REVISTA PRESEI 08.02.

2019
Contents
Parlamentul începe, luni, dezbaterile pe marginea proiectului de buget pe 2019 ................................ 1
Eugen Teodorovici va participă luni, la Bruxelles, la reuniunea Eurogrup, iar marţi va prezida o nouă
şedinţă a Consiliului ECOFIN ................................................................................................................... 2
Vâlcov: Ne-am propus ca până la sfârşitul anului 2020 să luăm 29 de avioane pentru Tarom .............. 3
#Romania2019.eu/Preşedinţia română a Consiliului UE a obţinut mandat pentru iniţierea
negocierilor pe revizuirea Directivei privind gazele naturale ................................................................. 3
#Romania2019.eu / Dăncilă: România a reuşit, ca Preşedinţie a Consiliului UE, să obţină consens pe
24 de dosare privind teme cu impact pentru cetăţeni ........................................................................... 4
Excedent de 2,9 miliarde lei la bugetul asigurărilor sociale de stat aferent sistemului public de pensii,
în noul proiect ......................................................................................................................................... 4
Sesiuni gratuite de informare la ANOFM pentru persoanele care vor să muncească în străinătate ..... 6
Ministerul Muncii: Guvernul a aprobat Legea privind drepturile de pensie suplimentară pentru
lucrătorii din statele UE .......................................................................................................................... 6
Vâlcov, consilierul premierului Dăncilă: Taxa pe lăcomie „este posibil să se modifice pe acest mic
segment”: energie - încălzire .................................................................................................................. 7
Europa, în declin economic: Germania şi Franţa dau semne de slăbiciune, după ce Italia a intrat în
recesiune tehnică .................................................................................................................................... 8
Manifestaţii la Roma. Sute de mii de persoane au protestat la adresa Guvernului ............................... 9
Buget 2019. Deficitul s-a mărit peste noapte cu un miliard de lei ......................................................... 9
SURSE Olguța Vasilescu, în aer! PSD retrage trupele în războiul cu Klaus Iohannis ............................. 10
Buget 2019 Două noi pagini apar în strategia care însoțește bugetul. Adio linii feroviare de mare
viteză și reabilitarea gărilor................................................................................................................... 12
Coboară: Investițiile străine țin pasul cu investițiile publice. De la spectacolul legilor bugetelor, la
tristețea din execuțiile bugetare ........................................................................................................... 16
Câteva grafice: Haosul desăvârșit din Bugetele României. O analiză pe 4 ani a diferenței dintre Lege și
Execuție ................................................................................................................................................. 18
Dede Perodin și echipa sa rămân la „cârma“ Sindicatului Liber al Navaliștilor din SNC ....................... 21

Parlamentul începe, luni, dezbaterile pe marginea proiectului

de buget pe 2019
Sursa: Agerpres
Comisiile parlamentare se reunesc luni pentru a dezbate proiectul bugetului de stat şi al asigurărilor sociale
de stat pe 2019.

Conform calendarului stabilit de Birourile permanente reunite, deputaţii şi senatorii au termen până luni la
ora 12,00 pentru a depune amendamente.

Şedinţele comisiilor de specialitate vor începe la ora 15,00, pentru avizarea proiectelor. În acelaşi timp vor
lucra şi comisiile pentru buget, care urmează să întocmească raportul de fond până miercuri la ora 15,00. Tot
miercuri va avea loc o şedinţă a Birourilor permanente reunite pentru stabilirea timpilor de dezbatere în plen.

Dezbaterea proiectului de buget în plenul comun al Parlamentului va începe miercuri de la ora 16,00, iar
votul final este programat vineri.

Guvernul a aprobat în şedinţa din 8 februarie proiectele privind Legea bugetului de stat şi Legea bugetului
asigurărilor sociale de stat pe 2019. Ministrul finanţelor, Eugen Teodorovici, a anunţat că proiectul de buget
este fundamentat pe o creştere economică de 5,5%, ceea ce înseamnă o valoare a Produsului Intern Brut de
1.022,5 miliarde lei, un salariu mediu brut de 5.163 lei, iar numărul de salariaţi din economie va ajunge la
5,282 milioane. Deficitul bugetar a fost stabilit la 2,55% din PIB.

Eugen Teodorovici va participă luni, la Bruxelles, la reuniunea

Eurogrup, iar marţi va prezida o nouă şedinţă a Consiliului
ECOFIN
Sursa: Agerpres

Ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici, participă luni, la Bruxelles, la reuniunea Eurogrup în
format extins, unde va fi discutată propunerea privind instrumentul bugetar pentru convergenţă şi
competitivitate, informează un comunicat al ministerului de resort.

Marţi, Eugen Teodorovici va prezida a doua reuniune a Consiliului UE pentru Afaceri Economice şi
Financiare (ECOFIN), pe agenda căreia figurează adoptarea propunerii de compromis a Preşedinţiei române
a Consiliului pe Pachetul privind Sistemul European de Supraveghere Financiară (ESFS) şi a concluziilor
Raportului privind Sustenabilitatea Fiscală, descărcarea de gestiune bugetară pentru execuţia aferentă anului
2017 şi orientările privind construcţia bugetului Uniunii Europene din 2020.

De asemenea, Comisia Europeană va prezenta comunicarea "Către un proces decizional mai eficient şi mai
democratic în domeniul politicii fiscale a UE".

Documentul propune o foaie de parcurs pentru o tranziţie progresivă de la unanimitate la sistemul de vot cu
majoritate calificată în anumite domenii ale politicii fiscale a UE.

Propunerea va fi şi principala temă a discuţiei bilaterale pe care ministrul Teodorovici o va avea luni cu
comisarul european pentru afaceri economice şi financiare, impozitare şi vamă, Pierre Moscovici.
Vâlcov: Ne-am propus ca până la sfârşitul anului 2020 să luăm
29 de avioane pentru Tarom
Sursa: Agerpres

Consilierul premierului pe probleme economice, Darius Vâlcov, a declarat vineri că Guvernul şi-a propus ca
până la sfârşitul anului 2020 să cumpere 29 de avioane pentru Tarom.

"Anul trecut s-au luat două avioane, acum doi ani s-au luat două, în programul de guvernare şi ne-am propus
până la sfârşitul anului 2020 să luăm 29 de avioane pentru Tarom. S-au contractat deja nouă, s-au luat patru,
mai sunt cinci care urmează să vină", a spus Vâlcov la România Tv.

În altă ordine de idei, el a adăugat că anul acesta, în toamnă, trebuie să se termine Magistrala 5 de metrou.

"Acum să vedem dacă şi automatizarea se va finaliza, pentru că în noiembrie 2017 a avut loc licitaţia. Unul
dintre concurenţii care au pierdut această licitaţie au contestat, au pierdut, în noiembrie 2018 au făcut
contestaţie şi la această decizie, iar din noiembrie până acum Curtea de Apel Bucureşti nu a dat nici măcar
termen. Fac un apel şi pe această cale atât la judecători, cât şi la ministrul Justiţiei să se uite la aceste programe
extraordinar de importante. Nici măcar nu s-a dat termen pentru a vedea dacă automatizarea de pe Magistrala
5, Drumul Taberei, care este extrem de importantă, care durează nouă luni... Deci, practic, noi terminăm în
septembrie tot ceea ce este de făcut, staţiile, tot, dar Curtea de Apel Bucureşti refuză să dea un termen. Măcar
să se dea termen, pentru că altfel vom inaugura staţiile, vom inaugura liniile, dar nu vom avea metrou, pentru
că nu va avea sistemul de automatizare. Este foarte important, pentru că sunt sute de mii de oameni în Drumul
Taberei care nu vor putea în acest an să circule cu metroul, pentru că astăzi Curtea de Apel Bucureşti refuză
sau nu poate să dea un termene în acest caz", a afirmat Vâlcov.

