Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
AL REPUBLICII MOLDOVA
ÎNDRUMĂRI METODICE
pentru lucrări practice la disciplina „Merceologia
mărfurilor nealimentare”
(pentru studenţii anului II de studii,
secţia zi şi frecvenţă redusă, specialitatea
„Merceologie şi Comerţ”)
Chişinău 2006
MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI TINERETULUI
AL REPUBLICII MOLDOVA
ÎNDRUMĂRI METODICE
pentru lucrări practice la disciplina „Merceologia
mărfurilor nealimentare”
(pentru studenţii anului II de studii, secţia zi şi frecvenţă
redusă, specialitatea „Merceologie şi Comerţ”)
Editura ASEM
1
Îndrumarea metodică a fost discutată şi aprobată la şedinţa
catedrei „Merceologie şi tehnologie”. (proces-verbal nr.8 din
25 mai 2006) şi a comisiei metodice a Facultăţii „Business şi
Administrarea Afacerilor” (proces-verbal nr. 4 din 14 iunie
2006).
2
CUVÂNT ÎNAINTE
3
Tema 1. STUDIEREA SORTIMENTULUI ŞI
VERIFICAREA CALITĂŢII ARTICOLELOR
DIN MASE PLASTICE
4
Tabelul 1
Tipul masei plastice
poli-
poli-
poli- meta-
Grupa articolelor feno- amino- polie- poli- poli- uretan- celu-
clorura crilat
plaste plaste tilenă stiren amide spon- loid
de vinil de
gios
metil
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
1. Mărfuri de uz
casnic
1.1. Articole pentru
bucate calde
1.2. Articole pentru
bucate reci,
articole pentru
produse lichide,
articole pentru
produse
pulverente.
1.3. Diverse
articole.
2. Articole de
galanterie.
2.1. Articole de
toaletă.
2.2. Articole pentru
îngrijirea
părului.
2.3. Articole pentru
fumători.
2.4. Furnituri.
3. Articole de
menire culturală.
3.1. Mărfuri de
birou.
3.2. Mărfuri foto.
3.3. Jucării.
3.4. Articole
decorative.
5
Lucrarea 2. Verificarea calităţii articolelor din mase
plastice
Influenţa
Tipul Metoda Particularităţile
Nr. Denumirea Prezenţa defectelor
masei de metodei de
d/o articolului defectelor asupra
plastice modelare modelare
calităţii
7
După metoda de fasonare se deosebesc articole obţinute
prin suflare, presare-suflare. Articole obţinute prin suflare,
presare se deosebesc prin diversitatea formelor, metodelor de
decorare.
Articolele obţinute prin presare au pereţii mai groşi decât
aceleaşi articole obţinute prin suflare. Forma articolelor presate
e de complexitate mai mică. Articolele obţinute prin presare-
suflare au la fel forme complicate ca şi cele obţinute prin
suflare.
Caracterizaţi 5 articole. Înscrieţi rezultatele în tabelul 3.
Tabelul 3
Particularităţile
Denumirea Tipul Metoda de Culoarea Dimensiunile,
Nr. constructive Destinaţia
articolului sticlei fasonare sticlei v
sau forma
Influenţa
Cauza Numărul
N Denumirea Denumirea Caracteristica asupra
apariţiei total
d/o articolului defectului defectului calităţii
defectului de defecte
articolului
8
Tema 3. STUDIEREA SORTIMENTULUI ARTICOLELOR
DIN CERAMICĂ ŞI VERIFICAREA CALITĂŢII LOR
9
- prezenţa substanţelor toxice în componenţa
glazurii şi a materialelor de decor;
- rezistenţa la şoc termic.
10
Tabelul 6
Influenţa asupra
Denumirea Descrierea
Cauzele apariţiei calităţii
defectului defectului
articolului
Neregularităţile Umeditatea sporită, Pe suprafaţă se Înrăutăţesc
suprafeţei fluiditatea observă diferite aspectul exterior
materialului sau puncte concave.
presiunea şi
temperatura sporită
la fabricare.
