REVISTA PRESEI 22.02.

2019
Contents
Premierul Dăncilă a discutat cu ministrul german al Economiei şi Energiei despre proiectele în
parteneriat public-privat ......................................................................................................................... 1
USR doreşte eliminarea impozitului pentru salariul minim şi CAS progresiv în funcţie de vârstă ......... 3
Legea privind stabilirea bazei de calcul al contribuţiei de asigurări sociale datorate de angajatori,
trimisă la reexaminare ............................................................................................................................ 4
Borbely: Un comitet interdepartamental se va ocupa de implementarea Strategiei pentru Dezvoltare
Durabilă 2030 .......................................................................................................................................... 6
#Romania2019.eu/Malmstrom: Dacă OMC se prăbuşeşte, ar exista consecinţe catastrofale în
economie ................................................................................................................................................ 6
Chiriţoiu: Cei care-şi recunosc vina la Consiliul Concurenţei ar putea primi imunitate şi în faţa
Parchetului .............................................................................................................................................. 8
#Romania2019.eu/ Statele membre UE au aprobat acordul obţinut de România privind Directiva
Copyright ................................................................................................................................................. 8
Ministrul pentru Mediul de Afaceri: România pierde 300 milioane euro pentru că IMM-rile nu
completează bine documentele ........................................................................................................... 10
Primăria Capitalei: Falimentul RADET este iminent. Vrem să înfiinţăm o altă societate,
Termoenergetica Bucureşti/ Consilier: Soluţia aparţine PSD, nu PNL .................................................. 10
Comisia Europeană, despre dosarul care-l vizează pe Timmermans: Autorităţile române n-au
jurisdicţie............................................................................................................................................... 11
România ar putea adera la încă o organizaţie europeană .................................................................... 12
Bătaie pe locurile de muncă la o fabrică de sisteme de siguranţă auto, în Gorj. Mii de persoane şi-au
depus CV-ul ........................................................................................................................................... 13
Protest al magistraților vineri, pe treptele Palatului de Justiție din Capitală, anunțat de procurorul
DNA din dosarul Tel Drum-Dragnea...................................................................................................... 14
Sute de concedieri după ce mai multe companii pun lacătul pe uşă ................................................... 15
PENSII ȘI SALARII 2019. Schimbări de ultimă oră.................................................................................. 16
Fuga de poştă: Din lipsă de personal, în unele localităţi din Bihor nu mai ajunge niciun poştaş ......... 16

Premierul Dăncilă a discutat cu ministrul german al

Economiei şi Energiei despre proiectele în parteneriat public-
privat
Sursa: Agerpres
Premierul Viorica Dăncilă a avut o întrevedere cu ministrul Economiei şi Energiei al Republicii Federale
Germania, Peter Altmaier, cei doi oficiali discutând despre relaţiile economice dintre cele două state,
atragerea de noi investiţii şi participarea companiilor germane la realizarea de proiecte în parteneriat public-
privat, informează un comunicat transmis, vineri, AGERPRES de Biroul de presă al Guvernului.

Potrivit sursei citate, discuţia desfăşurată joi a reliefat stadiul "excelent" al cooperării economice dintre cele
două state, fiind evidenţiat în acest sens cursul ascendent şi echilibrat al schimburilor comerciale şi poziţia
Germaniei în topul investitorilor de pe piaţa românească.

Premierul a evocat situaţia economică a României, "o ţară cu o economie competitivă", cu oportunităţi de
investiţii "constante" şi "perspective stabile de creştere", care pot fi fructificate inclusiv de investitorii
germani, se arată în comunicat.

"Cei doi oficiali au agreat că relaţiile economice reprezintă un catalizator al parteneriatului care leagă cele
două state, reieşind că potenţialul acestei relaţii este important şi că trebuie folosit integral prin atragerea de
noi investiţii, mai ales în sectoarele de viitor (inovaţia, noile tehnologii), dar şi prin participarea companiilor
germane la realizarea de proiecte în parteneriat-public privat", relatează comunicatul citat.

Totodată, a fost subliniat rolul însemnat al capitalului uman pe baza căruia se întemeiază dinamica şi
potenţialul raporturilor economice bilaterale.

De asemenea, a fost remarcată importanţa Comisiei mixte pentru etnicii germani din România şi a comisiilor
economice mixte ale României cu landurile Bavaria, Baden-Wurttemberg şi, mai nou, Hessen în dezvoltarea
parteneriatului economic şi social româno-german, evidenţiază comunicatul Guvernului.

Întrevederea a prilejuit şi un schimb de opinii pe teme europene, prim-ministrul punctând rolul României în
calitate de preşedinţie rotativă a Consiliului Uniunii Europene.

Viorica Dăncilă a arătat deschidere pentru o colaborare fructuoasă cu autorităţile centrale şi de land ale
Germaniei pe parcursul acestui exerciţiu european, amintind susţinerea constantă a Germaniei pentru
parcursul euroatlantic al României.

Conform comunicatului, premierul a arătat că principalul obiectiv al Preşedinţiei României la Consiliul UE

este acela de a contribui la avansarea agendei europene, în acest sens fiind înregistrate deja progrese
"substanţiale" pe un număr considerabil de dosare cu impact direct asupra cetăţenilor.

Dăncilă a subliniat, de asemenea, că unul dintre obiectivele majore ale Preşedinţiei României la Consiliul
UE este acela de a promova o "Europă a Convergenţei", în scopul unei dezvoltări durabile şi echitabile pentru
toţi cetăţenii şi statele membre. Din această perspectivă, consolidarea pieţei unice europene şi asigurarea unei
funcţionări optime a acesteia trebuie să reprezinte, în continuare, unul din principalele paliere de acţiune la
nivel european, mai menţionează comunicatul Guvernului.
USR doreşte eliminarea impozitului pentru salariul minim şi
CAS progresiv în funcţie de vârstă
Sursa: Agerpres

Eliminarea impozitului pentru salariul minim şi scutirea de CAS până la vârsta de 21 de ani, urmată de o
creştere anuală cu cinci puncte procentuale până la cota de 25%, sunt câteva dintre obiectivele care vor face
parte din programul de guvernare al Uniunii Salvaţi România.

Precizările au fost făcute joi de deputatul Claudiu Năsui şi consilierul preşedintelui USR pe programul de
guvernare al partidului, Andrei Caramitru.

"Munca în România este extrem de taxată, avem cele mai mari taxe pe muncă din Europa de Est şi lucrul
acesta noi considerăm că trebuie să se schimbe. Ceea ce vizăm pe termen lung este să nu mai fie impozitat
salariul minim deloc. Pe termen scurt avem o serie de măsuri. De exemplu, un CAS progresiv pentru tineri -
pentru că tinerii oricum nu constituie o parte foarte mare a forţei de muncă şi au dificultăţi de integrare în
piaţa muncii. (...) Noi considerăm că este absolut esenţial să menţinem cota unică, dar să existe un prag sub
care nu se plătesc impozite. Adică, să nu se mai impoziteze sărăcia. Iar pentru a ajunge acolo propunem un
sistem gradual. Un CAS care să fie mai mic, de exemplu, pentru tineri, fără impozit pe venit pentru salariul
minim şi, gradual, eliminat CAS şi CASS pentru salariul minim", a precizat Năsui, membru în Comisia pentru
buget a Camerei Deputaţilor.

El a menţionat că aceste măsuri ar urma să aibă un impact de câteva zeci de miliarde, dar care ar putea fi
acoperit prin tăierea pensiilor speciale şi a banilor destinaţi Programului Naţional de Dezvoltare Locală.

