Calcul vectorial

Fie E3 spatiul tridimensional al geometriei euclidiene.

Definiţia 1
 segment orientat sau vector legat: o pereche de puncte ( A, B)  E3  E3 . Notaţie AB
 originea (punctul de aplicatie) vectorului legat AB : A
 vârful (extremitatea) vectorului legat AB : B
 directia (dreapta suport): dreapta determinată de punctele A şi B, (𝐴≠𝐵)

 sensul vectorului legat AB : sensul, pe dreapta suport, de la A la B

 lungimea (norma, modulul) vectorului legat AB : distanţa dintre punctele A şi B. Notaţie
AB .

 doi vectori legaţi AB şi CD , ( A  B, C  D) au aceeaşi direcţie dacă dreptele lor suport sunt
paralele

sau coincid

 doi vectori legaţi AB şi CD nenuli au acelaşi sens, dacă au aceeaşi direcţie şi dacă punctele
B şi D se află de aceeaşi parte a dreptei determinată de A şi C, dacă dreptele suport sunt
paralele

sau

dacă dreptele suport coincid.

 Doi vectori sunt coliniari dacǎ dreptele lor suport sunt paralele sau coincid. In caz contrar
se numesc necoliniari.
 Vectorul legat nul este vectorul pentru care originea şi extremitatea coincid, deci de forma
AA ; vectorul nul are norma 0, iar direcţia şi sensul sunt nedeterminate.
 doi vectori legaţi AB şi CD nenuli se numesc echipolenţi dacă au acelaşi sens şi aceeaşi
lungime. Notaţie AB ~ CD .

1
Propoziţia 2 Relaţia de echipolenţă definită pe mulţimea vectorilor legaţi este o relaţie de
echivalenţă:
- reflexivă AB ~ AB
- simetrică AB ~ CD  CD ~ AB
- tranzitivă AB ~ CD şi CD ~ EF  AB ~ EF

Relaţia de echipolenţă împarte mulţimea vectorilor legaţi în submulţimi disjuncte numite clase
de echivalenţă. Spunem că doi vectori legaţi fac parte din aceeaşi clasă de echivalenţă dacă sunt
echipolenţi şi spunem că fac parte din clase diferite dacă nu sunt echipolenţi.

Definiţia 3 Se numeşte vector liber mulţimea tuturor vectorilor legaţi echipolenţi cu un vector
legat dat. Fie AB un vector legat, vectorul liber u  {CD | CD ~ AB }. Orice vector legat din u se
numeşte reprezentant al vectorului liber u : AB  u. Un vector liber de lungime 1 se numeşte
versor.

Observaţia 4 Un vector legat este caracterizat prin: origine, direcţie, sens şi lungime. In cazul
unui vector liber, caracteristice sunt numai direcţia, sensul si lungimea. Aşadar, putem considera
un vector liber dat u ca avȃnd originea în orice punct din spaţiu.

Clasa de echivalenţă a vectorilor legaţi nuli se notează cu 0 şi se numeşte vectorul liber nul.

Notaţie : V3 mulţimea vectorilor liberi din spaţiul E3.

Operaţii cu vectori liberi

Adunarea

Mulţimea V3 se poate organiza ca un grup aditiv comutativ, definind adunarea prin regula
paralelogramului.

Definiţia 5 Fie u , v V3 şi AB  u , AC  v . Vectorul liber w de reprezentant AD se numeşte

vectorul sumă al vectorilor u şi v şi se notează w  u  v .

2
Regula triunghiului:

Propoziţia 6 (V3 ,) este grup comutativ.

Adunarea vectorilor liberi este o operaţie algebrică internă bine definită: vectorul liber sumă nu
depinde de alegerea punctului O.
     
a) comutativitatea: a  b  b  a,  a , b  V3 .
        
b) asociativitatea: ( a  b )  c  a  (b  c ),  a , b , c  V3

      
c) elementul neutru:  0  V3 astfel încât a  0  0  a  a,  a  V3
      
d) elementul simetrizabil  a  V3 ,   a  V3 astfel încât a  ( a )   a  a  0,

Înmulţirea unui vector liber cu scalar :  V3  V3

 
Definiţia 7 Fie   şi a  V3 . Prin vectorul liber  a înţelegem un vector liber determinat
astfel:
 
a) a   a
 
b) dacă a  0 şi   0 atunci  a şi a au acelaşi sens, iar dacă   0 au sensuri opuse. Când   0
  
sau a  0 , atunci  a  0 .

Propoziţia 8
  
1) 1  a  a,  a V3
  
2)  ( a )  ( ) a, ,   a V3
   
3) (   ) a   a   a, ,   a V3
     
4)  ( a  b )   a   b ,    a , b  V3

3
  
Definiţia 9 Doi vectori nenuli a şi b se numesc coliniari dacă reprezentanţii lor care au originea
într-un punct O din spaţiu sunt coliniari.
      
