BILET 18

1. Anomaliile congenital ale organelor cavitatii pelviene

Malformatiile vulvei:
- Aplazia sau absenta vulvei
- Hemiagenezia vulvara
- Hipoplazia vulvei( oprirea in dezvoltare a vulvei, se intalneste la bolnave cu
infantilism somatic si psihic si cu alte malformatii
- Absenta congenitala a perineului
- Deschiderea ureterelor in vulva
Malformatiile vaginului
- absenta sau atrofierea vaginului: obliterarea vaginului printr-un diafragm transversal
care, de cele mai multe ori se reduce la o simpla brida- prezenta unui sept sagital, mai
mult sau mai putin complet care imparte vaginul in 2 cavitati. Daca septul despartitor
nu e complet vaginul se numeste subseptat, daca este complet se poate asocia cu un
uter dublu
- hipoplazia vaginala( vagin scurt, stramt)
Malformatiile uterului
- absenta uterului este exceptionala si nu se constata decat in cazul absentei
concomintente si a aparatului urinar
- uter didelf: cele doua canale Muller raman neunite pe toata intinderea si in consecinta
uterul este dublul
- uter pseudodidelf: corpurile uterine sunt separate, colurile fiind insa unite
- uter septat sau subseptat: uterul este complet sau incomplet impartit de un sept sagital
in 2 cavitati
- uter bicorn sau unicorn: este o malformatie frecventa care consta in dezvoltarea mai
accentuata a ambelor sau a unui singur corn uterin
- hipoplazia uterina care se poate explica printr-o lipsa de dezvoltare. Hemiuterul este
jumatatea unui uter dublu care se dezvolta in lipsa celeilalte jumatati
Malformatiile trompelor
- absenta lor( exceptionala)
- hipoplazia( trompele sunt subtiri si sinuoase)
- atrezia (trompe rudimentare, obstruate)
Malformatiile ovarelor:
- agenezia si disgenezi ovariana cu prezenta gonadelor a tesutului stromei si absenta
completa sau aproape completa a elementelor epiteliale si germinale, se observa in
sindromul de disgenezie gonadica
- grade minore de hipoplazie, asociate cu un tract mullerian normal dezvoltat, se
manifesta prin tulburari menstruale diverse
Hermafroditismul
Este o malformatie foarte rara caracterizata prin prezenta la o singura persoana a organelor
genitale ale ambelor sexe. Mai frecvent se poate constata un canal genital, care in parte sau in
totalitate nu corespunde gonoadelor respective. Aceasta malformatie are o explicatie
embriologica:pana la stadiul de 25mm embrionul este un hermafrodit avand elementele necesare
de a se dezvolta fie catre un sex fie catre celalalt. In acest stadiu gonoadele sunt diferentiate si
embrionul poseda atat canale Muller cat si canalele Wolff. Cauzale care determina dezvoltarea
ambelor elemente embrionare, mascule si femele nu sunt bine cunoscute. Hermafroditul adevarat
este purtator intr-o parte a unui ovar si in partea opusa a unui testicol sau a unui amestec al
acestor tesuturi glandulare. Pseudohermafroditul are gonoadele respective ale unui sex dar
organele genitale externe sunt corespunzatoare sexului opus.
A. Anomalii ale aparatului urinar I.  anomalii ale  parenchimului renal II. anomalii ale cailor
urinare B. Anomalii ale aparatului   genital masculin A. Anomalii ale aparatului urinar I.
Anomaliile parenchimului renal: 1        Anomalii de numar:(agenezia  renala, rinichiul
supranumerar) 2      Anomalii de volum si de structura: (rinichi mic congenital: aplazia renala-
,rinichiul hipoplazic,  hipoplazia segmentara, hiperplazia renala, chisturile renale)
3.     Anomali de forma si de fuziune: (rinichi in potcoava:,  rinichi inelar, rinichi discoidal)
4 .    Anomalii de pozitie:( ectopia renala, ptoza renala)
5.     Anomalii de rotatie: rinichi incomplet rotat (bazinet anterior), rinichi super-rotat (bazinet
posterior), rinichi invers rotat (bazinet lateral).
2 Topografia maduvei spinarii si canalului vertebralCanalul vertebral este limitat de fata
posterioara a vertebrelor,discurile intervertebrala a de,lig longitudinal posterior si arcurile
vertebrlelorcu lig galbene.La diferite nivele forma acestuia difera,astfel in regiunea cervical are
forma de triunghi,th- rotunda iar in regiunea lombara si sacrala triunghiulara.Arcul vertebral se
leaga de corpul vertebrei prin pediculii vertebrali,marginea superioara si infer ale pediculului are