#Romania2019.eu/Preşedinţia română a Consiliului UE a

obţinut mandat pentru iniţierea negocierilor pe revizuirea
Directivei privind gazele naturale
Sursa: Agerpres

Preşedinţia României la Consiliul Uniunii Europene a înregistrat un progres remarcabil obţinând mandatul
pentru iniţierea negocierilor cu Parlamentul European pe unul dintre cele mai sensibile şi mai importante
dosare legislative ale agendei europene - revizuirea Directivei privind gazele naturale, se arată într-un
comunicat al Guvernului.

Potrivit sursei citate, demersul iniţiat de preşedinţia română a Consiliului UE a beneficiat de o largă susţinere
din partea statelor membre.

"Dosarul a fost gestionat în coordonarea directă a prim-ministrului, dată fiind complexitatea şi impactul
acestuia pentru funcţionarea pieţei interne şi pentru consolidarea securităţii energetice a Uniunii Europene,
dosar de importanţă geostrategică. Propunerea de directivă are ca obiectiv asigurarea un cadru de
reglementare uniform şi transparent la nivelul Uniunii, prin extinderea aplicării normelor comune europene
la proiectele de interconectare în domeniul gazelor naturale cu state terţe. Succesul de astăzi, înregistrat după
negocieri extrem de dificile la nivelul Consiliului UE de peste un an de zile, precum şi sprijinul semnificativ
din partea statelor membre acordat preşedinţiei României la Consiliul UE evidenţiază încă o dată
 angajamentul nostru comun - state membre şi instituţii europene - de a acţiona în beneficiul întregii Uniuni
Europene", se precizează în comunicat.

În baza mandatului acordat de statele membre, preşedinţia României la Consiliul Uniunii Europene
intenţionează să iniţieze, în cel mai scurt timp, negocierile cu Parlamentul European, pentru finalizarea
dosarului cât mai curând în cadrul actualului ciclu legislativ european, menţionează Guvernul.

#Romania2019.eu / Dăncilă: România a reuşit, ca Preşedinţie a

Consiliului UE, să obţină consens pe 24 de dosare privind teme
cu impact pentru cetăţeni
Sursa: Agerpres

Premierul Viorica Dăncilă a afirmat că în decurs de o lună de la preluarea Preşedinţiei rotative a Consiliului
UE România a reuşit să obţină consens pe 24 de dosare privind domenii precum agricultură şi pescuit, mediu,
transporturi, comunicaţii şi societate informaţională, muncă şi protecţia lucrătorilor, competitivitate şi finanţe.

"În luna care s-a scurs de la preluarea mandatului, România a condus aproximativ 70 de trialoguri, întâlniri cu
Parlamentul European, în cadrul cărora au fost obţinute rezultate concrete. Am reuşit să obţinem consens
pentru 24 de dosare care privesc teme cu impact în viaţa de zi cu zi a cetăţenilor, mă refer la agricultură şi
pescuit, mediu, transporturi, comunicaţii şi societate informaţională, muncă şi protecţia lucrătorilor,
competitivitate şi finanţe. Sunt, aşadar, implicaţi activi pe toate palierele în acţiunile pe care le presupune
Preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene. Toate acţiunile pe care le desfăşurăm au în centrul
acţiunilor noastre cetăţenii europeni şi mă bucur că avem o bună cooperare cu celelalte instituţii europene, mă
refer la Parlamentul European şi la Comisia Europeană. Ne dorim să menţinem acest ritm de lucru şi în
celelalte luni şi să finalizăm cât mai multe dosare", a declarat Viorica Dăncilă în deschiderea şedinţei de
Guvern.

Referindu-se tot la agenda europeană, premierul a menţionat că vineri sunt programate "discuţii esenţiale pe
directiva gaz şi copyright".

"Sunt convinsă că la sfârşitul acestei zile România va dovedi încă o dată că îşi respectă parteneriatele strategice
pe care le are şi că îşi îndeplineşte cu succes rolul pe care îl are în aceste şase luni", a mai declarat Dăncilă.

Excedent de 2,9 miliarde lei la bugetul asigurărilor sociale de

stat aferent sistemului public de pensii, în noul proiect
Sursa: Agerpres

Bugetul asigurărilor sociale de stat aferent sistemului public de pensii se stabileşte la venituri în sumă de
71,662 miliarde lei, iar la cheltuieli în sumă de 68,761 miliarde lei, atât la credite de angajament cât şi la
credite bugetare, cu un excedent de peste 2,9 miliarde lei, conform noului proiect de buget publicat vineri
noapte de Ministerul Finanţelor Publice.
În varianta anterioară a proiectului, bugetul aferent sistemului public de pensii era stabilit la venituri la acelaşi
nivel, respectiv, 71,662 miliarde lei, în timp ce la cheltuieli era prevăzută o sumă mai mare, de 69,961
miliarde lei, atât la credite de angajament, cât şi la credite bugetare, excedentul fiind de 1,7 miliarde lei, cu
1,2 miliarde lei mai mic faţă de varianta actuală.

Sistemul de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale se stabileşte la venituri în sumă de
181,435 milioane lei, iar la cheltuieli în sumă de 130,919 milioane lei, atât la credite de angajament cât şi la
credite bugetare, cu un excedent de 50,516 milioane lei.

Bugetul asigurărilor pentru şomaj, aferent sistemului asigurărilor pentru şomaj, se stabileşte la venituri în
sumă de 1,35 miliarde lei, iar la cheltuieli în sumă de 1,583 miliarde lei credite de angajament şi în sumă de
1,030 miliarde lei credite bugetare, cu un excedent de 320,335 milioane lei.

Anterior, veniturile erau prevăzute la 1,35 miliarde lei, iar cheltuielile la 1,683 miliarde lei credite de
angajament şi 1,130 miliarde lei credite bugetare, cu un excedent de 220,335 milioane lei.

Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale instituit prin Legea nr.200/2006 privind constituirea şi
utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale, cu modificările ulterioare, se stabileşte la
venituri în sumă de 905,299 milioane lei, iar la cheltuieli în sumă de 18,263 milioane lei, atât la credite de
angajament cât şi la credite bugetare, cu un excedent de 887036 milioane lei.

Câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2019 este
de 5.163 lei.

Ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, a declarat vineri, la finalul şedinţei de Guvern, că bugetul de pensii
în acest an este pe un excedent de 0,2% din PIB, ceea ce arată că Pilonul I de poate fi dus într-o zonă în care
să devină foarte atractiv.

"Bugetul de pensii în acest an este pe excedent, ca urmare în principal a unei măsuri adoptate în anii trecuţi
şi anume acel transfer de contribuţii de la angajator la angajat şi iată că astăzi putem spune că avem un plus
de 0,2% din PIB, un element extrem de important. Măsura trecerii contribuţiilor a fost, după cum spuneam,
măsura care a avut efectul determinant în această schimbare efectivă de situaţii, de la un deficit în anii trecuţi
până la 18 miliarde de lei astăzi s-a ajuns la momentul la care avem excedent. Spuneam şi anul trecut că
Pilonul I de pensii poate fi chiar dus către o zonă pe care ni-o dorim cu toţii şi mai ales cei care urmează să
intre în pensie, din care să se facă investiţii, astfel încât să devină foarte atractiv", a spus Teodorovici.

Potrivit datelor prezentate de şeful de la Finanţe, deficitul la bugetul de pensii a fost în anul 2016 de 1,95 din
PIB, în 2017 de 1,6 din PIB, în 2018 de 0,5% din PIB, în timp ce pentru anul acesta bugetul de pensii are un
excedent de 0,2% din PIB.