"Impactul măsurilor acestea este mare, dar şi lucrurile pe care vrem să le tăiem din buget sunt de asemenea
mari. Noi am spus întotdeauna: fără pensii speciale. (...) PNDL a avut credite de angajament în 2017 de 30
de miliarde de lei. Toate acestea, dacă le tăiem, dintr-odată sunt bani. Cheltuielile statului român în 2018 au
crescut cu 46,3 de miliarde de lei. Măsurile pe care le propunem noi au impact de câteva zeci de miliarde,
dar acela este foarte sustenabil, în condiţiile în care tăiam din alte părţi, de tipul PNDL", a explicat el.

USR doreşte de asemenea o reformă "radicală" a ANAF, prin profesionalizare şi depolitizare, prin
implementarea unor metode de analiză informatică din bazele de date ale statului pentru firme, administratori
şi persoane cu venituri sau active importante. Un alt obiectiv este standardizarea procedurilor de analiză şi
control.

Foto: (c) SIMION MECHNO / AGERPRES FOTO

"Noi nu avem atât de mult o problemă de taxe mici, cum ni se mai spune mai ales din zona social-democrată,
avem o problemă cu colectarea. Noi avem taxe chiar mai mari decât în alte locuri. Impozitul pe profit în
România e 16%, în Bulgaria e 10%, în Irlanda e 12,5%. Noi avem o impozitare mare. Problema e că avem o
administraţie fiscală care acţionează fie foarte selectiv, fie total ineficient", a precizat Năsui.
Andrei Caramitru a adăugat că, din cauza faptului că munca este atât de taxată, mulţi români preferă să
lucreze în străinătate şi este încurajată evaziunea fiscală.

"Dacă eşti patron de restaurant şi angajezi cu carte de muncă un chelner în Bucureşti, acel om nu va veni sub
500 de euro pe lună. Aceasta te va costa pe tine, din cauza taxelor pe muncă, 1.000. Dacă angajezi pe salariul
minim un chelner în Paris cu 1.200 de euro, îi rămân în buzunar aproape 1.200 de euro. (...) Oamenii pleacă
din România în Europa de vest pe salarii cam de două ori mai mari, nu de 20 de ori. Or, noi nu ne vom putea
alinia ca salarii nete la Europa cu taxarea aceasta, pentru că, dacă tu taxezi cu 50%, iar ei cu 15%, cum vom
putea ajunge la salarii similare şi să stopăm emigrarea? Deci, rămâne o tematică extrem de importantă pentru
dezvoltarea forţei de muncă, dar şi a IMM-urilor, pentru că salariile mici sunt plătite în special de IMM-uri",
a spus el.

Vorbind despre impactul măsurilor propuse de USR, Caramitru a atras atenţia asupra faptului că în prezent,
în cadrul bugetului, banii sunt orientaţi spre "multe zone de ineficienţă" şi că pot fi realizate intervenţii
punctuale în vederea dezvoltării economiei.

"Dacă vă uitaţi pe structura bugetului, unde se duc banii, sunt atât de multe zone de ineficienţă, bani aruncaţi,
lipsă de colectare a ANAF, că trebuie doar reglate câteva puncte, se pot face nişte operaţiuni chirurgicale
inteligente în sistem, pentru a reuşi să finanţăm, să dezvoltăm economia. Deci, nu vorbim despre reduceri de
pensii, reduceri de salarii la stat pentru toată lumea. În niciun caz. Trebuie în primul rând ANAF să colecteze
mai mult - şi va putea, dacă taxele sunt mai mici, pentru că lumea va fi dispusă să plătească nişte taxe
minimale, câtă vreme înţelege că şi primeşte ceva în schimb", a afirmat el.

Caramitru consideră că proiectul actual de buget reflectă o "viziune etatistă supracentralizată" în jurul unei
nomenclaturi.

"Bugetul care a fost prezentat de PSD este doar o versiune mai extremă a multor bugete care au fost făcute
în timp, sub diverse guvernări. Practic, întotdeauna este favorizat mediul public, cu salarii din ce în ce mai
mari. Însă nu trebuie puşi toţi bugetarii în aceeaşi găleată, pentru că majoritatea banilor, de fapt, se duc în
pensii speciale - au crescut deja la 13 miliarde. Cei care au pensii speciale au şi job-uri la stat, în paralel, deci
trebuie să multiplicaţi cam de două ori suma. Plus, salarii foarte mari în anumite zone de directori, consilieri,
administraţie publică centrală... Dacă vă gândiţi, într-un mod simplu, statul favorizează de fapt o nouă
nomenclatură de 100-150.000 de oameni în care se aruncă cu bani foarte mulţi. Şi un pic, sigur, îi cresc şi pe
ceilalţi, să nu se supere. Dar de fapt acolo se duc banii. Nu se duc pe pensiile mici, nici pe salariile profesorilor
începători - ele au crescut, dar totuşi sunt în continuare foarte mici", a susţinut Andrei Caramitru.

Alte obiective ale USR sunt: reducere de 50% a impozitelor şi contribuţiilor în primii trei ani pentru angajaţii
care se întorc din diaspora sau care îşi mută domiciliul în România la cel puţin 150 de kilometri faţă de un
nou angajator; scutire impozite şi contribuţii pentru ucenici/elevi în filiera profesională, dacă angajatorul
oferă cursuri încorporate în programa de bacalaureat profesional; eliminarea taxării profitului reinvestit.

Legea privind stabilirea bazei de calcul al contribuţiei de

asigurări sociale datorate de angajatori, trimisă la
reexaminare
Sursa: Agerpres
Preşedintele Klaus Iohannis solicită Parlamentului reexaminarea Legii privind aprobarea Ordonanţei
Guvernului nr. 4/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

Şeful statului arată în cererea de reexaminare transmisă, joi, preşedintelui Camerei Deputaţilor, Liviu
Dragnea, că legea vizează stabilirea bazei de calcul al contribuţiei de asigurări sociale datorate de persoanele
fizice şi juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora, atât pe perioada în care persoanele
fizice care realizează venituri din salarii ori asimilate salariilor desfăşoară activitate, cât şi pe perioada în care
acestea beneficiază de concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate. Astfel, potrivit normelor
prevăzute prin legea transmisă la promulgare - ce aprobă fără modificări prevederile Ordonanţei Guvernului
nr. 4/2007 - sunt modificate şi completate dispoziţiile art. 140, precum şi cele ale art. 158 din Codul fiscal,
în sensul că baza lunară de calcul pentru contribuţia de asigurări sociale este suma câştigurilor brute prevăzute
la art. 139 din Codul fiscal, realizate de persoanele fizice care obţin venituri din salarii sau asimilate salariilor
asupra cărora se datorează contribuţia individuală.

"Evenimentele legislative survenite între momentul emiterii de către Guvern a Ordonanţei nr. 4/2017 şi cel
al transmiterii spre promulgare a Legii privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 4/2017 fac însă necesară
reexaminarea acestei legi de către Parlament, astfel încât să fie respectate cerinţele de claritate şi
predictibilitate a normelor juridice", spune preşedintele Iohannis.

El precizează că acest act normativ a fost adoptat de Parlament pe 28 noiembrie 2018, iar ulterior a fost
sesizată Curtea Constituţională. Şeful statului menţionează că prin decizia care i-a fost transmisă pe 14
februarie Curtea Constituţională a constatat că Legea privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 4/2017
este constituţională în raport cu criticile formulate.

Preşedintele Iohannis arată că, faţă de forma prevăzută de Ordonanţa Guvernului nr. 4/2017, dispoziţiile art.
140 şi art. 158 din Codul fiscal au suferit ulterior alte modificări legislative.

Astfel, el menţionează că prin OUG nr. 79/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind
Codul fiscal şi respectiv prin OUG nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor
publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor
termene, dispoziţiile art. 140 din Codul fiscal au fost succesiv modificate - având un alt conţinut juridic faţă
de cel din Ordonanţa Guvernului nr. 4/2017 - iar dispoziţiile art. 158 din aceeaşi lege au fost abrogate. El
arată că până la această dată, OUG nr. 79/2017 şi OUG nr. 114/2018 nu au fost aprobate prin lege, fiind încă
în dezbaterea Parlamentului.

