Nutriţia copiilor mici

1-3 ani 43
 70% dintre copiii de 1-3 ani din
România mănâncă alimente
nepotrivite vârstei lor 1
Unele alimente pentru adulţi nu sunt
recomandate în alimentaţia copiilor până
la 3 ani (nu au sistemul digestiv pregătit).
Specialiştii recomandă ca părinţii să nu
neglijeze acest aspect şi să le ofere un
meniu corect şi adecvat nevoilor copiilor şi
după vârsta de un an. Copiii au alte nevoi
faţă de adulţi şi, astfel, alimentaţia lor
necesită încă multă atenţie.

Alimentaţia copilului din primii trei ani

influenţează sănătatea lui pentu toată
viaţa. Chiar şi atunci când copilul are
între 1 şi 3 ani, meniul său nu este identic
cu cel al adulţilor.

1. Studiu privind obiceiurile nutriţionale ale sugarului şi copilului mic, realizat de GfK România în perioada martie - aprilie 2010,
44
pe un eşantion reprezentativ naţional pentru mămicile cu copii până în 3 ani care nu mai sunt alăptaţi exclusiv.
 “Alimentaţia sănătoasă e un concept care se
respectă în familie, iar puterea exemplului
funcţionează mai bine decât alte constrângeri.
Cu perseverenţă şi răbdare, copiii pot fi
obişnuiţi de mici să mănânce corect, iar iubirea
se demonstrează altfel decât prin “îndopare”.
Orice efort va fi răsplătit mai târziu, iar
formarea unor obiceiuri alimentare corecte se face
în primii ani de viaţă, urmând ca apoi echilibrul să fie
păstrat cu uşurinţă”.

Dr. Mihaela Bilic

Medic Primar diabet, boli de nutriţie şi metabolism

45
 Alimentele pentru adulţi nu sunt toate
potrivite pentru copiii mici de 1-3 ani
Studiu GfK martie - aprilie 2010*

Dintre alimentele pentru adulţi, aproximativ jumătate

din mame au dat deja copiilor care au alimentaţia
diversificată cartofi prăjiţi sau cremvurşti, iar mezelurile
sau brânza topită au fost introduse la aproximativ
40% dintre aceşti copii. Aceste tipuri de alimente sunt
introduse în alimentaţia copiilor, în medie, la vârsta de un
an şi 2-3 luni.
Sarea este adăugată în alimentele care se dau copiilor
sub 3 ani într-o proporţie foarte ridicată, iar zahărul
este prezent în alimentaţia a jumătate dintre copii. De
asemenea, 1 din 5 copii de 2-3 ani a primit cel puţin o
dată sucuri acidulate.
Din mesele pe care le primesc copiii de 1-3 ani, aproximativ o treime sunt
feluri de mâncare pregătite pentru toată familia şi nu mâncare special pregătită
pentru ei. Cu toate acestea, de multe ori copii mănâncă singuri la masă, o
situaţie oarecum naturală în cazul sugarilor, dar nu şi în al celor mai mari.
Astfel, copiii între 2 şi 3 ani mănâncă singuri la două treimi dintre mesele de
la micul dejun, acelaşi lucru întâmplându-se şi la mai mult de jumătate dintre
mesele de seară.
O situaţie mai bună este în cazul meselor de prânz, când, mai mult
de jumătate dintre mese sunt în compania întregii familii sau, măcar, a
celorlalţi copii din familie sau de la gradiniţă.

* Studiu privind obiceiurile nutriţionale ale sugarului şi copilului mic, realizat de GfK România în perioada martie - aprilie 2010,
46
pe un eşantion reprezentativ naţional pentru mămicile cu copii până în 3 ani care nu mai sunt alăptaţi exclusiv la sân.
 Protejarea familiei este una dintre valorile cele mai importante pentru români,
asigurarea unei alimentaţii sănătoase pentru copii fiind unul din mijloacele de
atingere a acestui ţel. Pentru a se informa despre alimentaţia copiilor, potrivit
rezultatelor studiului, mamele se adresează în primul rând doctorilor, apoi prietenilor
şi altor membri ai familiei.
Mămicile sunt cele care se ocupă în aproape toate cazurile de pregătirea mesei
pentru copiii lor. Dupa vârsta de un an, copiii încep să mănânce din ce în ce mai
multe mese alături de toată familia, astfel încât în cazul copiilor între 2 şi 3 ani,
jumătate din mesele pe care le primesc sunt în compania familiei sau a fraţilor şi
surorilor lor, dar şi a altor copii atunci când iau masa la creşe / grădiniţe.

