MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI TINERETULUI

AL REPUBLICII MOLDOVA

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN MOLDOVA

Catedra „Merceologie şi tehnologie”

ÎNDRUMĂRI METODICE
pentru lucrări de laborator la disciplina
„Merceologia mărfurilor nealimentare”
(pentru studenţii anului II de studii,
secţia zi şi frecvenţă redusă,
specialitatea „Merceologie şi Comerţ”)

Chişinău 2006
 MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI TINERETULUI
AL REPUBLICII MOLDOVA

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN MOLDOVA

Catedra „Merceologie şi tehnologie”

ÎNDRUMĂRI METODICE
pentru lucrări de laborator la disciplina „Merceologia
mărfurilor nealimentare”
(pentru studenţii anului II de studii, secţia zi şi frecvenţă
redusă, specialitatea „Merceologie şi Comerţ”)

Editura ASEM

1
 Îndrumarea metodică a fost discutată şi aprobată la şedinţa
catedrei „Merceologie şi tehnologie”. (proces-verbal nr.8 din
25 mai 2006) şi a comisiei metodice a Facultăţii „Business şi
Administrarea Afacerilor” (proces-verbal nr. 4 din 14 iunie
2006).

Recenzent: conf. univ. M. Coban

Autorii: conf. univ. Gh. Şpac

asist. univ. T. Negruţă

© Departamentul Editorial-Poligrafic al ASEM

2
 CUVÂNT ÎNAINTE

Cursul „Merceologia mărfurilor nealimentare” este predat

studenţilor anului II, specialitatea „Merceologie şi comerţ”.
Scopul cursului de merceologia mărfurilor nealimentare
este de a familiariza studenţii cu sortimentul produselor
nealimentare; varietăţile de sortiment ţi factorii ce îl formează;
proprietăţile de întrebuinţare, calitatea mărfurilor şi factorii ce
o influenţează.
Lecţiile de laborator permit studenţilor de a aprofunda
cunoştinţele acumulate în timpul orelor de curs.

3
 Tema 1. STUDIEREA SORTIMENTULUI
ŞI VERIFICAREA CALITĂŢII
MĂRFURILOR ELECTRICE
Scopul lucrării: studierea sortimentului, verificarea
calităţii mărfurilor electrotehnice.
Generalităţi. Mărfurile electrotehnice pentru instalaţii electrice
şi iluminat contribuie la uşurarea procesului de instalare a reţelelor
electrice interne şi externe; la conectarea aparatelor electrice la
reţeaua de curent electric; la iluminarea locală şi generală a
încăperilor şi împrejurărilor. Mărfurile electrotehnice pentru instalaţii
electrice şi iluminat după destinaţie se împart în următoarele grupe:
a) surse electrochimice de curent electric;
b) articole pentru instalaţiile electrice;
c) articole de iluminat.
Grupele menţionate, la rândul lor, se împart în următoarele
subgrupe:
a) – baterii electrice;
– acumulatoare electrice.
b) – conductori electrici;
– produse electroizolante;
– aparataj electric de joasă tensiune.
c) – surse electrice de lumină;
– corpuri de iluminat.
Calitatea mărfurilor electrotehnice pentru instalaţii
electrice şi de iluminat depinde de mai mulţi factori: de
materialele utilizate la fabricarea mărfurilor şi calitatea lor, de
calitatea executării şi principiul de funcţionare.

Lucrarea 1. Studierea sortimentului conductoarelor,

firelor şi articolelor de ajustare
Materiale: conductoare, fire, articole de ajustare, albume,
placarde, standarde corespunzătoare.

4
 Modul de lucru.
După mostre faceţi cunoştinţă cu sortimentul
conductoarelor, firelor, articolelor de ajustare.
Determinaţi din câţi filoni sunt alcătuite conductoarele şi
firele şi din ce materiale sunt produşi filonii. Determinaţi tipul
izolării conductoarelor şi firelor.
Din standardele respective notaţi în raport marcarea
convenţională a conductoarelor şi firelor de diferite tipuri.
Caracterizaţi 4 întrerupătoare şi comutatoare, folosind
următoarele criterii: modul de montare, modul de manipulare,
după modul de protecţie împotriva agenţilor externi, după natura
materialului izolant. Faceţi cunoştinţă cu marcarea convenţională
a duliilor.
Caracterizaţi 4 dulii folosind următoarele criterii:
particularităţile constructive, locul de montare, metode de
montare, materialul pentru detaliile exterioare, modul de
protecţie împotriva umidităţii şi temperaturii sporite.