"Faţă de aceste intervenţii legislative succesive se impune ca dispoziţiile legii transmise la promulgare să fie
reexaminate, astfel încât destinatarii normei juridice să aibă o reprezentare clară asupra normei aplicabile, în
prezent, în ceea ce priveşte baza de calcul al contribuţiei de asigurări sociale datorate. În această privinţă
apreciem că s-ar impune ca, pe lângă adoptarea unei reglementări coerente, Parlamentul să opteze pentru o
soluţie care să fie în acord cu principiile Codului fiscal, respectiv justeţea impunerii sau echitatea fiscală care
asigură ca sarcina fiscală a fiecărui contribuabil să fie stabilită pe baza puterii contributive, respectiv în
funcţie de mărimea veniturilor sau a proprietăţilor acestuia", spune Iohannis.

El solicită Parlamentului reexaminarea acului normativ.

"Necesitatea asigurării coerenţei legislative, precum şi stabilitatea raporturilor juridice impun reanalizarea
conţinutului normativ al Legii de aprobare a Ordonanţei Guvernului nr. 4/2017, corelativ cu cele ale OUG
nr. 79/2017 şi ale OUG nr. 114/2018, Parlamentul având obligaţia de a reglementa, într-o manieră tehnic-
legislativă adecvată şi fără echivoc, astfel încât să se asigure respectarea cerinţelor de claritate şi
previzibilitate ale legii", subliniază şeful statului.

Borbely: Un comitet interdepartamental se va ocupa de

implementarea Strategiei pentru Dezvoltare Durabilă 2030
Sursa: Agerpres

Consilierul de stat Laszlo Borbely, coordonator al Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă, a declarat
joi că va fi înfiinţat, foarte curând, un comitet interdepartamental, condus de premier, care va lua decizii în
privinţa implementării Strategiei Naţionale pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2030.

"Departamentul pe care îl conduc, după un an de discuţii în care ne-am întâlnit cu mai mult de 1.200 de
oameni, a finalizat Strategia de dezvoltare a României până în 2030. (...) După un an de discuţii cu toate
segmentele societăţii, inclusiv cu tinerii, am finalizat, în luna noiembrie, printr-o hotărâre de guvern, această
strategie. Greul acum începe, pentru că trebuie să concepem acea relaţie interinstituţională, care să o facă
fezabilă şi să putem implementa acest nou concept. Sunt 17 obiective, 169 de ţinte. (...) Vom înfiinţa în
curând un comitet interdepartamental, condus de prim-ministru, pentru că trebuie să se ia decizii în ceea ce
priveşte implementarea acestei strategii. Acest comitet va analiza de 2-3 ori pe an, cel puţin, cum
implementăm în diferite domenii, începând cu educaţia, terminând cu sănătatea, cu infrastructura, cu statul
de drept", a explicat Laszlo Borbely la Palatul Victoria, la începutul conferinţei "Contribuia asociaţiilor de
tineret la implementarea Strategiei Naţionale pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2030.

El a adăugat că va propune ca, pe lângă acest comitet interdepartamental, să fie înfiinţat şi un consiliu
consultativ, format din "înţelepţii neamului în ceea ce priveşte dezvoltarea durabilă", oameni foarte bine
pregătiţi din sfera academică, dintre cei care şi până acum au fost implicaţi în aceste activităţi, care să asigure
baza ştiinţifică, analize, studii pentru luarea unor decizii politice importante.

"Vom înfiinţa nuclee de oameni bine pregătiţi la diferite ministere, fără să fie posturi în plus neapărat, ci
oameni care au fost implicaţi şi până acum. În ce priveşte societatea civilă, sperăm să se înfiinţeze cât de
curând o coaliţie a societăţii civile pentru dezvoltare durabilă. Este foarte important segmentul în timpul
Preşedinţiei României şi, nu întâmplător, avem, de fapt, această şansă să dovedim că aducem plus valoare la
nivelul UE în ceea ce priveşte implementarea Agendei 2030. (...) Va fi un raport al Consiliului UE, un raport
care să spună cam cum concepe Uniunea Europeană viitorul ei până în 2030. (...) Nu întâmplător, avem
programat în timpul Preşedinţiei Consiliului o întâlnire importantă pe 16 aprilie, 40 de ţări, coordonatori ai
implementării Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă, vor veni din UE, Balcanii de Vest, Parteneriatul
Estic şi Asia Centrală şi vor veni peste 100 de reprezentaţi ai societăţii civile din diverse zone. Această
întâlnire va avea o declaraţie de la Bucureşti, prin care vom aduna tot ceea ce înseamnă experienţa altor ţări",
a menţionat Borbely.

#Romania2019.eu/Malmstrom: Dacă OMC se prăbuşeşte, ar

exista consecinţe catastrofale în economie
Sursa: Agerpres
Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC) trebuie reformată de urgenţă şi are nevoie să fie întărită, pentru
că în prezent există la nivelul ei o incapacitate de a lua decizii, a declarat joi seara, la Bucureşti, comisarul
european pentru Comerţ, Cecilia Malmstrom.

Reprezentantul european a avertizat că "în cazul în care OMC se prăbuşeşte, ar exista consecinţe catastrofale
în economie". UE trebuie să preia un rol de conducere în reforma OMC, a afirmat Cecilia Malmstrom.

Oficialul european a făcut aceste declaraţii în cadrul unei sesiuni de discuţii cu cetăţenii români, la care a
participat şi ministrul român pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, Ştefan Radu Oprea.

Reprezentantul Comisiei Europene a argumentat importanţa OMC prin faptul că multe state acordă subvenţii
masive propriilor industrii.

Pe de altă parte, Cecilia Malmstrom a susţinut că întreprinderile mici şi mijlocii sunt coloana vertebrală a
economiei europene, iar acestea trebuie să fie în centrul acordurilor de comerţ pe care Uniunea Europeană le
realizează.

"Trebuie să încurajăm IMM-urile să exporte, deşi unele nu vor să facă acest lucru", a adăugat Malmstrom.

Ministrul pentru Mediul de Afaceri, Ştefan Radu Oprea, a declarat că IMM-urile trebuie să ştie să extragă
avantajele acordurilor pe care UE le negociază. "Noi vrem să ajutăm IMM-urile care nu îşi permit să aibă
angajaţi specialişti în comerţ exterior", a afirmat Oprea.

În altă ordine de idei, Comisarul european pentru Comerţ s-a referit şi la ieşirea Marii Britanii din Uniunea
Europeană.

"Nu e clar dacă va exista un Brexit cu un acord sau fără. E greu de măsurat cât de mari vor fi pierderile. E ca
la un divorţ. Vor fi pierderi atât pentru UE cât şi pentru Marea Britanie, dar nu se cunoaşte cât de mari vor fi
pierderile financiare", a declarat Cecilia Malmstrom.

La rândul său, ministrul român pentru Mediul de Afaceri consideră că IMM-urile europene vor fi afectate
profund de Brexit. "Antreprenorii europeni speră că Brexit-ul nu se va întâmpla, asta am simţit eu în discuţiile
cu ei", a adăugat Oprea.

Comisarul european s-a referit la importanţa crucială a comerţului pentru cetăţenii europeni şi pentru români.

"36 de milioane de joburi din UE depind de exportul din Uniune către alte ţări. Vocea României se aude în
UE. Noi ascultăm ce spun cetăţenii, iar alegerile euro-parlamentare sunt cel mai important mod ca românii să
îşi facă auzită vocea la nivelul Comisiei Europene", a declarat Cecilia Malmstrom.

