Mă cunoaşteţi toţi, mă rog,

Sunt linia de dialog.

Când vorbeşte orişicine
Cu cine-ncepe? Cu mine!
Oh! Vai! Nu!
Mereu exclam,
De gândeşti că ceva am:
Că-s bolnav, că-s necăjit,
Aşa slab şi pricăjit!
Dar şi când spui: Da! Eeee! Oare?!
Mă foloseşti, că-i mirare!
Noi suntem punctuali
Şi puncte ne chemăm.
Pe-orice bun şcolar
Cu drag îl ajutăm.
E-o joacă, dacă ştii,
Punctele vei folosi.
Mă ştie mic şi mare:
Sunt semnul de-ntrebare.
Când - întrebi - mă foloseşti ?
Şi când scrii şi când citeşti.
Deşi-s doar un punct cu codiţă,
Şi nici prea înaltă nu sunt,
De mine orice băiat şi fetiţă
Ţin seama, scriind şi citind.