r

NIOFTUL ROMAN REVISTA SPIRITISTA NATIONAL

Organ bi-ebdomadar pentru respindirea tiintelor oculte in
- 15 BANI - ' DACIA-TRAIANA - 15 BANI -
- 0010,
Director I. L. CAR A GIAL E, Prim-Redactor A. BA CAL BA ,F A, Agenfia Telepatia FA CHINO
.11=7Maeriera..NIO

Nr. 6. dlui P. P. Carp a indispus atita pe de- CONCURS DE SPIRIT

14 Fevruarie 1893. putatii majoritatii, inch si ceT nehota-
riti aü fost împinT sa primeasca pro-
punerea, adaogIndu-I o nota special Moftul Roman", in dorinp. de a avea
.

1NGENNITATE PARLAMENTARA privitoare la ministrul domeniilor. o rubrica permanentä de ,Centi", deseltide

Astfel dar, orice incidente neplacute, din num&ul viitor un concurs cu premia
D. prezident al Adunarii, general orice conflicte intre legislativa si exe- de un abonament la zece numere consecutive
Manu, a facut In intrunirea majoritatii cutiva sunt Inlaturate pe viitor din mo- pentru -ce'e maf bune rspunsuii la aurorae
parlamentare, provocata de incidentele rnentul ce orice proiect de lege va fi intrebtiri. lata prima intrebare:
neplacute din zilele acestea, urmatoa- votat mai din nainte, si pe urma votat Care ar tI culmea reporteruluI tine!
rea propunere ingenioasa; mai Intli, saü, mai clar : sa nu se vo- gazete ?
Pentru a evith pe viitor orice con- teze întuiú niciun proiect, Ora ce mal
Ride intre guvern i majoritate, con- Intii nu va fi fost votat, in fine, ca sA
flicte cari sguduie autoritatea politicä fim cu desavirsire clari,sa intrebuintam . DOI ACADEMIC'.
a partidului conservator si ameninta
tara si Coroana cu revenirea partidu-
lui liberal la putere ; pentru a avea
însui textul propuneril:
Guvernul i in special d. ministru de
domene nu va maf veni cu niciun pro-
-

totdeuna o situatie .clara, ba putern
zice chiar limpede, propunem :
Guyernul de aci incolo nu va mai
veni cu niciun proect de lege in fata
deputatilor pin& ce mal întâiú acestia
nu vor fi votat acel proiect. Majorita-
Istorica pereche
Asa prieteni, zic si ea!
-
iect de lege In fata deputatilor pin& ce
mai Intii acestia nu vor fi votat acel Ce legatura veche!
proiect." Ureche jura 'ntr'un Castled
Trebuia in fine luata o msura ero-
Hasdeti Inteo ureche !
ica, pentru a se pune odata capat con-
flictelor, si generalul cu tactica dsale ctElo

tea roagä, pe guvern sa, nu faca difi- cunoscuta a reusit sa limpezeasca si-
cultati si sa, primeasca aceasta pro- tuatia. Cu;rnea tactului politic
punere, dupa parerea noastra salutara oBite

partidului conservator, tarn' si Coroa- A fl chel si a merge de dou ori pe

nii, cu atilt mai mult ca ea este Mont&
dupa atita chibzuire de prezidentul Ca-
merii in acord cu prezidentul Cons:-
liului."
Desi majoritatea consiliului încliná
a adopta propunerea, d. P. P. Carp,
iar dsa ! lua cuvintul i opuse urma-
toarele :
Domnilor, asta este iar o 6.oguma-
nie, care mi-aduce aminte de d. Calino :
- Cap bani trebue sá platesc pe
an ca sa Invt vioara, intreba clasicul
goguman pe profesor ?
- Anul întâiú, rspunse profesorul,
o mie de lei; anul al doilea i cenalti
-
cate cinci sute.
Atunci, ti ce ? al sa incepem
peste un an."
...Las& cá nu se potrivea deloc istoria
gogumanului cu propunerea dlui pre- cu
toate diminotile : Trebuo uns ca sa lucreze. Gogu Manu.
zident al Camera, dar tonul arogant al
INSTANTANEE
Monsieur X... Rédacteur en Chef daT Pin-
de'pendanee _Romaine.
Particularitati. Trebue ferit cu bagare do sea-
nii, si a cadea cind tf-a pus pledica un
mil de toate substantele ce stash metalelo, mai
soma do comas. Trotter dat la tocila in
480
zi la Moisescu frizerul.
A vrea sa, jocT pe Bismarck si a te
face comparabil lui réposatul Froda-
nescu.
A incepe prin a pacifica Europa si
a sfîri prin a turbura pacea partiau-
lui din care deocamdata fads'. parte.
A promite cuiva o inmormintare
de -clasa Isi apol a nu te 'nduet sá
renunti la o pomana, din partel, de
clasa IL
A lua in ris pe toata lumea si apoi
a plinge ca te-a necajit Ionel Gradis-
teanu.
A lua peste picior pe toti goguma-
et**

www.dacoromanica.ro
 MOFTUI, ROMAN
2

POLITICA
Opozitia se agita, i cind opozitia
se agita guvernul trebue sa, tremure,
fiindca i guvernul a fost opozitie pi
opozitia va fi guvern, i fiindca el stie
bine in ce mina stall sforile cari misca
aparatul.
Dumineca 14 fevruarie, prima In-
trunire publica, tot la Offal. IAA ma-
privinta Taril care jignete drepturile deFemeea. Boald contagioasd, cad trece
la orn la om.
unef start de lucruri, iata ce cuteaza, Mamos torciturti nilsentri. din amoru-
a le zice liberalilor i Moftul Roman", rile anal doctor cu o moart. Adeve'ratul
cu o foarte mica deosebire de confra- Toma-Necredinciosul.
tele nostru republican :
Maternitatea. De ea se zice cd este o
Stim. V'ati dat program, v'ati ales sarcind.
,sef, v'ati unit cu toii, duminica 'Mee- Misia. Forma de nehunie ; eel insärci-
pet'!" intrunirile publice In capitala. Dar nat e de-legat.
nob v vom spune : v'aÇ inteles cu M. Tqa. Primul buget.
Sa? Si MI de ce ?... ca sa nu mal
platiti de geaba chiria la, Odd:.
4gc.