Ştefan Radu Oprea a replicat: "Mai important decât să fii auzit e să fii ascultat şi să fii înţeles".
Una din întrebările adresate de cetăţenii români comisarului european pentru Comerţ a vizat proiectul
gazoductului Nordstream.

"Trebuie să ne asigurăm ca interesele statelor naţionale nu sunt împotriva legilor europene. Vom monitoriza
Nordstream. Germania nu e prizoniera Rusiei prin Nordstream, acestea sunt cuvinte prea puternice.
Nordstream face parte din acel gen de proiecte care sunt alegerea statelor membre, noi verificăm procedurile",
a adăugat Cecilia Malmstrom.

Chiriţoiu: Cei care-şi recunosc vina la Consiliul Concurenţei

ar putea primi imunitate şi în faţa Parchetului
Sursa: Agerpres

O nouă directivă europeană, care trebuie transpusă în legislaţia naţională, prevede că agenţii economici care
îşi recunosc vina în faţa Consiliului Concurenţei şi sunt iertaţi de amendă să poată beneficia de imunitate şi
în faţa Parchetului, a declarat, joi, Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei, în cadrul
conferinţei PRIA Competition.

"Anul acesta prioritatea legislativă este transpunerea unei noi directive adoptate la începutul acestui an, care
nu schimbă pe fond nimic în legătură cu legislaţia de concurenţă, însă ce încearcă această directivă este să
armonizeze procedurile între statele membre, să putem colabora mai uşor. Totodată, mecanismele de
concurenţă să fie mai clare, la fel şi obiectivele la numire şi mai ales la schimbarea din funcţiile de
conducere", a spus Chiriţoiu.

El a susţinut că o modificare esenţială se referă la faptul că, odată ce primeşte imunitate la amenda Consiliului
Concurenţei, o companie poate fi exonerată şi de răspunderea penală.

"Nu mă aştept la schimbări mari, întrucât legislaţia română este deja destul de bine armonizată cu această
directivă. Unde văd o schimbare este legătura dintre clemenţă şi imunitate. Directiva spune că acolo unde
compania apelează la clemenţă şi primeşte imunitate la amendă, să primească imunitate şi în faţa Parchetului.
Mă aştept ca acest lucru să genereze discuţii interesante cu Parchetul", a spus Chiriţoiu.

Potrivit acestuia, 40% dintru companiile sancţionate anul trecut şi-au recunoscut vina, iar patru companii au
apelat la politica de clemenţă, care înseamnă recunoaşterea încălcării legislaţiei înainte de a fi demarată
investigaţia sau în stadiul incipient al acesteia şi care să ofere dovezi prin care Consiliul Concurenţei să
fundamenteze cazul.

"De ce nu avem mai multe cazuri de recunoaştere sau clemenţă? Poate deoarece companiile se cred
nevinovate şi atunci merg în instanţă. Dar şi poate pentru că avocaţii sunt reţinuţi de frica unei sancţiuni
penale. Poate reuşim să dăm încredere în oameni că, dacă ai clemenţă în faţa Consiliului Concurenţei, acest
lucru te acoperă şi pe partea de Parchet", a adăugat oficialul Concurenţei.

#Romania2019.eu/ Statele membre UE au aprobat acordul

obţinut de România privind Directiva Copyright
Sursa: Agerpres
Statele membre UE au validat miercuri, în cadrul reuniunii Comitetului Reprezentanţilor Permanenţi
(COREPER), acordul politic obţinut de România, în calitatea sa de ţară care deţine preşedinţia Consiliului
Uniunii Europene, cu Parlamentul European, privind reforma drepturilor de autor.

"Contribuind la buna funcţionare a pieţei unice digitale şi deblocând oportunităţi pentru creatori şi cetăţeni,
@EUCouncil sprijină acordul privind Directiva Copyright", anunţă pagina de Twitter a preşedinţiei
României a Consiliului UE. Potrivit site-ului romania2019.eu, acesta este un nou pas important în adoptarea
Directivei Dreptul de Autor în Piaţa Unică Digitală, un act legislativ care constituie, în prezent, unul dintre
cele mai dificile dosare în discuţie la nivel european.

Săptămâna trecută, reprezentanţii Comisiei Europene, ai Consiliului şi ai Parlamentului European au ajuns

la o înţelegere asupra unei versiuni comune a reformei Directivei Copyright. Potrivit acestei reforme, giganţii
internetului precum Google şi Facebook vor trebui să împartă veniturile cu industriile creative şi să înlăture
conţinutul protejat de copyright de pe YouTube sau Instagram, scrie miercuri Reuters, după acordul din
COREPER.

Proiectul de directivă abordează o gamă largă de chestiuni, care pot fi împărţite în trei categorii, informează
un comunicat postat pe site-ul preşedinţiei României a Consiliului UE.

Prima dintre ele se referă la adaptarea excepţiilor în materie de drepturi de autor la mediul digital şi la cel
transfrontalier. Practic, directiva introduce excepţii obligatorii de la drepturile de autor în scopul extragerii
de text şi de date, al activităţilor didactice online şi al conservării şi difuzării online a patrimoniului cultural.

A doua categorie se referă la îmbunătăţirea practicilor de acordare a licenţelor pentru a se asigura un acces
mai larg la conţinut. În acest sens, directiva prevede norme care facilitează exploatarea operelor care au
încetat să fie comercializate, emiterea de licenţe colective cu efecte extinse şi obţinerea drepturilor pentru
filme prin intermediul platformelor video la cerere.

Ultima categorie este cea are legătură cu realizarea unei pieţe funcţionale a drepturilor de autor.

Directiva introduce un nou drept pentru editorii de presă în ceea ce priveşte utilizarea digitală a publicaţiilor
lor de presă. Autorii operelor incluse în publicaţiile de presă în cauză vor avea dreptul la o cotă din veniturile
obţinute de editorii de presă rezultate din acest nou drept.

În ceea ce priveşte platformele de partajare de conţinut online, directiva clarifică cadrul juridic în care acestea
funcţionează. Aceste platforme vor trebui în principiu să obţină o licenţă pentru operele protejate prin drepturi
de autor încărcate de utilizatori, cu excepţia cazului în care sunt îndeplinite anumite condiţii prevăzute în
directivă.

De asemenea, directiva consacră dreptul autorilor şi al artiştilor interpreţi sau executanţi la o remuneraţie
corespunzătoare şi proporţională în momentul acordării de licenţe sau al transferării drepturilor lor, introduce
o obligaţie de transparenţă în ceea ce priveşte exploatarea operelor licenţiate şi un mecanism de ajustare a
remuneraţiilor, precum şi un mecanism de soluţionare alternativă a litigiilor. Dezvoltatorii de software sunt
excluşi de la aceste norme, precizează comunicatul citat.
Ministrul pentru Mediul de Afaceri: România pierde 300
milioane euro pentru că IMM-rile nu completează bine
documentele
Sursa: Mediafax

Ministrul pentru Mediul de Afaceri Ştefan-Radu Oprea a declarat, joi, că reprezentanţii Comisiei Europene
lucrează la o aplicaţie pentru simplificarea documentelor pe care trebuie să le completeze IMM-rile,
precizând că România pierde 300 milioane euro din cauză completării greşite a actelor.
"Am spus mereu că întreprinderile mici şi mijlocii trebuie să ştie să extragă beneficiile acestor acorduri pe
care UE le negociază. Aici este şi rolul nostru, al statelor membre, al celor care sunt implicaţi în acest
ecosistem, inclusiv al europarlamentarilor, de a explica foarte bine şi de a veni cu programe specifice în
fiecare ţară, astfel încât să putem să ajutăm IMM-urile care nu îşi pot permite să aibă angajaţi, angajaţi care
să fie specialişti în comerţ exterior. Probabil că rolul Camerelor de comerţ şi industrie trebuie să fie mult mai
prezent. Am avut reprezentanţii Comisiei care au explicat în faţa asociaţiilor patronale din România reunite
în Consiliul de export despre o aplicaţie la care lucrează în acest moment Comisia Europeană tocmai pentru
a facilita documentele pe care trebuie să le completeze în întreprindere mică şi mijlocie”, a declarat Ştefan
Radu Oprea la un eveniment, joi, numit „În dialog cu cetăţenii despre relaţiile comerciale ale UE” la care a
participat şi comisarul UE pentru comerţ Cecilia Malmström.

