Activitatea 1.1.

Exemplu interesant

Demers didactic centrat pe formarea și dezvoltarea competențelor cheie

Dintre cele opt competenţe-cheie recomandate de către Parlamentul European, cinci

sunt considerate competenţe transversale. Specificul competenţelor transversale este
reprezentat de realizarea acestora prin contribuţia diferitelor discipline de învăţământ
şi nu doar a unei singure discipline de studiu.
Comunicarea în limba maternă este o componentă tradițională și reprezintă
abilitatea de a exprima şi interpreta concepte, gânduri, sentimente, fapte şi opinii atât oral,
cât şi în scris (prin ascultare, vorbire, citire şi scriere), precum şi de a interacţiona lingvistic,
într-un mod adecvat şi creativ, într-o varietate de contexte societale şi culturale, în educaţie şi
formare, la muncă, acasă, în timpul liber.
Pentru a fi dobândite aceste abilități, eforturile cercetătorilor şi ale practicienilor au
urmărit perfecţionarea strategiilor de predare-învăţare, valorificând achiziţii ale cercetării
psihopedagogice, dar şi din alte domenii de cunoaştere. Finalitatea acestor preocupări are în
vedere realizarea unei activităţi de instruire şi învăţare eficiente.
Dezideratele de modernizare şi de perfecţionare a metodologiei didactice se înscriu pe
direcţiile sporirii caracterului (inter)activ al metodelor de învăţământ, în aplicarea unor
metode cu un pronunţat caracter formativ, în valorificarea noilor tehnologii instrucţionale (e-
learning), în contaminarea şi suprapunerea problematizării asupra fiecărei metode şi tehnici
de învăţare, reuşind astfel să se aducă o însemnată contribuţie la dezvoltarea întregului
potenţial al elevului.
Bunul mers al procesului de învăţământ şi rezultatele obţinute depind de metodele
utilizate. Marii pedagogi au evidenţiat faptul că folosindu-se metode diferite se obţin diferenţe
esenţiale în pregătirea elevilor, că însuşirea unor noi cunoştinţe sau comportamente se poate
realiza mai uşor sau mai greu, în funcţie de metodele utilizate.
Metodele sunt instrumente importante aflate la dispoziţia profesorului, de a căror
cunoştinţe şi utilizare depinde eficienţa muncii educative. Profesorul, cunoscând varietatea
metodelor, particularităţile elevilor cu care lucrează, competențele pe care aceștia trebuie să și
le însușească, trebuie să acţioneze pentru a-şi valorifica pe deplin personalitatea, devenind el
însuşi un creator în materie articulare a strategiilor, metodelor şi procedeelor didactice.
Antrenarea permanentă a elevilor la un efort intelectual susţinut şi înarmarea acestora
cu capacităţi necesare unei activităţi de învăţare productivă reprezintă modalitatea cea mai
eficientă de educare a elevilor în spiritul unei atitudini conştiente şi active.

O metodă interactivă care se poate folosi cu succes la orele de limba română este
metoda ciorchinelui. Aceasta este o metodă eficientă și antrenantă care dă posibilitatea
fiecărui elev să participe individual, în perechi sau în grup. Este o metodă de brainstorming

„Curriculum relevant, educațiedeschisăpentrutoți” - CRED

Proiectcofinanțat din Fondul Social European prinProgramulOperațional Capital Uman 2014-
2020
neliniară ce poate fi folosită în etapa de evocare sau reflecţie în realizarea sensului şi
evaluare. Este o activitate care poate servi drept instrument eficient în dezvoltarea
deprinderilor de sintetizare a informațiilor. Serveşte la conștientizarea elevului în legătură cu
anumite cunoştinţe sau conexiuni pe care acesta, anterior, nu era conştient că le are.
Etapele realizării unui ciorchine.
1. Scrierea unui cuvânt sau unei propoziţii – nucleu în mijlocul unei table sau
unei pagini.
2. Scrierea de cuvinte sau sintagme care le vin în minte legate de tema (expresia)
respectivă.
3. Trasarea de linii între ideile care se leagă în vreun fel.
4. Scrierea de idei câte vin în minte până expiră timpul sau nu mai au nicio idee.
În evocare :
- se poate realiza un ciorchine înaintea scrierii unei teme de creație (planul);
- se pot valorifica toate cunoştinţele copiilor, având drept baza experienţa lor de
viaţă sau alte surse decât cele de la şcoală în legătură cu tema ce urmează să fie redactată;
- în verificarea cunoștințelor legate de teoria literară;
- dezbaterea şi scrierea ciorchinelui pentru a demonstra înţelegerea conținutului
unei lecturi.
În realizarea sensului după citirea textului se pot trece toate informaţiile într-un
ciorchine (ce descoperă pe rând în text: loc, timp, personaje, informaţii, mesaje, idei ) despre
care ar dori lămuriri sau ar vrea să discute.
În reflecţie ciorchinele ar putea fi folosit pentru identificarea unor momente cheie, în
sistematizarea cunoştinţelor, lectura devenind astfel un suport mai uşor de reţinut,
consolidarea noțiunilor de sintaxă sau morfologie.

„Curriculum relevant, educațiedeschisăpentrutoți” - CRED

Proiectcofinanțat din Fondul Social European prinProgramulOperațional Capital Uman 2014-
2020