Hemoragia digestiva

Test interactiv aici sau toate grilele mai jos:

 Complement simplu
1. Caracterizeaza hemoragia digestiva superioara CU EXCEPTIA:
a. Provine din aval de unghiul duodenojejunal
b. Se poate manifesta prin hematemeza
c. Se poate manifesta prin melena
d. Se poate manifesta prin rectoragii
e. Principalele cauze sunt patologia ulceroasa si hipertensiunea portala
2. Sunt examene paraclinice sistematice in hemoragia digestiva CU EXCEPTIA:
a. Bilant hepatic
b. RAI
c. TCA
d. RH
e. Enzime pancreatice
3. Este FALS despre tratamentul farmacologic de urgenta in suspiciunea de
HDS:
a. Consta in inhibitori de pompa de protoni
b. Se face doar la pacientii stabili hemodinamic
c. Se face in doze crescute
d. Poate asocia octreotid in caz de hipertensiune portala suspectata
e. Este administrat i.v. pe seringa electrica
4. Conform scorului Forrest se recomanda IPP p.o. pentru:
a. Vas vizibil hemoragic
b. Cheag aderent
c. Pete pigmentare
d. Hemoragie in panza
e. Hemoragie in jet
5. Este FALS despre sindromul Mallory-Weiss:
a. Reprezinta o ruptura longitudinala supra-cardiala
b. Apare dupa eforturi de varsatura
c. Hemoragia este abundenta
d. Tratamentul este analog celui al leziunilor ulcerate
e. Prognosticul este favorabil
6. Caracterizeaza hemoragiile diverticulare:
a. Reprezinta a doua cea mai frecventa cauza de HDI dupa colite
b. Sunt favorizate de aspirina
c. Survin in asociere cu complicatiile inflamatorii ale unei diverticuloze
d. Diagnosticul este cel mai adesea evidentiat endoscopic si necesita hemostaza
e. Diareea domina tabloul clinic
7. Sunt cauze de HDI legate de intestinul subtire CU EXCEPTIA:
a. Ulceratiile Dieulafoy
b. Diverticulul Meckel
c. Ulceratiile legate de boala Crohn
d. Angiodisplaziile
e. Tumorile
Complement multiplu
8. Caracterizeaza hemoragia digestiva inferioara:
a. Colonul este cea mai frecventa sursa
b. Se poate manifesta prin hematemeza
c. Se poate manifesta prin melena
d. Se poate manifesta prin rectoragii
e. Deseori grava
9. Sunt masuri de reanimare in hemoragia digestiva grava:
a. Oxigenoterapie
b. Umplere vasculara si chiar transfuzie
c. Administrare de IPP empiric i.v. in doze crescute
d. Administrare de octreotid i.v.
e. Monitorizare cardiaca, tensionala si a saturatiei
10. Sunt metode de hemostaza endoscopica in hemoragia digestiva:
a. Injectie cu octreotid, mai ales in leziunile ulcerate
b. Metode termice
c. Ligaturi elastice pentru varice
d. Clipsuri pentru varice
e. Panasmente hemostatice interne
11. Conform scorului Forrest se recomanda IPP IVSE timp de 72 ore pentru:
a. Hemoragie in jet
b. Fond alb
c. Pete pigmentare
d. Cheag aderent
e. Vas vizibil hemoragic
12. Se regomanda capsula endoscopica in HDI daca:
a. Nu se poate diferentia intre HDI si HDS
b. Este suspectata o diverticuloza colonica
c. Hemoragia s-a oprit iar colonsocopia este negativa
d. Hemoragia persista dar nu este abundenta iar colonscopia este negativa
e. Hemoragia este abundenta si colonscopia negativa
13. Caracterizeaza hemoragia din cancerul de colon:
a. Se manifesta deseori printr-o hemoragie acuta
b. Este cea mai frecventa cauza de HDI
c. Tratamentul antiagregant favorizeaza hemoragia
d. Este caracterizat de rectoragii repetate putin abundente
e. Asociaza frecvent diaree
14. Sunt cauze de HDI legate de intestinul subtire:
a. Sindromul Mallory-Weiss
b. Ulceratiile legate de AINS
c. Ulceratiile Dieulafoy
d. Diverticulul Meckel
e. Elceratiile din boala Crohn
Raspunsuri:
Complement simplu:
1 – A. 2 – E. 3 – B. 4 – C. 5 – C. 6 – B. 7 – A.
Complement multiplu:
8 – A, C, D. 9 – A, B, E. 10 – B, C, D. 11 – A, D, E. 12 – C, D. 13 – C, D. 14 –
B, D, E.