Lucrarea 2. Verificarea calităţii conductoarelor,

firelor, articolelor de ajustare
Materiale: conductoare, fire, articole de ajustare, albume,
placarde, standarde corespunzătoare.
Modul de lucru.
Folosind standardele respective, luaţi cunoştinţă de cerinţele de
calitate referitoare la conductoare, fire, articole de ajustare.
Verificaţi calitatea a 4 fire şi conductoare. Examinaţi
aspectul exterior: suprafaţa să fie fără crăpături, umflări, fără
rupturi, destrămări ale împletiturii textile.

Lucrarea 3. Studierea sortimentului şi verificarea

calităţii surselor electrice de lumină
Materiale: diverse surse electrice de lumină, standarde,
instrucţiuni tehnice, prospecte

5
 Modul de lucru.
După mostre studiaţi sortimentul surselor electrice de
lumină. Din standarde luaţi cunoştinţă de tipurile şi parametrii
lămpilor electrice.
Caracterizaţi 5 lămpi electrice cu incandescenţă, folosind
următoarele criterii:
- forma;
- culoarea balonului de sticlă;
- condiţiile de funcţionare;
- forma filamentului;
- puterea;
- tensiunea;
- destinaţia;
- numărul de filamente;
- puterea fluxului de lumină.
Caracterizaţi 5 lămpi electrice cu fluorescenţă, folosind
următoarele criterii:
- forma tubului;
- componenţa spectrară a luminii;
- tipul gazului de umplutură;
- culoarea balonului de sticlă;
- condiţiile de funcţionare;
- puterea;
- tensiunea;
- destinaţia;
- puterea fluxului de lumină.
Din standardele respective faceţi cunoştinţă cu cerinţele de
calitate referitoare la lămpile electrice.
Verificaţi calitatea lămpilor după indicii organoleptici.
Lămpile electrice cu incandescenţă trebuie să
îndeplinească următoarele condiţii de aspect: să nu prezinte
oxidări pe partea filetară a soclului; incluziuni pe colbă sau pe
soclu, care ar putea împiedica montarea în dulie.

6
 Tubul de sticlă şi stratul luminofor al lămpii cu fluorescenţă să
nu prezinte nici unul din următoarele defecte: aer, incluziuni, porţiuni
cu stratul luminofor căzut, pete colorate, crăpături.
Aderenţa soclului la balonul lămpii să fie astfel, încât să nu
producă desprinderea lui la fixarea în dulie şi pătrunderea
aerului în interiorul colbei de sticlă. Fixarea soclului la tubul de
sticlă trebuie să fie durabilă.
Se verifică prezenţa defectelor, cum ar fi: soclul necentrat pe
colbă, filament necentrat în interiorul colbei, filetul soclului defectat.
Lucrarea 4. Studierea sortimentului şi verificarea
calităţii iluminatoarelor electrice
Materiale: iluminatoare de diverse tipuri, albume,
placarde, prospecte.
Modul de lucru.
Din albume, prospecte, faceţi cunoştinţă cu sortimentul
iluminatoarelor electrice. Caracterizaţi 5 iluminatoare, folosind
următoarele criterii: destinaţia, tipul lămpii electrice folosite,
metoda de montare, numărul de lămpi, particularităţile
constructive, modul de conexiune.
Din standardele respective faceţi cunoştinţă cu cerinţele de
calitate şi marcarea convenţională a iluminatoarelor electrice.
Verificaţi calitatea a 5 iluminatoare, urmărind:
- aspectul general;
- integritatea iluminatorului electric;
- izolarea conductoarelor sau firelor;
- stabilitatea pe orizontală a lampadarelor şi a lămpilor de birou.
Rezultatele notaţi-le în tabelul 1.
Tabelul 1
Tipul Tipul gazului Mărimea şi Metoda
N. Forma
sursei de tipul de Destinaţia
d/o colbei
de lumină umplutură soclului conexiune