„Noi am făcut o socoteală în România şi pentru că nu completăm bine astfel de documente pierdem 300
milioane de euro. Deci beneficiile se pot vedea imediat, se pot cuantifica şi atunci cred că dacă lucrăm la
astfel de programe care să trezească interesul companiilor mici şi mijlocii de a fi prezente pe pieţe terţe, sigur
că vom câştiga cu toţii", a mai spus ministrul pentru Mediul de Afaceri.

Primăria Capitalei: Falimentul RADET este iminent. Vrem să

înfiinţăm o altă societate, Termoenergetica Bucureşti/
Consilier: Soluţia aparţine PSD, nu PNL
Sursa: Mediafax

CGMB va dezbate, marţi, un proiect care prevede înfiinţarea societăţii „Termoenergetica Bucureşti S.A” „în
scopul continuării serviciului de alimentare cu energie termică şi având în vedere falimentul RADET”, spun
reprezentanţii PMB. Potrivit lui Cristian Buşoi, noua societate va fi „RADET 2”.
Potrivit proiectului, scopul înfiinţării unie noi companii este „raportat la necesitatea de a conserva continuarea
şi funcţionarea serviciilor publice cu caracter economic, gestionate de întreprinderile publice înfiinţate,
precum şi raportat la obligaţia Municipalităţii de a furniza servicii publice cu caracter economic, absolut
necesare, esenţiale pentru asigurarea unui standard minim şi rezonabil de viaţă al locuitorilor din Municipiul
Bucureşti”, se arată în proiectul de hotărâre.

Practic, potrivit proiectului, se va supune spre aprobare divizarea prin transferul simultat al patrimoniului
Companiei Municipale Energetica, către alte două societăţi, printre care şi Termoenergetica. În nota de
fundamentare se arată că astfel se ţine cont şi de decizia definitivă a Curţii e Apel Bucureşti, prin care au fost
anulate hotărârile CGMB de înfiinţare a celor 22 de Companii Municipale.

„Scopul constituirii Societăţii Termoenergetica este prestarea şi furnizarea serviciului public de alimentare
cu energie termică (...) producere, transport, distribuţie şi furnizare a energiei termice”, se arată în proiect.
În expunerea de motive se menţionează faptul că falimentul RADET este iminent.

„Municipiul Bucureşti propune aprobarea înfiinţării Companiei Municpale Termoenergetica Bucureşti,

societate care să îndeplinească condiţiile unui Oparator Regional, dar şi condiţiile de atribuire directă a
contractului de delegare a activităţii de producere, distribuţie, transport şi furnizare a energiei termice, în
aceste condiţii, având în vedere iminenţa intrării în procedura falimentului a RADET”, se arată în expunerea
de motive semnată de primarul general, Gabriela Firea.

Preşedintele PNL, Cristian Buşoi, a declarat, joi, că această iniţiativă ar aparţine PNL.

„După aproape trei ani de timp pierdut şi bani irosiţi, primarul Firea a ajuns la soluţia PNL: înfiinţarea unei
noi companii, care să gestioneze sistemul de termoficare din Bucureşti. Trebuie subliniat însă un lucru. S-a
ajuns aici şi pentru că PNL a avut atitudinea firească şi corectă. După ce Compania Municipală Energetica a
fost declarată ilegală de către Curtea de Apel, PNL a respins propunerea administraţiei PSD-Firea de a încălca
hotărârea Instanţei şi a de a vota, din nou, pentru Compania Municipală Energetica”, a declarat, joi,
preşedintele PNL, Cristian Buşoi.

Potrivit acestuia, noua companie, Termoenergetica va fi un „RADET 2”, care va putea să atragă fonduri
europene. „Această companie nouă, un RADET2 (Termoenergetica, după cum a susţinut PNL), poate atrage
fonduri europene pentru investiţia în modernizarea reţelei şi este singura soluţie viabilă pentru buna
funcţionare a sistemului de termoficare din Capitală”, mai susţine Buşoi.

Consilier general PSD, despre compania care să preia atribuţiile RADET: Soluţia aparţine PSD, nu PNL

Orlando Culea, consilier general PSD, l-a contrazis, joi, pe preşedintele PNL Bucureşti, Cristian Buşoi, în
privinţa înfiinţării unoi noi companii care să preia atribuţiile RADET, în urma falimentului, spunând că
soluţia aparţine PSD şi că formaţiunea sa a cerut consens politic în această privinţă.

„Ceea ce a spus liderul PNL Buşoi, potrivit căruia soluţia pentru înfiinţarea celor două companii ar aparţine
PNL, nu, această soluţie aparţine PSD. Am avut chiar eu ideea, împreună cu un grup de consilieri, şi, la
momentul respectiv, ideea nu a fost împărtăşită şi de primarul general, însă, acum, s-a ajuns la concluzia că
este cea mai bună. Ideea aceasta era cunoscută de primarul general şi venea de la un grup de consilieri PSD.
Se vor înfiinţa două companii care vor prelua toate atribuţiile RADET-ului. Dacă sunt atât de specialişti cei
de la PNL, să zică şi cum vor stopa pierderile de pe reţea la momentul acesta, ca să nu mai existe pierderi pe
reţelele de distribuţie. Această soluţie era cunoscută de reprezentanţii partidului nostru şi noi am venit cu ea.
E adevărat, acum am îmbrăţişat-o împreună cu ei şi noi chiar am solicitat să existe un consens politic vizavi
de acest lucru, că aşa era normal”, a declarat consilierul general PSD, Orlando Culea, joi, pentru
MEDIAFAX.

Comisia Europeană, despre dosarul care-l vizează pe

Timmermans: Autorităţile române n-au jurisdicţie
Sursa: Mediafax
Margaritis Schinas, purtător de cuvânt al Comisiei Europene, a declarat, joi, referitor la dosarul înregistrat la
Secţia de anchetă care-i vizează pe prim-vicepreşedintele Comisiei Frans Timmermans şi comisarul european
Vera Jourova, că autorităţile române nu au jurisdicţie asupra acestor chestiuni.

„Comisia Europeană a aflat din presă că autorităţile române au lansat o investigaţie penală împotriva unor
oficiali din cadrul Comisiei, pentru activitatea lor. Deşi nu facem comentarii despre proceduri judiciare
naţionale, am vrea totuşi să le amintim autorităţilor române că nu au jurisdicţie asupra acestor chestiuni. Toţi
oficialii din cadrul Comisiei, în calităţile oficiale, sunt subiecţi doar ai jurisdicţiei Curţii de Justiţie a UE şi
sunt protejaţi de Protocolul privind Privilegiile şi Imunităţile din cadrul tratatelor, un lucru acceptat de toate
statele membre, inclusiv de România. De asemenea, trebuie să reamintim că reprezentanţii Comisiei
Europene au exprimat chiar ieri preocupări majore privind situaţia statului de drept din România", a declarat
Margaritis Schinas, purtător de cuvânt al Comisiei Europene.

Reacţia reprezentanţilor Comisiei Europene vine după ce Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie
a înregistrat un dosar penal în urma plângerii depuse de luju.ro, plângere în care prim-vicepreşedintele
Comisiei Europene, Frans Timmermans, comisarul european pe Justiţie Vera Jourova, procurorul general al
României, Augustin Lazăr, şi şefa reprezentanţei Comisiei Europene în România, Angela Cristea, sunt
acuzaţi de constituire de grup infracţional organizat, abuz în serviciu, fals intelectual, comunicare de
informaţii false, în legătură cu o presupusă falsificare a raportului MCV din 13 noiembrie 2018.