Ulcerul gastric si duodenal

Test interactiv aici sau toate grilele mai jos:
Complement simplu
1. Este adevarat despre ulcer:
a. Reprezinta o pierdere de substanta a peretelui digestiv neafectand musculara
b. Ulcerul duodenal este mai frecvent decat cel gastric
c. Infectia cu Helicobacteri pylori este intalnita mai frecvent in ulcerele gastrice
d. Aspirina este factor protector
e. Incidenta ulcerului este in crestere
2. Este adevarat despre durerea ulceroasa tipica CU EXCEPTIA:
a. E intalnita la aproximativ 1/3 cazuri
b. Are sediu epigastric
c. E de tip crampa
d. Nu este ameliorata de alimentatie
e. Apare postprandial tardiv
3. NU este adevarat despre endoscopia digestiva superioara in ulcerul gastric si
duodenal:
a. Permite vizualizarea pierderilor de substanta
b. Se practica biopsii antrale pentru indentificarea helicobacter pylori indiferent
de localizarea ulcerului
c. Se practica biopsii fundice pentru indentificarea helicobacter pylori indiferent
de localizarea ulcerului
d. Biopsii din ulcer doar in caz de localizare duodenala
e. Poate preciza sediul pierderilor de substanta
4. Sunt masuri recomandate in ulcerul gastric:
a. Tratament cu IPP timp de 3 saptamani
b. Control endoscopic la 2 saptamani
c. Inlocuirea AINS cu inhibitori COX2
d. Biopsierea este interzisa
e. Se vor continua toate tratamentele gastrotoxice pe perioada tratamentului cu
IPP apoi se va discuta oprirea acestora
5. In ceea ce priveste complicatiile ulcerului este FALS despre stenoza:
a. Este o complicatie frecventa
b. Se manifesta prin varsaturi alimentare postprandiale tardive
c. Diagnosticul este endoscopic
d. Tratamentul consta in IPP in doza mare p.o.
e. Se va biopsia pentru a exclude un cancer
Complement multiplu
6. Sunt factori principali care favorizeaza secretia acida:
a. Infectia cu Helicobacter pylori
b. Consumul de cafea
c. Fumatul
d. Consumul de aspirina
e. Consumul de AINS
7. Caracterizeaza durerea tipica ulceroasa:
a. Localizare epigastrica
b. Durere in bara
c. Durere sub forma de crampe
d. Apare postprandial precoce
e. Este ameliorata de alimentatie
8. Fac parte din tratamentul global necesar pentru orice ulcer:
a. Eradicarea H. Pylori daca este prezent
b. IPP
c. Ranitidina
d. Bicarbonat
e. Considerarea intreruperii oricarui tratament gastrotoxic
9. Sunt medicamente folosite in terapia de eradicare a HP de prima intentie:
a. IPP doza dubla
b. Amoxicilina
c. Doxiciclina
d. Claritromicinga
e. Eritromicina
10. In ulcerul gastric se recomanda urmatoarele:
a. Inlocuirea AINS cu inhibitori COX2
b. Endoscopie la 6 saptamani pentru a exclude un cancer
c. Continuarea tratamentului cu IPP 2 saptamani
d. Controlul cicatrizarii nu este necesar
e. Endoscopia poate fi utila si pentru a verifica eradicarea HP
11. In ceea ce priveste complicatiile ulcerului este adevarat despre perforatie:
a. Este o rugenta chirurgicala
b. Se manifesta prin varsaturi alimentare postprandiale tardive
c. E caracterizata de o durere epigastrica brutala
d. Se va incerca de prima intentie un tratament cu IPP in doza mare p.o.
e. Diagnosticul este endoscopic
Raspunsuri:
Complement simplu:
1 – B. 2 – D. 3 – D. 4 – C. 5 – A.
Complement multiplu:
6 – A, D, E. 7 – A, C, E. 8 – A, B, E. 9 – A, B, D. 10 – A, B, E. 11 – A, C.