Guvernul a aprobat în şedinţa de vineri proiectele privind Legea bugetului de stat şi Legea bugetului
asigurărilor sociale de stat pe anul 2019, acestea urmând să fie trimise către Parlament.
Sesiuni gratuite de informare la ANOFM pentru persoanele
care vor să muncească în străinătate
Sursa: Agerpres

Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM) oferă servicii gratuite de informare,
consiliere şi mediere persoanelor care doresc să ocupe locurile de muncă vacante oferite de angajatorii din
străinătate, transmite vineri ANOFM, într-un comunicat.

Accesul cetăţenilor români la locurile de muncă vacante oferite de angajatorii din străinătate se poate face
prin reţeaua Eures, prin intermediul firmelor private de plasare a forţei de muncă sau prin căutare individuală,
precizează ANOFM.

Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă gestionează portalul naţional Eures, unde sunt vizibile
ofertele de muncă disponibile în spaţiul UE/SEE (Spaţiul Economic European), detaliate pe ţări şi ocupaţii,
dedicate exclusiv cetăţenilor români.

"Toate locurile de muncă vacante la nivel european pot fi vizualizate pe portalul Eures, www.eures.europa.eu,
iar pentru a aplica pentru un astfel de loc de muncă trebuie selectate doar ofertele marcate cu steagul UE",
menţionează sursa citată.

De asemenea, şi la nivelul agenţiilor judeţene pentru ocuparea forţei de muncă, consilierii Eures oferă servicii
gratuite de informare/consiliere/mediere a unui loc de muncă în UE/SEE (Spaţiul Economic European).

"În situaţia în care se apelează la serviciile de mediere oferite de o firmă de plasare a forţei de muncă în
străinătate este indicat, înainte de efectua orice plată solicitată, să se verifice la inspectoratul teritorial de
muncă din judeţul în care îşi are sediul firma dacă aceasta este înregistrată şi/sau a avut sesizări sau plângeri
cu privire la activitatea desfăşurată. În România, persoanele fizice nu pot desfăşura activitate de mediere a
forţei de muncă în străinătate", precizează ANOFM.

Orice situaţie ilegală sau care ridică suspiciuni, precum şi activitatea unor persoane care se interpun în
procesul de mediere, fără a dovedi o calitate în acest sens, trebuie sesizată imediat Inspecţiei Muncii sau
Poliţiei Române, ANOFM.

Ministerul Muncii: Guvernul a aprobat Legea privind

drepturile de pensie suplimentară pentru lucrătorii din statele
UE
Sursa: Agerpres

Guvernul a aprobat vineri proiectul de Lege care stabileşte cadrul general de principii pentru îmbunătăţirea
dobândirii şi păstrării drepturilor de pensie suplimentară pentru lucrătorii din statele membre, în vederea
creşterii mobilităţii acestora, informează Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale (MMJS), într-un comunicat.
Acest cadru general se aplică numai în cazul pensiilor suplimentare, atunci când dreptul la pensie există în
baza unui raport de muncă şi este legat de împlinirea vârstei de pensionare sau a altor cerinţe, conform
prevederilor legislaţiei naţionale, precizează MMJS.

Proiectul de lege transpune Directiva 2014/50/UE, potrivit Ministerului Muncii.

Documentul adoptat nu reglementează înfiinţarea unor noi scheme de pensii suplimentare în România, ci
asigură cadrul principial necesar protecţiei mobilităţii lucrătorilor pe care trebuie să îl respecte orice schemă
de pensie suplimentară, dacă aceasta ar fi reglementată, notează Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale. Totuşi,
prin legi speciale pot fi adoptate sau menţinute dispoziţii mai favorabile pentru dobândirea şi păstrarea
drepturilor la pensie suplimentară de lucrătorii care îşi încetează activitatea, potrivit sursei.

Proiectul de lege nu se aplică sistemelor de pensie individuală care sunt bazate pe aderarea individuală a unei
persoane la un fond de pensie, altele decât cele încheiate în baza unui raport de muncă, şi nici pensiilor
suplimentare ale lucrătorilor care vin să muncească pe teritoriul României, se menţionează în comunicatul
MMJS.

Vâlcov, consilierul premierului Dăncilă: Taxa pe lăcomie „este

posibil să se modifice pe acest mic segment”: energie - încălzire
Sursa: Mediafax

Darius Vâlcov, consilierul premierului Viorica Dăncilă, a anunţat, duminică seara, că discută modificare
„taxei pe lăcomie” pentru energie, deoarece sunt nişte probleme legate de încălzire. Discuţiile vor fi făcute
după aprobarea bugetului.
Vâlcov, consilierul premierului Dăncilă: Taxa pe lăcomie „este posibil să se modifice pe acest mic segment”:
energie - încălzire
„Taxa pe lăcomie, nu cred că s-a pus niciodată problema (de renunţare - n.red.). Există discuţii pe taxa pe
lăcomie pe anumite aspecte. Vorbim de nişte analize pe energie. Vorbim de producătorii pe cărbune, pe
încălzire, de regulă, de CET-uri, de CEO Oltenia, CEO Hunedoara. Acolo sunt nişte analize, pentru că, în
2018, în afară de faptul că economia a dus-o într-un ritm bun, s-au făcut şi foarte multe analize care vor
pregăti sau o pregătit reformele din acest an. În ceea ce priveşte energie, vorbim de o componentă de reformă.
Este posibil ca pe acest mic segment să se modifice”, a afirmat Darius Vâlcov, într-o emisiune la Antena 3.

Consilierul premierului a spus că trebuie modificată taxa pe lăcomie, făcând referire la „riscul de încălzire”.

„Se ştia (de riscul de încălzire, înainte de adoptarea OUG nr. 114/2018), au fost făcute nişte analize, s-a
discutat în coaliţie, în coaliţie s-a decis ceva, am mers la ministere, la ministere s-a decis altceva. Lucrurile
sunt un pic neclare de la momentul construcţiei. Ceva a fost acolo, pentru că iniţial aşa ar fi trebuit să fie,
fără partea de încălzire. Se pare că în forma în care a ieşit în public a existat această modificare. Mai mult, şi
o greşeală, o scăpare, când s-a discutat despre reducerea taxelor la constructori. La sectorul construcţiilor,
acolo lipseşte un cuvânt. Greşeala aceia se poate remedia printr-o simplă modificare”, a detaliat Vâlcov.

De asemenea, Vâlcov a mai spus că UDMR are reproşuri legate de „taxa pe lăcomie”, dar nu a menţionat ce
reproşuri.
„UDMR nu au spus la ce se referă. Despre energie, ştim noi sigur că sunt câteva lucruri pe care vrem să le
îndreptăm”, a mai spus Vâlcov.

De asemenea, de parte, din piaţa de capital şi cea bancară au fost cele mai multe presiuni pentru a fi schimbată
„taxa pe lăcomie”, a precizat consilierul premierului.

„Discuţiile cu UDMR-ul s-au încheiat şi s-au încheiat foarte bine (pe buget - n.red.). 99% din discuţii s-au
încheiat. (...) Sunt nişte discuţii (legate de modificare taxei pe lăcomie şi propuse de UDMR) care nu trebuit
făcute în corelaţie cu bugetul”, a subliniat Vâlcov.

Astfel, până vineri trebuie adoptat bugetul de către Parlament, a reamintit Vâlcov.

Europa, în declin economic: Germania şi Franţa dau semne de

slăbiciune, după ce Italia a intrat în recesiune tehnică
Sursa: Mediafax

Activitatea de business a furnizorilor de servicii din Italia s-a contractat în luna ianuarie şi a forţat mai multe
companii să îşi reducă forţa de muncă pentru prima dată în ultimii doi ani, potrivit Indicelui Puterii de
Cumpărare.
Europa, în declin economic: Germania şi Franţa dau semne de slăbiciune, după ce Italia a intrat în recesiune
tehnică
Un declin înregistrat în sectorul de producţie şi în exporturile italiene s-a revărsat asupra activităţii sectorului
de servicii la începutul lui 2019, agravând o economie deja fragilă în zona euro, potrivit Bloomberg.