incizuri,2 incizuri suprapuse formeaza un orificiu prin care trec nervii ,vase.in regiunea sacrala
continuarea canalului formeaza canalul sacral,treptat in jos canalul se ingusteaza.lumenul
aplatizindu se,Canalul sacral prezinta niste orificii ,sacrale pelviene si dorsal,ce corespund
vertebrelor fuzionate.Inferior canalul se deschide in hiatul sacral. Maduva spinarii este un cordon
cilindric aplatizat in directie anteroposterioara cu o lungime de 45 cm, situate in canalul
vertebral. Incepe de la arcul atlasului pina la vertebra L2 . marginea inferioara a maduvii spinarii
la adulti este localizata cu o vertebra mai sus sau mai jos , la copii ea e situalta mai jos. Conul
medular se prelungeste in jos prin filum terminale , care se insereaza pe vertebra a 2 a
coccisului. Maduva spinarii prezinta doua intumescente, cervical –de la C4 pina la T1,
lombosacrala care cuprinde vertebrele inferioare toracice si lombare superioare.
3, CAILE CHIRURGICALE DE ACCES SPRE RINICHI la.incizia FIODOROV
.INCEPRE DE LA PUNCTUL DE INSERTIE A COASTEI 12 A CU M. ERECTOR SPINAE
IN DIRECTIE OBLICA SPRE OMBILIC,PINA LA MARGINEA LATERALA A M,DREPT
ABDOMINAL.DUPA SECTIOANREA STRATURILOR SUPERFICIALE,SE DESFAC SRAT
CU STRAT DEA LUNGUL FIBRELOR MUSCHII LATI ABDOMINALI SI SE DAU INTRO
PARTE,SE SECTIONEAZA FASCIA TRANSVERSALA,IAR PERITONEUL SE RETRAGE
ANTERIOR,SE DESCOPERA FASCIA RETRORENALA.CARE SE INCIZEAZA INCIZIA
BERGMAN –ISRAEL DESCHIDE ACCES SPRE RINICHI SI URETER APROAPE PE TOT
PARCURSUL LUI.INCIZIA INCEPE la mijlocul coastei a 12-a si e dusa oblic in jos la nivelul
crestei iliace, neajungind la ea cu 3-4 cm. dupa sectionarea straturilor superficiale, muschilor ,
peritoneul se va indrepta inainte, nervul iliohipogastric inapoi. Se deschide capsula fasciala si
rinichiul se separa de tesutul adipos pararenal. 4.Divizari topografice a
peretelui anterolateral al abdomenului, proiectia organelor cavitatii peritoniale. Peretele
abdominal anterolateral e delimitat superior de rebordurile costale si xifoid, inferior – de crestele
iliace, pubis si lig. Inghinale, lateral – liniile vertical ce unesc capetele libere ale coastelor 11
crestele iliace. divizari topografice. Prin trasarea a doua linii orizonatale si paralele si 2 linii
vertical aceasta zona se divizeaza in 9 parti, linia orizontala superioara uneste punctele inferioare
ale perechii a 10 de coaste ,cea inferioara – crestele iliace anterosuperioare. Liniile orizonatale
impart peretele abdominal si anterolateral in 3 zone: epigastrul , mezogastrul, hipogastrul. 2 linii
vertical pleaca din mijlocul lig inghinale pe marginile externe ale muschilor abdominali drepti
catre rebordurile costale si vor subdiviza cele 3 zone sus mentionate. Zona superioara cuprinde
epigastrul deoparte si alta fiind hipogastrul drept , respective sting. Zona mijlocie cuprinde
regiunea ombilicala si 2 laterale:dreapta , stinga. Zona inferioara cuprinde : in mij regiunea
pubiana si 2 laterale inghinale dreapta si stinga.in regiunea hipocondrica dreapata se afla
ficatul( lobul drept) vezica biliara ,flexura dreapta a colonului transvers, lobul superior a
rinichiului drept, suprarenala dreapta . in regiunea epigastrica se afla lobul sting al ficatului,
stomacul, duodenul(jum super);pancreasul , aorta abdominal, trunchiul si plexul celiac. In reg
hiinpocondrica stinga se afla portiunea cardiac si fundul stimacului, splina,unghiul sting colon
transvers, lob superior rinichi sting si suprarenala stinga., coada pancreasului. Reg abdominal
lateral dreapta cuprinde colon ascedent drept , rinichi drept , ansele in, subtire, ureter drept. In
reg ombilicala se proiecteaza colon transvers ,jum infer a duoden, ansele intestine subtire,
curbura mare a stomac, hilul rinichi, aorta abdomin, vena cava infer. In reg abdomin lateral sting
se proiecteaza colon descendent sting , rinichi sting, ansele intestine subtire, ureten sting. In reg
inghinala drepta se afla cecul si apendicile , ureterul drept. In reg pubiana ansele intestine
subtire, vezica urinara,utern, o portiune a sigmoidului,in reg inghinala stinga colon sigmoid
,ansele intestine subtire, ureter sting.