nifestul Comitetului executiv al parti- Poate vi se va parea paradoxal a- UN SFAT LA TREY ZILE ODATÁ
dului liberal : cest limbaj, Insa el este riguros exact. Cine merge la Sinaia In vagoane de sis-
1

ciao tema veche sd. nu bea apt). la Buda : mal

Cetateni, sunt ping. la Sinaia dotal, ceasuri de drum.
Chid atl fost chematl In comitiile elec-
torale,- vzind modul cum s'a constituit
guvernul i mijloacele ce le intrebuinta
pentru a impedica libera manifestare a
DUET MEDIEVAL
--
EL (acordind ghitara) CAZARMA ROMANA
- ota*

a vointei voastre,- partidul national-li . Tu vadana, - IN GARDA -

beral v'a prevestit pericolele ce v ame- Eü catana,
nintd. Schimbarea garzil.
Si 'n cele poiene,
AstäzI adversaril drepturilor i liber-
tatilor voastre IV pun planurile In exe-
cutare,- amenintdrile de atunci devin pe
Ce de buruiene !
Caprarul:
- La dreapta i la still
zantap - arm' !
- ga Pre-
!

fie-ce zi o realitate. EA (deschizind fercastra)

Este de neapdratd necesitate ca sd a- Soldatil executa miscarea. Apol :
&main impreund, cu tarie i nelncetat, Tu catana, - La ce-al venit ?
cd nu primim o stare de lucruri impusd E vadana, - Am venit sá te schimb. Ce-m1
'n aste palaturi,
prit, care f jignefte drepturile i amenintel
a nimici forrele ei de resistentä.
Comitetul partidulul national-liberal a
hotärît s provoace intruniri publice, pen-
Si
Sunt atitea patuff ! -
dab In primire ?
Onorul, focul, sgomotul si postul.
- Alt-ceva?
tru ea cetAtenil sd'sl formuleze, Intr'un - Alt-ceva.... cind o esi bucata-
AMÍNDar (fmprennA) reasa de peste drum, sa chemi pa
mod solemn, protestdrile i revendicarile
carora li se %chide calea constitutionala. 0 vadana don caprar.
Prima Intrunire din BucurestI va fi S'o catana **
dumineca 14 februarie, tot In sala Orfe, Orb unde sunt bine.... Caprarul :
la orele 2. Ah! mai stab cu. mine! - Va sa, zica dormi la post, beat!
Vor lua cuvintul dd. Pherekyde, Palla-
de, G. Oantacuzino, N. Fleva. 433. A$ h te-am invatat eü ? Ia descinge-te
de curea, ca4b arat eü acuma! A venit
Acum, opinia preset : DIN CARNETUL DOCTORULUI Rondul i tu n'ai dat de veste. '
In privinta acestei Intruniri, Timpul,
aducindu-si aminte de orrrorrile de la -
Doctore, am guturaiii : ce sa
(Soldatul este asezat pe marginea
patului i desbracat de... Altite si,Bibi-
14 Martie 88, i de sirroaele de singe
iatr ?
-
0 duzina de batiste. buff Caprarul îi trage cu baioneta
vrsat in acea zi terrribila, zice :
Nu s'a uscat Inca singele martiri-
lor de pe zidurile Orfeului i liberalii... Culmea
*
abilitáii
*
pentru un dentist ?
-
repetindu I intr'una :)
Alta data cind i vedea ca vine
Rondul, sa strigi: cine-I?" Daca-tI o
euteaza a charm pe cetateni la o In- -
Sa scoata o radacina.... patrata. raspunde Rond, " sa strigl Rond,
trunire publica In acelas1 loc undo aú * * .
stab! " Parastasu si grijania Si pa
!

Culmea abilitatif pentru un chinez ?

cpmis crima..."
Simpaticul nostru confrate, Eduard -SA sfarlme un calcul... integral.
urma: Caprar de garda, vin' de neon-
noaste Rondu! " Parastasu i grip-
Spanachide, autorul chestiel
cane, zice liberalilor :
§tim.
republi-

dat program, v'atl ales (In

Din Magnum Etymologicum Clysterinum
curs de lucrare) Urmare.
-
nial... AI inteles acuma ?
Am... Inteles... traitl...
(Peste un ceas vine Rondul)
Cantaride. Substantiv activ-transitiv.
sef, v'ati unit cu toii, duminica !nee- Soldatul : .

Chinoros. Doliul 1ibertäii.

peti Intrunirile publice In capitala. Dar Constipatie. Cea maI infectd formA a e-
--
- Cine-I ? Cine-I? CM' ?!
.

noi v VOID spune: nu yeti putea face Rond!

nimica ! i ,tiV de ce? Pentru ca sun- goismuluI. Rond, stal!... Parastasu si gri-
Davila. Mare doctor. Probá : chid bol- jania! Caprar de garda, vin de recu-
teti monarhistl.
Poate vi se va parea paradoxal a- navii Opa. : Doctorul, s. vie doctoral...."
li se spune :
noaste Rondu, parastasu i grijanial...
cest limbaj, insa, el este riguros exact." el nu se lini§tesc Anti ce nu ,43t40

FacInd se 'ntelege rezervele sale In Da, vi'l aduc.

www.dacoromanica.ro
 LAI
MOFTUL ROMAN

Iart41 Sträinii ! - Dar st nu ne ultam vorba. Tu zi- mar, clad luna pluteste pe bolta,-se aude
ceai ca. nu fi tu pe aripile vintului o voce de femee, care
l-e frica... EI bine, al'
oare 'n stare sa mere acum la cimitirul striga 'ntr'una in tintirimul de toti uitat :
Citim Intr'un jurnal francez din din marginea satulut i ä ne aduct o ra- - Umbra. ! Umbra ! De ce nu vil ?
murd de salcie ?... Dar umbra nu mat vine, ea nu va mat'
Paris : .
- Numat atita ? Dar aceasta e o ju- veni, sarmand Clotilda!
Un jeune royaume de l' Orient est
. pa- cArie ! Ea m'ast duce ori-unde fart tearna, *Ego
rait-il le pays des merveilles. Une carpe edel mi s'ar 'Area cd sarmana mea anima
veghiazA din cerurl asuprä-mi !
y faillit se noyer : un maquereau le re- - ET, bine, not tot trebue sa plectra .
Carnetul unui deputat
pe'cha !" milne de dimineata. Nu vom dormi in Laid 8 Februar.- Am de end deacurna
Pe romaneste : noaptea asta si vorn serba impreunä cu
ragiul tätt cind te vel Intoarce. Find a- incolo sa-mi notez impresiile de peste zi
Un tin& regat din Orient este pe tuncea, unul dintre noi se va duce la cit.- si de peste noapte. E pleat de atitea im-
presit care se pierd de fort de cuc ! Si
cit pare tara minunilor. Un crap era Minna sä cumpere merinde pentru ospät. niel nu sade frumc's pentru un deputat
sä, se inece acolo: 1-a scapat o scrum- * * sa rraiba memorit, mAcar cd-I bine sa nu
bie ! " In adev6r, Clotilda nu cunostea frica. prea alba. memorie.
Incep cu zioa de ail.
Nu 'ntelegem! Ea mergea pe cardrile pustil fart, sa cu- Mu! Ce sa. zic ? Deabia m'am intors
Nu cumva e vorba de tinrul nos- gete ed ar putea-o ameninta vre-o prin- ej- de-acasä. Am tras la otelul meü obicinuit.
die. Vintul se inch cu bogatele el plete, Chelnerita suede. De sigur se gindeste la
tru regat ? lar fulgerul luminind din clad In cind o- deosebirea dintre o chelnäritd i un de-
Nu cumva Stráinul vrea sá facá rizontul o fAcea st apart ea o Regina a putat : pe cind cel din urinä nu are ra-
Noptel si a PAdurel.
aluzie la d. Carp, rninistrul Regatulul Ajunse in cimitir. Crucile plouate panel tiunea de a fi cleat inviolabil, la cea d'in-
tulü aceasta calitate este un accident su-
Rroman ?... maI triste de cit off-cind, Weil le plingea pArAtor.
.