Propozitia 10 Fie a, b V3 \ {0} , a şi b coliniari   *
a.î. a   b
  
Definiţia 11 Trei vectori nenuli a , b şi c se numesc coplanari dacă reprezentanţii lor care au
originea în acelaşi punct O sunt coplanari (direcţiile lor sunt paralele cu un plan).
   
Teorema 12 Fie a , b  V3 , necoliniari. Dacǎ c este un vector liber coplanar cu vectorii a si b
atunci exista si sunt unici scalarii  si  astfel incat c   a   b : se descompune vectorul c după
două direcţii coplanare cu el, date de vectorii a şi b, construind un paralelogram pe laturile a şi
b , în care vectorul c este diagonală.

    
Propoziţia 13 Fie a, b, c V3 \ {0} vectori necoplanari şi d V3 . Atunci , ,   unic
   
determinaţi a.î. d   a   b   c Se descompune vectorul d după trei direcţii concurente cu el,
date de vectorii necoplanari, dupa regula

paralelipipedului. Se construieşte un paralelipiped cu
muchiile orientate după vectorii a , b si c în care vectorul d este diagonala paralelipipedului 
(din originea şi extremitatea lui d se duc plane paralele cu planele determinate de direcţiile a , b
si c , luate două câte două).

Fie O, I, J, K patru puncte necoplanare şi A un punct oarecare în spaţiu. Dacǎ vectorii OI, OJ si OK
sunt ortogonali doi cȃte doi spunem cǎ  O, OI, OJ, OK  este un reper ortogonal.

Tripletul (a1 , a2 , a3 ) reprezintǎ coordonatele punctului A în reperul  O, OI, OJ, OK  . Pentru un

punct A din spaţiu numim vectorul OA vectorul de poziţie al punctului A. El depinde de alegerea
punctului origine O.

4
 ⃗⃗⃗⃗⃗ , 𝑂𝐽
Dacǎ, în plus, vectorii 𝑂𝐼 ⃗⃗⃗⃗⃗ , 𝑂𝐾
⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗ sunt versori, adică OI  OJ  OK  1, spunem cǎ reperul este
  
ortonormat. Versorii reperului sunt notaţi i , j , k .

⃗⃗⃗⃗⃗ = 𝑎1 𝑂𝐼
𝑂𝐴 ⃗⃗⃗⃗⃗ + 𝑎2 𝑂𝐽
⃗⃗⃗⃗⃗ + 𝑎3 𝑂𝐾
⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗
Dacă a V3 atunci există a1, a2 , a3  unic determinaţi astfel încât a  a1 i  a2 j  a3 k :
  
- ansamblul {O, i , j , k } se numeşte reper cartezian ortonormat în V3 ,
 
- a1 , a2 , a3 se numesc componentele vectorului a , a = (𝑎1 , 𝑎2 , 𝑎3 )
    
- a  a1 i  a2 j  a3 k se numeşte expresia analitică a vectorului a

Propoziţia 14 Fie A, B  E3 , A(a1 , a2 , a3 ) , B(b1 , b2 , b3 ) . Atunci avem

    
AB  (b1  a1 ) i  (b2  a2 ) j  (b3  a3 ) k şi d ( A, B) || AB || (b1  a1 ) 2  (b2  a2 ) 2  (b3  a3 ) 2

      
Definiţia 15 Fie a, b V3 \ {0} , O E3 , OA  a , OB  b . Unghiul   [0,  ] determinat de
   
vectorii legaţi OA şi OB se numeşte unghiul dintre vectorii liberi a şi b . Dacă 𝜃 = 𝜋/2 atunci
spunem că vectorii sunt ortogonali.
Produsul scalar
Definiţia 17: Se numeşte produs scalar al vectorilor liberi a şi b , scalarul
|| a || || b || cos , a  0, b  0
 

a b      
0 , a  0 sau b  0
Proprietăţi algebrice ale produsului scalar
     
a) a b  b a ,  a, b V3 (produsul scalar este comutativ)
       
b) ( a )  b  a  ( b )   ( a  b ) ,  a, b V3 ,   (produsul scalar este omogen în fiecare
din variabilele sale)
                
c) a (b  c )  a b  a c , (a  b)  c  a c  b c ,  a, b, c V3 (produsul scalar este distributiv faţă
de adunarea vectorilor)
    
d) a a  0 şi a  a  0  a  0 (produsul scalar este pozitiv definit)
5
Proprietăţi geometrice ale produsului scalar
       
a) a b  0 , a  0, b  0  a şi b ortogonali (produsul scalar a doi vectori liberi nenuli este egal
cu zero dacă ṣi numai dacă vectorii sunt ortogonali)
a b
b) unghiul dintre doi vectori nenuli a şi b : cos  
|| a || || b ||
  
c) proiecţia ortogonală a unui vector b pe direcţia altui vector a : dacă a, b V3 \ {0} , atunci
numărul real || b || cos  se numeste mărimea proiectiei ortogonale a vectorului b pe vectorul a .
a b
Deci pra b  a
|| a ||2

