Preţurile şi

mecanismele pieţei

 Noţiunea de preţ - teorii cu privire la preţ

 Funcţiile preţurilor
 Formarea preţurilor
 Tipuri de preţuri în economia
contempoarană
 Implicarea statului in formarea preţului.
Politici de preţuri
Preţul. Teorii şi optici de analiză a preţului

Preţul reprezintă cantitatea de monedă pe care

cumpărătorul este dispus şi o poate oferi producătorului
(vânzătorului) în schimbul bunului pe care acesta îl
prezintă pe piaţă. Acesta este preţul absolut.

Alături de preţul absolut există şi preţul relativ, adică

preţurile bunurilor, exprimate în funcţie de cel al unui
bun considerat etalon sau element de referinţă.
Preţul. Teorii şi optici de analiză a preţului

 Preţul etalon este cel al unui bun asupra căruia se convine a fi

luat ca și element de referință;

 De cele mai multe ori se fixează asupra salariului nominal sau

asupra unor bunuri reprezentative pentru a caracteriza nivelul
de trai şi a calitatea vieţii oamenilor, într-o etapă istorică dată.

 Preţul este determinat de piaţă, prin echilibru între

cerere şi ofertă (producătorul unui bun propune un preţ,
dacă are piaţă de desfacere astfel încât să obţină profit,
înseamnă că preţul cerut este acceptat de piaţă, iar afacerea
este viabilă).
Teoriile preţului
 Indiferent de optica sub care este privit, preţul
măsoară ceva

 Teoriile cu privire le pret pot fi grupate în trei mari teorii:

 teoria clasică a preţului;
 teoria neoclasică a preţului;
 teoriile mixte (moderne) ale preţului.

Preţul este determinat atât de consumul de factori de

producţie, cât şi de utilitatea marginală şi raritatea
bunului.
 Formarea prețului – factori de influență

 Factori interni
(dinspre cererea consumatorilor)
- utilitatea atribuită bunurilor de către cumpărător;
- capacitatea de plată a populaţiei consumatoare;
- nevoile consumatorilor ;
- structura cererii.
(dinspre oferta producătorilor)
- nivelul costurilor unitare,
- abilitatea întreprinzătorului şi capacitatea sa de a obţine profit cât mai mare;
- structurile ofertei şi posibilitatea producătorilor de a se raporta la nevoile
consumatorilor;
- preţul bunurilor pe alte pieţe (perspectiva substituirii lor în producţie şi în
consum).

- jocul liber, presiunea celor două forţe ale pieţei; factorii monetari, cererea şi oferta
de bani- ca element constitutiv al pieţei,
 Formarea prețului – factori de influență

 Factorii externi
- intervenţia indirectă guvernamentală atât în planul ofertei, cât şi al cererii, în
sensul suplimentării sau al reducerii lor, pentru ca mecanismul lor să
funcţioneze normal;

- măsurile specifice adoptate de stat pentru menţinerea unor echilibre

social-economice (pe piaţa muncii, protecţia unor producători agricoli), măsuri
care s-au reflectat în nivelul şi dinamica preţului

- comportamentul unor mari organizaţii economice cu tentă monopolistă.

Optici de abordare a preţului
 În raport de situaţia pieţei şi scopului analizei preţul poate fi privit ca o
variabilă dependentă sau independentă

 După modul în care se formează, preţurile pot fi:

- preţuri libere, se formează în condiţiile concurenţei deschise, în care nici unul
dintre agenţii pieţei nu poate influenţa sau decide în mod unilateral nivelul şi
dinamica preţului.

- preţuri administrate sunt rezultatul deciziilor şi acţiunilor statului şi ale altor

centre de forţă economică (monopoluri, monopsonuri, oligopoluri, sindicate etc);
 Optici de abordare a preţului
În realitate, într-un sistem economic real de piaţă, preţurile sunt mixte, ele
fiind formate pe baza tuturor factorilor (interni şi externi).

În funcţie de tipul pieţei

 Preţurile de echilibrul
 Preţurile de monopol
 Preţurile oligopol
 Preturile de monopson/oligopson
 Preturi monopolistice

 Din punct de vedere a naturii şi obiectului pieţei

 Preţuri ale bunurilor materiale şi serviciilor
 Preţuri ale factorilor de producţie
 Preţuri ale hartiilor de valoare (curs) – corespunzător pieţei titlurilor
financiare

 După stadiul schimbului: preţuri cu ridicata, preţuri cu amănuntul

 După natura obiectului schimbului: preţuri industriale, agricole, tarife

pentru servicii, etc
 Funcţiile preţului
 Funcţia de calcul, de evaluare şi măsurare a cheltuielilor, rezultatelor, veniturilor, fluxurilor
ce se derulează la toate nivelurile şi vizează toţi subiecţii acţiunii economice

 Funcţia de transmitere a informaţiei privind evoluţia cerinţelor pieţei (prin nivelul şi

dinamica lor, preţurile constituie principalul mesaj prin care se semnalează producătorilor
schimbările ce intervin în preferinţele consumatorilor)

 Funcţia de stimulare a intereselor agenţilor economici producători în direcţia creării

bunurilor necesare oamenilor şi de calitatea apreciată de aceştia. Veniturile întreprinderilor,
depinzând de mărimea preţurilor, acestea din urmă orientează activităţile economice spre
acele ramuri şi sectoare în care prin preţ se încasează profituri relativ mari pe produs.

