Dreapta şi planul

1. Dreapta
    
Fie (d) o dreaptă dată. Un vector nenul v , v  li  mj  nk pentru care dreapta suport a unui reprezentant
al său este paralelă cu dreapta (d) se numeşte vector director al dreptei (d). Componentele (l , m, n) ale vectorului
director se numesc parametri directori ai dreptei.

Fie  ,  ,  unghiurile făcute de v cu direcţiile pozitive ale axelor de coordonate, atunci avem relaţiile
v i l v j m v k n
cos    , cos    cos   
v i l 2  m2  n2 v j l 2  m2  n2 v k l 2  m2  n 2
(cos ,cos ,cos  ) se numesc cosinusurile directoare ale direcţiei date de vectorul v .

1.1. Dreapta determinată de un punct dat şi de un vector nenul

     
Fie M 0  E3 , M 0 ( x0 , y 0 , z 0 ) şi v  V3 \ {0} , v  li  mj  nk ,

 
Ecuaţia vectorială a dreptei determinată de M 0 (r0 ) şi vectorul v :
   
(d ) : (r  r0 )  v  0
 
unde r0 este vectorul de poziţie al punctului M 0 şi r este vectorul de poziţie al unui punct de pe dreaptă.

Obţinem următoarele forme pentru ecuaţiile unei drepte:

 ecuaţiile canonice ale dreptei
𝑥 − 𝑥0 𝑦 − 𝑦0 𝑧 − 𝑧0
(𝑑): = =
𝑙 𝑚 𝑛

1
 𝑥−1 𝑦 𝑧+1
Observaţie: sunt acceptate scrieri cu numitori zero. De exemplu, ecuaţiile (𝑑): −2 = 1 = 0
reprezintǎ dreapta care trece prin punctul 𝑀0 (1,0, −1) şi are parametri directori(−2,1,0), vectorul director al
dreptei este 𝑣⃗ = −2𝑖⃗ + 𝑗⃗
 ecuaţiile parametrice ale dreptei:
𝑥 = 𝑥0 + 𝑡𝑙
(𝑑): {𝑦 = 𝑦0 + 𝑡𝑚 , 𝑡 ∈ ℝ
𝑧 = 𝑧0 + 𝑡𝑛

1.2. Dreapta determinată de două puncte distincte

Fie M 1 , M 1  E3 , M 1 ( x1 , y1 , z1 ) şi M 2 ( x 2 , y 2 , z 2 ) două puncte distincte.
Ecuaţia vectorială a dreptei
    
(d ) : (r  r1 )  (r2  r1 )  0
  
unde r1 este vectorul de poziţie al punctului M 1 , r2 este vectorul de poziţie al punctului M 2 şi r este vectorul
de poziţie al unui punct de pe dreaptă.

Ecuaţiile canonice sunt

𝑥 − 𝑥1 𝑦 − 𝑦1 𝑧 − 𝑧1
(𝑑): = =
𝑥2 − 𝑥1 𝑦2 − 𝑦1 𝑧2 − 𝑧1

1.3. Poziţiile relative a două drepte

drepte necoplanare drepte concurente drepte paralele drepte confundate

𝑥−𝑥1 𝑦−𝑦 𝑧−𝑧 𝑥−𝑥 𝑦−𝑦 𝑧−𝑧2
Fie dreptele (𝑑1 ): = 𝑚 1 = 𝑛 1 şi (𝑑2 ): 𝑙 2 = 𝑚 2 = , unde (d1 ) trece prin M 1 ( x1 , y1 , z1 ) şi are ca
𝑙1 𝑛2
  1  
1 2 2

vector director v1  l1i  m1 j  n1k şi (d 2 ) trece prin M 2 ( x2 , y 2 , z 2 ) şi are ca vector director

   
v2  l2 i  m2 j  n2 k .

2
Coplanaritate
 
Dreptele (d1 ) şi (d 2 ) sunt coplanare dacă şi numai dacă vectorii v1 , v2 şi M1M 2 sunt coplanari, adică
x2  x1 y2  y1 z2  z1
  
( M 1M 2 , v1 , v2 )  0  l1 m1 n1  0
l2 m2 n2
Dacǎ produsul mixt ( M1M 2 , v1, v2 )  0 şi vectorii v1 şi v2 nu sunt coliniari (ceea ce înseamnǎ cǎ produsul
vectorial v1  v2  0 ), atunci dreptele (d1 ) şi (d 2 ) sunt situate în acelaşi plan şi sunt concurente.
Dacǎ produsul mixt ( M1M 2 , v1, v2 )  0 atunci dreptele (d1 ) şi (d 2 ) sunt douǎ drepte necoplanare.