Boala Crohn si rectocolita hemoragica

Test interactiv aici sau toate grilele mai jos:
 Complement simplu
1. NU este adevarat despre bolile inflamatorii intestinale:
a. Au la baza un raspuns imunitar inadecvat
b. Tutunul este factor de risc pentru boala Crohn
c. Tutunul este factor de risc pentru rectocolita hemoragica
d. Apar la subiecti cu predispozitie genetica
e. Boala Crohn si rectocolita hemoragica difera in ceea ce priveste zonele
afectate
2. Caracterizeaza aspectul colonoscopic al leziunilor din rectocolita hemoragica
CU EXCEPTIA:
a. Leziuni ulcerate aftoide
b. Aspect eritematos
c. Fara stenoze
d. Fara fistule
e. Nu afecteaza ileonul
3. Sunt complicatii ale rectocolitei hemoragice CU EXCEPTIA:
a. Megacolon toxic
b. Perforatie
c. Abcese
d. Tromboza venoasa profunda
e. Cancer colorectal
4. Face parte din serologia indicata pentru diagnosticul bolii Crohn:
a. pANCA
b. ANA
c. Anti-Ro
d. AntiLA
e. ASCA
5. NU face parte din criteriile Truelove si Witts:
a. Peste 6 evacuari cu sange in 24 de ore
b. Temperatura vesperala mai mica de 36 de grade
c. Frecventa cardiaca mai mare sau egala cu 90/min
d. Hemoglobina mai mica sau egala decat 10,5 g/dl
e. VSH mai mare sau egala decat 30
6. NU este inclus in bilantul suspiciunii de BICI:
a. CRP
b. Colonoscopie totala cu ileoscopie si biopsii in zone sanatoase si patologice
c. Entero-RMN in suspiciunea de boala Crohn
d. Serologie ASCA/pANCA in incertitudine intre RCH sau boala Crohn
e. Daca diagnosticul BICI este sustinut paraclinic nu necesita investigatii ale
simptomelor extradigestive
Complement multiplu
7. Caracterizeaza aspectul colonoscopic in rectocolita hemoragica:
a. Stenoze
b. Aspect eritematos, granular
c. Leziuni continue si omogene, fara interval de mucoasa sanatoasa
d. Nu afecteaza ileonul
e. Fistule
8. Caracterizeaza histologia rectocolitei hemoragice:
a. Granulom epiteloid si gigantocelular
b. Semne de inflamatie cronica
c. Infiltrat cu PMN
d. Necroza cazeoasa
e. Nu exista semne specifice pentru rectocolita hemoragica
9. Sunt indicatii pentru coloproctectomie totala in RCH:
a. RCH rezistenta la tratament medical
b. RCH cu vechime mai mare de 20 de ani
c. RCH rapid progresiva
d. Colita acuta grava rezistenta la tratament medical
e. Cancer sau displazie de grad inalt
10. Caracterizeaza aspectul colonoscopic in boala Crohn:
a. Niciodata fistula sau stenoza
b. Leziuni ulcerate aftoide
c. Leziuni discontinue si heterogene
d. Fara interval de mucoasa sanatoasa
e. Afecteaza si ileonul
11. Sunt complicatii ale bolii Crohn:
a. Cancer colorectal
b. Amiloidoza AA
c. Tromboza venoasa profunda
d. Stenoza digestiva
e. Soc prin hemoragie masiva
12. Fac parte din criteriile Truelove si Witts:
a. Peste 4 evacuari cu sange in 24 h
b. Temperatura vesperala mai mare sau egala cu 37,5 grade
c. Frecventa cardiaca mai mare sau egala cu 90/min
d. Hemoglobina mai mica decat 12 mg/dl
e. CRP normal
Raspunsuri:
Complement simplu:
1 – C. 2 – A. 3 – C. 4 – E. 5 – B. 6 – E.
Complement multiplu:
7 – B, C, D. 8 – B, C, E. 9 – A, D, E. 10 – B, C, E. 11 – A, B, C, D. 12 – B, C.

Icterul
Test interactiv aici sau toate grilele mai jos:
Complement simplu
1. Caracterizeaza sindromul Gilbert:
a. Icter cu bilirubina conjugata
b. Produs prin colestaza
c. Urina deschisa la culoare
d. Scaune decolorate
e. Obstructie a caii biliare principale
2. Este FALS despre icterul cu bilirubina neconjugata:
a. Urina este inchisa la culoare
b. Scaunele sunt normal colorate
c. Caracterizeaza sindromul Gilbert
d. Apare in hemoliza
e. Nu implica staza biliara
3. Urmatoarele elemente pot fi descoperite la examenul clinic in icterul cu
bilirubina conjugata CU EXCEPTIA:
a. Leziuni de grataj
b. Distensia veziculei biliare
c. Semne de hipertensiune portala
d. Semne de insuficienta hepatocelulare
e. Semne de hemoliza
4. Nu este cauza extrahepatica a icterului cu bilirubina conjugata:
a. Ampulom vaterian
b. Ciroza biliara primitiva
c. Colangita sclerozanta primitiva
d. Colangiocarcinom
e. Pancreatita cronica
5. Sunt examene ce se recomanda in diagnosticul prezumtiv al colestazei
intrahepatice:
a. Colangio-RMN
b. CT
c. RMN
d. Endoscopie
e. Autoanticorpi
Complement multiplu
6. Caracterizeaza icterul cu bilirubina mixta:
a. Urina de culoare inchisa
b. Urina de culoare deschisa
c. Scaune normal colorate
d. Scaune decolorate
e. Apare datorita unui deficit de conjugare
7. Caracterizeaza sindromul Gilbert:
a. Afecteaza pana la 5% din populatie
b. E caracterizat de icter intens
c. Bilirubina neconjugata este crescuta > 60 micromoli/l
d. Hb este normala
e. Nu exista tratament
8. Sunt semne clinice care pot sa apara in icterul cu bilirubina conjugata:
a. Semne de hipertensiune portala
b. Semne de insuficienta hepatocelulara
c. Semne de hemoliza
d. Semne de alterare a tranzitului intestinal
e. Semne de insuficienta renala
9. Sunt cauze benigne ale icterului cu bilirubina conjugata de origine
extrahepatica:
a. Hemoliza
b. Ampulomul vaterian
c. Hepatita
d. Pancreatita cronica
e. Litiaza biliara
10. Sunt examene biologice recomandate in diagnosticul prezumtiv de colestaza
intrahepatica:
a. Serologii virale
b. Feritinemie
c. Saturatia transferinei
d. Autoanticorpi
e. Punctie-biopsie hepatica
Raspunsuri:
Complement simplu:
1 – C. 2 – A. 3 – E. 4 – B. 5 – E.