Firmele au motivat reducerile de personal printr-o creştere redusă pe plan domestic şi un declin în ordinele
de export.

În timp ce economia Italiei, care a alunecat în recesiune la sfârşitul lui 2018, marchează un punct slab în
regiune, semnele de slăbiciune au început să se arate de-a lungul blocului european, scrie Ziarul Financiar.

Vânzările din sectorul de retail din zona euro au scăzut cu 1,6% în decembrie – cel mai mare declin din
ultimii şapte ani – generând perspective economice incerte care împovărează potenţialul de creştere
economică.

Industria germană a fost deja afectată de situaţia producătorilor auto care încearcă să se încadreze în noile
norme de mediu şi care se confruntă cu un declin la nivelul vânzărilor pe plan global.

În Franţa, consumul a fost afectat în urma portestelor violente împotriva guvernului.

Manifestaţii la Roma. Sute de mii de persoane au protestat la
adresa Guvernului
Sursa: Mediafax

Sute de mii de persoane au protestat la Roma împotriva Guvernului populist italian, în timp ce mai multe
sindicate au cerut manifestanţilor să atragă atenţa asupra inegalităţii şi rasismului promovat de coaliţia de
guvernământ, relatează site-ul postului France 24.
Sute de mii de persoane au protestat la Roma împotriva Guvernului
„Guvernul trebuie să iasă din această realitate virtuală şi sa intre în lumea reală", a declarat Annamaria Furlan,
liderul Confederaţiei Italiene a Sindicatelor Muncitoreşti.

„Ţara trebuie să fie unită, nu divizată", a adăugat Maurizio Landini, secretarul general al Confederaţiei
Generale Italiene a Muncii.

Guvernul Italiei, condus de Mişcarea Cinci Stele (M5S) şi Liga, este cunoscut pentru politicile controversate
şi pentru poziţia anti-imigranţi.

La Torino, în schimb, au existat altercaţii între autorităţi şi protestatari.

„Torino a fost luat ostatic de sute de criminali", a declarat ministrul de Interne Matteo Salvini.

Buget 2019. Deficitul s-a mărit peste noapte cu un miliard de

lei
Sursa: DCNews

Noul proiect al Legii bugetului, publicat vineri noapte pe site-ul Ministerului Finanţelor, prevede un deficit
al bugetului de stat de circa 36,157 miliarde lei, cu 1,3 miliarde lei mai mare faţă de cel din varianta anterioară,
de 34,857 miliarde lei, transmite Agerpres

"Bugetul de stat se stabileşte la venituri în sumă de 164.543,4 milioane lei, iar la cheltuieli în sumă de
258.735,1 milioane lei credite de angajament şi în sumă de 200.700,2 milioane lei credite bugetare, cu un
deficit de 36.156,8 milioane lei", se menţionează în proiect.

Conform noului raport privind situaţia macroeconomică pe 2019, Produsul Intern Brut este stabilit la 1.022
miliarde lei, creşterea economică la 5,5%, inflaţia la 2,8%, veniturile bugetului general consolidat la 342,675
miliarde lei (33,5% din PIB), cheltuieli BGC de 368,793 miliarde lei 36,07% din PIB), deficit de 26,118
miliarde lei, respectiv 2,55% din PIB, un număr de 287.000 şomeri şi un câştig salarial de 3.085 lei.

În proiectul de buget publicat pe 31 ianuarie, erau prevăzute venituri ale bugetului general consolidat de
341,51 miliarde de lei, respectiv 33,4% din PIB şi cheltuieli de 367,628 miliarde lei, ceea ce reprezenta 35,9%
din PIB.
SURSE Olguța Vasilescu, în aer! PSD retrage trupele în
războiul cu Klaus Iohannis
Sursa: stiripesurse.ro

Președintele Klaus Iohannis a respins-o, joi, încă o dată pe Olguța Vasilescu la Ministerul Dezvoltării și i-a
cerut premierului Viorica Dăncilă să facă o altă propunere pentru această funcție.

Surse politice au dezvăluit, pentru Bugetul.ro, că Partidul Social Democrat va abandona războiul cu
președintele Klaus Iohannis și nu va mai ataca la CCR decizia șefului statului, așa cum au anunțat anterior
mai-marii social-democrați.

Mai mult, PSD se va orienta către o nouă persoană, pentru a umple golul din Cabinetul Dăncilă. Ca atare,
Lia Olguța Vasilescu va rămâne în afara Guvernului.

De altfel, primul om care a bătut în retragere, după ce șeful statului a refuzat-o pe Olguța Vasilescu, a fost
chiar premierul Viorica Dăncilă. Dacă până acum, la fiecare refuz al președintelui, Viorica Dăncilă a venit
cu Lia Olguța Vasilescu ca propunere pentru funcția de vicepremier și ministru al Dezoltării, de această dată
prim-ministrul s-a rezumat doar la o declarație virulentă, cerându-i șefului statului să „abandoneze jocurile
politice” și, totodată, nereiterând propunerea.

„Ministerul Dezvoltării are nevoie, mai ales în această perioadă în care deținem și președinția UE, de un
ministru titular, de un ministru cu experiență, de un ministru dedicat. Tocmai de aceea am nominalizat-o pe
Olguța Vasilescu, un ministru cu vastă experiență, un ministru care a gestionat două dintre cele mai
importante proiecte ale coaliției: Legea pensiilor și Legea salarizării. De aceea argumentele folosite de
președintele nu sunt valabile.

Am dat dovadă de toată deschiderea și de toată înțelegerea, dar dumnealui a răspuns doar prin atacuri și
blocaje la adresa Guvernului.

Eu cred că acest lucru nu mai poate continua. Îi solicit domnului președinte să abandoneze jocurile politice,
România este mai importantă. Cetățenii nu au nevoie de lupte politice, au nevoie de investiții”, a afirmat
Viorica Dăncilă.

Amintim că Lia Olguța Vasilescu, după cum a spus și premierul Dăncilă, a gestionat doua proiecte majore al
Guvernului PSD-ALDE: Legea salarizării și Legea pensiilor.

Cum a motivat Klaus Iohannis respingerea Olguței Vasilescu

„Stimată doamnă Prim-ministru,

Prin Decretul nr. 5/2019 s-a constatat vacanța funcției de viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale
și administrației publice, ca urmare a demisiei domnului Paul Stănescu din această funcție. Propunerile
înaintate succesiv, de numire în această funcție de membru al Guvernului, nu au fost însoțite de înscrisurile
din care să rezulte îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege, aspecte ce v-au fost comunicate prin adresele
nr. CP1/149/10.01.2019 și CP1/189/17.01.2019.
În temeiul art. 85 alin. (2) din Constituție, la data de 21 ianuarie a.c., prin adresa înregistrată sub nr.
5/105/2019 ați înaintat propunerea de numire a doamnei Lia-Olguța Vasilescu în funcția de viceprim-
ministru, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice însoțită de documentația completă, în
conformitate cu dispozițiile Legii nr. 90/2001 privind organizarea și funcționarea Guvernului României și a
ministerelor.