Paralelism sau coincidenţă

Dacǎ produsul mixt ( M1M 2 , v1, v2 )  0 şi vectorii v1 şi v2 sunt coliniari (deci produsul lor vectorial
l1 m1 n1
v1  v2  0 , sau echivalent   ), atunci dreptele (d1 ) şi (d 2 ) sunt paralele. Ele coincid dacǎ vectorii
l2 m2 n2
M1M 2 , v1 şi v2 sunt coliniari.

Perpendicularitate
Dreptele (d1 ) şi (d 2 ) sunt perpendiculare dacă şi numai dacă vectorii lor directori sunt ortogonali.
 
v1  v2  0  l1l2  m1m2  n1n2  0

1.4. Unghiul a două drepte

Unghiul dintre două drepte este egal cu unghiul dintre vectorii lor directori:
v1  v2 l1l2  m1m2  n1n2
cos(d1 , d 2 )  cos(v1 , v2 )  
v1 v2 l12  m12  n12 l22  m22  n22

3
1.5. Distanţa de la un punct la o dreaptă
Distanţa de la punctul M1( x1, y1, z1) la dreapta (d ) reprezintă lungimea înălţimii paralelogramului
  
construit pe vectorii M 0 M1 şi v corespunzătoare bazei formate din vectorul v .

 
M 0 M1  v
dist ( M1, d )  
v

1.6. Distanţa dintre două drepte necoplanare

Distanţa dintre (d1 ) şi (d 2 ) reprezintă lungimea înălţimii paralelipipedului construit pe vectorii ⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗
𝑀1 𝑀2 ,
𝑣⃗1 şi 𝑣⃗2 corespunzătoare bazei formate de vectorii 𝑣⃗1 şi𝑣⃗2 .
⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗
|(𝑀 1 𝑀2 , 𝑣 ⃗1 , 𝑣⃗2 )|
𝑑𝑖𝑠𝑡((𝑑1 ), (𝑑2 )) =
‖𝑣⃗1 × 𝑣⃗2 ‖

Observaţie: Există o dreaptă unică, ce se sprijină simultan pe cele două drepte (d1 ) şi (d 2 ) şi care este
perpendiculară pe cele două drepte, numită perpendiculara comună.

4
 2. Planul

Definiţie: Un vector nenul n se numeşte vector normal al planului ( ) dacă dreapta suport a unui reprezentant
al său este perpendiculară pe planul ( ) .

2.1. Planul determinat de un punct şi de un vector normal nenul

 
Ecuaţia vectorială a planului determinat de punctul M 0 (r0 ) şi de vectorul normal n este
  
( ) : (r  r0 )  n  0
 
unde r0 este vectorul de poziţie al punctului M 0 şi r este vectorul de poziţie al unui punct din plan,
   
n  ai  bj  ck .

Ecuaţia carteziană a planului ( ) :

( ) : ( x  x0 )a  ( y  y0 )b  ( z  z0 )c  0  ax  by  cz  d  0
unde d   ax0  by 0  cz0

2.2. Planul determinat de un punct şi doi vectori necoliniari

          
Fie M 0  E3 , M 0 ( x0 , y 0 , z 0 ) şi v1 , v2  V3 \ {0} , necoliniari cu v1  l1i  m1 j  n1k şi v2  l2 i  m2 j  n2 k

Ecuaţia vectorială a planului ( ) este

   
( ) : (r  r0 )  (v1  v2 )  0
Ecuaţia carteziană a planului ( ) :
x  x0 y  y0 z  z0
( ) : l1 m1 n1 0
l2 m2 n2

5
Observaţie: Dacǎ scriem ecuaţia vectorialǎ a planului determinat de vectorii directorii v1 şi v2
care trece prin punctul M 0 ca M 0 M  k1 v1  k2 v2 , k1 , k2  atunci obţinem ecuaţiile parametrice ale
 x  x0  k1l1  k2l2

planului:  y  y0  k1m1  k2 m2 , k1 , k2 
z  z  k n  k n
 0 1 1 2 2

2.3. Planul determinat de trei puncte necoliniare

Fie M 1 , M 2 , M 0  E3 , M 1 ( x1 , y1 , z1 ) , M 2 ( x 2 , y 2 , z 2 ) şi M 0 ( x0 , y0 , z0 ) puncte necoliniare.