Biletul 4
1. Topografia intestinului cec,raportul cu peritoneul si organele
limitrofe,vascularizarea, inervatia,drenajul limfatic
Cecul-partea initiala a intestinului gros,prezinta o extindere in forma de sac cu lung de 5-6cm.
Este situat in fosa iliaca dreapta,cuprinde spatiul de jos in sus pina la trecerea ileonului in cec.
Anterior cecul e acoperit de marele epiploon,in lipsa lui se afla lipit cu peretele abdomianal
antero-lateral. Posterios cecul e situat pe muschiul iliopsoas.Medial vine in parort cu ansele
terminale ale ileonului,iar lateral cu muschiul iliac,creasta iliaca si partial ligamentul inghinal.
Frecvent initialul cecului e acoperit cu peritoneu din toate partile,pe cind partea superioara e
situata mezoperitoneal. Vascularizatia prin artera iliocolica,apendiculara care se ramifica de la
artera mezenterica superioara. Refluxul venos se realizeaza in vena apendiculara,ileocolica, apoi
in vena mezenterica superioara care contribuie la formarea venei porte. Circulatia limfatica
eferenta din cec se efectuiaza in ganglionii limfatici situati pe traiectul
vaselor:apendiculari,retrocecali,prececali,iliocecali. Inervatia simpatica e realizata de plexul
mezenteric superior,aortic abdominal si hipogastric. Inervatia parasimpatica e realizata de nervii
vagi si cei splanhnici pelvieni

2. Topografia liniei albe abdominale si regiunii ombilicale(inelul si canalul

ombilical,vena ombilicala la copii si adulti)
Linia alba abdominala prezinta o placa din tesut conjunctiv formata din incrucisarea pe linia
mediana a fasciculelor aponevrotice ale muschilor lati ai abdomenului. Situata in spatiul dintre
cei 2 muschi drepti abdominali ea se intinde de la apendicele xifoid pina la marginea superioara
a simfizei pubiene.Aceasta formatiune are latime maxima in portiunea sa superioara,iar in cea
inferioara este mai ingusta dar mai groasa.Intre fibrele aponevrotice ale liniei albe se pot afla
fisuri care favorizeaza producerea herniilor.