Potrivit dispozițiilor art. 1 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 51/2018, Ministerul Dezvoltării Regionale
și Administrației Publice este „autoritatea pentru: dezvoltare regională, coeziune și dezvoltare teritorială,
cooperare transfrontalieră, transnațională și interregională, disciplina în construcții, amenajarea teritoriului,
urbanism și arhitectură, amenajarea spațiului maritim, mobilitate urbană, locuire, locuințe, clădiri de locuit,
reabilitarea termică a clădirilor, gestiune și dezvoltare imobiliar-edilitară, lucrări publice, construcții,
descentralizare, reformă și reorganizare administrativ-teritorială, fiscalitate și finanțe publice locale,
dezvoltarea serviciilor comunitare de utilități publice, ajutor de stat aprobat de autoritățile administrației
publice locale, parcuri industriale, programarea, coordonarea, monitorizarea și controlul utilizării asistenței
financiare nerambursabile acordate României de către Uniunea Europeană pentru programele din domeniile
sale de activitate”.

Analizând activitatea persoanei propuse, astfel cum rezultă aceasta din documentația transmisă, constat că
doamna Lia-Olguța Vasilescu nu are pregătirea de specialitate necesară în niciunul dintre domeniile care fac
obiectul de activitate al ministerului pentru care este propusă. De asemenea, din aceeași documentație constat
că doamna Lia-Olguța Vasilescu nu are experiența în materie necesară promovării și gestionării politicilor
publice guvernamentale la nivel național în domeniul complex al dezvoltării regionale și administrației
publice. Astfel, în calitate de primar, doamna Lia-Olguța Vasilescu nu a promovat și nu a gestionat politici
publice de nivel național, iar în calitate de parlamentar a desfășurat activitate în comisii parlamentare care,
prin obiectul de activitate, sunt direct legate fie de pregătirea sa profesională, respectiv domeniul culturii,
artei și mijloacelor de informare în masă, fie au legătură cu experiența obținută în calitate de ministru,
respectiv domeniul muncii și protecției sociale.

Totodată, nu se poate ignora faptul că, în calitate de ministru al muncii și justiției sociale, doamna Lia-Olguța
Vasilescu a promovat un cadru lipsit de transparență în relația cu societatea civilă și în procesul de dialog
social, fără consultarea actorilor implicați. Or, realizarea și asigurarea unui dialog autentic, prin implicarea
partenerilor din administrația publică, mediul academic și societatea civilă, alături de pregătirea și experiența
profesională sunt esențiale pentru exercitarea acestei funcții de demnitate publică. La conturarea acestui profil
se adaugă declarațiile controversate, atacurile la persoană virulente, limbajul folosit în comunicările publice,
presiunile asupra justiției, reținute inclusiv de către Consiliul Superior al Magistraturii, toate acestea fiind
aspecte care vin în contradicție cu cerințele de responsabilitate pe care le implică deținerea unei funcții de
înaltă demnitate publică, precum cea de viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale și administrației
publice.

Față de aceste considerente, am decis să resping propunerea de numire a doamnei Lia-Olguța Vasilescu în
funcția de viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice. În consecință, în
conformitate cu dispozițiile art. 85 alin. (2) din Constituție și ținând seama de jurisprudența Curții
Constituționale, urmează să înaintați o altă propunere pentru funcția de viceprim-ministru, ministrul
dezvoltării regionale și administrației publice care, în mod necesar, pe lângă respectarea condițiilor prevăzute
de lege, ar trebui să răspundă și cerințelor referitoare la pregătirea generală, pregătirea în specialitatea
domeniului, experiența în materie, instruirea și aptitudinile pentru funcția în domeniu, reputația neștirbită și
moralitatea”.
Buget 2019 Două noi pagini apar în strategia care însoțește
bugetul. Adio linii feroviare de mare viteză și reabilitarea
gărilor
Sursa: Hotnews

În strategia care însoțește bugetul au fost adăugate două noi pagini. Dacă anterior scria de modernizarea
gărilor și construcția de linii de mare viteză, chiar de îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie pe Dunăre şi
canale navigabile, acum aceste idei au dispărut. Au fost adăugate, în schimb, autostrăzi, “un munte de
proiecte”. Este vorba despre Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2019-2021.

Vezi varianta noua

Vezi varianta veche

Ce se spunea anterior:

Alocarea resurselor financiare ale Ministerului Transporturilor va fi focalizată, în principal, pentru:

Construcţia de autostrăzi/drumuri expres pe TEN-T;
Modernizarea și dezvoltarea rețelei de drumuri naționale, inclusiv prin construcția de variante de ocolire;
Reabilitarea şi modernizarea infrastructurii feroviare aflate pe reţeaua TENT, prin finalizarea secţiunilor lipsă
aferente coridoarelor pe TEN-T centrală, incluzând și acțiuni de creștere a calității serviciilor de transport
feroviar;
Modernizarea/reabilitarea gărilor și dezvoltarea/construcția de linii de mare viteză;
Îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie pe Dunăre şi canale navigabile;
Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii porturilor maritime şi fluviale;
Investiţii în infrastructura aeroportuară în vederea creșterii nivelului de securitate și siguranță pe toate
aeroporturile și aerodromurile din România;
Dezvoltarea rețelei de transport RO-LA și transport multimodal.

În varianta nouă apar proiecte propriu-zise, dar dispar lucruri menționate mai sus.

Ce spun noile pagini:

Prioritățile strategice ale Ministerului Transporturilor sunt focalizate în principal pe:

- finalizarea lucrărilor la obiectivele/proiectele de investiții aflate într-un stadiu avansat de realizare, cu

finanțare asigurată;

- continuarea lucrărilor la obiectivele/proiectele de investiții aflate în derulare, precum și începerea de noi

lucrări, situate pe rețeaua TEN-T, cu finanțare asigurată din fonduri nerambursabile și fonduri rambursabile.
Alocarea resurselor financiare ale Ministerului Transporturilor va fi focalizată, în principal, pentru
construcţia de autostrăzi/drumuri expres pe TEN-T.

Lista principalelor proiecte de construcție autostrăzi, introduse în Buget în anul 2019 cuprinde următoarele
obiective:
• Autostrada Lugoj – Deva (sector Dumbrava-Deva),
• Autostrada Sebeș – Turda,
• Autostrada Suplacu de Barcau – Borș,
• Autostrada CâmpiaTurzii – Târgu Mureș,
• Autostrada Varianta de ocolire Bacău (profil de autostradă),
• Drum expres Craiova - Pitești
• Autostrada de centură Sud a municipiului București, inclusiv intervențiile privind centura existentă (Lărgire
la 4 benzi de circulație a Centurii București între A1 – DN 5, DN 2 – A2 și A1 – DN 7, pasajele Berceni,
Domnești, Oltenița și Mogoșoaia),
• Autostrada de centură Nord a municipiului București,
• Autostrada București-Brașov tronson Comarnic-Brașov sector Predeal – Cristian,
• Podul suspendat peste Dunare în zona Brăila,
• Autostrada Sibiu – Pitești secțiunile 1,4 și 5.