Ecuaţia vectorială a planului ( ) este

( ) : ( r  r0 )  [( r1  r0 )  (r2  r0 )]  0
Ecuaţia carteziană a planului ( ) :
x  x0 y  y0 z  z0
() : x1  x0 y1  y0 z1  z0  0
x2  x0 y 2  y0 z 2  z0

2.4. Planul determinat de un punct şi o dreaptă

Fie M 0  E3 , M 0 ( x0 , y 0 , z 0 ) şi dreapta (d ) determinată de punctul M 1 ( x1 , y1 , z1 ) şi de vectorul director
     
v  V3 \ {0} , v  li  mj  nk .
Ecuaţia vectorială a planului ( ) este:
    
( ) : (r  r0 )  [v  (r1  r0 )]  0
Ecuaţia carteziană a planului ( ) :
x  x0 y  y0 z  z0
( ) : l m n 0
x1  x0 y1  y0 z1  z0

6
2.5. Poziţiile relative a două plane
Fie planele ( 1 ) : a1 x  b1 y  c1 z  d1  0 şi ( 2 ) : a2 x  b2 y  c2 z  d 2  0 având vectorii normali
       
n1  a1i  b1 j  c1k , respectiv n2  a2i  b2 j  c2k .
Paralelism sau coincidenţă
Planele ( 1 ) şi ( 2 ) sunt paralele sau coincid dacă şi numai dacă vectorii lor normali sunt coliniari, adică
a1 b1 c1
 
a2 b2 c2
Distincţia se face cu ajutorul lui d1 şi d2:
a b c d
 dacă 1  1  1  1 atunci planele coincid
a2 b2 c2 d 2
a b c d
 dacă 1  1  1  1 atunci planele sunt paralele
a2 b2 c2 d 2

Perpendicularitate
Planele ( 1 ) şi ( 2 ) sunt perpendiculare dacă şi numai dacă vectorii lor normali sunt ortogonali.
𝑛⃗⃗1 ⋅ 𝑛⃗⃗2 = 0 ⇒ 𝑎1 𝑎2 + 𝑏1 𝑏2 + 𝑐1 𝑐2 = 0

2.6. Unghiul a două plane

Unghiul dintre două plane este unghiul dintre vectorii lor normali:

n1  n2 a1a2  b1b2  c1c2

cos( 1 ,  2 )  cos(n1 , n2 )  
n1 n2 a1  b12  c12 . a2 2  b2 2  c2 2
2

7
2.7. Distanţa de la un punct la un plan

Fie M 0  E3 , M 0 ( x0 , y 0 , z 0 ) şi planul ( ) : ax  by  cz  d  0 , atunci

ax0  by 0  cz0  d
d ( M 0 , ( )) 
a 2  b2  c2

2.8. Plane particulare

Plane ce trec prin origine: ax + by + cz = 0.

Numim plane de coordonate, planele :
xOy planul ce trece prin O şi are ca vectori directori i şi j : xOy : z  0
yOz planul ce trece prin O şi are ca vectori directori j şi k : yOz : x  0
xOz planul ce trece prin O şi are ca vectori directori k şi i xOz : y  0
Plane ce trec prin punctul C ( xC , yC , zC ) şi sunt paralele cu planele xOy, xOz sau yOz

plan paralel cu xOy: z  zC plan paralel cu yOz: x  xC plan paralel cu xOz: y  yC

Plane ce trec prin Ox, Oy sau Oz

Plane ce trec prin Ox : by  cz  0
Plane ce trec prin Oy : ax  cz  0
Plane ce trec prin Oz : ax  by  0

Plane paralele cu Ox , Oy sau Oz

plan paralel cu Oz: ax  by  d  0 plan paralel cu Oy: ax  cz  d  0 plan paralel cu Ox: by  cz  d  0

8
Ecuaţia planului prin tǎieturi (se considerǎ un plan care intersecteazǎ axele de coordonate în A(a,0,0), B(0,b,0),
x y z
C(0,0,c)):   1
a b c

2.9. Fascicule de plane

Definiţie: Se numeşte fascicul de plane determinat de o dreaptă dată mulţimea tuturor planelor care conţin acea
dreaptă.