Complement multiplu:
6 – A, D. 7 – A, D, E. 8 – A, B. 9 – D, E. 10 – A, B, C, D.
Hepatitele virale. Anomaliile biologice hepatice la subiectul
asimptomatic
Test interactiv aici sau toate grilele mai jos:
Complement simplu
1. Sunt virusuri ADN:
a. VHA
b. VHB
c. VHC
d. VHD
e. VHE
2. Sunt faze in istoria natrala a hepatitei virale CU EXCEPTIA:
a. Faza de contaminare
b. Faza de incubatie
c. Faza de contagiozitate
d. Faza icterica
e. Faza de cronicizare
3. Este FALS despre hepatita acuta virala:
a. In forma fulminanta apare o encefalopatie hepatica la mai putin de 2
saptamani dupa aparitia icterului
b. Forma colestatica este cea mai frecventa
c. Icterul este cu bilirubina conjugata
d. Pruritul este facultativ
e. Hepatita acuta severa e caracterizata de lipsa encefalopatiei hepatice si un IP
sub 50%
4. Caracterizeaza hepatita virala A CU EXCEPTIA:
a. Contaminare sexuala
b. Virus ARN
c. Incubatie 2-6 saptamani
d. IgM antiVHA pozitivi in faza acuta
e. Frecvent asimptomatica
5. Este adevarat despre serologia hepatitei B:
a. Ag HBs pozitiv este semn de vindecare sau vaccinare eficienta
b. Ac Anti-HBc de tip IgM indica intotdeauna o infectie acuta
c. Ac Anti-HBs apar in hepatita acuta
d. Ag HBe apar in formele mutante
e. Ag HBc este marker de infectie vindecata
6. Tratamentul antiviral NU este indicat in hepatita B in urmatoarele cazuri:
a. Socrul metavir mai mare decat A2
b. Ciroza compensata cu ADN VHB sub 2000 UI/ml
c. ADN VHB peste 2000 UI/ml
d. Cresterea persistenta a ALAT cu viremie detectabila
e. Faza icterica prelungita cu viremie sub 2000 UI/ml
7. Caracterizeaza hepatita virala C:
a. Transmitere sexuala frecventa
b. Incubatie 6-12 saptamani
c. Apare crioglobulinemie
d. Exista unele forme fulminante
e. Infectia este frecvent simptomatica
8. Tratamentul antiviral in hepatita C este contraindicat la:
a. Persoanele in varsta
b. Pacientii cu ciroza decompensata
c. Pacientii cu encefalopatie hepatica
d. Pacientii cu hipertensiune portala
e. Pacientii cu incarcatura virala sub 2000 UI/ml
9. NU caracterizeaza hepatita delta:
a. Virus ARN
b. Se suprapune unei infectii cu VHB
c. Diagnosticul se bazeaza pe detectarea Ac anti-Delta
d. Tratamentul antiviral este indicat daca se detecteaza ARN viral in ser
e. Tratamentul riguros nu are risc de recidiva la intrerupere
10. Caracterizeaza hepatita virala E:
a. Virus ADN
b. Contaminare fecal-orala
c. Deseori asimptomatica la persoanele in varsta
d. Nu cronicizeaza niciodata
e. Singura terapie eficace este interferonul
11. Sunt etiologii de citoliza hepatica cu ASAT/ALAT > 1 CU EXCEPTIA:
a. Budd-Chiari
b. Ciroza
c. Hepatita virala
d. Hepatopatia alcoolica
e. Ficatul de soc
12. NU sunt cauze frecvente de citoliza cu transaminaze sub de 10 ori normalul:
a. Hepatita cronica B
b. Hepatita cronica C
c. Ciroza
d. Hepatita medicamentoasa
e. Litiaza cu migrare de calcul
13. NU face parte din bilantul de prima intentie in caz de citoliza cu
transaminaze sub de 10 ori normalul:
a. Ecografie Doppler hepatica
b. Ecografie cardiaca
c. Ag HBs
d. Serologie VHC
e. Coeficient de saturatie al transferinei
14. Este cauza frecventa de citoliza cu transaminaze de 10 ori mai mari decat
normalul:
a. Hepatita medicamentoasa
b. Boala Wilson
c. Sindrom Budd-Chiari
d. Hepatita autoimuna
e. Infiltratie tumorala hepatica
15. Este semn de gravitate in citoliza hepatica cu transaminaze de peste 10 ori
mai mari decat normalul:
a. Asterixis
b. Ag HBs pozitivi
c. Ac antinucleari pozitivi
d. Glicemie a jeun crescuta
e. Serologie parazitara pozitiva
16. Sunt cauze benigne de colestaza extrahepatica CU EXCEPTIA:
a. Pancreatita cronica
b. Colangita sclerozanta primitiva
c. Litiaza caii biliare principale
d. Ciroza biliara primitiva
e. Parazitoze ale cailor biliare
17. Caracterizeaza bilantul de prima intentie in cresterea gamma-GT CU
EXCEPTIA:
a. Index de masa corporala
b. Circumferinta taliei
c. Ecografie hepatica
d. Glicemie
e. Hormoni tiroidieni
Complement multiplu
18. Sunt virusuri ARN:
a. VHA
b. VHB
c. VHC
d. VHD
e. VHE
19. Sunt virusuri care determina hepatite cronice:
a. VHA
b. VHB
c. VHC
d. VHD
e. VHE
20. Caracterizeaza hepatita fulminanta:
a. Encefalopatie hepatica la sub 2 saptamani de la aparitia icterului
b. IP sub 50%
c. Mortalitate peste 30% in absenta tratamentului
d. Tratamentul poate consta in transplant hepatic
e. Este acelasi lucru cu hepatita acuta severa
21. Este adevarat despre hepatita virala A:
a. Virus ADN
b. Contaminare fecal-orala
c. Incubatie 4-12 saptamani
d. Nu exista tratament specific
e. Trebuie supravegheata pentru aparitia unui asterixis si a IP
22. Este adevarat despre hepatita virala B:
a. Virus ADN
b. Contaminare sexuala
c. Incubatie 2-6 saptamani
d. Infectia initiala este caracteristic simptomatica
e. Cronicizarea este rara la nou nascut
23. Sunt caracteristici serologice ale hepatitei virale B acute:
a. Ag HBs prezent
b. Ac Anti-HBs prezent
c. Ac Anti-HBc IgM prezent
d. Ag HBc prezent
e. ADN-VHB prezent
24. Sunt caracteristici serologice specifice hepatitei virale B in curs de
vindecare:
a. Ag HBs prezent
b. Ac Anti-HBs prezent
c. Ac Anti-HBc IgG prezent
d. Ac Anti-HBc IgM prezent
e. ADN-VHB prezent
25. Caracterizeaza faza de imunoeliminare din hepatita virala B:
a. Replicare viraa puternica
b. Transaminaze normale sau putin crescute
c. Seronconversie in sistemul HBe cu exceptia mutantilor
d. Constituirea leziunilor hepatice
e. Fibroza cu grad variabil
26. Caracterizeaza terapia antivirala in hepatita acuta B:
a. Monoterapie cu IFN pegilat daca ALAT > 3N si replicarea virala e slaba
b. Monoterapie cu IFN pegilat daca ALAT > 3N indiferent de replicarea virala
c. Entecavir de prima intentie in caz de raspuns virologic prost
d. Tenofovir de prima intentie in caz de raspuns virologic prost
e. Analogi nucleotidici la pacientii cu ciroza
27. Caracterizeaza hepatita virala C:
a. Virus ADN
b. Contaminare frecvent sexuala
c. Incubatie 4-12 saptamani
d. Infectie initiala frecvent asimptomatica
e. Asociaza deseori crioglobulinemie
28. Caracterizeaza tratamentul hepatitei virale C:
a. Consta in biterapie: IFN alfapegilat si ribavirina
b. Este contraindicat la cei cu ciroza decompensata
c. Este indicat in caz de scor Metavir F4
d. Raspunsul virologic precoce inseamna scaderea de 2 ori a incarcaturii virale
e. La non-responderi se continua tratamentul inca 12 saptamani si se repeta
viremia
29. Caracterizeaza hepatita delta:
a. Virus ARN
b. Necesita prezenta infectiei VHB
c. Infectia acuta este frecvent simptomatica si grava
d. Tratamentul antiviral este indicat daca se detecteaza ARN viral in ser
e. Tratamentul consta in biterapie: IFN alfapegilat si ribavirina
30. Este adevarat despre hepatita virala E:
a. Virus ARN
b. Contaminare sexuala
c. Incubatie 2-6 saptamani
d. Cronicizeaza la imunodeprimati
e. Infectie acuta frecvent simptomatica si grava
31. Sunt virusuri care determina hepatite:
a. EBV
b. CMV
c. HSV
d. VZV
e. HPV
32. Sunt cauze de citoliza cu ASAT/ALAT mai mare decat 1:
a. Citoliza de origine musculara
b. Hepatita virala
c. Sindromul Budd-Chiari
d. Hepatopatia alcoolica
e. Ciroza
33. Caracterizeaza citoliza cronica cu transaminaze sub de 10 ori normalul:
a. Pacient cel mai adesea asimptomatic
b. Poate fi efectul unei ciroze
c. Pacient frecvent simptomatic
d. Risc de hepatita fulminanta
e. Se recomanda supravegherea IP
34. Sunt cauze rare de citoliza cu transaminaze sub de 10 ori normalul:
a. Hepatita autoimuna
b. Boala Wilson
c. Sindromul Budd-Chiari
d. Infiltratie tumorala hepatica
e. Ficatul cardiac
35. In citoloza cu transaminaze sub de 10 ori normalul, daca bilantul de prima
intentie este negativ, cel de a doua intentie contine:
a. Ac Antinucleari
b. Coeficient de saturatie al transferinei
c. Ecografie Doppler hepatica
d. Ecografie cardiaca
e. Serologie parazitara
36. Sunt cauze rare atat de citoliza cu transaminaze atat sub cat si peste de 10 ori
normalul:
a. Hepatita autoimuna
b. Boala Wilson
c. Sindromul Budd-Chiari
d. Boala celiaca
e. Infiltratie tumorala hepatica
37. Sunt cauze de colestaza intrahepatica:
a. Litiaza caii biliare principale
b. Colangiocarcinom
c. Colangita sclerozanta primitiva
d. Ciroza biliara primitiva
e. Hepatopatia alcoolica
38. Sunt cauze de crestere a gamma-GT:
a. Intoxicatia alcoolica cronica
b. Steatoza hepatica
c. Pancreatita cronica
d. Hepatita autoimuna
e. Hepatita medicamentoasa
Raspunsuri:
Complement simplu:
1 – B. 2 – C. 3 – B. 4 – A. 5 – B. 6 – E. 7 – C. 8 – B. 9 – E. 10 – B. 11 – C. 12 –
E. 13 – B. 14 – A. 15 – A. 16 – D. 17 – E.
Complement multiplu:
18 – A, C, D, E. 19 – B, C, D. 20 – A, D. 21 – B, D, E. 22 – A, B. 23 – A, C, E.
24 – B, C. 25 – C, D. 26 – A, C, D, E. 27 – D, E. 28 – A, B, C. 29 – A, B, D. 30
– A, C, D. 31 – A, B, C, D. 32 – A, C, D, E. 33 – A, B. 34 – A, B, C, E. 35 – A,
D, E. 36 – A, B, C. 37 – D, E. 38 – A, B.
Ciroza si complicatiile acesteia
Test interactiv aici sau toate grilele mai jos:
 Complement simplu
1. Sunt consecinte ale cirozei necomplicate:
a. Insuficienta hepatocelulara
b. Hipertensiune arteriala
c. Cresterea debitului biliar
d. Cresterea reabsorbtiei biliare
e. Scaderea gradientului portosuprahepatic
2. Sunt cauze frecvente de ciroza:
a. Ciroza biliara primitiva
b. Ciroza biliara secundara
c. Hepatita autoimuna
d. Hemocromatoza genetica
e. Deficit ereditar de alfa-1-antitripsina
3. Sunt semne de hipertensiune portala in ciroza:
a. Angioame stelare
b. Eritroza palmara
c. Ascita
d. Hipocratism digital
e. Asterixis
4. Caracterizeaza scorul Child-Pugh:
a. Ascita refractara – 2 puncte
b. Bilirubina totala intre 35-50 g/dl – 1 punct
c. Albumina sub 28 g/dl – 2 puncte
d. Asterixis – 2 puncte
e. IP intre 40-50% – 1 punct
5. NU caracterizeaza managementul cirozei:
a. Depistarea complicatiilor
b. Preventia infectiilor bacteriene
c. Tratamentul cauzei principale
d. Vaccinare anti VHB
e. Vaccinare anti VHD
6. Sunt factori declansatori ai ascitei CU EXCEPTIA:
a. Infectie
b. Insuficienta renala
c. Alcoolul
d. Carcinomul hepatocelular
e. Hemoragie digestiva
7. Este FALS despre infectia lichidului de ascita:
a. Cefotaximul este de prima intentie
b. Diagnosticul se bazeaza pe PMN in lichid peste 250/mm3 indiferent de
rezultatul culturilor
c. Se asociaza cu o mortalitate de 10% pe termen scurt si mediu
d. Se recomanda perfuzii cu albumina in ziua 1 si 3
e. Prezinta risc de sindrom hepatorenal
8. NU face parte din tratamentul ascitei:
a. Perfuzie cu albumina in ziua 1 si 3
b. Regim hiposodat
c. Diuretice de ansa in doze progresive
d. Incetarea consumului de alcool
e. Vitaminoterapie B1/B6/PP pentru preventia sevrajului
9. Fac parte din tratamentul farmacologic de control al hemoragiei digestive:
a. Octreotid p.o.
b. IPP p.o.
c. IPP i.v.
d. Vitaminoterapie B1/B6/PP
e. Lactuloza p.o.