Starea de sănătate
Atunci când un bebeluş mănâncă tot ce i se oferă, mămicile consideră că el este
sănătos. Un copil bine hrănit este un copil care se simte bine, zâmbeşte, este vesel
şi jucăuş, plin de viaţă. Fiind foarte preocupate de stare de sănătate a copiilor lor
şi ţinând cont de rolul pe care îl atribuie alimentaţiei, mămicile au declarat că
pregătesc ele însele aproape toate mesele pe care le primesc copiii de 1-3 ani.
Principala grijă a mamelor este ca starea de sănătate a copiilor să fie bună
sau foarte bună. Modul de manifestare a diverselor tulburări digestive (diaree,
constipatie, colici) nu este întotdeauna bine cunoscut şi de aceea, în multe
situaţii, mămicile schimbă alimentaţia copiilor sau consultă doctorul, ori cer
sfatul farmacistului chiar dacă aceştia nu suferă nicio tulburare digestivă.

Nutriţia copiilor mici 47

 Prietenii alimentaţiei celor mici
Legumele şi fructele nu trebuie să lipsească din meniul copiilor fiind
alimente complementare de diversificare însă acestea trebuie abordate
diferit .
Legumele au un rol major în dezvoltarea copiilor şi constituie baza pentru
mâncare putând fi combinate cu făinoase, carne sau brânză.
Consumul de legume la copii nu trebuie limitat ci, din contră, diversificat,
pe lângă clasicul morcov şi cartof putând fi folosiţi dovleceii, conopidă,
broccoli, ardeiul gras, spanacul, sfeclă.
Fructele sunt desertul ideal şi delicios care satisface din plin nevoia de
dulce a celor mici. Pentru ca micuţul să ia tot ce este mai sănătos din fructe,
acestea trebuie consumate ca atare, proaspete, sub formă de piure sau în
compot.
Transformarea în suc, chiar dacă este preparat în casă, micşorează calităţile
nutritive ale fructelor şi poate duce la obezitate. Sucul de fructe nu satură,
iar organismul îl percepe ca pe un lichid şi nu ca aliment hrănitor.
Fructele sunt desert, iar copiii trebuie să le consume zilnic, dar în cantitate
limitată.

48 Nutriţia copiilor mici

 De ce suntem diferiţi?
Copiii mici, cu vârste între 1 şi 3 ani, au nevoi nutriţionale mult mai mari
decât noi adulţii pe kg corp, pentru ca au un ritm de creştere şi dezvoltare
mai accelerat.
De exemplu, pe kg corp copiii mici au nevoie de o cantitate dublă de calciu,
de 5 ori mai mult fier, de 3 ori mai mult iod şi cu 50% mai multe proteine
decât adulţii.

Nutriţia copiilor mici 49

 De ce are nevoie copilul mic în alimentaţia sa?

Alimentaţia este foarte importantă pentru creşterea şi

dezvoltarea optimă a copilului mic şi trebuie să acopere
necesarul zilnic de substanţe nutritive:

• glucidele lente (carbohidraţii complecşi) provin din legume şi

făinoase, stau la baza dietei celor mici şi reprezintă sursa de energie a
organismului. Laptele este şi el o sursă de glucide;

• glucidele rapide sunt zahărul, mierea şi fructoza din fructe. Cu

excepţia fructelor care conţin şi alte substanţe nutritive (fibre, vitamine,
minerale), în zahăr şi miere există doar calorii “goale” care nu
contribuie cu nimic la creşterea sănătoasă a copiilor, ci duc la obezitate.