Fie planele ( 1 ) şi ( 2 ) neparalele şi d   1   2 . Ecuaţia unui plan oarecare al fasciculului determinat de

dreapta (d) este
  , :  (a1 x  b1 y  c1 z  d1 )   (a2 x  b2 y  c2 z  d2 )  0 cu  ,   ,  2   2  0

2.10. Dreapta ca intersecţie a două plane

Fie planele
   
( 1 ) : a1 x  b1 y  c1 z  d1  0 şi ( 2 ) : a2 x  b2 y  c2 z  d 2  0 având vectorii normali n1  a1i  b1 j  c1k ,
     a b1 c1 
respectiv n2  a2i  b2 j  c2k . Dacă matricea  1  are rangul 2, atunci planele se intersectează după
 a2 b2 c2 
      
dreapta (d). Vectorul director al dreptei (d ) este v  n1  n2 , v  li  mj  nk .
9
 x  x0 y  y 0 z  z 0
Ecuaţia dreptei este (d ) :   , unde ( x0 , y0 , z0 ) este o soluţie a sistemului
l m n
a1 x  b1 y  c1 z  d1  0
 .
a2 x  b2 y  c2 z  d 2  0

2.11.Unghiul dintre o dreaptǎ şi un plan

x  x0 y  y 0 z  z 0
Fie dreapta (d ) :   ce intersecteazǎ planul ( ) : ax  by  cz  d  0 . Prin unghiul dintre
l m n
dreapta d şi planul  vom înţelege unghiul ascuţit dintre dreapta d şi proiecţia ei pe planul  . Notǎm cu 
n v
mǎsura acestui unghi, atunci sin  
n v

2.12. Poziţiile relative ale unei drepte faţǎ de un plan

𝑥−𝑥 𝑦−𝑦 𝑧−𝑧
Se considerǎ planul ( ) : ax  by  cz  d  0 şi dreapta (𝑑): 𝑙 0 = 𝑚 0 = 𝑛 0
a) Dreapta este paralelǎ cu planul dacǎ n  v  0 sau, echivalent 𝑎𝑙 + 𝑏𝑚 + 𝑐𝑛 = 0

𝑎𝑙 + 𝑏𝑚 + 𝑐𝑛 = 0
b) Dreapta este conţinutǎ în plan dacǎ 𝑛⃗⃗ ⋅ 𝑣⃗ = 0 şi 𝑀0 ∈ 𝜋: {
𝑎𝑥0 + 𝑏𝑦0 + 𝑐𝑧0 + 𝑑 = 0

10
 c) Dreapta intersecteazǎ planul, punctul de intersecţie se obţine rezolvând sistemul
𝑥 − 𝑥0 𝑦 − 𝑦0 𝑧 − 𝑧0
= =
{ 𝑙 𝑚 𝑛
𝑎𝑥 + 𝑏𝑦 + 𝑐𝑧 + 𝑑 = 0
𝑥 = 𝑥0 + 𝑡𝑙
Se scriu ecuaţiile parametrice ale dreptei (𝑑): {𝑦 = 𝑦0 + 𝑡𝑚 şi se înlocuiesc x, y, z în ecuaţia planului,
𝑧 = 𝑧0 + 𝑡𝑛
obţinandu-se ecuaţia 𝑎𝑥0 + 𝑏𝑦0 + 𝑐𝑧0 + 𝑑 + 𝑡(𝑎𝑙 + 𝑏𝑚 + 𝑐𝑛) = 0. Cum dreapta nu este paralelǎ cu
𝑎𝑥 +𝑏𝑦0 +𝑐𝑧0 +𝑑
planul ( 𝑎𝑙 + 𝑏𝑚 + 𝑐𝑛 ≠ 0 ) atunci 𝑡 = − 0𝑎𝑙+𝑏𝑚+𝑐𝑛 . Înlocuind t în ecuaţiile parametrice rezultǎ
coordonatele punctului de intersecţie.

2.13. Proiecţia unui punct pe un plan

Se considerǎ planul ( ) : ax  by  cz  d  0 şi un punct M. Proiecţia punctului M pe planul  este punctul M’
astfel încat 𝑀𝑀′ ⊥ 𝜋 . Determinǎm ecuaţiile dreptei d perpendiculare pe plan, ce trece prin 𝑀 , iar apoi
coordonatele punctului M’ ce reprezintǎ intersecţia acestei drepte cu planul 𝜋.
Observaţie : Putem determina apoi simetricul 𝑀′′ al punctului M faţă de planul 𝜋 (M’ este mijlocul segmentului
[𝑀𝑀′′ ]).

11
2.14. Proiecţia unui punct pe o dreaptǎ

x  x0 y  y 0 z  z 0
Se considerǎ dreapta (d ) :   şi un punct M nesituat pe ea. Proiecţia punctului M, se obţine
l m n
intersectând planul perpendicular pe 𝑑 care conţine M cu dreapta d . Vectorul normal al acestui plan este coliniar
cu vectorul director al dreptei 𝑑.

12