7
 Tema 2. DETERMINAREA PROPRIETĂŢILOR
FIZICO-CHIMICE ALE FIBRELOR ŞI ŢESĂTURILOR

Scopul lucrării: studierea proprietăţilor fizico-chimice ale

fibrelor şi ţesăturilor.
Generalităţi. Calitatea fibrelor şi ţesăturilor se determină
prin metode organoleptice şi fizico-chimice. Prin metode
organoleptice se studiază aspectul exterior, culoarea, prezenţa
defectelor şi alţi indici. Metodele fizico-chimice studiază tipul
materiei primei prin ardere, microscopie şi comportarea lor la
acţiunea reagenţilor chimici.
Proprietăţile fizice ale ţesăturilor (lungimea, lăţimea,
grosimea, densitatea, higroscopicitatea) se determină prin
metode de laborator.

Lucrarea 1. Determinarea naturii fibrelor textile prin

ardere

Materiale şi reactive: fibre, fire, ţesături, spirtiere,

pensete, foi de carton, clei.

Modul de lucru.
Se iau câteva fibre şi se torsionează într-un fir, care cu
ajutorul pensetei este introdus în flacăra spirtierei. Faceţi
observări asupra caracterului flăcării. Rezultatele observaţiilor
le notaţi în tabelul 3, comparând comportarea fibrelor la
acţiunea temperaturii înalte (tabelul 2), la ardere şi în afara
flăcării, caracterul cenuşii, mirosul produselor arse.

8
 Tabelul 2
Comportarea
fibrelor Tipul de rămăşiţe
Culoarea flăcării,
Tipul de fibre la introducerea în (cenuşă, scrum,
mirosul specific
flacără abulatoare)
şi în afara ei
1 2 3 4
Fibre vegetale
Galbenă, hârtie
(bumbac, in, Ard repede Cenuşă sură
arsă
cânepă)
Fibre artificiale Ard repede Galbenă, hârtie Cenuşă sură
a) Viscoză-cupro arsă
Galbenă Abulatoare tari
b) Acetat, triacetat Ard încet topindu-se
Acid acetic de culoare neagră
Fibre albuminice
Abulatoare fragile
(lână, mătasea Ard încet cu izbucniri Galbenă, corn ars
la capătul firelor
naturală)
Se topesc, ard repede
cu izbucniri formând Galbenă
Fire poliamidice
fum alb. în stare respingător, Abulatoare tari
(capron, anid)
topită se întinde în pătrunzător
fire
Fibre nitron Se topesc şi o arde,
Fără miros Abulatoare tari de
degajând
caracteristic formă neregulată
fum negru
Fibre poliesterice Se topesc şi ard cu
Rămăşiţe topite tari
izbucniri formând un
-“- de formă
fum alb. În stare
neregulată
topită formează fire

Tabelul 3
Tipul
Nr. Comportarea Culoarea Denumirea
Mirosul de
d/o la ardere flăcării fibrelor
rămăşiţe

9
 Lucrarea 2. Determinarea naturii fibrelor prin
microscopie
Materiale şi reactive: microscoape, foarfece, baghete din sticlă,
apă distilată sau glicerină, lamele din
sticlă, clei.
Modul de lucru.
Studierea microstructurii fibrelor trebuie începută prin
studierea fibrelor de capron şi lavsan. Având o structură simplă,
sub microscop acestea par asemănătoare. Aceasta permite de a
însuşi mai uşor regulile de exploatare a microscopului,
micşorează timpul studierii fibrelor cu o structură mai complicată.
La început se recomandă de a cerceta imaginile fibrelor şi
fibrele în secţiune transversală pregătite din timp, iar cele în
secţiune longitudinală se pregătesc de sine stătător.
Cercetaţi secţiunea transversală determinaţi structura şi
dimensiunile. Cercetând secţiunea longitudinală, atrageţi
atenţie la forma fibrelor (drepte, ondulate, răsucite); caracterul
suprafeţei (neted, solzos), existenţa şi dimensiunile lumenului.
Desenaţi în caiete microstructura fibrelor cercetate şi daţi
caracteristica proprietăţilor, ce le deosebesc în secţiune
transversală şi longitudinală.

