Cauze[modificare 

| modificare sursă]
Carențe alimentare[modificare | modificare sursă]
Malnutriția (o dietă necorespunzătoare) sau malabsorpția (o absorbție redusă a nutrienților în
organism) poate conduce la stări nutrițional deficiente, dintre care unele pot provoca stomatita.
De exemplu, carențele de fier, vitamina B2 (riboflavină), vitamina B3 (niacină), vitamina
B6 (pyridoxină), vitamina B9 (acidul folic) sau vitamina B12 (cobalamina) se pot manifesta prin
apariția stomatitei. Fierul este necesar în suplimentarea elementelor transcripționale pentru
multiplicarea și refacerea celulară. Lipsa de fier poate provoca reducerea genetică a acestor
elemente, conducând o refacere și regenerare ineficiente ale celulelor epiteliale, în special la
gură și buze. Numeroase boli care produc malabsorbție pot conduce la deficiențe, urmate de
stomatită. Exemplele includ intoleranța la lactoză.

Stomatita aftoasă[modificare | modificare sursă]

Stomatita aftoasă (afte bucale) reprezintă apariția repetată a ulcerelor gurii la persoane care nu
au alte afecțiuni. Cauza nu este complet înțeleasă, dar se crede că această afecțiune este un
răspuns imunitar mediat de celule T, care este declanșat de o mulțime de factori. Ulcerele (afte)
reapar periodic și se vindecă complet, deși în cazuri mai grave pot apărea noi ulcere în alte părți
ale gurii înainte ca cele anterioare să se vindece. Stomatita aftoasă este una dintre cele mai
obișnuite afecțiuni ale mucoasei orale și se crede că afectează, într-o oarecare măsură, 20% din
populația generală.[4] Simptomele variază de la o mică pată colorată până la impactul asupra
masticației, înghițirii și vorbitului, iar formele grave pot conduce la slăbire. Nu există leac pentru
stomatita aftoasă, iar terapia urmărește reducerea durerii, a inflamației și ajutarea vindecării
ulcerelor, dar sunt puține dovezi ale eficienței oricărui tratament care a fost folosit.

Stomatita angulară[modificare | modificare sursă]

Inflamrea colțurilor buzelor se numește stomatită sau cheilită angulară. O cauză des întâlnită la
copii este linsul repetat al buzelor, iar la adulți poate indica o anemie pe baza carenței de fier,
sau deficiențe de vitamina B (ex., B2-riboflavină, B9-acid folic, sau B12-cobalamina, care pot indica
o dietă neadecvată sau malnutriție, precum boala celiacă).
De asemenea, cheilita angulară poate fi produsă de fălcile 'supra-închise' (strânse) ale unui
pacient datorită lipsei dentiției sau uzării dinților, conducând la o apropiere a fălcilor împreunate
mai mare decât în cazul dentiției complete sau neafectate. Aceasta produce cute ale pielii în jurul
colțului gurii (buzelor) care sunt umezite de salivă, ceea ce produce infectarea; de cele mai multe
ori cu Candida albicans sau o specie similară. Tratamentul implică de obicei administrarea de
nistatin sau alt agent antifungic. Un alt tratament poate fi corectarea distanței dintre fălci, de
exemplu cu o proteză.

Stomatita dentară[modificare | modificare sursă]

Aceasta este o condiție obișnuită la purtătorii de proteză dentară. Apare ca o mucoasă înroșită
dar fără dureri, sub proteză. Cele mai multe dintre cazuri sunt asociate cu specia Candida, și
este cea mai obișnuită formă de candidoză orală. Tratamentul este cu medicamente antifungice
și igienă bucală îmbunătățită, precum scoaterea protezei dentare în timpul somnului.

Stomatita alergică de contact[modificare | modificare sursă]

Stomatita de contact alergic (numită și „gingivo-stomatită alergică” sau „gingivo-stomatită
alergică de contact") este o reacție de tipul IV (întârziată) de hipersensibilitate care apare la
persoane susceptibile atopic când alergenii intră prin piele sau mucoasă.
Alergenii, care diferă de la o persoană la alta, se combină cu proteinele derivate din epiteliu,
formând haptene care se leagă de celule Langerhans din mucoasă și care prezintă antigenul de
pe suprafața lor limfocitelor T, făcându-le sensibile la acel antigen și să producă multe clone
specifice.
Stomatita migratoare[modificare | modificare sursă]
Articol principal: Limbă geografică.
Stomatita migratoare (sau geografică) este o prezentare atipică a unei condiții care în mod
normal este prezentă pe limbă, denumită limbă geografică. Este numită așa deoarece are zone
atrofiate și leziuni depapilate care migrează în timp, dând un aspect de hartă.

Gingivo-stomatită herpetică[modificare | modificare sursă]

Stomatita herpetică (gingivo-stomatita herpetică)

Aceasta este inflamația gurii produsă de virusul herpes simplex.

Iradiere și chimioterapie[modificare | modificare sursă]

Stomatita mai poate fi produsă de chimioterapie sau terapia cu iradiere a zonei orofaringiene.

Alte forme[modificare | modificare sursă]

Alte tipuri de stomatită: gingivo-stomatită ulceroasă necrotică, stomatita nicotinică (sau cheratoza
palatală, apare la fumătorii de pipă), stomatita ulceroasă cronică, sindromul PFAPA (febră
periodică, stomatită aftoasă, faringită și adenită) la copii.