Proiectele de autostrăzi în pregătire, pentru care există deja alocări bugetare în anul 2019 cuprind:

• Elaborarea/completarea studiilor de fezabilitate pentru autostrăzile Sibiu – Făgăraș, Târgu Neamț – Târgu
Mureș,
• Elaborarea studiilor de fezabilitate și a proiectelor tehnice pentru Autostrada Brașov – Bacău și pentru
drumurile de mare viteză Ploiești – Buzau – Focșani – Bacău – Pașcani.
Proiecte care vor fi bugetate pe parcursul anului 2019, după obținerea aprobărilor legale necesare, aflate în
prezent în etapa de pregătire/atribuire în vederea elaborării documentațiilor tehnico-economice sau proiectării
și execuției:
• Completarea studiilor geotehnice pentru Secțiunile 2 și 3 din Autostrada Sibiu – Pitești;
• Autostrada Nadaselu – Suplacu de Barcău (proiectare și execuție);
• Drum Expres Brăila – Galați (proiectare și execuție),
• Varianta de ocolire Galați (proiectare și execuție la profil de autostradă),
• Elaborarea/completarea studiilor de fezabilitate pentru Autostrada Timișoara – Moravița;
• Elaborarea/completarea studiilor de fezabilitate pentru Autostrada Făgăraș – Brașov;
• Elaborarea studiilor de fezabilitate și a proiectelor tehnice pentru drumurile Expres Craiova - Târgu Jiu,
Ovidiu – Tulcea, Brăila– Tulcea, Brăila – Buzău, Focșani – Brăila, Pașcani – Suceava – Siret; Găești –
Ploiești și Legatura dintre A3 și Aeroportul Henri Coandă;
• Elaborare studiu de prefezabilitate pentru autostrada Tișița – Albița;
• Elaborarea/completarea studiilor de fezabilitate pentru Drum expres/ Autostrada Nordului (Drum expres
Petea – Satu Mare - Baia Mare și Autostrada Baia Mare – Dej – Bistrita – Vatra Dornei – Suceava și analiza
conexiune Cluj - Dej);
• Completarea studiului de fezabilitate pentru drum expres Arad – Oradea, - modernizarea şi dezvoltarea
reţelei de drumuri naţionale, inclusiv prin construcţia de
variante de ocolire;

Lista principalelor proiecte de construcție variante de ocolire, introduse în Buget în anul 2019 cuprinde
următoarele obiective:
- Variantele de ocolire aflate în executie: Tecuci, Mihăilești, Suceava, Carei, Bârlad, Târgu Mureș, Satu
Mare, Stei, Rădăuți, Timișoara Sud;
- Variantele de ocolire care vor intra în execuție: Mediaș, Dej, Alesd Sud, Comarnic, Bușteni, Săcueni,
Craiova Sud - Vest,Târgu Frumos, Fălticeni, Iași, Drum de legatură DN5
– Podul prieteniei (Vo Giurgiu Vest), Târgu Jiu.

Proiectele în pregătire, pentru care există deja alocări bugetare în anul 2019 cuprind variante de ocolire aflate
în etapa de pregătire (elaborare Studii de Fezabilitate și/Proiecte Tehnice): Sfântu Gheorghe, Giurgiu (Est),
Zalău, Râmnicu Vâlcea, Vaslui și Techirghiol;

Proiecte care vor fi bugetate pe parcursul anului 2019, după obținerea aprobărilor legale necesare, aflate în
prezent în etapa de pregătire și/sau execuție:
- Varianta de ocolire Bistrița;
- Varianta de ocolire Baia Mare;
- Varianta de ocolire Huși;
- Varianta de ocolire Salonta prin preluarea documentației tehnico-economice întocmite de către autoritățile
locale.

Lista principalelor proiecte de modernizare drumuri naționale, introduse în Buget în anul 2019 cuprinde
următoarele obiective:
- DN 18, Moisei – Iacobeni ; Baia Mare - Sighetul Marmației;
- DN 56, Craiova - Galicea Mare – Calafat;
- DN 66, Bumbești Jiu-Petroșani;
- DN76, Ionești - Vârfurile - Stei - Beius – Oradea;
- DN 5, București – Adunății Copăceni;
- DN 6, Alexandria – Craiova (lot 2);
- DN 73, Pitești-Câmpulung-Brașov;
- Modernizarea infrastructurii privind siguranța circulației pe DN 1, în "Sate liniare și puncte negre";
- A1 - Titu - Bâldana - Târgoviște– Sinaia (proiectare și execuție pentru Lărgirea la 4 benzi a lui DN 7 între
Bâldana și Titu și proiectare și execuție pentru modernizarea DN 71, Bâldana - Târgoviște– Sinaia);
- DN 67B, Scoarța – Pitești;
- DN 52, Alexandria - Turnu Măgurele;
- DN 51, Alexandria – Zimnicea;
- DN 28B, Târgu Frumos – Botoșani;
- DN 7A, Brezoi – Petroșani;
- DN 55, Craiova – Bechet;
- DN 2L, Soveja –Lepșa;
- DN 2N, Jitia – Bisoca;
- Evacuare ape pluvialeTartașești;
- Lărgire DN 7, Valea Oltului, la 3 benzi/4 benzi;

Proiectele în pregătire, pentru care există deja alocări bugetare în anul 2019 cuprind:

- DN 7C, Transfăgărășan (expertiza tehnică și elaborare Studiu de Fezabilitate);

- Elaborare Studiu de Fezabilitate și Proiect Tehnic pentru secțiunea drum de legatură A1
– DN 7 (Titu/DJ 711A)

Proiecte care vor fi bugetate pe parcursul anului 2019, după obținerea aprobărilor legale necesare, aflate în
prezent în etapa de pregătire/atribuire în vederea elaborării documentațiilor tehnico-economice sau proiectării
și execuției:
- DN 66A, Câmpu lui Neag – Cerna;
- DN 17 C, Bistrița – Salva - Moisei;
- DN 17 D, Beclean – Cârlibaba;
- DN 15, Poiana Largului – Bicaz;
- Pasaj Drajna;
- Nod Cumpăna (conexiune la A4 – DN 39E);
- Nod Martinești (conexiune la A1 si DN 1);
- Centru de Întreținere și Coordonare pe A3.
- întreţinerea infrastructurii rutiere

"Compania Națională de Administrare a Infrastucturii Rutiere S.A. (C.N.A.I.R. S.A.) asigură în prezent
administrarea și întreținerea unei rețele de 17.740 km din care 823,24 km de autostrăzi și 16.916 km drumuri
naționale, rețea care este dezvoltată pe întreg teritoriul României, din care peste 61% are durata de funcționare
expirată (durata normală de funcționare a unui drum este durata de utilizare exprimată în ani, de la darea în
circulație a drumului ca nou și până la introducerea sa în prima reparație capitală sau între două reparații
capitale)", se arată în noua variantă a documentului.

La această data C.N.A.I.R. S.A. are încheiate acorduri cadru pe trei ani pentru lucrări de întretinere periodică
(tratamente bituminoase, straturi rutiere foarte subțiri, covoare bituminoase) în valoare de 2.271.986.000 lei.
În cadrul prevederilor bugetare aprobate pentru anul 2019 pot fi încheiate contracte subsecvente în valoare
de 576.027,35 mii lei pentru execuția a 1.571 km covoare bituminoase.

Coboară: Investițiile străine țin pasul cu investițiile publice. De

la spectacolul legilor bugetelor, la tristețea din execuțiile
bugetare
Sursa: cursdeguvernare.ro
Investiţiile publice și-au menținut coborârea încă din anii crizei financiare, conform execuţiilor bugetare,
chiar dacă legile bugetelor de stat din ultimii trei ani au arătat cifre în creştere.
Astfel încât scăderea investițiilor publice a atras după sine și reducerea investițiilor străine directe,
inclusiv componenta înființării de întreprinderi de către sau împreună cu investitori străini (greenfield
-investiții pornite de la zero).
Ponderea cheltuielilor de investiții bugetare în produsul intern brut (PIB, inclusiv finanțarea din fonduri
nerambursabile post-aderare) a scăzut de la 7% în 2011, la 3,6%, conform execuției bugetare pe 2018, potrivit
Consiliului Fiscal (CF).
Totodată, fluxul participațiilor de capital străine a scăzut de la mai mult de 4 miliarde de euro în 2014 (când
erau singurele pe plus, dintre toate componentele investițiilor străine directe – ISD), la 1,8 miliarde de euro
în 2018 (valori din septembrie anualizate), potrivit raportului de stabilitate financiară a Băncii Naționale a
României (BNR).
Promisiuni nerealiste
„Execuțiile bugetare istorice consemnează în mod constant deviații considerabile de la sumele bugetate
inițial ori în urma rectificărilor bugetare în sensul unor cheltuieli de investiții inferioare alocărilor”,
spune Consiliul Fiscal în Opinia privind Bugetul statului pe 2019.

