1. 1.

CARACTERISTICILE LIMBAJULUI POETIC● AMBIGUITATEA- trăsătură a liricii

contemporane- este realizată fără încărcătură de figuri de stil- efort sporit de descifrare a
înţelesurilor● EXPRESIVITATEA- se realizează atât prin figuri de stil, imagini artistice, prin
topică şi prozodie, cât şi prinmodul specific al fiecărui poet de a folosi materialul lexical al
limbii.● SUGESTIA- principala caracteristică a limbajului poetic simbolist, prin care, cu
ajutorul simbolurilorşi al imaginilor artistice, este construit mesajul.● REFLEXIVITATEA-
tendinţa de a filozofa pe marginea unei stări existenţiale- poetul se avântă în formule
generalizatoare despre lume, viaţă, destin.
2. 2. CURENTE LITERARE● SIMBOLISM- mesajul poetic este sugerat de corespondeţa dintre
realitatea exterioară şi ceainterioară- cultivarea simboluluI● ROMANTISM- prezenţa temelor
şi motivelor specifice romantismului(universul, geniul, natura,iubirea, luna, noaptea)- primatul
sentimentelor, a pasiunii şi a sentimentelor puternice- imaginarul romantic cuprinde
alternarea trecutului cu prezentul, realul cuimaginarul, terestrul cu astralul●
TRADIŢIONALISM- istoria şi folclorul reprezintă domeniile relevante ale specificului unui
popor, lacare se adaugă componenta sa spirituală, religia- clasicismul formei (catrene sau
terţine) şi păstrarea tuturor elementelor deprozodie (ritm, rimă, măsură).● MODERNISM-
respingerea modelelor clasice, ruptura cu tradiţia şi dorinţa de inovare- dificultatea decodării
mesajului- simplitatea stilului şi caracterul reflexiv al lirismului● NEOMODERNISM (Nichita
Stănescu)- limbajul liric se înnoieşte profund, devenind pentru unii poeţi nu un mijloc, ci
unscop în sine, cum este “lupta” cu verbul (necuvintele) lui Nichita Stănescu- subtilitatea
metaforelor, insolitul imaginilor artistice, ambiguitatea împunsă pânăla nonsens
3. 3. ● ARTĂ POETICĂ- raportul creatorului cu opera sa- ilustrează procesul creaţiei şi
valoarea operei de artă- exprimarea propriilor convingeri despre poezie şi poet- ilustrează
lirismul subiectiv● POEZIE LIRICĂ- exprimarea directă a sentimentelor, fără ajutorul
personajelor- mărcile lexico-gramaticale care evidenţiază prezenţa eului liric●
DESCRIEREA- prezentarea, cu ajutorul imaginilor vizuale- substantivele identifică detalii ale
cadrului, în timp ce adjectivele, cu valoare deepitet, au rolul de a spori expresivitate● LIRISM
SUBIECTIV- discurs liric personal, rostit cel mai adesea la persoana I- discurs de tip
confesiv, specific poeziei inceputurilor şi poeziei romantice● LIRISM OBIECTIV- discurs liric
în care subiectivitatea eului este disimulată, iar autorul comunică cucititorul prin intermediul
unor măşti sau roluri lirice
4. 4. LISTĂ OPERE LIMBA ROMÂNĂ – BACALAUREATPROZA SCURTĂBASMUL –
POVESTEA LUI HARAP ALB – I. CREANGĂNUVELA REALISTĂ PSIHOLOGICĂ – MOARA
CU NOROC – I. SLAVICINUVELA ROMANTICĂ ISTORICĂ – AL. LĂPUŞNEANUL – C.
NEGRUZZINUVELA FANTASTICĂ – LA ŢIGĂNCI – M. ELIADEPOVESTIREA – HANUL
ANCUŢEI (CEALALTĂ ANCUŢĂ) – M. SADOVEANUROMANROMAN MODERN
SUBIECTIV PSIHOLOGIC INTERBELIC – ULTIMANOAPTE DE DRAGOSTE, ÎNTÂIA
NOAPTE DE RĂZBOI – C. PETRESCUROMAN REALIST OBIECTIV INTERBELICDE TIP
BALZACIAN – ENIGMAOTILIEI – G. CĂLINESCUROMAN REALIST OBIECTIV
POSTBELIC – MOROMEŢII – M. PREDAROMAN REALIST OBIECTIV INTERBELIC – ION
– L. REBREANUDRAMATURGIECOMEDIE – O SCRISOARE PIERDUTĂ –
I.L.CARAGIALEDRAMĂ MODERNĂ – IONA – MARIN SORESCUPOEZIEROMANTISM –
FLOARE ALBASTRĂ – M. EMINESCUSIMBOLISM – PLUMB – G. BACOVIAMODERNISM
– EU NU STRIVESC COROLA DE MINUNI A LUMII – L. BLAGAMODERNISM –
TESTAMENT – T. ARGHEZIMODERNISM – RIGA CRYPTO ŞI LAPONA ENIGEL – I.
BARBUMODERNISM – LEOAICĂ TÂNĂRĂ, IUBIREA – N. STĂNESCUTRADIŢIONALISM –
ÎN GRĂDINA GHETSEMANI – V. VOICULESCUTEORETICDACIA
LITERARĂMODERNISMUL ŞI EUGEN LOVINESCUJUNIMEA ŞI TITU MAIORESCU
5. 5. POVESTEA LUI HARAP-ALBde Ion Creangă- comentariu –Publicat in anul 1877, în
revista "Convorbiri Literare", "Povestea lui Harap-Alb",de Ion Creangă, este o sinteză a
basmului românesc, în care schema folclorică estepreluată în liniile ei esenţiale: lupta dintre
bine şi rău, existenţa unui mezin, care i sesubstituie lui Făt-Frumos, probele la care este
supus şi nunta ca final fericit.Operă narativă în proză, în care realitatea este transfigurată în
fabulos, iarpersonajele poartă valori simbolice, basmul este o specie literară străveche,
prezentă atâtîn literatura populară, cât şi în cea cultă, basmul cult având ca particularităţi
reflectareaconcepţiei despre lume a scriitorului, umanizarea fantasticului,
individualizareapersonajelor, umorul şi specificul limbajului.Titlul basmului „Povestea lui Arap
Alb” sugerează caracterul fabulos aloperei("povestea"), dar şi caracterul său iniţiatic: Harap-
Alb este numele sub care eroultrece prin toate probele, care îi aduc desăvârşirea
umană(„Harap”- rob, „Alb” – nobil).