monurnentele luat forme bizare... Concluzie : Fist da mult sit vad pe Clay-
A ! asta ar fi prea mult !

-
Pentru prima cart 'n viatä Clotilda av moor deputat !
------- cigc fried' ; dar numal decit imaginea maicei Marti 9 Februar.- Sedinta de Teri m'a
IN TINTIHIM sale o fact sa-si revie 'n sine.
Inima-I batea cu putere. Ea se apropia
de o salcie i rupse o ramurd. Padurea
ametit. MA rog, ce avem not sti ne ocu-
Om de jidani ? Sunt el Romini ? Nu! A-
tunci ?
- NUVELÄ FANTASTICX - 'ntreaga se cutremura.... Era ea si cum
frunzele plingea rapirea unor amice, era OA- cum, îml pare rail de Carp ! La curt
Era o noapte neagrA, una din acele noptl ea si cum mortii protestail In potriva smul-
sta asta, om batrin, BA rabde atita, e pl-
gerel unicei lor mingilerl... Poate ca acea eat ! Dar ce sal
in care pare ca demonff îX 'Wind puterea fact ? Familie grea ! Ce
pe pamint, in care pare ca. Duninezeti e salcie fusese plantatä acolo de o mina a- s'ar
el
face toti Miclestit dia duct 'si-ar da
demisia din Ministru ?
dus in concediti. rnica pe mormintul unel fecioare,... poate Pe de alit
Nu se auzeati decit sgomotele depArtate cd...
parte, e bine cum e. Tre-
dar tottisi fioroase ale tunetulul ; Tar lu- buesc împiedicat,i jidanil de a avea o me-
Dar in momentul ace'a, un g'as teribil serie. Numai un lucru n'am priceput : ce
mina fulgerulul despica din dud In cind
-
.

se auzi in puterea noptil.

intunerecul haotic ce se 'ntindea de jur One estl tu, care vii sä turburt pa- facem cu jidoavcele care ail mestesug ?
imprejur. Niel o stea nu se zarea, ca si cea mormintelor si sa ne rapes-LI singura Mitropolitul 10
Mercuri Februar. - Curios orn e
! Auzi dumneata, sa opreasca
cum cerul ar fi fost cernit. consolare, o frunza. plingdtoare ?...
Era sinistru, dar mare, ! Clotilda increment. de a se data prin stabilirnentele publice
Pe o asemenea noapte, patru tinert vor- Din dosul unul copac apArt o fantomä. pentru
e de
ed suntem in post ! Da ce, muzica
duke ? Intelegeam sA opreased re-
beau in camera lor cu o Hell% arnica din Ea avea ochit teribilt si barbison ascutit. prezentatiile
copildrie. Simti cd puterile o pardsese. Vrol sä de la Hugo, pentru cd acolo
- l ziel tu, Clotildo, cd nu cunosti fug, dar umbra se repezi asupra et cu e carne ; dar muzica sadea ce are de-a
frica ? Oare acest sentiment alit de na- bratele 'ntinse si Clotilda inchise ochit face ?
tural, acest sentiment Inäscut in cum, nu-st si se ruga hit Durnnezeu. q, Si apol Camera ? Numai un lucru nu
a gasit nictodata loc in snfletul ? A- m'am domirit : ma raiser' pacatele sa stall
-
ceasta este cu neputintd ! * *
El bine, da, raspunse copila. Ea slut Cind se 'ntoarse a cash', era veseld
teri lîngä Dobrescu-Prahova. Nu sta.!, nu
m'am spurcat ? Oare Cacao-elwura e de
aceea care nu cunoaste frica ! MI- aduc a surIzatoare. Contactul cu umbra sfintt o post ort de duke ?
minte cä sArrnana mea maid, mi-a zis facea sa albA pe fata un aer de cucernicA Jol _11 Februar.- La Camera, plictiseald.
marina : Copila mea, sa nu al fried de smerenie. Seara am fost la teatrul Carageorgevici.
nimic pe lume, eft timp vet avea credintd - El bine ? intrebart eel patru amici,- Bine ea nu era dumneaei sa Ind vadä !
'n Dumnezeü. !" cad se intorsese si eel de al patrulea. Nen4oaica 'rnt-a plAcut. Lucru nemtese,
Si Clotilda, miscatä de resuvenirea duke - El bine, räspunse copila, Ida ramura domnule, din bielsug ! Numat nu prieep
a bunel sale mume, it sterse lacrimele de salcie ! de ce are nume frantnzese : auziiü cl-I
eel inundat obrajil !... - Si nu ti-a fost fried ? Nu tl-ati esit zice Margareta d'Idiot. Frumos nume, dar
- Nu mat plinge, Clotildo, murmura inainte umbre ? fie ea si face !
until din tinerl... Lacrimile tale ne fac - Umbre ?... ! Niel una !. . 'MI a placut i frantusca Walty, da prea
rail... Nu suntem oare act not, amicil tat ? - In adev6r, voinica fata, esclamard e cu perdea : cind a ridicat rochia, par-
Oare amicia noasträ castA si suava nu-tit eite-st patru In cor. c'avea o sutä de perdele. Perdea Inuit cu
este o compensatie ? A doua zi el paräsira sea.. asa perdea!
- 0, da, bunil mel amici. Nu volti Vineri 12 Februar.-S'a depus proectul
tin nictodata cit de mult ma Iubiti ca
.
** * cu popit. MAcar cd i la religia strämo-
frail .. fad, nu mai piing... snit veselt... Dar de atuncl, cind Noaptea se 'ntinde silor nostri, n'am luat euvintul. Dash ar-
nu-I ash et sint veseld ?... peste pamInt, clad buha se jeleste cu a- ticolele astea de lege ar fi privit i pe