• proteinele reprezintă materia primă din care se formează şi cresc toate

celulele. Proteine de calitate înaltă există în ou, carne, peşte, brânză
slabă. Alimentaţia copiilor trebuie să conţină carne de porc slabă, carne
de curcan, carne de vită şi peşte de minim 2 ori pe săptămână.

• grăsimile sunt esenţiale pentru dezvoltarea copiilor mici, pe lângă

aportul de energie acestea intră în structura creierului care este format
în principal din lipide. Dieta copiilor trebuie să conţină acizii graşi
esenţiali omega-3 (peşte gras) şi omega-6 (ulei vegetal).

50 Nutriţia copiilor mici

• vitaminele necesare copiilor pot fi asigurate printr-o dietă
diversificată. Foarte importante sunt vitaminele A şi D care se găsesc
în laptele integral, unt şi ficat.

• mineralele esenţiale la copii sunt calciul şi fierul. Creşterea şi

consolidarea sistemului osos se face printr-un aport optim de calciu
şi cea mai bună sursă este laptele. Copiii trebuie să bea minim 500ml
de lapte în fiecare zi.
Fierul este elementul responsabil de hrănirea tuturor celulelor. În
dieta copiilor sursele optime de fier sunt produse animale (ficat,
carne slabă de porc sau de vită, pulpă de curcan).

• apa trebuie să fie consumată din abundenţă de copii.

Metabolismul lor accelerat are nevoie de apă şi ea nu poate fi
inlocuită cu suc de fructe sau lapte.

Nutriţia copiilor mici 51

 Pe lângă produsele alimentare de bază, important pentru
alimentaţia celui mic este şi modul de preparare al acestora.

VARIANTE PRIETENOASE ŞI SĂNĂTOASE DE GĂTIT:

• mezelurile pot fi înlocuite cu carne gătită la cuptor sau la grătar, care poate fi
folosită şi rece, tăiată în felii subţiri
• ierburile aromate, usturoiul şi ceapa trebuie să înlocuiască alimentele sub
forma de praf, cu multe E-uri, sare şi zahăr. Alimentele naturale au suficient
gust, ele nu trebuie îmbunătăţite sau intensificate cu ajutorul condimentelor.
• mâncarea gătită la cuptor, înăbuşită sau fiartă este la fel de gustoasă ca cea
prăjită, însă se digeră mai uşor şi este mai sănătoasă. Uleiul eliberează produşi
toxici prin prăjire şi are un aport mare de calorii. Lichidul în care a fiert carnea
sau legumele trebuie consumat şi el deoarece este bogat în minerale şi
vitamine.
• ciorba este ideală pentru copii, conţine toţi nutrienţii necesari unei
alimentaţii sănătoase (glucide, proteine, vitamine, minerale şi apă) iar
asocierea acestora într-un singur fel de mâncare le sporeşte efectele benefice.
• chiar dacă necesită puţin efort, iaurtul cu fructe, orezul cu lapte sau
compoturile sunt mai gustoase şi mai sănătoase dacă sunt pregătite în casă.
• mămăliga este sănătoasă şi hrănitoare, poate fi o alternativă perfectă pentru
pâine.
• uleiul de măsline şi untul sunt grăsimile recomandate copiilor, ele vor
fi adăugate în mâncare după ce aceasta a fost luată de pe foc (trebuie
consumate “crude ”, nepreparate termic).

52 Nutriţia copiilor mici

 Duşmanii alimentaţiei celor mici
Am fost crescuţi cu convingerea că
un copil gras este obligatoriu frumos
şi sănătos, iar mămicile sunt fericite
atunci când cel mic mănâncă tot
din farfurie. Prezenţa dulciurilor în
alimentaţia copiilor este considerată
nu doar necesară ci obligatorie pentru
a satisface aşa-zisele pofte ale celui
mic.
Obiceiurile moştenite şi tradiţiile
ţin de trecut, însă este momentul să
recunoaştem că un copil “bine crescut”
trebuie să aibă o greutate normală,
să mănânce echilibrat, să fie învăţat
să-i placă ceea ce este sănătos, să facă
mişcare în aer liber şi să fie iubit şi
răsplătit, altfel decât cu dulciuri.