Lucrarea 3. Determinarea naturii fibrelor prin metode

chimice
Materiale şi reactive: eprubete, hidratat de sodiu 3-5%,
hidratat de sodiu 25%, acid
neorganic diluat, acid neorganic
concentrat, spirtiere, cleşte, clei.
Modul de lucru.
La tratarea fibrelor cu reactive chimice, obţinem reacţii
caracteristice (umflare, contractare, vopsire etc.), ce conferă
posibilitatea de a deosebi fibrele una de alta. Pentru cercetare,
fibrele se fixează pe lamela din sticla microscopului, unde se fac

10
observaţii asupra schimbărilor petrecute în urma acţiunii
reactivului şi a temperaturii. Comportarea diferitelor tipuri de
fibre la acţiunea agenţilor chimici şi temperaturii este prezentată
în tabelul 4.
Tabelul 4

Acid
Tipul 3-5% hidratat de 25% hidratat Acid neorganic
neorganic
de fibre sodiu de sodiu concentrat
diluat
1 2 3 4 5
La T-200C fără
Se umflă, iar la
Bumbac, schimbări, iar la fierbere
acţiunea
in, se petrece oxidarea Se distruge Se distruge
ndelungată se
cânepă celulozei, rezistenţa
distruge
fibrei scade
Se distruge (în acid
Lână,
Se descompune la Fără azotic se umflă
mătasea Se distruge
fierbere schimbări vopsindu-se în
naturală
culoare galbenă).
Se umflă
Viscoza Fără schimbări puternic, pierde Se distruge Se distruge
rezistenţa
Acetat, Are loc reacţia
triacetat, Fără schimbări de săponificare, Se distruge Se distruge
cupro se distruge
Fără schimbări,
Capron, Rezistenţa Se descompune
rezistenţa Rezistentă
anid la T – 80-100 0C în 3-5 min.
la T– 80-100 0C
La T – 18-200C
rezistent, la T – Nu rezistă la
Lavsan Nu rezistă la fierbere Rezistent
1000C – se fierbere
descompune
Rezistent, la fierbere se Se descompune
Nitron Rezistent Rezistent
colorează în cărămiziu la fierbere

Rezultatele observaţiilor le notaţi în tabelul 5.

Tabelul 5
Caracterul reacţiei
Reactivul Condiţiile de
Tipul umflare,
chimic experienţă (timpul,
de fibre contractare, dizolvare Culoarea
temperatura)
torsionare

11
 Lucrarea 4. Determinarea: a) lăţimii; b) grosimii; c)
masei 1 m2 de ţesătură.

Materiale: rigle, centimetru, cântar analitic şi tehnic,

micrometru, clei.
Modul de lucru.
Pentru determinarea lăţimii este necesar de o ţesătură cu o
lungime nu mai mică de 40 cm. Ea se măsoară în 3 locuri la
mijloc şi la distanţa de 5 cm de la marginea tăiată, după care se
determină media aritmetică cu aproximaţia de 1 mm.
Lungimea bucăţii este determinată prin analogie, în
prealabil îndreptând linia de tăiere.
Lungimea se determină după metoda aritmetică cu aceeaşi
aproximaţie de 1mm.
Masa 1 m2 de ţesătură ( M) se determină după formula:
m ⋅ 10000
M = ( g / m 2 ), unde:
L⋅B
M – masa 1m2 de ţesătură, g/m2;
M – masa probei, g;
L – lungimea, cm;
B – lăţimea, cm.
Grosimea ţesăturilor (b) e determinată cu ajutorul
micrometrului cu o exactitate de până la 0,001 mm. Executând
5 măsurări pe diferite porţiuni, găsim media aritmetică a
grosimii ţesăturii.