Rugozitatea Măcinarea Slab vizibile sau Înrăutăţesc
suprafeţei neomogenă sau bine pronunţate de aspectul exterior
temperatura de diferită adâncime
fabricare joasă. şi dimensiuni
Crăpături Încălcarea regimului Umflături de Articolul este
de fabricare sau de diferite forme trecut la rebut.
răcire. Schimbarea formei
articolului
Bule de aer Încălcarea regimului Crăpături Micşorează
de fabricare distrugeri. duritatea şi
înrăutăţesc
aspect. exter.
Diferite Aşezarea Pe suprafaţă se Brusc înrăutăţeşte
deformaţii neomogenă în observă pete aspectul exterior.
timpul răcirii rapide
şi în timpul scoaterii
din forme înainte de
termen.
Defecte Comportarea Pete albe de Articolul este
mecanice neatentă diferită intensitate trecut la rebut.
cu articolul de vopsire.
Suprafaţa mată Calitate joasă a
formei
Colorare Stabilitatea joasă a Înrăutăţeşte
neomogenă colorantului la aspectul exterior.
temperaturi înalte
11
Examinând aspectul exterior, determinaţi prezenţa
defectelor a 5 articole din porţelan şi faianţă. Notaţi rezultatele
în tabelul 7.
Tabelul 7
Influenţa
Cauza Numărul
Denumirea Denumirea Caracteristica asupra
Nr. apariţiei total de
articolului defectului defectului calităţii
defectului defecte
articolului
12
Mărfurile metalice după destinaţie se împart în următoarele
grupe:
- mărfuri pentru servirea mesei;
- mărfuri pentru prepararea produselor alimentare;
- mărfuri pentru prelucrarea produselor alimentare;
- scule şi instrumente;
- mărfuri de iluminat şi încălzit;
- mărfuri pentru uşi şi ferestre.
13
Pentru studierea sortimentului mărfurilor metalice trebuie
să luaţi cunoştinţă de clasificarea lor.
Folosind prospecte, placarde, albume determinaţi în ce
grupuri se clasifică mărfurile metalice după destinaţie şi ce
articole include fiecare grup.
Din grupul veselei metalice caracterizaţi 5 articole. Notaţi
rezultatele în tabelul 8.
Tabelul 8
Dimensiunile Metoda Tipul
Nr. Denumirea Tipul
înălţime Diametrul volumul de stratului
d/o articolului metalului
mm mm ml producere protector
14
- lipsa de etanşietate;
- asamblarea incorectă etc.
De la operaţiile – emailată - porţiuni neacoperite cu email;
de finisare şi - subţiri ale stratului de acoperire pe
protecţie muchiile şi părţile ascuţite sau sudate;
anticorozivă - solzi de email împrăştiaţi pe suprafaţă;
- denivelări ale emailului pe fundul
vasului;
- email cu aspectul de spumă;
- puncte negre pe suprafaţa interioară.
– cositorite şi - zone neacoperite;
zincate - pete de culoare închisă;
- stratul protector se cojeşte prin lovire
uşoară;
- fisuri şi crăpături etc.
Stabilitatea Influenţa
Nr. Denumirea Uniformitatea Calitatea Prezenţa
pe asupra
d/o articolului acoperirii asamblării defectelor
orizontală calităţii
15
sisteme de fire: urzeală şi bătătură. Firele de urzeală sunt
dispuse în lungul ţesăturii, paralel cu marginea ei, iar firele de
bătătură sunt dispuse transversal, perpendicular cu marginea
ţesăturii. Modul în care firele de urzeală pot fi încrucişate cu
firele de bătătură determină apariţia unor desene cu diferite
aspecte ale ţesăturii care se numesc legături sau armuri ale
ţesăturii. Legăturile se clasifică în:
- fundamentale;
- derivate;
- combinate;
- legături cu desene mari de tip jacard.
În dependenţă de tipul materiei prime, ţesăturile se împart
în ţesături din materie prime naturale şi ţesături din materie
prime chimice şi ţesături din materii prime în amestec.
În aprecierea calităţii ţesăturilor se utilizează un sistem de
indicatori, iar nivelul valorii lor, pentru fiecare tip de ţesătură
este prevăzut în norme interne sau standarde naţionale.
Controlul calităţii se realizează printr-un sisten de
indicatori care cuprinde:
- indicatori estetici şi de prezentare;
- indicatori fizico-mecanici;
- indicatori igienico-sanitari şi de confort;
- parametrii ecologici.