Nutriţia copiilor mici 53

 Sunt multe produse “capcană” pe care le oferim celor mici, fără să
fim conştienţi de conţinutul lor mai puţin benefic în alimentaţia unui
copil. Astfel de produse neprietenoase sunt:

• iaurtul cu fructe cumpărat din comerţ, datorită conţinutului crescut

de zahăr, este mai degrabă un desert decât un produs lactat
• mezelurile au un conţinut crescut de grăsime şi nu trebuie folosite
pe post de carne. Cantitatea de proteină din salam, cremvuşti şi alte
tocături este redusă, ingredientul de bază fiind slănina
• carnea de pui este inferioară din punct de vedere nutritiv celei de
porc, vită sau curcan deoarece puii sunt crescuţi intensiv, cu mulţi
hormoni. Reduceţi consumul de carne de pui, dacă nu sunt crescuţi
în condiţii naturale
• caşcavalul şi brânza topită conţin multă grăsime (25-45%) şi sunt
bogate în calorii. Laptele integral şi brânzeturile slabe sunt sursele
de calciu pentru copii
• Fulgii de cereale şi biscuiţii ascund, sub aspectul de produse
făinoase, un conţinut mare de zahăr.
Limitaţi aportul de zahăr din alimentaţia copiilor şi nu folosiţi
mierea pe post de îndulcitor. Evitaţi să îndulciţi mâncarea
copiilor adăugând zahăr sau miere.
Sfaturile v-au fost oferite de Dr. Mihaela Bilic

54 Nutriţia copiilor mici

 Nutriţia pentru începători

Cu toţii obţinem beneficii dacă avem o dietă sănătoasă şi echilibrată

însă în cazul sugarilor şi copiilor mici alimentaţia corectă, adecvată are
un rol esenţial în creşterea şi dezvoltarea lor.

Micile lor corpuri au nevoie de toţi nutrienţii în proporţiile corecte

pentru a putea deveni adolescenţi şi, mai târziu, adulţi sănătoşi.

Principalii nutrienţi alimentari sunt glucidele, proteinele, grăsimile,

vitaminele şi mineralele.
Aici vei găsi elementele de bază pe care trebuie să le cunoşti despre
fiecare categorie de substanţe nutritive. În ce produse alimentare
se găsesc şi care este cantitatea în care trebuie consumate pentru a
obţine o dietă echilibrată.

Niciun aliment nu acoperă de unul singur tot spectrul nutrienţilor,

în consecinţă o alimentaţie sănătoasă se bazează în primul rând pe
diversitate, varietate şi asocieri între produse.

Nutriţia copiilor mici 55

 Glucide (Carbohidraţi)
Glucoza este singura sursă de energie pe care celulele o pot utiliza, întregul organism
funcţionează consumând glucoza.
Glucidele sunt cel mai adesea formate din lanţuri mai lungi sau mai scurte de glucoză, iar
alimentele bogate în glucide sunt cerealele şi făinoasele, legumele şi fructele.
Aportul caloric al glucidelor este de 4 kilocalorii/gram.
Glucide Cum acţionează Alimente
Simple (formate din 1-2 Se absorb rapid, Zahăr de orice culoare sau
molecule de glucoză) eliberează o cantitate provenienţă, miere, fructoză
mare de energie într-un din fructe
timp scurt
Complexe (formate din Se absorb lent, asigură Pâinea, cerealele, pastele
lanţuri lungi de glucoză un aport de energie de făinoase, orezul, mămăliga,
numite amidon) intensitate medie dar cu cartofii, fasolea boabe,
durată prelungită mazărea
Fibre (glucide complexe Îmbunătăţesc tranzitul Legume, fructe, tărâţe sau
care nu pot fi digerate intestinal cereale integrale
de organism)

Proteine
Proteinele sunt materia primă din care se formează, cresc şi se repară toate celulele şi ţesuturile
din organism.
Rolul lor principal este acela de structură, însă au şi aport energic 1 gram proteine = 4 calorii.
Proteinele sunt formate din aminoacizi şi o parte dintre ei nu pot fi sintetizati în corpul uman şi
trebuie aduşi prin alimentaţie de aceea se numesc aminoacizi esenţiali.