10. Caracterizeaza stadiile encefalopatiei hepatice:
a. Stadiul 1 – inversarea ritmului nictmeral
b. Stadiul 1 – sindrom confuzional
c. Stadiul 2 – semne piramidale sau extrapiramidale
d. Stadiul 3 – asterixis
e. Stadiul 2 – coma
11. Sunt factori declansatori ai encefalopatiei hepatice:
a. Hipoglicemia
b. Hiponatremia
c. Infectia
d. Traumatismul
e. Delirium tremens
12. Sunt criterii majore ale sindromului hepatorenal:
a. Proteinurie sub 0,5 g/24h
b. Diureza sub 500 cc /24h
c. Natriureza sub 10 mmol/l
d. Osmolaritatea urinara e mai mare decat osmolaritatea plasmatica
e. Natremie sub 130 mmol/l
13. Fac parte din profilaxia sindromului hepatorenal CU EXCEPTIA:
a. AINS contraindicate
b. Albumina in perfuzie pentru punctii ale ascitei peste 1L
c. Albumina i.v. in caz de infectie spontana a lichidului de ascita
d. Incetarea precoce a diureticelor in caz de hiponatremie
e. Corticoterapie in caz de hepatita alcoolica acuta severa
14. Caracterizeaza sindromul hepatopulmonar CU EXCEPTIA:
a. Hipoxemia datorata sunturilor intrapulmonare
b. Platipnee
c. Diagnostic prin scintigrafie pulmonara
d. Hipertensiune pulmonara
e. Tratament cu oxigenoterapie
Complement multiplu
15. Caracterizeaza insuficienta hepatocelulara din ciroza:
a. Alterarea functiei hepatocitare de sinteza si epurare
b. Gradient portosuprahepatic peste 4mmHg
c. Alterarea functiei biliare
d. Splenomegalie
e. Formarea unei circulatii de derivatie
16. Sunt cauze rare de ciroza hepatica:
a. Hemocromatoza genetica
b. Steatohepatita non-alcoolica
c. Ciroza biliara primitiva
d. Colangita sclerozanta primitiva
e. Deficit ereditar de alfa-1-antitripsina
17. Sunt semne de insuficienta hepatocelulara in ciroza:
a. Asterixis
b. Splenomegalie
c. Circulatie venoasa colaterala abdominala de tip portocav
d. Eritroza palmara
e. Angioame stelare
18. Sunt semne de hipertensiune portala pe ecografia Doppler hepatica in ciroza:
a. Dilatarea trunchiului portal
b. Cai de derivatie
c. Splenomegalie
d. Incetinirea si chiar inversarea fluxului portal
e. Ascita
19. Caracterizeaza managementul cirozei:
a. Tratamentul cauzei este inutil
b. Managementul comorbiditatilor
c. Prevenirea infectiilor bacteriene
d. Vaccinare anti VHB
e. Vaccinare anti VHD
20. Fac parte din bilantul biologic recomandat in ascita:
a. Hemoculturi
b. Examen bacteriologic al lichidului de ascita
c. Examen citopatologic al lichidului de ascita
d. Examen biochimic al lichidului de ascita
e. Alfa-fetoproteina
21. Caracterizeaza tratamentul infectiei spontane a lichidului de ascita:
a. Cefotaxim de prima intentie
b. Doxiciclina de prima intentie
c. Ceftriaxona de prima intentie
d. Amoxicilina-acid clavulanic de prima intentie
e. Perfuzie cu albimina in ziua 1 si 3
22. Punctia evacuatorie a ascitei se recomanda in caz de:
a. Ascita refractara
b. Ascita voluminoasa
c. Ascita prost tolerata
d. Ascita veche
e. Ascita asociata altor edeme
23. Sunt masuri de prevenire a complicatiilor hemoragiei digestive in ciroza:
a. Vitaminoterapie B1/B6/PP
b. Lactuloza
c. Diuretice distale
d. Albumina i.v.