Ombilicul e situat la mijlocul liniei labe si reprezinta un inel formal din fascicule fibroase in
forma de butoniera cu marginile consistente si aderate la piele.La ombilic distingem 3 straturi
concrescute:pielea,strat fibros cicatrizat cu fascia ombilicala si peritoneul parietal. In stadiul de
evolutie intrauterina inelul ombilical este traversat de cordonul ombilical care asociaza fatul cu
placenta. La inlaturarea lui inelul se cicatrizeaza-se constituie ombilicul cicatrizat. Spre
marginile inelului ombilical pe fata interna a peretelui abdominal anterior converg 4 cordoane
fibroase:unul din superior(rezultatul obliterarii venei ombilicale ce la fat e indreptata sper ficat
iar la adulti formeaza ligamentul rotund al ficatului) si 3 cordoane din inferior(unul reprezinta
uraca obliterata si 2 artere ombilicale obliterate).

3. Procesul de descindere a testiculului si mecanismul de producere a herniilor

congenitale.
La fat testicului este localizat la nivelul vertebrelor L1,2. Din portiunea inferioasa a testicului
coboara in jos ligamentul scrotal al testicului. Paralel cu dezvoltarea intrauterina a fatului,
incepind cu luna a 4-a,testicului treptat de deplaseaza in scrot urmind ligamentul conductor si
formind procesul peritoneovaginal(e o prelungire a peritoneului parietal).De obicei portiunea
superioara a prelungirii peritoneale se oblitereaza si comunicarea intre cavitatea abdominala si
sacul seros al testiculului se intrerupe. Ramasitele procesului peritoneovaginal obliterat se afla in
componenta cordonului spermatic. Neobliterarea acestui canal poate duce la prolabarea directa a
organelor din cavitatea abdominala prin canalul inghinal deschis pina in scrot si formarea
herniilor inghinale congenitale.

4. Anastomoze porto-cave interne. Importanta clinica

In portiunea abdominala a esofagului si partea cardiala a stomacului:vena gastrica stinga(v.porta)
anastomozeaza cu venele esofagiene(v.c.s).In peretele rectului:vena rectala superioara(v.porta)
anastomozeaza cu venele rectale medie si inferioara(v.c.i).In peretele posterios:vena mezenterica
superioara si venele lienale ale venei porte anastomozeaza cu venele renale(v.c.i)

Anastomozele porto-cave permit derivatia singelui in cazul unui obstacol pe vena porta, de
exemplu in ciroza ficatului sau in tromboza venei porte,cind singele nu poate trece prin ficat din
cauza obstacolului.Ele se dilata esential in caz de dereglare a refluxului singelui prin vena poarta
ce poate avea loc in caz in caz de hipertensiune portala,tromboza etc. Venele se dilata,devin
sinusoase si sunt denumite varicoase.

Biletul 6
1. Recesele,sinusurile mezenteriale ale cavitatii peritoneale inframezocolice si
insemnatatea practica
Sinusul mezenteric drept e delimitat in dreapta de colonul ascendent,superior de mezocolonul
transvers(de la flexura dreapta pina la unghiul duodenojejunal),in stinga si inferior de mezenterul
intestinului subtire.Anterior e acoperit de marele epiploon si delimitat de cavitatea bazinului mic
prin capatul distal al radacinii mezenterului intestinului subtire,care se lipeste la cec in regiunea
unghiului ileocecal.In sinus se afla ansele intestinului subtire.

Sinusul mezenteric sting la dreapta e delimitata de radacina mezenterului intestinului

subtire,superior de mezoul colonului transvers(de la unghiul duodenojejunal pina la flexura
stinga),din stinga de colonul descendent si mezoul colonului sigmoid,inferior sinusul mezenteric
sting e deschis si continua larg cu cavitatea bazinului,anterior e rambursat de marele epiploon.In
sinus se afla ansele intestinului subtire.

Exudatul inflamator poate difuza din sinusurile mezenterice in canalele laterale ale cavitatii
peritoneale.Ambele sinusuri mezenterice comunica reciproc prin fisura cuprinsa intre mezoul
colonului transvers si unghiul duodenojejunal.Sinusul mezenteric sting e mai pronuntat decit cel
drept si din cauza lipsei de limite anatomice in portiunea inferioara procesele purulente
dezvoltate au tendinta de a cobori in cavitatea bazinului mic.Peritonitele incapsulate se formeaza
mai des in sinusul mezenteric drept.