Proteine Ce sunt Alimente

De origine animală Proteine de calitate
înaltă, care conţin toţi
aminoacizii esenţiali
De origine vegetală Proteine incomplete
fără unul sau mai mulţi
aminoacizi esenţiali
Ouă, carne (porc, vită, miel,
curcan, pui), peşte, lapte şi
brânzeturi
Cereale (grâu, porumb) şi
legume (fasole, mazăre, linte,
soia, ciuperci)

56 Nutriţia copiilor mici

Grăsimi
Grăsimile alimentare reprezintă un concentrat de energie (9 calorii/gram) şi sunt formate din acizi
graşi de 2 feluri: saturaţi sau nesaturaţi. Grăsimile saturate consumate în cantitate mare cresc riscul
de boli cardiovasculare şi se găsesc în produsele animale (slănină, unt, brânză) în timp ce grăsimile
nesaturate sunt sănătoase şi provin din uleiuri vegetale. Singura excepţie este grăsimea de peşte, o
grăsime nu doar nesaturată dar şi bogată în acizi graşi esenţiali.

Grăsimi Acţiuni Alimente

Saturate Consumate în exces duc la boli
cardiovasculare, diabet, obezitate,
colesterol crescut în sânge. În
grăsimea saturată se află depozitele
de vitaminele A şi D ale corpului .
Mononesaturate Rol protector cardiovascular
Polinesaturate de Acizii graşi esenţiali omega 3 asigură
origine animală dezvoltarea cerebrală şi buna
funcţionare a întregului organism
Polinesaturate de Acizii graşi esenţiali omega 6
origine vegetală consumaţi în exces cresc inflamaţiile
şi riscul de boli
Carne împanată, tocături,
mezeluri, pielea de pui şi de
curcan, lapte, unt, smântână,
brânzeturi, ouă, ciocolată)
Ulei de măsline, avocado,
alune, nuci
Peşte gras (somon, ton,
sardine, macrou, hering) şi
laptele matern
Ulei de floarea soarelui,
maioneză, margarină, produse
de patiserie şi cofetărie

Nutriţia copiilor mici 57

 Vitamine
Vitaminele pot fi solubile în grăsime (liposolubile) sau solubile în apă (hidrosolubile).
Vitaminele liposolubile (vitamina A,D,E) se pot acumula în depozitele de grăsime din
organism. Vitaminele hidrosolubile (vitamina C şi grupul de vitamine B) nu au risc de
supradozare pentru că se dizolvă în apă, iar excesul ajunge în urină.
Vitaminele sunt de obicei sensibile la aer (se oxidează sau se râncezesc) şi la căldură
(temperatura ridicată le distruge).
Vitamine Ce acţiuni are! Alimente
A Susţine sănătatea ochilor, a pielii şi mucoaselor, a Fără legume verde închis
oaselor şi dinţilor, creşte rezistenţa la boli
D Asigură mineralizarea oaselor şi dinţilor şi susţine Peşte gras. Expunerea la soare
absorbţia calciului din alimente stimulează sinteza de vitamina D
în piele
E Efect antioxidant, scade procesele nocive din Ulei vegetal
organism şi creşte rezistenţa la boli
C Participă la sinteza de colagen din piele, oase, vase Toate legumele şi fructele
de sânge, este antioxidantă, creşte imunitatea şi proaspete (este distrusă prin gătit)
absorbţia fierului din alimente
B1 Participă la sinteza de colagen din piele, oase, vase Produse fainoase, carne de porc,
(tiamina) de sânge, este antioxidantă, creşte imunitatea şi mazăre, cartofi
absorbţia fierului din alimente
B2 Susţine metabolismul energetic, asigură sănătatea Lapte, ficat, brânză proaspătă,
(riboflavina) ochilor şi a pielii carne de porc, spanac
B3 Susţine metabolismul energetic, asigură sănătatea Ficat de pasare, ton, carne de porc,
(niacina) ochilor şi a pielii cereale, cartofi
B6 Susţine metabolismul energetic, asigură sănătatea Ficat de pasare, ton, carne de porc,
ochilor şi a pielii, susţine formarea hemoglobinei cereale, cartofi
Acid folic (B9) Participă la sinteza de celule noi, asigură creşterea Ficat, fasole, linte, sfeclă, spanac,
şi dezvoltarea ţesuturilor şi în special a sistemului cereale îmbogăţite
nervos
B12 Împreună cu acidul folic, participă la sinteza de Ficat, sardine, carne roşie (porc,
(ciancobalamina) celule noi şi susţine sănătatea nervilor vita), ton, brânză proaspătă