Lucrarea 5. Determinarea desimii (D) şi a grosimii

firelor de urzeală şi bătătură

Materiale: micrometru, ace de siguranţă, lupe, cântar

electronic, clei.
Modul de lucru.
Desimea reprezintă un indice esenţial al structurii,
determinant pentru calitatea şi destinaţia ţesăturii. În

12
merceologie se utilizează două sisteme de apreciere a desimii:
desimea reală (cuprinsă în standarde) şi desimea relativă,
utilizată în cercetările ştiinţifice. Desimea reală se
caracterizează prin două mărimi: numărul de fire pe o porţiune
de 100 mm, în direcţia urzelii şi în direcţia bătăturii (sau pe o
porţiune de 50 mm şi de 20 mm pentru ţesături de mătase).
Pentru determinarea grosimii firelor în ţesătură se
utilizează bucăţi de pânză cu parametrii 50 x 100 mm. Din 4
bucăţi se scot (din două urzeala şi din două bătătura) câte 25 de
fire şi cele 50 de fire se leagă cu un nod (pentru urzeală) şi cu
două noduri (pentru bătătură).
După aceea firele sunt cântărite cu exactitatea de 0,001 g şi
se determină grosimea firelor de urzeală şi bătătură după
formula:
m
T = 1000 ⋅ ( g / cm) tex, unde:
L
m – masa firelor, g;
L – lungimea totală a celor 50 de fire, mm.
Desimea relativă a ţesăturii în bătătură şi urzeală o
determinăm după formulele:
D D
Eb = b ⋅ 100%; E u = u ⋅ 100%;
1000 1000
1000 1000
C C
Tb Tu
unde: Db şi Du – desimea ţesăturii în bătătură şi urzeală la
100 mm;
Tb şi Tu – grosimea firelor din urzeală şi bătătură;
C – coeficientul (pentru firele de bumbac egal cu
80);
Eb – desimea relativă în bătătură, %;
Eu – desimea relativă în urzeală, %.

13
 Lucrarea 6. Studierea proprietăţilor higroscopice ale
ţesăturilor

Materiale: fiolă de metal sau sticlă, exicator, etuvă, cântar

electronic.

Modul de lucru.
Proprietăţile higroscopice ale ţesăturilor determină
capacitatea de a absorbi sau de a ceda umiditatea.
Pentru determinarea acestor proprietăţi din ţesăturile
examinate se taie câte trei probe cu dimensiunile 50x200 mm.
Fiecare probă se introduce într-o fiolă de metal sau sticlă.
Fiolele deschise se introduc într-un exicator cu apă cu
umiditatea relativă egală cu 100%. Apa nu trebuie să ajungă la
marginea superioară a fiolei. După 4 ore fiolele se scot din
exicator, se acoperă cu capac şi se cântăresc cu precizie.
Higroscopicitatea se calculează în procente după formula:
M − M us
H = um ⋅ 100%
M us
unde:
H – higroscopicitatea ţesăturii, %;
M um – masa probei umede, g
M us – masa probei uscate, g
Rezultatele calculelor se rotunjesc până la 0,1 %.
Pentru a determina capacitatea ţesăturilor de a ceda
umiditatea, probele umede (menţinute 4 ore la umiditatea
100%) după cântărire se introduc într-un exsicator uscat (cu
H2SO4) şi se cântăresc. Apoi probele se usucă în etuvă la
temperatura 105 – 1100C umiditatea 0% timp de 4 ore până la
masa constantă, după care se cântăresc cu precizia 0,0001 g.
Capacitatea ţesăturilor de a ceda umiditatea se determină
în procente după formula:

14
 M um − M uso
C um = ⋅ 100%, unde
M um − M us
Cum – capacitatea de cedare a umidităţii a ţesăturii, %;
Mum – masa probei umede, g
Muso – masa probei uscate la umiditatea 0%, g
Mus – masa probei uscate în etuvă, g
Rezultatele calculelor se rotunjesc până la 0,1% .
Rezultatele lucrărilor 4,5,6 le introduceţi în tabelul 6.