 Funcţia de recuperare a costurilor şi de recompensare a întreprinzătorilor, de distribuire

a venitului în funcţie de activităţi. Prin încasarea preţului mărfii se creează premisele
reluării activităţii economice pe aceeaşi scară sau pe scară mai mare. (Cu cât preţul este mai
mare, în raport cu costurile, întreprinzătorii au satisfacţia realizării unei activităţi eficiente)

 Funcţia de măsurare a puterii de cumpărare a veniturilor nominale. Masa bunurilor ce
poate fi procurată de populaţie depinde nu doar de suma veniturilor nominale, ci şi de nivelul
preţurilor acestor bunuri.

 Preţul este un factor de redistribuire a veniturilor şi patrimoniului între diferite categorii

de agenţi, ramuri şi sectoare de activitate
 Factorii ce determină reducerea preţurilor

 creşterea producţiei;
 progresul tehnic;
 reducerea costurilor de producţie şi de realizare;
 cresterea productivităţii muncii;
 concurenţa;
 cotele mici de impozitare;
 dezvoltarea infrastructurii de comercializare a producţiei fără
implicarea intermediarilor.
 Factorii ce determină creşterea preţurilor

 scăderea producţiei;
 instabilitatea economică;
 existenţa monopolurilor;
 cererea mare;
 majorarea masei monetare aflate în circulaţie;
 cote mari de impozitare;
 creşterea salariilor;
 majorarea profitului înterprinderii;
 sporirea calităţii mărfurilor;
 eficienţa redusă a capitalului, utilajului, forţei de muncă,
a pământului.
Statul şi preţurile
 Prin intermediul preţurilor, statul îşi asigură o parte
substanţială din impozite şi taxe. Mărirea TVA, a
accizelor vor aduce majorarea încasărilor bugetare, dar
şi a preţurilor, deşi nu în aceeaşi proporţie.

 Producătorii din anumite ramuri sunt greu afectaţi de

concurenţa externă sau de anumite fenomene naturale
şi, ca atare, trebuie protejaţi

 Societatea consideră oportună stimularea consumului

anumitor bunuri (bunurile de merit) sau, din contră, să
inhibe consumul altora

 Anumite categorii ale populaţiei, cu venituri mai

scăzute, trebuie sprijinite pentru a-şi asigura un minim
de subzistenţă, prevenind astfel apariţia unor probleme
sociale dificile
Statul şi preţurile
 Modalităţile de intervenţie a statului în
domeniul preţurilor pot fi grupate în:

- intervenţie indirectă
- intervenţii directe.
Statul şi preţurile
 Intervenţia indirectă a statului în domeniul preţurilor
se bazează pe ipoteza că preţurile sunt libere şi formate
sub incidenţa raportului dintre cerere şi ofertă.
- statul poate influenţa evoluţia preţurilor
acţionând, după caz, asupra ofertei sau cererii sau
a ambelor, pe care, în funcţie de situaţie, le inhibă sau
le stimulează

 Intervenţiile directe se bazează, în principal, pe

fixarea unor plafoane de preţuri:
- plafoane maxime, peste care preţurile nu pot creşte,
pentru a-i favoriza pe consumatori
- plafoane minime, sub care preţurile nu pot să scadă,
pentru a-i sprijini pe producători
 Principalii factori ce influenţează procesul formării
preţurilor, nivelul şi dinamica lor:

 Oferta (cantitatea oferită de marfă, concurenţa

dintre producători);
 Cererea (comportamentul consumatorilor,
elasticitatea cererii faţă de variaţia preţului);
 Costurile de producţie;
 Reglementările statului (inflaţia, impozitele
etc.).
Concluzii
 În toate ţările, guvernele practică şi alte acţiuni în
domeniul preţurilor, inclusiv fixarea nivelului efectiv al
preţului pentru anumite bunuri (transportul local şi pe
calea ferată, ţigări, unele medicamente, unele prestaţii
notariale)

 Intervenţiile sunt efective în toate ţările, dar ele au o

tendinţă de restrângere, mai ales pe fondul
înclinaţiei spre liberalizare, de reglementare şi
globalizare economică