58 Nutriţia copiilor mici

Minerale
Mineralele majore (calciu, magneziu, potasiu, fosfor) sunt folosite de organism in cantitate
mare. Mineralele minore (fier, zinc, cupru) sau oligoelementele sunt necesare in cantitati
foarte mici.

Minerale Acţiuni Alimente

Calciu Asigură mineralizarea oaselor şi a dinţilor,
participă la contracţia tuturor muşchilor
(inclusiv a inimii), asigură funcţionarea
nervilor şi creşte apărarea în faţa bolilor
Fosfor Împreună cu calciu întăreşte oasele şi dinţii,
asigură funcţionarea membranelor celulare
şi participă la sinteză de material genetic
nou
Magneziu Participă la mineralizarea oaselor, la sinteza
de proteine, asigură contracţia musculară,
funcţionarea sistemului nervos şi întăreşte
imunitatea
Potasiu Menţine echilibrul de lichide din corp şi
schimbul de substanţe între celule, asigură
transmiterea impulsului nervos şi contracţia
muşchilor, participă la sinteza de proteine
Fier Face parte din hemoglobină, pigmentul din
globulele roşii ale sângelui. Asigură aportul
de oxigen şi nutrienţi la toate celulele din
corp.
Zinc Asigură sinteza de hormoni, enzime,
proteine şi material genetic. Întăreşte
imunitatea şi participă la dezvoltarea
aparatului genital la băieţi
Cupru Împreună cu fierul intră în structura
hemoglobinei care transportă oxigenul la
celule
Lapte şi produse lactate, peşti
mici cu tot cu oase (sardina),
broccoli, apă minerală, fasole
boabe, mazăre
Produse de origine animală
Cereale integrale, legume cu
frunze verzi, nuci, alune, cacao,
ciocolată
Carne, lapte , fructe, legume,
cereale integrale
Carne de porc, vită, miel, pulpe
de pui şi curcan, legume cu
frunze verzi
Carne, peşte, lapte, cereale
integrale
Organe (ficat), carne, peşte, nuci,
seminţe

Nutriţia copiilor mici 59

 Alţi nutrienţi importanţi
Probabil aţi auzit despre fitonutrienţi şi antioxidanţi. Aceşti compuşi beneficiază
din ce în ce mai mult de atenţie deoarece cercetările arată că au multe beneficii
asupra sănătăţii. Nu sunteţi sigur ce sunt?
Iată o scurtă prezentare:
Nutrienţi Ce sunt Alimente
Fitonutrienţi Substanţe existente în Toate fructele, legumele,
plante, despre care se crede cerealele
că pot preveni cancerul şi
pot scădea riscul bolilor de
inimă
Antioxidanţi Vitamine (vitamina A-C-E), Fructe, legume, cereale,
minerale (seleniu, zinc, etc) alimente îmbogăţite
care previn bolile şi cresc
imunitatea

Unele din alimentele menţionate ca surse de

nutrienţi sunt destinate copiilor mai mari şi
pot fi alergenice sau pot prezenta riscuri de
sufocare pentru sugari.
Consultaţi medicul pediatru înainte de a
începe să hrăniţi copilul cu un nou aliment.

