiilor, a anxietății de examinare este un factor ce menține implicarea
în activitatea școlară.

De menționat e că strategiile de învățare sunt diferite de la un elev la altul, sunt distincte

spre exemplu, unora le e mai ușor să învețe prin intercațiune socială, altora prin scris , redactări
ale conținuturilor, prin expermintarea activă , aplicarea în practică etc Ideea e că există o gamă
largă, diversă a strategiilor de învățare, cum de fel există și în strategia de predare. Identificînd
strategia proprie, reușim să achiziționăm informația, să ne planificăm mai eficace procesul de
învățare. Diversitatea strategiilor de învățare nu înseamnă plasarea lor în extreme , un stil este
mai bun sau altul mai puțin , ci fiecare folosește strategia ce e cât mai productivă.
 3. Modalități de prevenire și combatere a comportamnetului neonest

Comportamentele neoneste favorizează formarea unor oameni imorali, iar în mediul

academic astfel de comportamente nu sunt admisibile, căci obiectivul este formarea unor indivizi
responsabili, integri. Atunci când vorbim de abateri în acest context , vorbim de plagiat .

Prin neacceptarea și sancționarea astfel de comportamente facem trimitere la

comportamentele dezirabile, acceptate, promovând corectitudinea , dreptatea. Omul este
rațional , e capabil și răspunzător de propriile alegeri , a fi iscusit ori nu. Notarea obținută prin
plagiere nu te face o persoană competentă și experimentată , nu reprezintă nici o contribuție
,niciun efort de sinteză saur refecţie inovatoare, este o atitudine imorală față de tine însuți.
Elevilor trebuie să li se arate efectele nocive ale plagiatului .Atunci când utilizăm parafrazarea
este importantă menționarea sursei , a nu ne atribui ceva ce nu ne aparține. În schimb,putem evita
plagiatul utilizând informaţii în mod etic şi legal prin : referințe bibliografice, folosirea
ghilimelolor în cadrul citării scurte din text , menţionarea numelui autorului şi al anului de
publicare a lucrării , precizarea site-ului de unde am scris , menționând data accesării , ori
redactarea într-o manieră proprie,originală . A cunoaște cum să ne informăm, cum să accesăm
inforamții, cum să le prelucrăm este important. În puținele cazuri plagiatul este comis
neintenționat , iar aici vorbim de o lipsă de informare cu privire la pricipiile etice . Plagiatul este
privit în anumite cazuri ca fiind un prestigiu, o reușită, o laudă între studenți faptul că x, y a
reușit să păcălească .

Singura modalitate de prevenire a comportamentelor neoneste nu poate fi decât educația ,

consider că principiile etice ar trebui cunoscute încă din liceu , să li se explice elevilor de ce nu
este acceptabil să se prezinte cu comentarii sau referate copiate de pe un site. Totodată, o
modalitate de preferat ar fi ca profesorii să încurajeze ideea că o lucrare originală , chiar dacă nu
e perfectă, ea aduce beneficii , precum formarea propriilor idei în comparție cu plagiatul , care
este sancționat. Între cadrul liceal și cel academic există discrepanțe enorme, reprezintă pentru
studenți o adevărată provocare de adaptare și schimbare totală cu ceea ce au fost învățați anterior.