Iniţial, denunţul a fost depus la DIICOT, însă a fost trimis ulterior către Secţia pentru investigarea
infracţiunilor din justiţie.

România ar putea adera la încă o organizaţie europeană

Sursa: Mediafax

Parlamentul European adoptat, la nivel de comisii, raportul preliminar privind înfiinţarea Fondului Monetar
European, care cuprinde şi un amendament al PNL/PPE prin care la FME să poată participa şi statele membre
ale UE care încă nu fac parte din zona euro, cum este cazul României.

1129 afişări

Imaginea articolului România ar putea adera la încă o organizaţie europeană

România va putea adera la încă o organizaţie europeană
Comisia pentru bugete şi Comisia pentru afaceri economice şi monetare au adoptat miercuri Raportul
preliminar al Parlamentului European privind înfiinţarea Fondului Monetar European (FME), cu rolul de a
proteja Uniunea Europeană (UE) de o eventuală criză economică şi financiară, potrivit unui comunicat de
presă al europarlamentarului Siegfried Mureşan.

Raportul cuprinde un amendament al deputatului european Siegfried Mureşan (PPE / PNL) prin care cere ca
la FME să poată participa şi statele membre ale Uniunii Europene care încă nu fac parte din zona euro, dar
şi-au asumat aderarea la zona euro în tratatul de aderare, cum este cazul României, conform sursei citate.
„Înfiinţarea Fondului Monetar European a fost propusă iniţial cu scopul de a proteja statele din zona euro de
o eventuală nouă criză economică şi financiară, cum a fost cazul celei din Grecia. Din momentul în care s-a
pus în discuţie acest fond am spus foarte clar că el trebuie să fie deschis şi statelor UE care nu sunt membre
ale zonei euro, dar şi-au asumat aderarea la moneda unică, aşa cum este cazul României. Astfel, prin
adoptarea amendamentului meu, poziţia oficială a Parlamentului European este ca România şi celelalte ţări
care se află în aceeaşi situaţie să poată contribui la acest fond şi să poată beneficia de acest fond alături de
statele din zona euro”, a declarat deputatul european Siegfried Mureşan.

Mureşan este raportor al Grupului PPE pe raportul preliminar al Parlamentului European privind înfiinţarea
FME.

„Rolul FME este de a aproba împrumuturi de urgenţă, dar, în schimb, statele trebuie să adopte programe de
reformă economică pentru a evita intrarea în criză şi pentru a reveni la creşterea economică. Cu toate acestea,
nici Uniunea Europeană, niciun alt instrument fiscal sau bugetar nu poate înlocui responsabilitatea pe care o
au statelor membre la nivel naţional asupra disciplinei fiscal-bugetare”, a mai spus europarlamentarul
PNL/PPE.

Raportul preliminar adoptat miercuri este poziţia politică oficială a Parlamentului European (PE) privind
înfiinţarea FME. Raportul urmează a fi adoptat formal şi în plenul PE.

Ulterior, Consiliul de Miniştri al Uniunii Europene urmează să ajungă la un consens privind cadrul legal al
FME, ţinând cont şi de poziţia politică a PE. După ce Consiliul ajunge la un acord în unanimitate, Parlamentul
European va trebui să adopte sau să respingă decizia Consiliului, potrivit comunicatului de presă.

Bătaie pe locurile de muncă la o fabrică de sisteme de

siguranţă auto, în Gorj. Mii de persoane şi-au depus CV-ul
Sursa: Mediafax

Aproximativ 2.000 de candidaţi şi-au depus dosarul pentru obţinerea unuia dintre cele 800 de locuri de muncă
create la o fabrică de sisteme de siguranţă auto care începe producţia în luna mai, în oraşul Rovinari, judeţul
Gorj, după o investiţie de circa 20 de milioane de euro.
Lucrările la fabrica de sisteme de siguranţă auto au început în luna ianuarie a acestui an, în oraşul Rovinari,
urmând ca în luna mai să înceapă producţia chingilor destinate centurilor de siguranţă.

Pentru început au fost scoase la concurs 800 de posturi, iar în această lună au fost depuse aproape aproape
două mii de CV-uri.

”Oamenii lucrează la centrul de recrutare, am dus primul val de CV-uri. Depăşesc cu siguranţă 1.500 – 2.000
de CV-uri. Urmează o selecţie, la începutul lunii martie vor fi sunaţi oamenii, pentru a-i pune în baza de date
şi o să-i cheme la centru ca să facă selecţia. Oamenii lucrează la hală, trebuie să fie gata, astfel încât pe 24
mai să fie deschisă fabrica. Este vorba de o fabrică de sisteme de siguranţă auto, care va funcţiona într-o hală
de producţie de peste 8.000 de metri pătraţi”, a declarat, joi, corespondentului MEDIAFAX, Robert Filip,
primarul oraşului Rovinari.
Printre cei care au solicitat un loc de muncă la această fabrică se află şi oameni din localităţile învecinate
oraşului ROvinari.

”Am aflat că se fac angajări, chiar când îmi căutam un loc de muncă în străinătate. Sigur că îmi doresc să-mi
construiesc o carieră în industria auto, mai ales că este şi aproape de casă, am înţeles că şi salariile vor fi
motivante. Mi-am depus CV-ul, singurul dezavantaj este că nu am experienţă în domeniu, dar sunt dispusă
să merg şi la cursuri, dacă va fi nevoie”, a spus Maria Popescu, o femeie din comuna Bîlteni.

În prezent, în judeţul Gorj sunt înregistraţi 5.900 de şomeri, dintre care 2.066 sunt sunt indemnizaţi. Rata
şomajului în judeţ este 4,34%.

Protest al magistraților vineri, pe treptele Palatului de Justiție

din Capitală, anunțat de procurorul DNA din dosarul Tel
Drum-Dragnea
Sursa: Hotnews

Magistrații vor protesta, vineri, pe treptele Palatului de Justiție din Capitală față de noile modificări aduse
legilor justiției prin Ordonanță de Urgență. Anunțul a fost făcut pe Facebook de procurorul DNA Alexandra
Lăncrănjan, care instrumentează dosarul Tel Drum, în care este urmărit penal liderul PSD, Liviu Dragnea.

Convocarea la protestul de vineri, programat de la ora 18.00, a fost făcută pe Facebook, iar magistrații spun
că toate instituțiile statului trebuie să respecte independența justiției, separația și echilibrul puterilor în stat,
sub semnul transparenței și al loialității, atât față de celelalte instituții, cât mai ales față de cetățeni.

”Magistrații vor protesta în București, vineri, 22 februarie, ora 18.00, pe treptele Palatului de Justiție, față de
modificările intempestive aduse în această săptămână legilor justiției prin ordonanță de urgență, fără
consultarea Consiliului Superior al Magistraturii și a corpului de magistrați. Toate instituțiile statului trebuie
să respecte independența justiției, separația și echilibrul puterilor în stat, sub semnul transparenței și al
loialității, atât față de celelalte instituții, cât mai ales față de cetățeni”, este anunțul postat pe Facebook de
procurorul Alexandra Lăncrănjan, care instrumentează dosarul Tel Drum, în care liderul PSD, Liviu Dragnea,
este urmărit penal pentru constituirea unui grup infracţional, abuz în serviciu şi infracţiuni privind deturnarea
de fonduri europene, în legătură cu favorizarea companiei în privinţa acordării de contracte .

Tot joi, judecătorul Cristi Dănileț a anunțat la RFI că magistrații vor organiza proteste după model polonez.
El a spus că unii judecători și procurori vor fi în sala de judecată ”doar pentru cauzele urgente”, mai exact
pentru cauzele cu arestați și vor găsi motive ca pentru celelalte cauze să nu intre în sală.