60 Nutriţia copiilor mici

Ce probleme pot apărea
în nutriţia sugarilor şi
copiilor mici?

Dacă mâncarea nu este adecvată nevoilor şi capacităţii

digestive a copilului pot apărea o serie de probleme, dintre
care cele mai frecvente sunt constipaţia şi diareea. Aceste
tulburări pot fi foarte îngrijorătoare, chiar istovitoare
pentru părinţi şi pot face viaţa grea pentru întreaga familie:
nopţi nedormite şi bebeluşi agitaţi care refuză să mănânce
sau care au o digestie dificilă.

61
 Constipaţia
Constipaţia este una dintre cele mai frecvente tulburări digestive la copii şi
poate determina disconfort sugarului.

Problemele care apar nu se referă neapărat la numărul de scaune pe care le

are sugarul într-o zi, întrucât acestea diferă de un copil la altul.

Este mai degrabă o tulburare a aspectului scaunului: materii fecale foarte

ferme sau dure, asociate cu un tranzit intestinal lent.

Un copil care are această problemă poate fi uşor observat prin încordarea sau
prin semnele de durere pe care le arată atunci când are scaun.

Un scaun tare poate produce răni, iar copilul poate

perpetua starea de constipaţie datorită dorinţei de a
evita durerea!

62
Cum poţi alina un sugar care
suferă de constipaţie:

• încurajarea activităţii fizice a copilului prin mişcarea picioarelor ca şi cum

ar pedala, atunci când stă întins pe spate sau prin încurajarea lui de a se târî
mai mult

• masarea blândă a burticii, cu mişcări circulare, timp de câteva minute

• sporirea cantităţii de fibre din alimentaţie (cereale, portocale, caise, varză,

spanac)

• reducerea cantităţilor de alimente care încetinesc tranzitul intestinal

(morcovi, orez, banane)

• asigurarea unei cantităţi suficiente de lichide (apă, suc de pere sau prune)

63
 Cum poţi alina un sugar care
suferă de constipaţie:
Dacă copilul este constipat un timp neobişnuit de lung sau dacă se
observă semne repetate de durere, atunci este importantă o discuţie cu
medicul. Nu trebuie niciodată încercat un remediu nerecomandat medical,
nici dacă este unul naturist!

64
Diareea
Diareea se caracterizează prin scaune frecvente şi anormal de
moi sau chiar lichide.
Copii care suferă de această tulburare se pot deshidrata rapid
şi, de aceea, este importantă monitorizarea cantităţii de lichide
pe care o bea. Medicul trebuie consultat rapid dacă se observă
semne ale deshidratării cum ar fi gura uscată sau absenţa urinării
timp de 6-8 ore.

Cum poţi alina un sugar care suferă de diaree:

• suplimentarea lichidelor pentru a impiedica apariţia deshidratării
• oferirea de alimente care încetinesc tranzitul intestinal (morcovi fierţi,
banane, orez)
• evitarea alimentelor care duc la accelerarea tranzitului intestinal (prune,
portocale, spanac)
• evitarea băuturilor îndulcite şi a sucurilor de fructe nediluate

65
 Când trebuie consultat medicul?
Dacă starea sugarului nu este pasageră şi nu se ameliorează rapid, trebuie
consultat medicul pentru depistarea diareei de cauza infecţioasă şi pentru
prevenirea agravării acestei tulburări.

Comportamentul alimentar al copilului şi, implicit, al viitorului adult este cel cu

care îl obişnuiesc părinţii săi. Gustul se educă în funcţie de obişnuinţe, iar cel
mic îşi va dezvolta preferinţa pentru mâncarea sănătoasă dacă avem grijă să îi
oferim tot ce este mai bun atunci când are nevoie.

66
Împreună pentru o generaţie mai sănătoasă