Depresiunile cavitatii peritoneale apar in locurile de trecere a peritoneului de pe peretii cavitatii

abdominale pe viscere sau de pe un organ pe altul.

Recesul duodenojejunal se formeaza in locul de trecere a duodenului in jejun.

Recesul iliocecal inferior si superior se formeaza in locul de confluenta a ileonului in cec.

Recesul ileocecal superior e situat intre peretele superior al ileonului si peretele medial al
cecului; cel inferior intre peretele inferior al ileonului si marginea interna a cecului.

Recesul retrocecal reprezinta o depresiune in peritoneul parietal pe peretele posterior al cavitatii

peritoneale.

Recesul intersigmoid este o formatiune anatomica in forma de pilnie delimitata din parti de
mezenterul intestinului sigmoid si peritoneul parietal.

Importanta practica a receselor consta in aceea ca in anumite cazuri ele treptat se adincesc.In
aceste recese e posibila formarea herniilor interne prin strangulare mai frecvent a anselor
intestinului subtire.

2. Metode de hemostaza in leziunile traumatice ale ficatului.

Hemostaza reprezinta oprire a unei hemoragii (prin procedee medicale sau chirurgicale), mai ales
în timpul unei intervenții chirurgicale. Hemostaza in plaga se efectueaza prin ligaturarea vaselor
aplicind suturi si tamponament biolgic.Tratamentul chirurgical al ficatului lezat consta initial in
hemostaza minutioasa si indepartarea tesutului neviabil,inclusiv rezectia ficatului.Hemostaza
certa se obtine prin apropierea si suturarea marginilor plagii. Hemostaza se realizeaza in afara de
suturarea plagii,folosind trombina uscata,buretele hemostatic,tifonul hemostatic.Se utilizeaza
tampoane biologice compuse din plasma singelui de donator sau fibrinogen uscat cu adaos de
remedii hemostatice si antiseptice.

3. Anatomia chirurgicala a intestinului rect,vascularizarea,inervatia,refluxul venos

Rectul-ultima portiune a tubului digestiv (prelungeste portiunea pelviana a sigmoidului) descinde
in bazinul mic,strabate perineul si se deschide in exterior prin orificiul anal. Prezinta 2 curburi in
plan sagital (flexura sacrala si perineala) si 2 curburi inconstante in plan frontal,ce-i confera
forma literei “S”. Topografic distingem 2 portiuni: ampula rectala(segmentul
pelvin,mezoperitoneal) si canalul anal(care strabate diafragmul pelvin si e extraperitoneal).

Ampula posterior este in raport cu sacrul si coccisul ,iar anterior la barbati este in raport cu
peritoneul ce se rasfringe pe fata superioara a vezii urinare,rezultind excavatia rectovezicala;la
femei anterior vine in raport cu peritoneul ce se rasfringe pe peretele posterior al
uterului,formind excavatia rectouterina Douglas.

Canalul anal la barbati vine in raport cu virful prostatei,partea membranoasa a uretrei,glandele

bulbouretrale Cowper;la femei-cu fata posteriara a veginului formind excavatia rectovaginala.

Vacularizatia:ramuri a a.mezenterice superioare-a.rectala superioara si ramuri ale a.iliace interne-

a.rectala medie si inferioara.

Refluxul venos:v.rectala superioara(v.porta) si in v.rectale medii si inferioare(v.cava inferioara)

Limfaticele:in ganglionii iliaci interni,subaortali,si rectali superiori Inervatia simpatica-plexul

mezenteric inferior,hipogastric superior si pelvin;parasimpatica-prin n. splanhnici pelvini.

4. Procesul de descindere a testiculului si mecanismul de producere a herniilor

congenitale
La fat testicului este localizat la nivelul vertebrelor L1,2. Din portiunea inferioasa a testicului
coboara in jos ligamentul scrotal al testicului. Paralel cu dezvoltarea intrauterina a fatului,
incepind cu luna a 4-a,testicului treptat de deplaseaza in scrot urmind ligamentul conductor si
formind procesul peritoneovaginal(e o prelungire a peritoneului parietal).De obicei portiunea
superioara a prelungirii peritoneale se oblitereaza si comunicarea intre cavitatea abdominala si
sacul seros al testiculului se intrerupe. Ramasitele procesului peritoneovaginal obliterat se afla in
componenta cordonului spermatic. Neobliterarea acestui canal poate duce la prolabarea directa a
organelor din cavitatea abdominala prin canalul inghinal deschis pina in scrot si formarea
herniilor inghinale congenitale.