www.dacoromanica.ro
 4 MOFTUL ROMAN

preotese, poale ea asT It apasat si ea asu- gindiiea in forma. lapidara. -Un singur Attain cu hucurie ca ialentatul pictor
pra lor. Vorba aia : untra-T place popa, cuvint am avea de zis : pentru ce tot al Teatrulut National, tinrut Romeo Ce-
mie preoteasa,- cine ce trea' A are en o- pesimism ? ce este aceasta pornire neno- rolamma, a resolvat in fine o problema
piniile mete !
Simbilla 13 Februar.- Cum am luat rocita, care pare a avea intentia sa, ne care se 'Area iresolvabilä de cind exista
diurna,. Mi-a i sosit noclurna. Nu-.1 fala fan. sa dune stingerea soareltii i a pictura pe lume, si care a desperat pe eel
rea. Am facut diurna pe din .doua. stelelor si naruirea planefei noastre in mat marl' pictort din deosebite epoce. Ti-
Diseara plec la casa mea._ Meat sA pierzi chaosul orb ? nérul artist a gasit in fine secretul . co-
.
o zi de vaeantie ! Tara nu vrea ä PTerdem
vremea. Poeti ! cantati primAvara fait epide- loriT pentru per, inalterabill fatA cu se hi m-
Durnini a 14 Februar.- Scri de-acasA. mil, soarele fait. pete, tuna fail vireo- barea temperaturiT pi reusind a colora ij
Ce bine e intre al tai ! Duinneaei nu mat tact, florile fart ghimpl, femeea Ma per- radacina firulul. Felicitam Directia Tea-
poate de bucurie ca m'a vazut. fidie ! Cantati veselia, risul i moftul ! trulul National, care a stint sa angajeze
NumaT o nedumerire : am gasit pe perna Cantati, nu bony un asa meritos artist !
cite-va fire de barb"... De unde sa fie ? CA
°Ego
eA n'am purtat in viata mea !
Nu cum va, in lipsa mea, Dumneael...
Mat pill! La noapte am sa 'acute usa, ma-
NEBUN DE TINE 1...
Pastelo,Rondelo.
MUZICA
car ca nu 1 primejdie*: doar gut inviolabil !
*Ego Conservatorul nostru de muzica si de-
Din ce 'ntuneric apärusi clainatiune, scoala care a dat atitia ilustri
Observant filologice artisti in asa scurt timp, devine din ce in
Tu, silf .cu ochi demoniaa, ce mat complet : i s'a inflintat in fine o
Sfat : tiganul i cu fata.... Ce slxiff chid staf si cInti chid tad clasä de harp .

Din cuvinte se cam tae
Si, din gluma'n gluma vorba,
S'apropiese de battle.
El o 'ajar", ea 'I Onteste -
Dar tiganul, intelept,
Ca sh nu lungeasca vorba,
IT trinteste-un pumn In piept.
Ametita, cade fata
Ocarind de Dumnezet,
Si 'n cadere se raneste ;
Unde ? - nu stia... treaba el !
Dar tiganul, vézind pozna
Ce-a facut o, stä de-p parte :
Ea In plept am dat eu pumnul
Si-1sgiriata 'n alta parte
Si'nca, nite, ma! la rang.
Singe-amestecat cu apa...
Toinn'acu 'nteleg e vorba :
Undel daT i unde crapa!"
<i8S.
PARNASUL ROMAN
Desi poezia de mal la vale ar 'Area
ca. nu intra in cadrul Moftului Roman", In cale mi ai ieit cu phn
care nu publica de obiceit literatura se- Ca träSnetul
rioasa... totut credem de cuviinta a'T da toe
Si, 'n asta lume de 1344,
Ca o garoafä te desfac,
Tu, silf cu ochi demoniaci!
II
Din eteree emisfere,
Ca o nevroza siderala,
Zimbiré galese, astrala,
Ca sa alini a mea durere
Te-ai scoborlt plutind cu fala,
Ca o nevroza siderala!
III
Si, de atunci, viata-mY sumbra,
Ca un Vezuv in isbucnire,
Aprinsa de a ta. iubire,
S'a smufs din luminoasa-I umbra :
Intinde-mi mina ta sulptire,
Ca un Vezuv In isbucnire !
IV
Cád tu ränitu-m'af pe mine
Ca trasnetul din chiar senin
Si ea' un muribund suspin
De end, sub dhipul unel zine,.
.
din chiar senin
430
Harpa sag harfa, dupa cum spune pro-
fesorul de Istoria Universall a MuziciT al
ConservatoruluT, este un instrument foarte
vechiii, de origina africana. Cuventul harpa
sag harfa vine de la harfonist4, artista
care chill cu harfa.
Harpa este instrumentul cel mal prin-
cipal In orchestra. Afara de foarte rare
exceptil, in toate bucatile de deosebite ge-
nuri, mat ales in, cele clasice, harpa nu
are in tot timpul nick) pauza, absolut ni-
cluna : ea sunä merea far" o clipa de in-
trerupere. E un instrument mat mutt de
eft important, este indispensabil. Pentru
aceea, harfonistele sunfatit de rare si asa
de scump plätite. Unet orchestre pot, de
exemplu, sh'i lipseased vioara, viola, vio-
loncelul, contrabasul, flautul, obciul, cla-
rineta, fagotul ! Irma nu se poate, nu trebue
sa'í lipseasca haipa.
De aeeea publicul a si constatat cA
pinA acum nu avearn o orchestra : vioara
prima fals; armonia cu un sfert de ton
mat jos decit quartetul, intrArl mancate,
pauze sonori, cadente rasturnate, partite
obligato absente... Si se stie cu toate a-
cestea cit de superioara e calitatea instru-
mentelor din orchestra noastra : e'e n'aa
niciodata nevoe sA fie acordate. Ce era ?..
Ce lipsea ?.... Lipsea harpa.
Harpa e sufletul orchestreT ! 0 avem a-
cuma, sA ne felicitam si sa sperarn cA
!