e. Antibioprofilaxie
24. Sunt masuri recomandate in caz de recidiva pe termen scurt a hemoragiei
digestive in ciroza:
a. TIPS in caz de esec al endoscopiei
b. Tamponare cu sonda Blakemore pentru varicele subcardiale
c. Tamponare cu sonda Linton pentru varice esofagiene
d. Transplant hepatic in caz de esec al endoscopiei
e. Hemostaza endoscopica
25. Sunt diagnostice diferentiale in encefalopatia hepatica:
a. Meningita
b. Hiponatremia
c. Hipokaliemia
d. Encefalopatia Gayet-Wernicke
e. Hematomul subdural
26. Sunt criterii minore pentru diagnosticul sindromului hepatorenal:
a. Diureza sub 500 cc/24h
b. Creatinina peste 130 micromoli/l
c. Absenta altor cauze de insuficienta renala
d. Absenta amelirarii functiei renale dupa perfuzie de albumina
e. Osmolaritate urinara mai mare decat osmolaritatea plasmatica
27. Caracterizeaza profilaxia sindromului hepatorenal:
a. Contraindicarea AINS
b. Albumina i.v. daca punctia ascitei depaseste 2L
c. Albumina i.v. in caz de infectie spontana a lichidului de ascita
d. Diuretice distale in caze de hiponatremie
e. Corticoterapie in caz de hepatita alcoolica acuta severa
28. Caracterizeaza hidrotoracele din ciroza:
a. Lichid sarac in proteine
b. Localizare frecvent stanga
c. Poate avea nevoie de punctie pleurala
d. Elementul cheie de diagnostic este platipneea
e. Este asociat cu ascita
Raspunsuri:
Complement simplu:
1 – A. 2 – D. 3 – C. 4 – D. 5 – E. 6 – B. 7 – C. 8 – A. 9 – C. 10 – A. 11 – C. 12 –
A. 13 – B. 14 – D.
Complement multiplu:
15 – A, C. 16 – C, D, E. 17 – A, D, E. 18 – A, B, C, D. 19 – B, C, D. 20 – A, E.
21 – A, D, E. 22 – A, C. 23 – A, B, E. 24 – A, D, E. 25 – A, B, D, E. 26 – A, E.
27 – A, C, E. 28 – A, C, E.

Patologia hemoroidala
Test interactiv aici sau toate grilele mai jos:
 Complement simplu
1. NU este factor incriminat in patologia hemoroidala:
a. Constipatia
b. Sarcina
c. Post partum
d. Antecedente familiale
e. Igiena precara
2. Caracterizeaza patologia hemoroidala externa:
a. Durere anala acuta
b. Sangerari nedureroase
c. Sangerari care survin in timpul defecatiei
d. Sangerari care survin imediat dupa defecatie
e. Sunt clasificati in functie de clasificarea Goligher
3. NU caracterizeaza tromboza hemoroidala interna:
a. Dureri anale acute
b. Margine anala normala la inspectie in absenta prolapsului
c. Noduli fermi la tuseu
d. Anuscopia este de electie pentru diagnostic
e. Noduli durerosi la tuseu
4. NU caracterizeaza tratamentul trombozei hemoroidale externe:
a. AINS
b. Reglarea tranzitului
c. Topice
d. Venotonice
e. Scleroza sau fotocoagularea
5. Sunt tratamente instrumentale pentru patologia hemoroidala interna:
a. Scleroza
b. Ligatura arterelor hemoroidale
c. Hemoroidopexie
d. Hemoroidectomia
e. Tehnica Longo
Complement multiplu
6. Sunt factori favorizanti ai patologiei hemoroidale:
a. Constipatia
b. Bolile inflamatorii ale colonului
c. Antecedentele familiale
d. Sarcina
e. Status alterat al coagularii
7. Caracterizeaza examenul proctologic al hemoroizilor externi:
a. Tumefactie albastruie
b. Tumefactie edematiata
c. Tumefactie extinsa
d. Tumefactie dureroasa la palpare
e. Prolaps
8. Caracterizeaza clasificarea Goligher:
a. Hemoroizi congestivi fara prolaps – stadiul 2
b. Prolaps reductibil manual – stadiul 3
c. Prolaps permanent – stadiul 4
d. Prolaps reductibil spontan – stadiul 1
e. Prolaps reductibil manual – stadiul 2
9. Fac parte din tratamentul trombozei hemoroidale externe:
a. Antalgice
b. AINS
c. Topice
d. Ligatura elastica
e. Abstentie terapeutica
10. Sunt tratamente chirurgicale in patologia hemoroidala interna:
a. Hemoroidectomie clasica
b. Hemoroidopexie
c. Ligatura elastica
d. Fotocoagulare
e. Ligatura arterelor hemoroidale
Raspunsuri:
Complement simplu:
1 – E. 2 – A. 3 – D. 4 – E. 5 – A.
Complement multiplu:
6 – A, C, D. 7 – A, B, C, D. 8 – B, C. 9 – A, B, C. 10 – A, B, E.