Biletul 8
1. Sistemul venos portal,structura,anastomozele porto-cave si cavo-cave profunde ale
cavitatii peritoneale.
Vena porta reprezinta un trunchi venos care colecteaza singele de la toate oraganele impare ale
abdomenului,cu exceptia ficatului.Ia nastere posterior de capul pancreasului prin confluerea a 2
radacini venoase principele:vena mezenterica superioara si vena lienala.In 1/3 de cazuri participa
si vena mezenterica inferioara.Vena porta prezinta un trunchi venos de mare calibru avalvular,cu
o lung de 4-6cm si un diametru de 15-20mm,situat in componenta ligamentului hepatoduodenal
care,prin hilul ficatului,patrunde in parenchim.

Pina a patrunde in hilul ficatului,vena porta primeste:

-v.cistica

-v.gastica dreapta si stinga

-v.prepilorica
-v.pancreatice

-v.paraombilicale

Anastomozele porto-cave: In portiunea abdominala a esofagului si partea cardiala a

stomacului:vena gastrica stinga(v.porta) anastomozeaza cu venele esofagiene(v.c.s).In peretele
rectului:vena rectala superioara(v.porta) anastomozeaza cu venele rectale medie si
inferioara(v.c.i).In peretele posterios:vena mezenterica superioara si venele lienale ale venei
porte anastomozeaza cu venele renale(v.c.i) Anastomozele porto-cave permit derivatia singelui
in cazul unui obstacol pe vena porta, de exemplu in ciroza ficatului sau in tromboza venei
porte,cind singele nu poate trece prin ficat din cauza obstacolului.Ele se dilata esential in caz de
dereglare a refluxului singelui prin vena poarta ce poate avea loc in caz de hipertensiune
portala,tromboza etc. Venele se dilata,devin sinusoase si sunt denumite varicoase.

Anastomozele cavo-cave: Pe peretele anterior al abdomenului: vena epigastrica

superioara(v.c.s)anastomozeaza cu vena epigastrica inferioara(v.c.i);pe peretele posterior al
abdomenului: vena azigost si hemiazigos(v.c.s) cu venele lombare ascendente(v.c.i);in peretele
lateral al toracelui si al abdomenului: venatoracoepigastrica(v.c.s) cu venele epigastrice
superficiala si inferiaoara(v.c.i); venele intercostale posterioatre(v.c.s) cu velnele lombare(v.c.i).

2. Topografia ureterelor si raportul cu vasele si nervii in bazinul feminin

In portiunea pelviana a ureterului se disting partea parietala care adera la peretele lateral al
micului bazin si cea viscerala care se alatura la organele pelviene.Limita superioara a portiunii
pelviene a ureterului se afla la nivelul liniei terminale.Aici el se incruciseaza cu vasele iliace,in
partea stinga intersecteaza artera iliaca comuna,in dreapta-artera iliaca externa.Inferior ureterul
se situeaza la peretele lateral al bazinului trecind pe peretele antero-medial sau anterior a arterei
iliace interne,intersectind inceputul arterei ombilicale,vasele obturatorii si nervul obturator.In
portiunea viscerala ureterul formeaza o curbura indreptata anterior si interior,apoi se prelungeste
in profunzimea cavitatii bazinului mic.In acest loc formeaza intersectie cu artera uterina.Mai
departe el trece in baza ligamentului lat al uterului.In apropierea marginii uterului,la nivelul
colului uterin,ureterul se incruciseaza a 2-a oara cu artera uterina,apoi se indreapta spre vezica
urinara fiind situat posterior de artera uterina si anterior de vena.Indreptindu-se apoi anterior-
inferior si interior ajunge la peretele postero-lateral al vezicii urinare.