Cele două ordonanțe de urgență promovate de ministrul Justiției, Tudorel Toader, și adoptate marți de
Guvernul Dăncilă au fost publicate miercuri seară în Monitorul Oficial. Controversata OUG care modifică
din nou cele trei legi ale justiției prevede că șefii parchetelor pot fi numiți cu avizul consultativ al plenului
CSM, până acum avizul aparținând Secției pentru procurori a CSM. O altă modificare este că la conducerea
acestor parchete pot fi numiți și judecători care au îndeplinit funcția de procuror și a fost eliminată condiția
vechimii. De asemenea, una dintre cele mai controversate prevederi este cea privind Secția de anchetare a
magistraților, care iese de sub autoritatea procurorului general și care va avea și competența de retragere a
căilor de atac în cauzele de competența sa, inclusiv pentru cele aflate pe "rolul instanțelor sau soluționate
definitiv anterior operaționalizării” secției.

Ordonanța de Urgență care modifică din nou legile justiției - Legea 303 privind Statul magistraților, Legea
304 privind organizarea judiciară și Legea 317 privind CSM - a fost criticată dur de Ministerul Public, DNA,
DIICOT, Secţia pentru procurori a CSM, de asociaţiile magistraţilor, de opoziție, dar și de președintele Klaus
Iohannis și de Comisia Europeană.

Sute de concedieri după ce mai multe companii pun lacătul pe

uşă
Sursa: DCNews

Mai multe companii care au puncte de lucru în judeţul Arad au anunţat autorităţile locale cu privire la
închiderea activităţilor sau relocarea acestora, astfel că angajaţii vor fi trimişi în şomaj, fiind vorba de peste
550 de persoane.

Directorul executiv al Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Arad, Marinel Henteş,
a declarat, pentru AGERPRES, că instituţia a primit notificări de concedieri colective de la câteva companii.

Două dintre companiile care şi-au anunţat închiderea activităţilor sunt cu profil textil. Cea mai mare dintre
ele, o fabrică de lenjerie de corp din Zona Industrială Curtici-Arad, a anunţat închiderea punctului de lucru
şi concedierea a 254 de angajaţi încă de luna trecută.

Totodată, o fabrică de articole îmbrăcăminte a anunţat concedierea a 59 persoane din luna martie, iar o
companie din domeniul comerţului a trimis în şomaj 17 angajaţi.

De asemenea, alte câteva companii au anunţat concedieri colective la punctele de lucru din judeţul Arad, la
acestea fiind afectate 246 de persoane din domeniile transport, fabricarea mobilei, servicii de alimentaţie,
comerţ cu maşini şi echipamente sau activităţi de intermediere monetară.

Citește și: Cum preferă românii să ”divorțeze” de angajatori

"În vederea realizării serviciilor de preconcediere, angajatorii aflaţi în situaţiile prevăzute la art. 49 din Legea
76/2002 sunt obligaţi să înştiinţeze agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă cu cel puţin 30 de zile
calendaristice anterioare emiterii deciziilor de concediere", a precizat Henteş.

Directorul executiv al AJOFM Arad spune că persoanele concediate îşi vor găsi alte locuri de muncă, pentru
că în judeţ există disponibile peste 2.000.

"Subliniem faptul că în judeţul Arad există cerere de forţă de muncă din partea angajatorilor, fiind disponibile
în acest moment 2.275 de locuri de muncă vacante în diverse meserii, astfel că persoanele disponibilizate au
posibilitatea de a se reintegra uşor pe piaţa forţei de muncă", a spus Marinel Henteş.
În ultimii ani, reprezentanţii mai multor companii care activează în judeţul Arad, mai ales din domeniile
automotive sau fabricării materialului rulant, au declarat că nu găsesc forţă de muncă calificată, din cauza
ratei mici a şomajului din vestul ţării.

De altfel, şi primarul oraşului Curtici, Bogdan Ban, a declarat pentru AGERPRES că "toţi reprezentanţii
companiilor care activează în Zona Liberă s-au plâns în ultimii ani de faptul că nu găsesc forţă de muncă, iar
personalul nu este stabil, fiind un rulaj foarte mare de muncitori între fabricile din judeţ".

La finele lunii decembrie 2018, în evidenţele AJOFM Arad se aflau 2.901 şomeri, iar rata şomajului în judeţ
era de 1,36%, uşor mai mică decât în luna anterioară.

PENSII ȘI SALARII 2019. Schimbări de ultimă oră

Sursa: DCNews
Ministrul Muncii, Marius Budăi, a respins categoric ideea ca statul să se împrumute de bani pentru a plăti
pensii, salarii și alocațiile mărite pentru anul 2019. În plus, Budăi a explicat ce anume s-a inclus în
amendamentul pentru alocații.

Marius Budăi a explicat că amendamentul la buget prin care opoziția a propus majorarea acestui sprijin la
150 de lei avea nevoie de o finanțare care să fie posibilă, ori bugetul nu prevedea așa ceva. Singura soluție
era un OUG al Guvernului Dăncilă.

În plus, Budăi s-a arătat revoltat de faptul că amendamentul liberalilor pentru dublarea alocațiilor nu îi
includea pe copii cu dizabilități. „Pentru mine ca lucrător vechi în asistență socială acest lucru nu mi s-a părut
normal. Trebuia inclusă și această categorie”, a spus Budăi la Europa FM.

Există bani pentru măriri

Budăi a precizat la o întrebare a moderatorului faptul că guvernul are pârghiile financiare necesare existând
destui bani pentru măririle de pensii, salarii și alocații.

„Evident că există bani. Statul nu se va împrumuta. Când ne-am împrumutat noi pentru pensii și salarii?”, a
replicat ministrul.

Acesta a explicat de ce statul se împrumută la bănci. „Nu există nicio economie din lume care să nu
funcționeze pe deficit și împrumut. Sunt țări mai dezvoltate ca noi care au deficit peste pragul de alertă din
tratatul de la Maastricht de 60%. La noi pragul de alertă al BNR este de 45% și suntem sub acel nivel”, a
spus Budăi.

Fuga de poştă: Din lipsă de personal, în unele localităţi din

Bihor nu mai ajunge niciun poştaş
Sursa: Bihoreanul
Corespondenţa se distribuie pe bază de autoservire. Maşina Poştei lasă la crâşma din sat scrisorile, citaţiile,
amenzile şi cupoanele de pensie, într-o cutie mare de carton. Sătenii merg din când în când la „bold” să-şi
aleagă ce le trebuie. Care uită rămâne neînştiinţat!

„În trei ani s-au schimbat trei poştaşi. Ultimul a plecat în septembrie şi nu vrea să vină nimeni în locul lui”,
spune un sătean din Borumblaca. Oricât de absurdă, situaţia e identică la Paleu, Sânmartin şi prin alte comune
din judeţ. Poşta Română caută, inclusiv pe OLX, să angajeze 20 de oameni în Bihor. Degeaba...

Cutia „milei”

Iaroslav FericSătenii din Borumblaca nu mai au poştaş de patru luni. Corespondenţa ajunge aici cu întârziere
şi doar dacă destinatarii se interesează de ea! „Maşina Poştei vine de 3-4 ori pe lună să aducă pensiile şi
corespondenţa. Nimeni nu ştie când!”, zice Iaroslav Feric (foto).

Angajaţii Poştei intră în magazinul sătesc, care ţine şi de cârciumă, şi împart la o masă banii celor care au
aflat că „s-au băgat pensiile la bold”. Inevitabil, se lasă cu îmbulzeală, încurcături şi nemulţumiri. „Dacă te-
a anunţat cineva şi apuci să-ţi iei pensia, bine, dacă nu, mai aştepţi o săptămână sau baţi 80 de kilometri până
la Oradea”, spune bărbatul.