Tabelul 6
Masa 1
Nr. Tipul Lăţimea Grosimea Higroscopi- Grosimea
Densitatea m2 de
d/o ţesăturii ţesăturii ţesăturii citatea firelor
ţesătură

Tema 3. STUDIEREA SORTIMENTULUI ŞI

VERIFICAREA CALITĂŢII CONFECŢIILOR
TEXTILE ŞI A TRICOTURILOR

Scopul lucrării: Studierea sortimentului confecţiilor textile

şi a tricoturilor, verificarea calităţii lor.
Generalităţi. După materia primă deosebim următoarele
grupe de confecţii:
- confecţii din ţesături;
- confecţii din tricoturi;
- confecţii din blănuri;
- confecţii din materiale neţesute;
- confecţii din materiale textile impregnate şi acoperite
cu diferite alte materiale plastice.
După destinaţie confecţiile se clasifică în:
- confecţii pentru copii şi adolescenţi;
- confecţii pentru femei;
- confecţii pentru bărbaţi.
15
 Principalii indicatori de calitate a confecţiilor se grupează:
- indicatori estetici;
- indicatori fiziologici şi de confort;
- indicatori de durabilitate.

Lucrarea 1. Studierea sortimentului confecţiilor textile

Materiale: diverse modele de confecţii textile şi tricotate,

placarde, albume, prospecte, standarde respective.
Modul de lucru.
Folosind albume, prospecte luaţi cunoştinţă de confecţiile
produse de diferite fabrici.
Caracterizaţi 7-10 modele de confecţii folosind
următoarele criterii:
- grupa îmbrăcămintei exterioare, grupa rochii, fuste,
lenjerie de corp, confecţii pentru acoperirea capului;
- subgrupa (palton, pardesiu, costum, rochie, bluză,
fustă, halate, cămaşă, pijama, halat de baie, slip,
căciulă, pălărie, şapcă);
- destinaţia, mărimea (circumferinţa bustului, taliei,
şoldurilor);
- materia primă folosită , fasonul (silueta, tipul mânecii,
gulerului, buzunarelor, încheierii).

Lucrarea 2. Verificarea calităţii confecţiilor textile

Materiale: diverse modele de confecţii textile şi tricotate,

placarde, prospecte, standarde respective.

Modul de lucru.
Folosind standardele respective, notaţi în caiete cerinţele
de verificare a calităţii. Atrageţi atenţia la defectele posibile şi
care din ele nu se admit.
Verificaţi calitatea la 3 confecţii textile.

16
 Lucrarea 3. Studierea sortimentului articolelor
tricotate

Materiale: diverse modele de confecţii textile şi tricotate,

placarde, prospecte, standarde respective.

Modul de lucru.
Folosind albume, prospecte faceţi cunoştinţă cu
sortimentul tricotajelor produse de diferite fabrici.
Caracterizaţi 7 modele de articole tricotate, folosind
următoarele criterii: materia primă, destinaţia, felul produsului,
tipul tricotului, fasonul, mărimea.

Lucrarea 4. Verificarea calităţii tricotajelor

Materiale: diverse modele de confecţii textile şi tricotate,

placarde, prospecte, standarde respective.

Modul de lucru.
Folosind standardele respective, luaţi cunoştinţă de
cerinţele de calitate faţă de tricotaje. Din albume luaţi
cunoştinţă de defectele tricoturilor.
Verificaţi calitatea la 3 articole tricotate, examinând
aspectul exterior, prezenţa defectelor.
Luaţi cunoştinţă de asortimentul panglicilor şi verificaţi
calitatea lor.
Completaţi tabelul 7.
Tabelul 7

Denumirea şi Tipul firelor Modul

Tipul Lăţimea,
destinaţia de de de
legăturii mm
panglicii urzeală bătătură finisare