3. Zonele socogene ale cavitatii abdominale si blocajul lor

Un punct critic reprezinta ligaturarea arterei mezenterice inferioare la nivelul bifurcatiei acesteia
in arterele colica stinga,sigmoidiana si rectala superioara.Un alt punct critic il prezinta
ligaturarea arterei colice medii care poate duce la necroza jumatatii medii a colonul transvers
deorece ramurile superioare ale arterei colice stangi nu pot asigura vascularizatia acestei portiuni
extinse a colonului.

4. Zonele de rezistenta scazuta pe peretele abdominal antero-lateral,importanta

practica
Linia alba-poate prezenta fisuri care favorizeaza producerea herniilor; Apendicele xifoid;
Ombilicul; Linia arcuata-
situata cu 4-5 cm mai jos de obilic la trecerea aponevrozelor muschilor lati ai abdomenului pe
partea anterioara a muschiului drept abdominal; Linia semilunara-formata la limita dintre
portiunea musculata si aponevrotica a muschiului transvers abdominal; Canalul inghinal; Inelul
inghinal superficial si profund ce favorizeaza aparitia herniilor inghinale directe si oblice; Inelul
femural-sediul herniilor femurale.

Biletul 2
1.topografia orificiului Winslow,importanta practica:

are sediul aproape de hilul hepatic,cu diiametrul de 3-4 cm.In absenta aderentelor permite
introducera a doua degete.In aderente e acoperit si bursa omentala are forma de spatiu
izolat.Importanta -la hmostaza provizorie,in caz de operatii la ficat,vasele situate in ligamentul
hepatoduodenal se comprima cu 2 degete ale mainii stingi,trecind cu degetul indicator prin
orificiul epiploic,posterior de elementele anatomice ale acestui ligam.

2.Raportul a.si venei renale in raport cu vena cava inferioara si aorta abdominala:

Rinichii s/t situati la nivelul TXII si LI-II.Rinikiul sting e mai jos ca cel drept(ficat).proiectia
hilurilor renale pe peretele anterior si posterior se numesc puncte renale.Punctul renal anterior
coincide cu lokul intersectiei m.dret abdom.cu arcul costal;cel posterior cu intersectia marginii
lateralem.erector spinae cu coasta XII.Medial de riniki se afla m.psoas mare si vena cava
infer.din dreapta,aorta din stinga.In hilurile renale s/t situati pediculii renal ice contin a.et
v.renalis,ramificari ale plexului nervos renal,g.limfatici.Corelatiile acestor formation st:

Posterior-bazinetul si ureterul

Mai sus si anterior-art.renala

Mai jos si ce mai anterior-vea renala.

Vena renala stinga e mai lunga ,ea intersecteaza aorta in partea anterioara.

3.Diverticulul Mechel-dfinitie,tipuri:

Diverticulul Meckel (Meckel's diverticulum) reprezintă un vestigiu embrional care se menține

uneori și la adult, ca o formațiune „în deget de mănușă” („fund de sac”) localizată pe marginea
antimezostenică (antimezenterică) a ileonului terminal, lângă cecum, în locul unde artera
mezenterică superioară dă ramurile terminale. Importanța medicală a acestei anomalii este în
potențialul ei de a se ulcera și sângera și ca sursă de complicații

Localizare Localizat la 70-100 cm proximal de cec, cu frecvența de 0,3-3%, reprezintă o

formațiune „în deget de mănușă” de dimensiune variabilă, cu lungimea de 4-10 cm. El provine
dintr-o anomalie involutivă a canalului omfalo-mezenteric -- se obliterează doar segmentul
ombilical al canalului, iar cel distal rămâne deschis. Acest diverticul se poate prezenta sub 2
forme:libera,fixate la ombilic/mezenter/ileon.