in coloanele noastre. Ne pare ca pentru va-

riatie, din cand in cand, o bucata de gen .
tiri Teatrale onor. guvern conservator se va grabi sA
umple indatA un alt gol de care sufere
muzica in Regatul nostril.
serios va face placere cititorului pe lingä Repertoriul Teatrulut National se va Trebue Sabin tat" clasa de toba mare, apot
dtatea nimicuri i mofturi. Budatilor de imbogati in curind en o serie nett" de cea de tipsii si in fine cea de triangul.
acest gen in versiiri le deSChidern o ru- Toba mare maT ales! Daca harpa este
piese menite a asigura artel dramatice un sufletul orchestra toba mare este inima
brica speciala : Parnasul Roman ; celor insucces ne mat pomenit. iar triangulul i capacele spiritul.
proza, ivindu-se, le vom gasi un titlu In curInd se vor repreztnta piesele : A- Ceea ce e harpa intre instrumentele de
deosibit. Poezia Nebun de tine e opera dam $i Eva înainte i dupa frunza de rip, coardä, este toba mare -intre instrumen-
until' tin& de mare valoare, care ca a- Genoveva de Brabant, Robinson Cram, Mi- tele suflatoare. Daea cea d'intal este su-
dev6ratii poett intelege i ltie ca arta haiîi la Calugarent, Mesterul Mande, Oco- perioara prin arpegie, cea d'a doua o in-
trece In tril : or, zicem tril, zicem arpegie,
fan forma este o absurditate ! parnasian lul patentula §i allele. am zis totul, am zis : Muzica.
In toata puterea cuvintu'ul el il toarna * Autoritatile cele mal necontestate in

www.dacoromanica.ro
 MOFTUL ROMAN 5

materie, Ziehrer; Schrammel, Zeller, i emu- Siru, care este protectorul acestul grup,
hi lor ping la un punct cirecare, cum a obtinut urmatoarea comunicatie spi-
Ridica si indreaptá
cazuta Romanie
-
Muck, Beethoven, Chopin, an in teles ro- ritista, care, dupa noi, este o frumoasa Prin sapc'a si cuvInt !"
lul important al tobel marl si efectele
prodigioase ce se pot obtine cu o frecuenta si dulce poez'e ce Inalta gindirea pi
intrebuintare a acestuT instrument de per- irnbucura inima. Sfintul Efrim purcede
fectie. De gasitT ca aceasta poezie spiritista cu sapca de rigoare,
Este adevarat cä o toba mare bunt'', poate fi pUblicata in stimabilul dv. jur- In tara romineasca
costa. foarte Mult j e foarte grea de a- nal Moftul Roman", putet a o pu- el vine sa doboare
cordat. E un instrument de o sensibilitate
extrema. : o schimbare cat 'de wail de blica, insa veti binevol a sti ca aceasta Al viciilor sbor.

-
temperatura il face sit ragu.rasca., asa cä comunicatiune spiritista este un ce lubirea i dreptatea
trebue tinut in oath si totdeauna la o din .convingere, nu este un moft!" el vrea sa, stabileasca,
temperatura egala si la aer uscat. Un fachiicra convins. In inima uman'a
Sunt instrumente de acestea earl costa el vine sa 'ntareasca
mime fabtiloase, mid ales cele fabricate
de celebrul Stradivarius. Dintre acestea EXCELSIOR Speranta 'n viitor !
glint numal patru exemplare astazi in Eu- Dedicatcl ilustrulur autor al sublimulur hop :
SIC COGITO, Domniersale DomnuluT
ropa... si unul Web.' este dubios. La Bucuresti soseste,
Primul II are Tarul Busiej ; gloriosul B. P. EE.A.SDAÙ
Sperantä'I lese cale,
monarch canta pe el in momentelel pier- PrezidentulSocietelfei
Consiliului de Administrafie al Prime'
Spiriiiste .RomIne. Strigandul veel : Nihil
dute i cu oarecare virtuositate. Al doilea
(cel dubios) se afla la Universal-Panopti sine Ilasdeo ! Vale!"
cum din Prater, la Viena, care 'n vacanta Precum suav'aroma Iubitule Efrim !
face turnéle in Orient ; acolo el cantä acorn- a florilor plapInde Ce vrei tu ? vrel diurna ?
'paniat de o harmonifac. Al treilea se atlä De zefir se tidied, vreI dou'é lefuri bune ?
in Britisch-Museum, §i nu canta de cat la se 'nalta si se 'ntinde Inspectorate ? premii ?
deschiderea Par/amentulul, la instalarea Pe ape si câmpiI.;
Lordulul Major si la citsgtoria unuT mem - misif ? ce vreI ? spune !
bru al famine! regale britanice. Astfel a- Precum raza de so are Ce vreI - ÎI oferim !
nul acesta a. cantat la Sigmaringen. A- prin spatiuri strabate
ceStnia' Ii lipseste ciocanul original, si se Si duce-a el lumina Efrim, d'emotiune,
stie ca ciocanul este pentru toba mare ce pe globurl depärtate
arcusul pentru vicar* In fine, al patru'ea nimic alt nu mal poate
;e afla la nol, in Bucuresti : da, toba
L'a sferelor copiI, Sperantii sá réspunza,
snare din capitala Regatului roman este decit : Le vreail pe toate !"
un adevarat Stradivarius. Ceea ce & ciu- 'Astfel acum in cerurI ...Pe toate le i are...
dat e cä nu se stie hotarit, cine este ade- crestina voastrá ruga trimisul nobil
vratul proprietar al nobilului instrument : A strabatut ca raza al lui Christos, Efrim,
Teatrul National, Conservatorul sa dom-
nul Mihalache, care canta, pe el cu o vir- cu-a fulgeruluI fug& S'a re'ncarnat pe lume
tuozitate nec plus ultra ?.... Trilul eroic ce ' L'al lumit creator, Toti strigá : Aferim,
" d. Mihalache ()Mine pe acest instrument §i spiritele bune Efrim ! si la maI mare !"
este fail contestare o culme ; ori-ce vorbe l'a lul sfinte picioare
ar fi de prisos in aceasta privi nt,ä : trebue Prea bucutos supus-ati Acu, numaT Dumnezefi si sfintul Efrim
sg mearga cineva sit 'I auzä ca sa vast ce sa ne aiba in sfinta lor pazg ! La el este
va sä zicä un tril eroic. pioasa adorare
De vol facuta 'n zorl. 'mice Speranta
Asa dar o clash de toba mare ni se im-
*Ho
pune imediat, cu atat maI mult cu cat
Romani! slant poporul cel mai muzical din Atuncea, stand in trOnu'I IMPÒRTÂNT1SDI
Europa. Clasa aceasta are sg, fie foarte puterea cea divina,
f recuentata i ar trebdi sä se prevaza in
bugetul viitor 20-30 de burse ale statu-
lui pentru aceasta.
Dar credem ca e destul pentru astazi.
Qäreia si Archangel!
pi Serafinif se 'nchina
Nol ruga oferim...
- Cilitoril 0 cititoarele Moftului .R.:o-
man" stint anuntatf de astazi ca ia nu-
merul viitor if a0eapta o mare surpriza.
Intr'un nurngr viitor vom vorbi despre Tacerea este " mare,
.necesitatea infiintaril claselor speciale de sublima sarbatoare ! Nu voim sa o ,spunem, pentru ca a-
triangul si de tips1L vern intentia sa aritam curiositatea iu-
Puternicul parinte .