Astfel că, promisiunea

proiectului de buget de stat pe
2019 de „ expansiune de
proporții a cheltuielilor cu
investițiile (de la 34,2 miliarde
de lei în 2018 la 47,1 miliarde de
lei lei în 2019)” riscă să repete
scenariul anilor anteriori, „cu
atât mai mult cu cât ipoteza
îmbunătățirii de amploare a
absorbției de fonduri
structurale și de coeziune
apare la acest moment
drept excesiv de optimistă”,
spune raportul CF
„Istoric, estimările inițiale de
absorbție (de fonduri
europene) nu s-au
materializat niciodată la
nivelurile indicate”, amintește
documentul citat.
Structura investițiilor străine
Este de remarcat că vectorii de stimulare a investițiilor străine au contat mai puțin decât politicile
economice şi fiscale în general.
Aşa s-a întîmplat cu reducerea de TVA de la 24% la 19% în 2016 şi la 19% în 2017. Apoi, creșterea
cheltuielilor salariale şi de pensii au amânat respectarea promisiunii de reducere până la 18%.
În septembrie 2018, ISD în România (o componentă principală a contului financiar al României) au
înregistrat o scădere de 9% față de aceeași perioadă a anului anterior, potrivit raportului de stabilitate al
BNR.
Astfel că fluxul investițiilor străine (ISD) din ultimii ani a înregistrat o schimbare de structură
defavorabilă, chiar dacă pe total fluxul ISD a crescut până în 2017. Cifrele finale pe 2018 ar putea arăta
o scădere și la final, potrivit raportului citat.
„În perioada recentă se remarcă reluarea contribuției instrumentelor de natura datoriei (creditele
intra-grup) în structura investițiilor directe”, spune BNR.

Și, dacă profitul reinvestit de străini și creditele de la firmele mamă aveau contribuții negative în 2014 la
fluxul total, cele două componente au însumat volume mai mari decât aporturile de capital nou.
Creşterea ponderii profitului reinvestit (până la 39%) poate fi interpretată ca rezultat al maturizării
investiţiilor de capital anterioare, dar nu neapărat şi creditele intra-grup, care sunt mai degrabă un semn de
prudenţă.
Greenfield – prea puţin
Pe de altă parte, „investițiile de tip greenfield ca și cele din categoria fuziuni și achiziții (M&A) au urmat
tendința din ultimii ani, înregistrând un nivel foarte redus”, spune BNR.
Astfel, investițiile greenfield au contribuit cu numai 77 de milioane euro la fluxul investițional în participații
la capitalul social al întreprinderilor ISD în 2017, iar fuziunile și achizițiile cu 213 milioane euro, potrivit
calculelor BNR.
 Soldul investițiilor străine directe
în întreprinderile greenfield, în
valoare de aproape 44,78 de
miliarde de euro, reprezintă 59%
din soldul ISD, la sfârşitul anului
2017.
Relaţia cu deficitul de cont
curent
În fine, BNR mai relevă şi
legătura dintre investiţiile străine
şi deficitul de cont curent, cele
dintâi fiind „fluxuri negeratoare
de datorie” (exclusiv creditele
intragrup).
Partea inferioară a formularului

În ultimii doi ani, scăderea ISD a coincis cu adâncirea deficitului de cont curent, după ce în anii anteriori,
importurile stimulate de politicile salariale şi de pensii nu au mai fost compensate suficient de stagnarea sau
creşterea uşoară a participațiilor la capital de natura investitiilor directe (inclusiv profiturile reinvestite).

Câteva grafice: Haosul desăvârșit din Bugetele României. O

analiză pe 4 ani a diferenței dintre Lege și Execuție
Sursa: cursdeguvernare/ro
Deși la prima vedere sunt greu de întocmit, Bugetele publice ale României sunt, de fapt, o înșiruire de
indicatori și liste de venituri și cheltuieli care urmează să nu aibă de-a face cu realitatea.
În analiza de față, facem o comparație între Bugetele României stabilite prin lege și ce rămâne din ele
și cum se execută până la sfârșitul fiecărui an. În pofida rectificărilor anunțate mereu a fi ”pozitive”.
Diferențele sunt, pe alocuri, uriașe – mai ales la indicatorii și cifrele care țin de dezvoltare.
Investițiile din infrastructură, de exemplu, ajung să fie chiar și de două ori mai mici decât cele
planificate.
Banii destinați Sănătății se dovedesc mereu insuficienți, în contextul în care bugetele ultimilor ani sunt tot
mai împovărate de majorările salariale, al căror impact este mereu imprecis calculat.
Cercetătorii își văd proiectele înghețate ca urmare a blocării fondurilor europene – în ciuda Legii Bugetului
care-i îngroapă în bani, în vreme ce primarii puterii se bucură de bugete chiar și duble față de cele alocate în
legile de la începutul anului.
Analiza cursdeguvernare.ro pune în oglindă legile bugetelor din perioada 2015-2019 și execuțiile de la
final de an. Singurul indicator care a rămas relativ constant în construcțiile acestora a fost cel legat de
deficitul bugetar, România fiind obligată să se încadreze în ținta de 3% din PIB.
Tăierile de la Infrastructură – ”stabilizatorul” automat al bugetului public
În perioada 2016-2018, de când s-a dat drumul la banii aferenți exercițiului financiar european 2014-
2020, execuțiile bugetare la infrastructură au fost cu peste 6,8 miliarde de lei mai mici decât sumele
alocate în Legile bugetului aferente fiecărui an în parte.
În perioada 2015-2017, alte 5,2 miliarde de lei au fost tăiate din fondurile post aderare aferente vechiului
exercițiu financiar.
În niciunul dintre cei patru ani analizați, execuția bugetară în domeniul investițiilor din domeniul
transporturilor nu s-a ridicat la nivelul bugetat.
Iar în 2017, aceasta a fost aproape la jumătate.

Cercetarea: alocări din pix,

execuții departe de un măcar
1% din PIB
În perioada analizată,
transferurile făcute de
Ministerul Cercetării către
beneficiarii de fonduri din acest
domeniu au fost superioare
alocărilor în doar doi ani, în
vreme ce în ceilalți doi (2016 și
2017), cercetătorii au primit cu
circa 250 de milioane de lei mai
puțin decât li se promisese la
începutul anilor.
În ceea ce privește proiectele
finanțate din fonduri
europene, execuțiile au fost, în
fiecare an, mai slabe.
În 2018, spre exemplu, pentru
proiectele din fonduri europene s-au alocat, din pix, aproape 400 de milioane de lei, însă execuția a fost
de doar 126,5 miliarde de lei.
De precizat este faptul că Ministerul a blocat apelurile în acest domeniu anul trecut, cercetătorii având
pregătite numeroase dosare pe care să le depună pentru atragerea de fonduri europene.
România și-a fixat să cheltuiască pentru cercetare și inovare 1% din PIB, din fonduri publice.
 Sănătatea, un buget umflat din mers exclusiv de
majorările salariale
Cheltuielile necesare pentru finanțarea
sistemului de sănătate au fost, cu excepția anului
2016, mai mari decât anticipa Guvernul prin
Legile Bugetelor.
Diferențe mari între bugete și execuția finală au
început să apară din 2017, an în care din bugetul
Casei Naționale de Asigurări de Sănătate au fost
transferați 3,6 miliarde de lei pentru a acoperi
creșterile salariale, sume ce nu fuseseră
prevăzute în bugetul inițial.
(Citiți și: ”Hic Salta!”)
De suferit au avut alte cheltuieli ale Casei din
acel an. Spre exemplu, execuția arată
cheltuieli cu peste un miliard de lei mai mici pentru medicamente, consumabile și alte materiale
sanitare, precum și o reducere cu 0,6 miliarde de lei a finanțării serviciilor medicale din spitale.
Iar în 2018, când aceste cheltuieli au fost incluse în proiectul de buget, ele s-au dovedit a fi mult subevaluate,
așa încât, la final de an, din bugetul Casei au fost transferați 8,1 miliarde de lei pentru acoperirea
creșterilor salariale, față de 4,6 miliarde de lei, suma alocală în bugetul inițial.