Expresia analitică a produsului scalar

       
Dacă a  a1 i  a2 j  a3 k , b  b1 i  b2 j  b3 k atunci
 
a b  a1b1  a2 b2  a3b3
    
a a  a1  a2  a3 || a || 2 , ( || a || = norma lui a )
2 2 2

Produsul scalar se aplică în următoarele tipuri de probleme:

 calculul normei unui vector:
Dacă a  a1i  a2 j  a3k atunci || a || a  a  a12  a22  a32

6
 calculul versorului unui vector nenul

 a a1  a2  a3 
u 
 i j k
|| a || a12  a22  a32 a12  a22  a32 a12  a22  a32

 calculul unghiului 𝜃 dintre doi vectori nenuli

𝑎1 𝑏1 + 𝑎2 𝑏2 + 𝑎3 𝑏3
cos𝜃 =
√𝑎12 + 𝑎22 + 𝑎32 √𝑏12 + 𝑏22 + 𝑏32

 verificarea ortogonalităţii a doi vectori nenuli:

 
a b  0  a1b1  a2 b2  a3b3  0

Produsul vectorial
Definiţia 18 Se numeşte produs vectorial al vectorilor liberi nenuli a , b vectorul liber notat
a  b definit astfel:

i) direcţia este perpendiculară pe direcţiile vectorilor a şi b
ii) sensul este dat de “regula burghiului”, adică este sensul de înaintare a unui burghiu ce se

roteṣte de la a către b pe drumul cel mai scurt.
   
iii) norma este dată de formula || a b |||| a ||  || b || sin 

Proprietăţi algebrice ale produsului vectorial

     
a) a b   b a ,  a, b V3 (produsul vectorial este anticomutativ)
       
b) ( a)  b  a ( b)   (a b) ,  a, b V3 ,  
                
c) a (b  c )  a b  a c , (a  b)  c  a c  b c  a, b, c V3
   
d) a a  0 ,  a V3

7
 Proprietăţi geometrice ale produsului vectorial
   
1) norma || a b || a produsului vectorial a b a doi vectori liberi necoliniari egală cu aria
 
paralelogramului construit pe suporturile reprezentanţilor vectorilor liberi a şi b având
   
aceeaşi origine || a b |||| a ||  || b || sin  .
2) doi vectori liberi nenuli sunt coliniari dacă ṣi numai dacă produsul lor vectorial este egal cu
vectorul nul

Expresia analitică a produsului vectorial

Dacă a  a1i  a2 j  a3k şi b  b1i  b2 j  b3k atunci expresia analitică a produsului
vectorial se obţine dezvoltând după prima linie următorul determinant formal:
i j k
  
a  b  a1 a2 a3  (a2b3  a3b2 ) i  (a3b1  a1b3 ) j  (a1b2  a2b1 ) k
b1 b2 b3

Produsul vectorial se aplică în următoarele tipuri de probleme:

 verificarea coliniarităţii a doi vectori nenuli prin condiţia a  b  0
(verificarea coliniarităţii a trei puncte A, B, C prin condiţia AB  AC  0 )
 
|| AB AC ||
 calculul ariei unui triunghi ABC aria 
2
8
 Produsul mixt
     
Definiţia 19 Fiind daţi vectorii a, b, c numim produsul lor mixt şi notăm (a, b, c ) expresia
  
a (b c )
Proprietăţi algebrice ale produsului mixt
           
a) a (b c )  c (a b)  b ( c a) (produsul mixt nu se schimbă dacă asupra vectorilor a, b, c
se efectuează o permutare circulară)
     
b) a (b c )   a ( c b)
         
c) (a  a' )  (b c )  a (b c )  a'(b c )
        
d)  a (b c )  a ( b c )  a (b  c )
Proprietăţi geometrice ale produsului mixt
a) modulul produsului mixt a trei vectori liberi este egal cu volumul paralelipipedului
determinat de cei trei vectori

9
   
- cel putin un vector este nul
b) a (b c )  0  - cel putin doi vectori sunt coliniari
  
- vectorii a , b , c sunt coplanari
Expresia analitică a produsului mixt
           
dacă a  a1 i  a2 j  a3 k , b  b1 i  b2 j  b3 k , c  c1 i  c2 j  c3 k atunci
a1 a2 a3
  
a (b c )  b1 b2 b3
c1 c2 c3

Produsul mixt se aplică în următoarele tipuri de probleme:

     
 verificarea coplanarităţii a trei vectori nenuli a, b, c prin condiţia (a, b, c )  0
  
(verificarea coplanarităţii a patru puncte A,B,C,D prin condiţia ( AB, AC , AD)  0 )
 calculul volumului paralelipipedului construit pe suportul reprezentanţilor vectorilor nenuli
     
a, b, c având aceeaşi origine V | a (b c ) |
  
| AB ( AC AD) |
 calculul volumului tetraedrului ABCD V
6

10