, cvto
va face 'ncoronare
POEZIÉ Prea sfintulul Ef rim !
PRIN COMUNIVARE SPIRITISTi
Tacerea Christ o rupe
Primim din Iasi urniatoarele ; mice co- Cu accentele'I divine ;
mentarie de prisos, credem : El binecuvInteaza
p'Efrirti care ne vine
Domnule Director, In misil pe pamint,
4 Un mic grup spiritist cé se afla in Sri ziCe : Mergi acuma,
pl, sarbatorind ziva sfintului Efrim cu sfinta arm onie
biilor noOri cititorl pl amabilelor fi gra-
tioaselor noastre lectrite.
Dupa mature chibzuiri totu51, "ne hg7
tarim a ridica putin masca i a artic
Wear un colt al secretului.
Sa vedem.; ghiciti ?
Mai întâf, cine dintre dv. nu cunoayste
pe Jiquidi? Jiquidi... carieaturi-stul?
Ef ? 0

www.dacoromanica.ro
 6 MOFTUL ROMAN
--
Amin un ziar de nuftur; avem un ca-
ricaturist,- ce putem face impreund ?
Nu punem nidun premiü pentru des-
legatorii westel intrebdr1, pentru simplul
euvint cit 1-am pune degiaba... E imposi-
bil de ghicit.
Pe Miercurca viitoare dar.
La revedere, scamp cititori i gentile
lectrite.
unealta comploturilor tale infame, I-al
crate mAcar capul ! Dar nu, tu eel! im- GrevalA de lipar.
D. Spanac, membru fondator in societa-
placabilh, tu nu voestl sh.-1 crutinici chiar
partea pe care sirmanul om o are mai tea pentru propagarea celebri lui Wa'
slabA ! gner in Romania, citeste afisul cuncertelor
CAci tea cum se exprimA insu i poetul sinfonice :
intr'unul din acele accente, pe ' care nu- Primul concert la 29 FebrUarie..."
maT cine a pierdut capul le poate inteloge : ' -2- Neat ! zice d. Spanac.., o sit trebu-
laser. s'aSteptrun patru anT pine s'avem un
A tale blaze dole? de fragä
an bisect. to
In mil pAcate, veil mA bagi,
Rotundul sin, ochiul focos, -
* 4k.
-x-

,,Moftul Român" De mult, de mult din- minti m'ad sees ! Badea Ion s'a apropiat prea tare de ba-
labUsta :
.8ac.
Apol nu esti bunA de beget la gros, bade Ivane ? pentru de se
sA se mal spunä ch avem - e facT,
°

0 CUGETARE LA TREI ZILE ODATA commie ? i

justitie in tarà asta sub regimul lui LEIS-
China care One seara nu face oul di- car Caterer!
si te-aprochii asa ?

inineala : pentru asta pesemne primado- Dar dupri ce i-a abuzat de stomach si
nele ati asa de putini eopil.
013E1c.
DIN CLASICII ROMN
- ARON DENSITWANU -
Primim nenum Arate scrisori cu rug-
inintea de a reveni asupra poeziilor talen-
duce.
-
ApAT, daca te super!, Opencast, m'oiä
de cap, femeea-monstru tot nu se opr, ste
- Nu'l vorbd de dus, mh prostile !
pentru de se si vil ?
din pretentiunile-T infame. InsA poetul nu-T
* " *
prost. El sl-a luat mAsurl, el stie amine
veto atunci cind i se cere prea mult As-
Care e pulmea sarlataniel unui jidan
care face comert ambulant ?
cultati opozitia sa, delicate dar catego- vinzA ciorapl albi, care sh land la
SA11
ricA :
-
spAlat.
SA-mi pun, te rog, mind cero, We>
Meat pe a mea guritä.... -
.

latulul academician si profesor universitar CULMEA EPIGRAMULUI

Aceste versurl spun verde intentiunea
romin, Aron Densusianu. ;

Nu putem refuzA pe onor. clientelA si
,leci, revenim dupA cererea generalA.
/ Se stie cA. totl poetil eel marl ail avut
o dame, pe care ah cintat-o si care a IA-
mas nemuritoare. Asa, ati auzit (.1'; Bea-
tricea lui Dante, de Laura lui Pe., area pul meú,
etc. Eminentul nostru compatriot a gAsit pe guritä, dar numai nu.,. Meat I
poetului. El zice femeel perfide : AscultA, (De Nenea IANCU DAMICEANU, consilier comma).
doamnA ! M'ai fAcut sd vorbesc dupA moan-
4i-gramul !... Fleccuri, nene!
te, sA, mA pun in viatA i sh mor, m'ai
scos din mintl, - ce mai poftesti Ti-ai Vi strica0 de geaba stilul!
fAcut ris de mine; de stomacul si de ca- Ce-o set intelegi cu gramul?
- ajunge ! Pot sA-mi' pun ori-ce ÁT pricepe Epi-kilul....
-
on*