17
 Studiaţi din albume defectele posibile la panglici. Înscrieţi
în caiete defectele locale şi defectele împrăştiate.
Defectele locale: pete, fire murdare, fire rupte, ochiuri la
margine, lipsa firelor de urzeală sau bătătură.
Defectele împrăştiate pe tot articolul: diferenţa de nuanţă,
dungi în urzeală şi bătătură, gofrarea marginilor, suprafaţa
pluşată, uniformitatea grosimii.
Luaţi cunoştinţă de sortimentul şireturilor, şnururilor şi
examinaţi-le calitatea.
Completaţi tabelul 8.
Tabelul 8

Denumirea şi
destinaţia
Tipul firelor Finisarea Lăţimea
şireturilor şi
şnururilor

Studiaţi din albume defectele posibile la şireturi şi şnururi.

Înscrieţi în caiete defectele ce se întâlnesc în aceste articole.
Defectele şireturilor şi şnururilor împletite: lipsa firului,
fire tensionate, murdare, colorate.

Lucrarea 5. Studierea sortimentului draperiilor,

dantelelor şi verificarea calităţii lor

Materiale: diverse draperii, dantele, placarde, prospecte,

standarde respective.

Modul de lucru.
Luaţi cunoştinţă de sortimentul draperiilor, dantelelor şi
apreciaţi-le calitatea.
Studiind sortimentul draperiilor, atrageţi atenţia la tipul
firelor folosite, la modul de finisare.

18
 Folosind standardele corespunzătoare, verificaţi calitatea
draperiilor. La determinarea calităţii se ia în consideraţie tipul
firelor, caracterul defectelor, mărimea şi numărul lor.
Înscrieţi în caiete defectele posibile la perdele.
Defectele locale: lipsa ochiului, pete, draperii tensionate,
strâmbarea ţesăturii (aceste defecte nu se admit în perdelele de
calitatea 1).

Tema 4. STUDIEREA SORTIMENTULUI ŞI

VERIFICAREA CALITĂŢII
CUŢITELOR,TACÂMURILOR,
SCULELOR ŞI UNELTELOR

Scopul lucrării: Studierea sortimentului şi verificarea

calităţii tacâmurilor, sculelor si uneltelor.
Generalităţi. Pentru fabricarea mărfurilor metalice se
utilizează atât metalele şi aliajele feroase (fontele, oţelurile),
cât şi cele neferoase (cuprul şi aliajele lui, aluminiul şi aliajele
lui). Principalele metode de fabricare a mărfurilor metalice şi a
detaliilor lor sunt:
- metodele de turnare;
- metodele deformării plastice.
Pentru atingerea dimensiunilor necesare şi a gradului de
curăţare a suprafeţei, mărfurile metalice şi detaliile lor se supun
prelucrării mecanice. Principalele metode de asamblare a
mărfurilor sunt:
- îmbinarea demontabilă;
- îmbinarea nedemontabilă.
Pentru protejarea mărfurilor metalice de coroziune şi
pentru a le mări proprietăţile estetice, acestea se acoperă cu
diferite straturi decorativ-protectoare.
Aprecierea calităţii se efectuează prin metode
organoleptice şi fizico-chimice.

19
 Mărfurile metalice după destinaţie se împart în următoarele
grupe:
- mărfuri pentru servirea mesei;
- mărfuri pentru prepararea produselor alimentare;
- mărfuri pentru prelucrarea produselor alimentare;
- scule şi instrumente;
- mărfuri de iluminat şi încălzit;
- mărfuri pentru uşi şi ferestre.

Lucrarea 1. Studierea sortimentului cuţitelor şi

tacâmurilor

Materiale: cuţite, tacâmuri de diferite tipuri, albume,

placarde, standarde corespunzătoare.

Modul de lucru.
Folosind placarde, albume, studiaţi sortimentul cuţitelor şi
tacâmurilor.
Caracterizaţi 10 articole folosind următoarele criterii: tipul
articolului, destinaţia, metoda finisării, materialele din care e
produsă lama cuţitului, mânerul, forma lamei cuţitului,
particularităţile constructive, lungimea cuţitelor. Completaţi
tabelul 9.
Tabelul 9
Tipul Metoda Metoda
Nr. Denumirea Metoda Particularităţile
Destinaţia materiei de de
d/o articolului finisării constructive
prime producere asamblare

Lucrarea 2. Estimarea calităţii cuţitelor şi tacâmurilor.