16
Caracterizaţi 3-4 grupe de ţesături de in după următoarele
criterii: compoziţia fibroasă, modul de legătură, finisarea,
destinaţia.
La studierea ţesăturilor după compoziţia fibroasă se atrage
atenţia la faptul că ţesăturile de in spre deosebire de cele de
bumbac sunt mai „reci” la pipăit, mai dense, aspre, netede.
Atrageţi atenţia la particularităţile sortimentului ţesăturilor
de in, că e mai mic decât cel de bumbac şi cuprinde articole de
bumbac.
17
Caracterizaţi 2 grupe de ţesături de mătase şi 2 grupe de
lână după următoarele criterii: compoziţia fibroasă, modul de
legătură, finisarea, şifonabilitatea, destinaţia.
Tabelul 11
Nr. Materia Tipul Prezenţa Influenţa
d/o primă de legătură defectelor asupra calităţii
18
Mărfurile eletrocasnice, după destinaţie, se împart în
următoarele grupe:
- pentru pregătirea şi păstrarea la rece a alimentelor;
- pentru pregătirea, curăţarea şi tratarea îmbrăcămintei;
- pentru curăţarea şi tratarea locuinţei;
- pentru încălzirea, aerisirea, climatizarea locuinţei;
- pentru igienă, terapie şi confort.
Calitatea mărfurilor electrocasnice depinde de mai mulţi
factori: materialele utilizate la fabricarea aparatelor, principiul
de funcţionare a mărfurilor etc.
19
Tabelul 12
Tipul şi denumirea
Nr.
Parametrii frigiderelor
d/o
1. Volumul total, dm3
2. Volumul compartimentului de joasă
temperatură, dm3
3. Temperatura în compartimentul de
temperatură, C0
4. Consumul de energie electrică în 24
ore, kW/oră
5. Dimensiuni; mm
- înălţimea
- adâncimea
- lăţimea
6. Masa, kg
20
Modul de lucru.
Principalele caracteristici ale maşinilor de spălat rufe
sunt:
- tensiunea de alimentare;
- frecvenţa curentului electric;
- puterea totală;
- capacitatea de spălare;
- capacitatea bazinului;
- capacitatea de stoarcere;
- durata spălării.
Folosind albume, prospecte, placarde, instrucţiuni tehnice,
studiaţi sortimentul şi parametrii tehnico-funcţionali ai
maşinilor de spălat. Înscrieţi rezultatele în tabelul 13.
Tabelul 13
Tipul Dimensiunile,
Capacitatea Puterea Capacitatea
Nr. maşinii mm Masa
Modelul bazinului, consumată, de spălare,
d/o de kg
Lungimea Înălţimea Lăţimea l W kg
spălat
21
- funcţionarea în gol, inexistenţa corpurilor străine în
interiorul bazinului sau centrifugei. Se porneşte
maşina urmărindu-se funcţionarea releului de timp,
apariţia zgomotelor normale, rotirea uniformă a
rotorului.
22
3. Defecte de proces tehnologic:
- cauzate de operaţiile tehnologice efectuate la
pregătirea pielei pentru tăbăcire (zbârcirea pielei,
grosime neomogenă);
- cauzate de operaţiile de tăbăcire (pete, bucăţi de
piele netăbăcită, elasticitate necorespunzătoare);
- cauzate de operaţii de finisare (leziuni mecanice,
culoarea omogenă, măcinarea peliculei de lac sau a
altui material de acoperire etc.).
Materia Materia
Sistemul Metoda
Nr. Tipul primă primă Particularităţile
Destinaţia de de
d/o încălţămintei pentru pentru constructive
confecţionare finisare
talpă feţe
23
Lucrarea 2. Verificarea calităţii încălţămintei din piele
24
poziţia 8 – introducând mâna în interior, urmărindu-se:
aplicarea corectă a căptuşelilor, absenţa
cuielor, netezimea braţului.
Verificaţi calitatea a 6-8 perechi de încălţăminte, indicând
defectele feţelor, asamblării, finisării, marcării, transportării,
păstrării.
25
Corector – V. Solovei
Rectificare computerizată – T. Boico
Procesare computerizată – F. Belicov
26