un nume mal poetic. 0 chiamA Apdlin Iar ca esplicatie a atitudinil sale, poe
tul adaogd :
INCIDENTUL DE LA SENAT
Si aceastä apA lind joacA in viata poetu-
lui nostra un rol de mina 'Mile. Ea are Ed sint o musculitä,
Eri la Bufetul Senatulul s'a intimplat
F$i sbirnil dupä miere! -
r hiar darul de al face sit piing dupä un incident care putea sit ia proportil u-
moarte, precum rezultA, din versurile ur- Devi s'ar pArea cii nu-T prudent,ca cine- pArintii con-
mrd care : va sa amble dupä miere dupl. ce s'a pus riase si dezastroase pentru
dacA, o mind misterioasA nu ar fi
Do nu'ml vel crede, APAliná, si a murit, maI ales chid e esit din minti, scriet,
Tot focul mien cit to ant lubit, - totusl ca räzbunare faptul acesta e venit sA salveze situatiunea.
I. P. S. S. Mitropolitul Primat intrit sit
IubitA, la mormintu-mi vini, permis, mal ales poetilor.
,51 ascultA plinsu-mi nibu§it Nu putem insA incheia aceastä senile dejuneze.
I se prezintA lista de bucate. Dar care
Dar credetl c. numal atita face aceastä recenslune, fere sA amintim eminentuliff
nu fu mirarea I. P. S. Sale, (And vena cA
iiintA ? Nu. Viata poetului, inima stoma. patriot academic zicAtoarea eminamente
pe Its% nu cran decit mincirl de dulce :
cul lui, toate sunt o jucArie in mina file rominA: dac' ar face toata mnstile miere... iahnie, särmAlute cu frunzA de vitd, bors
Duel, care in unele ocazii devine un pur. ar fl ,si la... ceafa ApAlinil

-
!

cu miel i altele.
petunia i un purgativ, precum se va vedea 4g.
Inaltul prelat deveni furios :
indatA :
De dor ed mor,
31.0Va.` I
- Cum, afurisitilor, ruby, blestemati-
lor ! !! striga I. P. S. S. AtI uitat cti sin-
Re'nviii de dor
*i Tar do dor Culmea greselii de punctuatie : a vol sii tern in sAptAmina mare ?... Ce vreti sh
MA pun si mor. treci o girlá pe virgule in loc de punte. maniac o ?... Si afarA. de asta, ialinia a
0, ApAlinil ! -
vom zice noi acestel per-
soane,- pentru ce torturezT tu oare in asa Conjugare matinalti :
* **
fost compromise de Moftul Roman, sir-
inAlutele cu foi de vita sunt rusinoase si
Siipunarul : SA-pun sh-pun ! un prelat nu poate sA Obit nimic de as-
mod pe sirmanul poet ? Untul de ricin si
Olteanul : Ia pui! ia pul ! cups. Cit pentru hors, -- inchipuiti-va cA
tot nu e asA de crud ca tine ! . .
1-asl minca ce ai putea rhspunde calve,
Cel putin, dacA Wind din stomachu-i Grecul :. Pune !. pune

c.
www.dacoromanica.ro 1
 7 - .
MOFTUL ROMAN awe--

Ura! lira! de trei ori!!!

care m'ar intreba : ce marline!,
Sfinte" ?
I. P.
--
TIICI911CCIA,IR Preturile curente ale ilArtiel de Vgarii

La apostrofele Capulul Inserter' noastre

autoeefale se adunaserä toV &mina
restauratorul era
sena-
sa. fie
Care este steaua birjarilor?
Deslegatorii vor primi ea premia 10 nu-
(Veritabila Herne de orez Abadie-Paris)
CREANGA
torI. Un moment mere conseeutive i o cutie conserve M- Mill peen cautitatea de la 50 de Mil la sas
sfisiat pe loc. ilan, dupä alegera, sail un pachet ciocolatä Model II- 60 CArtioele a 110 fol
De o dath apäru pe usai un necunoscut. Alexandriu prima calitate, Cm 50 la' sutä Cultism Lei 23,515
- Sial» striga el. Suntett salvatp - Si rabat.
incepu a .scoate din buzunar mat multe
Media 111-120 CArtioele a BO fol
Cutia falturel3,415
Accept 4 lunl data : Franco gara o-
menial d-strä, sail 31 Casa sconto,
cutiT admirabil gAtite,-si dispäru. BOALELE SECRETE Peen malt alai Dun de 50 de edit
F e repezi asupra eutiilor si... NEPUTINTA BARBA TEASCA Model 11- 60 Cirtioele a 110 fol
Prelatul
peste o O. ele ramaseM goale. vindocl dupä cele mal noul metode radical Cutia Let 3,745
a- färA durere i impedicare, dupi experientá d Modal 111-120 Cirtioele a 60 foil
Senatul intreg neon in genunchI si 22 aul, Specialist in boale inmost! Cutia , 13,435 d-Wr5.
Prat net rambursat, Franco gara orasuluI
dres +. inuAumirI lui Dumnezea cä. i -a sal- DR. THOR Vinzärile se fac prin cunoscuta cask de comision
vat sulletul si 'I-a oprit de a värsa singe S. STOJANOVITS-Oraila i sucursala acestel
de mu. No. lo Strada Emigratu No. I case, prin D-1 Achill Ciuoulesou, Strada Is-
Cu beats stima
- trarea numal prin Strada Sfintli Voevozi
=
vor 32, Bucuresti.
Iseult* ill de la 8 dim. pink la 8 sears Belli Olga gl elligaitan 0.1. Creanga
Tocmal a doua zi aflarä senatoriI Loc sept.rat de asteptare pentru fle-clre ' Singuri Fabricaosti Bumroti
prin spiritul tine! pittlägele rasa a cärel
coaje, din cauza lueomiel lor, nu fusese ¡glued Slit Titla Aftil1111110 Norma
bine digeratä-crt mincarea salvatoare fu- S'a stramutat de la 1 Ianuarie 1892 in A aparut brosura editia a 21-a despretra. 'un
6prescu. 4.1(1angâ, Strada tament sigur i aprobat in contra boalelor ner-
sese... Ghiveciul Julian Str. KarageorgevieI No. voase i symptome apoplectice, precum : a-e-
fi tunnel, insomnia durere de cap en aplsare
cr4 - Doarnnel, Pasagial Biped Nation:OP
Pasta. Centred.). sub fruste, ametealá, migrene, amortealii de
Deslegarea Ghicitorii din No. 5 mAinf §i picioare, paralizia membrelor,
Recomandám cu tot dinadinsul descriptiunea

La ghicitoarea noastrd din numèrul 5,

Maria Manna
Depot' de palAril i blânitrii
acestul tratament persoanelor a carer existentá
este tulbura printer) stare bolnávicloasá a
sistemulul nervos. Aceasta se libereazá Lira
nisi o des'egare pfnd in momenta? din urmd. platá la farmacia I. A. Ciurea str. Lipscani, in
Chiar pfWunzeitorul Maurice Ornstein, de 6 Bucureol,
calea Ifictoriel, 61 Bucure§ti, Dr, E. Heinal farm. la Boto§ani; la
(Plata TeatruluI National) Herzenberg farm. la Iasi i Em. Karakasiu
asteidata a lipsit la datorie, fat o dar : -
farm. la Galati. Corerile din provincie a se a-
comandd in timp
- Care este, in bucdtdria
?teased, bucata cea mai ruinoasd ?
romd-
Se efectueazd ori-ce
de 24 ore
Se prime§te blAnAril spre conservare pe
drosa D-lui I. Calin, str. Borzoi la Bucuresti