Pentru 2019, Casa Națională de

Asigurări de Sănătate are un buget
total de 37,8 miliarde de lei, în creștere
cu 8,5% față de anul trecut, respectiv
trei miliarde de lei.
Pe de altă parte, doar transferurile
necesare acoperirii creșterilor salariale
din sectorul medical se ridică la 9,3
miliarde de lei, cu 1,2 miliarde de lei
mai mari decât cele din 2018, așa încât
bugetul este, în realitate, cu doar două
miliarde de lei mai mare decât cel de
anul trecut.
Mare parte a acestei diferențe a fost
alocată pentru medicamente și
consumabilele de care au nevoie
spitalele (11,9 miliarde de lei, față de
9,9 miliarde de lei în 2018). Pe de altă
parte, diferențe în minus s-au produs la
capitolul servicii medicale în spitale (minus 0,7 miliarde de lei față de 2018).
(Citiți și: ””Banchetul de Centenar s-a terminat – urmează nota de plată”: A apărut nr. 99 al CRONICILOR
Curs de Guvernare”)
În ceea ce privește bugetul Ministerului Sănătății, prin care se finanțează doar parțial cheltuieli reale din
sistem (în special prin Programele naționale de sănătate), marele capitol absent din bugetul pentru 2019 este
cel al accizelor care a au avut o contribuție de 1,6 miliarde de lei în bugetul de anul trecut. Anul acesta
accizele se duc să peticească alte găuri.
Pușculița primarilor docili: alocări mici prin lege, duble (!) prin execuția bugetară
Dacă în cazul bugetelor de la infrastructură, alocările au fost mari iar realizările uneori la jumătate, în cazul
Programului Național de Dezvoltare Locală (PNDL) se poate observa o slabă planificare bugetară în
sens invers.
În ultimii patru ani, sumele alocate prin Legea bugetului s-au dovedit mult sub execuție. În 2018,
execuția a fost mai mult decât dublă față de program.
PNDL, un program a cărui reputație este că alocă bani în funcție de interese politice, se numără printre
puținele cheltuieli de capital care la final de an se dovedesc a fi mai mari decât la început.

***
Guvernul şi-a
construit bugetul
general
consolidat (BGC)
pe 2019 pe un nivel
de venituri de
341,4 miliarde de
lei, respectiv de
33,4% dintr-un PIB
care ar trebui să
crească mai mult
decât anul trecut,
cu 5,5%, până la
1.022,5 miliarde de
lei.
Cheltuielile
bugetare ar trebui să se ridice la 367,5 miliarde de lei (35,9% din PIB), în vreme ce deficitul bugetar ar urma
să fie de 2,55% din PIB (cash, respectiv 2,57% după metodologie europeană ESA).
Consiliul Fiscal este de părere că avansul PIB este supraevaluat și apare drept excesiv de optimist în raport
cu evaluările similare ale altor instituții.
Partea inferioară a formularului
Un alt aspect problematic semnalat de Consiliu îl reprezintă ipotezele extrem de favorabile cu privire la
dinamica numărului de angajați și câștigului salarial brut în sectorul concurențial, acestea fiind preconizate
să crească în 2019 cu 3,7%, respectiv 13,8%.
De asemenea, Consiliul are rezerve în special cu privire la evoluția proiectată a veniturilor din TVA din
proiectul de buget, fiind aparentă o supraevaluare semnificativă a acestora chiar în contextul utilizării
scenariului macroeconomic

Dede Perodin și echipa sa rămân la „cârma“ Sindicatului

Liber al Navaliștilor din SNC
Sursa: Cuget Liber

Echipa Dede Perodin - președinte, Costel Constantin - prim-vicepreședinte și Mihai Petrea - vicepreședinte
a primit al treilea mandat din partea celor 68 de delegați prezenți vineri, 8 februarie 2019, la Conferința de
dare de seamă și alegeri a Sindicatului Liber al Navaliștilor din cadrul Șantierului Naval Constanța. Totodată,
au fost reconfirmați în funcții Mădălina Ciobanu – președinta Organizație de Femei, George Uzum -
președintele Organizației de Tineret și președinții organizațiilor sindicale pe sectoare.

Reuniunea a marcat momentul încheierii unui ciclu sindical, desfășurat în condiții economice dificile pentru
industria navală în general și începerea altuia cu așteptări mai mari și certitudini mai multe privind viitorul
Șantierului Naval Constanța.
În raportul de activitate, Dede Perodin a subliniat buna colaborare dintre sindicat și administrație în atingerea
obiectivelor comune, în respectarea prevederilor contractului colectiv de muncă, în domeniul protecției
sociale și a protecției muncii, în creșterea nivelului de pregătire profesională a lucrătorilor.

Astfel, în intervalul februarie 2018 - februarie 2019, un număr de 521 de salariați au parcurs diferite forme
de pregătire și formare profesională, costurile suportate de întreprindere cu organizarea cursurilor și stagiilor
de pregătire ridicându-se la 161.691 lei.

În domeniul protecției sociale, societatea a alocat suma de 1,341,195 lei (pentru ajutoare sociale, tichete
cadou, căminul, dispensarul și Clubul SNC), iar cu protecția muncii au fost cheltuiți 1.116.819 lei (pentru
echipament de protecție, materiale igienico-sanitare, alimentația de protecție și servicii medicale).

Prezent la adunare, Radu Rusen – directorul general al SNC a vorbit despre dificultățile și provocările cărora
trebuie să le facă față Șantierului Naval Constanța. În anul 2018, activitatea companiei s-a desfășurat în
contextul unei reduceri a cererii de transport pe piața shipping-ului internațional și a creșterii pierderilor
înregistrate de armatori. În aceste condiții, volumul lucrărilor de reparații de nave s-a diminuat.

Dacă în primele două luni ale anului 2019, cererea de lucrări de reparații navale s-a menținut la același nivel,
se estimează că va crește semnificativ în perioada următoare. „Vă pot informa că sunt în derulare negocieri
cu partenerii noștri tradiționali pentru a semna mai multe proiecte de retrofitting, pentru montarea instalațiilor
de tratare a apei de balast și respectiv pentru montarea scrubber-elor pentru tratarea gazelor de eșapament.
Aceste noi cerințe au fost introduse de Organizația Maritimă Internațională și, începând din acest an, devin
scadente, astfel încât sperăm să beneficiem de minim șase proiecte de acest tip”, a declarat directorul general.

Referindu-se la activitatea de construcții noi, Radu Rusen a vorbit despre noua serie de tancuri de produse
petroliere și chimice de 41.000 tdw, aflată în proces de fabricație. Prima navă, „Histria Atlas”, urmează să
fie finalizată în primul trimestru al anului 2019. Cea de a doua navă va fi livrată la începutul anului 2020, iar
cea de a treia va fi lansată în fabricație în trimestrul doi al anului 2019.

Activitatea echipei de conducere a sindicatului, în noul mandat, va debuta cu negocierea creșterii generale a
salariilor lucrătorilor din Șantierul Naval Constanța. Discuțiile cu administrația vor începe în următoarele
zile.

Sindicatul Liber al Navaliștilor din Șantierul Naval Constanța este afiliat la Federația IndustriAII BNS și la
Confederația Blocul Național Sindical.