AMARIEI COSMA ANA MARIA

AMG III-A

Îngrijirea pacientului cu AVC

AVC- este una din leziunile primitive ale creierului, cel mai adesea apare brusc
(adică nu este procedată de o alterare progresivă a stării de
conștientă), frecvent se constată existența unui deficit motor
(hemiplegie a membrelor drepte sau stângi, hemiplegie
facio-brahială dreaptă sau stângă), anamneza descoperă
antecedente cardiovasculare (cardiopatie ischemică, infart
miocardic sechelar, HTA).

Asistenta medicala asigură și îndeplinește o serie de

sarcini, având ca scopuri principale: ingrijirea omului bolnav si prevenirea complicatiilor. În
cazul bolnavilor cu accident vascular cerebral, măsurile de igiena ocupă un loc de o
importanță deosebită, deoarece acești bolnavi sunt de cele mai multe ori imobilizați la pat
datorită plegiilor sau parezelor.

Elementele principale care constituie igiena unui bolnav sunt realizate de către
asistenta medicală:

Administrarea tratamentului- asistenta medicală va administra tratamentul

medicamentos prescris de către medicul neurolog (administrarea de medicamente intravenos
în primele 3 ore, antiagregante plaketare, anticoagulante -heparină, fraxiparine).

Repausul la pat - este obligatoriu pentru orice bolnav cu accident vascular cerebral.
El are rolul de a reduce la minimum eforturile si arderile din organism si asa exagerate prin
metabolismul crescut al pacientului cu AVC, contribuind astfel la crutarea fortele de aparare a
organismului obligat să lupte cu boala. Acest repaus va fi păstrat în toata perioada acuta a
bolii și se va prelungi în funcție de apariția unor noi elemente simptomatice sau dacă evoluția
este severa.

Igiena corporală - se adresează rufăriei de corp, tegumentului și mucoaselor

bolnavului. Rufăria trebuie confecționată dintr-un material moale, care să nu irite pielea, să nu
fie prea strâmtă, să nu-1 jeneze pe bolnav în nici un fel. Ea trebuie să fie în permanență foarte
curată, urmand să fie schimbată cât mai des.
AMARIEI COSMA ANA MARIA
AMG III-A
Tegumentul bolnavului va fi întreținut într-o stare de perfectă curațenie. Orice bolnav
trebuie spălat zilnic pe toată suprafața corpului cu apă și săpun, și atunci când este necesar
chiar de mai multe ori pe zi, pentru a evita formarea escarelor de decubit.

Mucoasele constituie de asemenea o preocupare deosebită, mai ales în cazul când

pacientul prezintă pareze faciale. De multe ori, ele sunt inflamate și prezintă secreții, fiind
predispuse la infecții supra adaugate, fapt pentru care la orice bolnav vor trebui luate măsuri
riguroase de igiena. Astfel, se vor îndepărta secrețiile oculare, prin ștergerea ochilor, cu un
tampon de vată muiat într-o soluție slaba de acid boric (2%). Nările vor fi curățate de secreții
și se vor picura în ele 2-3 picături fedrocaina de 2-3 ori pe zi, aceasta având pe langă o ușoară
acțiune antiseptica și rolul de a ușura respirația bolnavului prin micșorarea secrețiilor. De
asemenea, se vor face gargarisme și spălaturi bucale și faringiene cu ceai de musetel sau
soluții slabe de permanganat de potasiu.

Temperatura optimă a saloanelor să fie de 20-220C, pacienții cu afecțiuni neurologice

necesitând o temperatură constantă. Salonul trebuie aerisit ori de cate ori este necesar,
avându-se grija ca bolnavii să fie protejați de curenții de aer rece.

Curățenia se va efectua zilnic: dimineața și după-amiază. Curățenia de dimineață se

va începe imediat după terminarea toaletei bolnavilor și se termină înainte de începerea vizitei
medicale, iar cea de după-amiazăse va efectua după odihna pasivă a bolnavilor, înainte de
servirea cinei, iar în zilele de vizită se va face imediat după plecarea vizitatorilor.

Toaleta bolnavului-în funcție de starea generală a bolnavului, asistenta medicală va

efectua toaleta acestuia pe porțiuni, respectând intimitatea acestuia și măsurile de igiena sau
dacă pacientul este independent, îl va educa pe acesta să efectueze toaleta generală, în sălile
de baie/duș ale salonului. Va insista asupra regiunilor inghinale pe care le va pudra apoi cu
talc, pentru a evita apariția eczemelor și iritațiilor pielii. Efectuarea toaletei are efecte benefice
asupra circulației cutanate, pe care o stimulează, favorizează mobilizarea anticorpilor formați
de celulele reticuloendoteliale din țesutul celular subcutanat, are efect relaxant și sedativ
asupra organismului

Alimentația constituie substratul vital în îngrijirea bolnavului, constituind un obiectiv

important de realizat pentru asistenta medicală, alimentația menținând energia organismului.
Aportul alimentar trebuie să țina cont de nevoile organismului, diferențiat în funcție de vârsta,
starea de sănatate sau boala, precum și de muncă (efortul) depusa.
AMARIEI COSMA ANA MARIA
AMG III-A
Asistenta trebuie să educe pacientul în ceea ce priveșe alimentația sănătoasă, aportul de
elemente nutritive de care are nevoie organismul sănătos și calitatile energetice ale
alimentelor, pentru a le aplica acesta după ameliorarea bolii și chiar după externare.

Asistenta medicala este un cadru sanitar cu o pregătire pluridisciplinară, cu

responsabilități în păstrarea și restaurarea sănătății, prevenirii îmbolnăvirilor, înlăturarea
suferinței. Rolul său este de a suplini independența, de a încerca să înlocuiască necesitatea în
așa fel încat persoana să-și satisfacă cerințele mai ușor și fără handicap.

Asistenta medicala nu trebuie să piardă din vedere omul în globalitatea sa, intervenția
va fi orientata asupra lipsei de autonomie și consta în a spori, a crește independența fizică,
psihică și morală a bolnavului.

BIBLIOGRAGIE
1. https://www.creeaza.com/familie/medicina/LUCRARE-DE-
DIPLOMA-Rolul-asist897.php
2. file:///C:/Users/Altex/Downloads/Chiru_Florian-NEUROLOGIE-
GHID-PRACTIC.pdf