Materiale: cuţite, tacâmuri de diferite tipuri, albume,

placarde, standarde corespunzătoare.

20
 Modul de lucru:
Folosind standardele respective faceţi cunoştinţă cu
cerinţele de calitate referitoare la cuţite şi tacâmuri.
Înscrieţi în caiete defectele inadmisibile. Verificaţi
calitatea a 10 articole, urmărind aspectul şi prezenţa defectelor.
Aspectul se urmăreşte cu ochiul liber, observându-se: luciul,
netezimea suprafeţei, forma, simetria ovalului lafelor lingurilor
şi linguriţelor, uniformitatea grosimii şi simetria dinţilor
furculiţelor.
Calitatea tacâmurilor executate din oţel inoxidabil se
verifică cu ajutorul acidului acetic (concentraţia 3%) sau
clorura de sodiu (15%).
După ce se scufundă timp de o oră în astfel de soluţii,
tacâmul nu trebuie să prezinte urme de coroziune. Înainte de
scufundare, tacâmul se degresează şi se spală. Rezultatele
înscrieţi-le în tabelul 10.
Tabelul 10
Netezi- Influenţa
Nr. Denumirea Uniformitatea Prezenţa
Destinaţia Luciul mea asupra
d/o articolului grosimii defectelor
suprafeţei calităţii

Lucrarea 3. Studierea sortimentului sculelor şi

uneltelor

Materiale: varietăţi de scule şi unelte, albume, placarde,

standarde corespunzătoare.

Modul de lucru.
Folosind prospecte, placarde, albume faceţi cunoştinţă cu
sortimentul sculelor şi uneltelor.
Determinaţi în ce grupe sortimentale se clasifică sculele şi
ce articole include fiecare grupă.
Caracterizaţi 7 scule, folosind următoarele criterii: tipul,
destinaţia, particularităţile constructive, materialul, dimensiunile.
21
 Rezultatele înscrieţi-le în tabelul 11.
Tabelul 11
Tipul
Nr. Denumirea Metoda de
Destinaţia materiei
d/o articolului fabricare
prime

Lucrarea 4. Verificarea calităţii sculelor şi uneltelor

Materiale: varietăţi de scule şi unelte, albume, placarde,

standarde corespunzătoare.
Modul de lucru.
Folosind standardele respective, faceţi cunoştinţă cu
cerinţele de calitate referitoare la vesela metalică.
Notaţi în caiete defectele inadmisibile.
Verificaţi calitatea a 7 articole, observând următoarele
aspecte:
- la pile: suprafeţele să nu prezinte crăpături, dinţi rupţi
sau turtiţi; dinţii să fie bine ascuţiţi, iar pasul şi
adâncimea – uniforme, corpul pilei să nu prezinte
încovoieri.
- la ferestraie: pânza să nu prezinte crăpături sau fisuri,
dinţii să fie uniformi şi fără rupturi;
- la topoare, tesle, dălţi: părţile tăietoare nu trebuie să
prezinte ştirbituri sau crăpături;
- la chei: suprafeţele active ale capului trebuie să fie
netede, fără ştirbituri; corpul să nu prezinte încovoieri
sau răsuciri;
- la cleşti: braţele să se mişte uşor în articulaţie, în
poziţia închisă a cleştelui, tăişurile celor două fălci
trebuie să stea faţă în faţă şi să nu aibă nici un fel de
denivelare.

22
 Corector – V. Solovei
Rectificare computerizată – T. Boico
Procesare computerizată – F. Belicov

Semnat pentru tipar 22.11.06

Format 60 × 84 1/16. Coli de autor 0,7.
Coli de tipar 1,4. Coli editoriale 0,9.
Comanda Tirajul 50 ex.

Tipografia Academiei de Studii Economice din Moldova

Chişinău, 2005, str. Mitropolit G.Bănulescu-Bodoni 59,
Tel: 402-910

23