De arendat
Spre there pe termen
de 10 aril*, phdurea
-
-?.
Sdrnatlutele.
timp de yard.
ISIMAIM:=
u edicinä derest,e a da
,

Broasca, de 450 pogoane, 10 chilometre

de Ploqtl, large §oseaua Ploe§tl-Vadbila

- 1111 Maui
Pentru cd s'acopr totdeuna cu o se adresa : L
foaie de vita. talulul 3.
Ime
Stilth111
Chmpineanu
pentru liceu a
Fundltura Spi-
Petit' pret i oonditiunl a se adresa la
proprietarul et D. Anastase A. Filitisl Bu-
eurestl, calea Dorobantilor No. 6.
111111117
- MII[MENNWIM.M.MIM=11.CeCaMECZI=2

PUBLICITATEA ZIARULUI BUCCALIN HUSSAR

(
1=1

1 MOFTUL ROMAN (
I gm PASTA SI ELIXIR PENTRU DINT! 0ci
= ULTIMA PERFECTIUNE =-
_
"t1

Q ABONAMENTE : 11

LI

41 In tarn : pe an . . 12 let 1
In streinutate: pe an 201. d 1á MATERIAL ALES, PREPARATE RATIONALE
7z1

E.4
¡I Pa sase lunt . . Pa sase luni. . . . 121.
. 7 lei 1

li ct2

1
ci)
k Abonamentele se platesc tot d'a una inainte la ad- A LE INCERCA E A LE ADOPTA
w ministratia Moftulul Roman," strada Academic!, 21
O tipografia Gregorie Luis. 1 18
0
* Anunciuri : Pag. 8 Intreagh 25 lei d. la mal FARMACIA I DROGUERTA
O multe insrrtiuni se acordä o raducere insemnatä. ' 5
1 Is
PortjunI din pag. 8, 20 bani linia.
t: Pag. 7-a 50ibanI rindul.
! BRUSS
(Cs P C A)
.
1'4
Ca3

ce InsertiunI reclame 2 lel rindul. 1

A se adresa la administratio, 24, strada Aca-

1
demiel, 24
Tipografia Gr. Luis
MORIN HUSSAR
paIN.lawAMMEMM

www.dacoromanica.ro
 a . MOFTUL ROMAN

MARE DEPOZIT
..1) E
MARE DEPOZIT

MASINE Di"E' C 0 M PA NIA AMERICANA VELOCIPEDE

CUSUT

PRIMUL DEPOZIT DE MASINE DE CUSUT

PATENT SINGER PERFECTIONAT
Premiate la bode expozitiile cu primele Medalit si Diplome de onoare. - Reputatie universal& neintrecute ea
in soliditate, lucrare si elegant&

Peste 5 mHioane sunt In intrebuintare

GEL MAI MARE DEPOSIT
AL RENUMITELOR VELOCIPEDE SPOR T"
care aunt cele maI bune din lume
Cconstructiune neintrecutä! Elegantii, compleetit!
R.
"Mers u§or! Cea mal mare soliditate!
Accesorii pentru mice fel de masine de cusut si mare
,
asortiment de articole pentru velocipedie.
77-=
Cereti cataloagele noastre ilustrate pe care le trimi-
f tern gratis si franca.- Singurul representant :

133ME:?:INTTL-Z1.3FZI3 ID. i.LVIE...taA..14\T

in Bale Eforlei, - Bulevardul Elisabeta, - Bueuresti, cAruia trebue sa se adreseze mice
corespondente i valori.
ty- -

MANCATI GHIVECIUL JULIAN

PROPRIA MEA INVENTIUNE -
, Mama depusa la Tribunalul Comercial de Ilfov la 29 Pebruarie 1890 sub No. 2101

- DEPOSIT DEPOSIT
k 39, Strada Lipseanl IULIAN OPRESCU Strada Lipscanf. 39
() M I CD A. II: X
I? 174 I CD 2k rr I 14_:
Modul preparatiuneI Ghiveciului Iu zavaturi intocmal ca anghinare it la parate in unt-de lemn cu sos tomat si
lien si a tuturor conservelor mele le Grecu. pätlägele rosiT, se maninca rece.
yeti gasi in brosura mea intitulata Gos- Dovleci A la Colaro de post, cu unt- Tate aceste preparate de post sunt lu-
podAria easel, anal II, pe care ()flee de-lemn, sos tomat si patlägele rosit crate de un orn special in acéstä meserie.
client o capata gratis. se maninca rece. Mazäre boabe milan, sunt boabe mini
Ghiveciul Iulian este o compositie de Ardein umplut A la Ienache sunt urn- verzi de la natura, gminta Calistrat.
15 felurI de zarzavat cu sos, care se plug cu orez i cu zarzavaturi prepa- Mazäre boabe câmpeneascä este boabe
gatesce cu carne. rate in unt-de-lemn, se maninca rece mart
Ghiveciü CAlugäresc de post;in unt-de- (de post). Fasolea regalä este rotunda, grosimea
V
lemn, este tot o compositie de 15 felurI Pätlägele ImpAnate, (Imam-Baili) sunt ca chibritul, are gustul deosebit de cea-
1; de zarzavat eu orez, se maraud& rece. Waite gala in unt-de-lemn si sos gus- Yalta de la not din tara, -
Talines-Balmes este cea mat delicata tos de tomat gi patlagele rosit se ma- '
Fasolea Iulian este pantile (tecile)
mincare gati 1 ä cu anghinare, carat, fa- ninca rece. mid subtie si verde, saminta flagiole.
sole boabe flagiole, dovlecel si alte zar- Bame de post a la lordache sunt pre-
Fasole averde ',Estes este fasolea locala.
N. B. Conservele ce se proved in fata pretului curent, alit cele de zarzavat pentru gatit, cit si cele de post in unt-do-lemn,
contin cltusi de putina sare. nu
TiNitirm lax :,47.05200.::?;-,- L ir.: ei'lerzgribOttaR ,';i1r1, .41.13Ee-.!! -t - ,.r`I'vs° " ki. cIL:14...mPtAtc:. .. ,`:-.:;tí r ;''''''' '' -:'-'0a -ore;
Tipografia Modernit, Gregorie Luis, Strada AcademieI 24. .

www.dacoromanica.ro