Corespondenţa, de la scrisori şi citaţii la amenzi şi facturi, e lăsată într-o cutie mare de carton. Cine vrea se
autoserveşte. Nici vorbă de secretul corespondenţei sau de şansa de a afla în timp util de o amendă sau
somaţie!

Servicii voluntare

Cristian Laza primar SânmartinSituaţia nu e singulară. În satul Cihei din Sânmartin corespondenţa a fost dusă
anul trecut de angajaţii Primăriei. „Cine avea treabă în zonă ducea şi scrisorile”, zice primarul Cristian Laza
(foto). Deşi de câteva luni satul are poştaş, în centrul de comună tot există un post lipsă. „Ar trebui să fie doi
agenţi şi este numai unul. Aşa, cine vrea să trimită scrisori vine şi le lasă în cutia poştală”, spune edilul.

Dacă Sânmartinul şi-a rezolvat problema după circa un an, Paleul a împlinit 5 ani fără poştaş. „La câţiva
kilometri de oraş, parcă suntem rupţi de lume. Când merge un vecin în Oradea, intră pe la Oficiul 8 de lângă
Gară, de care ţin localităţile fără poştaş, şi întreabă: «Ce aveţi pentru Paleu? Zece bucăţi? Daţi-le încoace!».
Apoi semnează şi le duce la oameni acasă”, povesteşte un localnic.

Această modalitate de distribuire a corespondenţei, sporadice şi voluntare, aduce prejudicii localnicilor. „Să
te ferească Dumnezeu să ai o amendă, că nici vorbă să apuci s-o plăteşti la jumătate în 48 de ore. Sau să ai
proces, că te trezeşti ieşit din termene”, spune bărbatul.

Localnicii din Borumblaca au trimis conducerii Poştei o petiţie cu peste 250 semnături, cei din Sânmartin şi
Paleu s-au plâns şi ei primăriilor, dar degeaba. Poşta n-are poştaşi!

Muncă multă, bani puţini...

La începutul lui februarie, pe portalul oficial al Poştei Române erau scoase la concurs 20 posturi de agent
poştal pentru judeţul Bihor, în Borumblaca, Cheriu, Margine, Oşorhei, Paleu şi Oradea. Compania a dat
anunţuri inclusiv pe OLX, pe site-urile de joburi şi pe reţelele de socializare, dar tot fără folos. „Nu vine
nimeni pentru salariul minim pe economie şi bonuri de masă. După 20 de ani de muncă, câştigi 1.500 lei. La
ţară, mai puţin: te angajează cu 6 ore pe zi, şi asta înseamnă 1.200 lei”, explică un poştaş.

Salarizarea e invers proporţională cu volumul de muncă. „Porneşti pe teren pe la 9 şi te întorci pe la 4-5 după-
amiaza. Dacă se dau pensiile, chiar mai târziu. Umbli pe soare şi ploaie, mănânci când apuci şi trebuie să fii
atent, că lucrezi cu bani”, spune bărbatul.
Un factor poştal deserveşte între 700 şi 800 de destinatari. Paradoxal, informatizarea în masă nu a diminuat
volumul corespondenţei. „Acuma toată lumea are smartphone cu internet şi nu mai sunt atâtea scrisori, dar a
crescut corespondenţa comercială. Chiar dacă unii pensionari îşi iau banii pe card, cuponul de pensie tot îl
duci. Apoi ai facturi de la Electrica, Termoficare, CAO, somaţii de la ANAF, Primărie, bănci... Toată lumea
trimite somaţii!”, arată poştaşul.

„Nu vine nimeni!”

Criza de personal, cu toate efectele ei negative, e confirmată şi de liderul sindical al poştaşilor bihoreni,
Angela Fejer. În Bihor, Poşta abia dacă mai are 650 de angajaţi. „Numărul este în scădere. Unii colegi s-au
pensionat anticipat, alţii au plecat în străinătate, alţii s-au mutat pe salarii mai atractive şi în locul lor nu vine
nimeni”, spune Fejer.

Dacă în zone precum Aleşd sau Beiuş, Poşta a mai găsit doritori, pentru localităţile de graniţă e misiune
imposibilă. Tineretul a plecat în străinătate, munceşte în parcurile industriale sau în hypermarket-uri.
Adevărul e că nici munca nu-i foarte atractivă. „Majoritatea celor care sună cred că este vorba de un post la
birou. Când aud de munca de teren, nici nu vor să audă”, spune sindicalista.

Liliana Mureşan director Poşta BihorPentru a face faţă situaţiei, unde a putut, conducerea Poştei a împărţit
celor rămaşi sarcinile demisionarilor şi a condiţionat plecările în concediile de odihnă de preluarea lor de
către colegi. Conducerea instituţiei nu este foarte deschisă. „Îmi pare rău, dar nu vă putem da declaraţii, vă
rog să vă adresaţi conducerii din Bucureşti”, se scuză Liliana Mureşan (foto), directorul coordonator al
Oficiului Judeţean de Poştă.

Ruina poştei

Dincolo de salarizarea precară şi criza de personal, nimic nu ilustrează mai bine starea Poştei decât palatul
pe care îl deţine în strada Roman Ciorogariu. Construcţia monumentală, ridicată în perioada 1894-1909 în
stil eclectic, este goală pe jumătate, într-o accentuată stare de degradare, fără ca proprietarul să aibă intenţia
de a o reabilita.

Anul trecut, municipalitatea a supraimpozitat imobilul cu 500%, dar măsura tot n-a avut efectul scontat.
Conducerea Oficiului Judeţean nu are putere de decizie, iar cea de la nivel central nu are interes. Poşta
Română a achitat fără comentarii supraimpozitarea de 1,1 milioane lei, iar anul acesta e de aşteptat să facă la
fel. „Din sumele plătite, Poşta nu numai că şi-ar fi putut plăti o parte din lucrări, dar la sfârşit şi-ar fi amortizat
investiţia din scutirea de impozit de care ar fi beneficiat”, spune primarul Ilie Bolojan. Or, asta spune totul
despre cum e manageriată o instituţie cândva rapidă, căutată şi respectată...

CA LA STAT!
Poşta făcută... poştă

Deţinută în proporţie de 93,5% de statul român prin Ministerul Comunicaţiilor (6,5% aparţinând Fondului
Proprietatea), Compania Naţională Poşta Română a fost căpuşată în ultimul deceniu cu peste 30 milioane
euro, numai prin prejudiciile consemnate în dosarele deschise de DNA.

Compania a pierdut bani prin achiziţii de bunuri şi servicii la preţuri umflate, prin înstrăinarea unor imobile
subevaluate şi prin contractarea unor firme căpuşă. La sfârşitul anului 2017, Fondul Proprietatea a propus
declanşarea procedurii de insolvenţă, dar Ministerul a pompat o capitalizare de 170 milioane lei. Pentru acest
an, conducerea Poştei a anunţat reabilitarea oficiilor, majorarea salariilor şi lansarea de servicii noi - schimb
valutar, închiriere de spaţii şi carduri de pensii.

Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii a prelungit până la sfârşitul lui
2019 perioada pentru care CNPR a fost desemnată furnizor al serviciului universal în domeniu, adică o poziţie
de monopol, dar cu obligaţia de a opera inclusiv în zonele greu accesibile sau cu populaţie redusă, unde
volumul serviciilor face activitatea neprofitabilă.
Pe de altă parte, la sfârşitul anului trecut ministrul de finanţe Eugen Teodorovici a anunţat că din 2019 cei
5,3 milioane de pensionari îşi vor primi banii pe card. Măsura ar aduce bugetului central o economie de 600
milioane lei anual, dar ar lăsa Poşta fără jumătate din venituri.