4.Topografia fosetelor si plicilor peritoneale inghinale pe fata posterioara a peretelui

aterolateral,importanta practika:
In spatiul dintre plicile peritoneale ,in vecinatatea canalului inghinal,se formeaza niste depresiuni
numite fosete inghinale.Foseta supravezicala este situate intre plica ombilicala mdiana si ceA
MEDIALA.Foseta inghinala mediala-intre plicile ombilicale mediale si laterala.Foseta inghinala
laterala-in afara plicii abdom.indreptul inelului profund.INSEMNATATE PRACTIKA A
FOSETELOR:prin ele se produc hernia inghinale.Daca se produc prin foseta mediala-Hernii
inghinale directe;dca se produc prin foseta inghinala laterala-corespunde inelului ingh.profund-
Hernie oblica.Prin cea supravezicala-herniile rara se intilnesc.

Plicile-in portiunea inferioara a peretelui abdom.anterolateral el(peritoneul) acopera

format.anatom. formind plici.Olica peritoneului acopera uraca-cordon median fibros si impar
pina la ombilic,si se numeste PLICA OMBLICLA MEDIANA.PLICILE OMBILICALE
MEDIALE-2 cordoane fibroase formate in urma obliterarii aa.umbilicales.CELE LATERALE-st
plici ale peritoneului ridicate deasupra art.si venelor epigastrice inf.

BILET NR 19
1.Topografia vezicii biliare si caile biliare.vascularizare,inervare.triunghiul lui
Calot,importanta clinica

Schelotopic vezica biliara se determina-anterior in punctual de intersectie a marginii laterale a

m.drept abd.din dreapta cu rebordul costal,posterior-la nivelul marginii superioarea vertebrei L2.
Vezica biliara se limiteaza anter si super cu ficatul,in dreapta si infer cu flexura hepatica a
colonului transvers ,in stinga cu pilorul.vezica biliara e situate mezoperitoneal.peretele ei e
lipsit de invelis seros si vine in contact cu capsula fibroasa a ficatului si se fixeaza in foseta
biliara cu ajutorul tesutului conjunctiv lax. Vascularizatia e realizata de a.colecistica care se
ramifica de la a.hepatica dreapta. Inervatia veziculei biliare se face prin fibre nervoase ale
plexului nervos hepatic. Caile bilare extrahepatice include ductul hepatic comun,cystic,coledoc
Canalul hepatic comun se formeaza in hilul hepaticdupa contopirea canalelor hepatice
drept,sting.,are o lungime de 2.5-5 cm Canalul cystic are lungimea de 3cm si diam de 3 cm.se
uneste sub unghi cu canalul hepatic comun Canalul coledoc se formeaza la contopirea canalelor
hepatice comun cu cel cystic,are o lungime de 8 cm. In dependent de pozitie acesta are mai
multe portiuni.1 portiunetrece in grosimea lig hepatoduodenal,pina la nivelul super al
duodenului/portiune supraduodenala.2 portiune este retroduodenala situate poster de partea super
a duodenului lungime de 2 cm.3 portiunetrece in grosimea pancreasului si se numeste
retropancreatica.4 portiune strapunge peretele poster al duodenului si se deschide la nivelul
papilei mari

Vascularizare.ramurile arterelor hepatica,cistica,gastric dreapta ,pancreatoduodenala super si

infer,refluxul venos prin vena porta
Inervarea canalului coledoc se face prinplexurile hepatic,pancreatic,duodenal,,in partea terminal
a coledocului si duaden e situate un plex din ramuri para si simpatico cu ganglioni intramural.

TRIUNGHIUL marginit superior dea.cistica si pe laturi de canalele cisitc si hepatic comun se

numeste CALOT

2.TOPOGRAFIA BURSEI HEPATICE,LIMITE,IMPORTANTA

PRACTICA,RASPINDIREAPURULENTELOR

Bursa hepatica inconjoara lobul drept al ficatului,delimitate super dediafragm,posterior de o

portiune a lig coronar,din stinga de lig falciform,inferior de ficat.Partea bursei care e situate intre
fata poster a lobului drept al ficatului,diaphragm,lig coronar estenumit spatiu subdiafragmatic.
Adesea el comunica cu canalul lateral drept al etajului infer al cavitatii abdominale.Astfel
exudatul din fosa iliaca dreapta poatepoate difuza in spatial subdiafragmatic,formind asa numitul
abces subdiafragmatic.procesele purulentelimitate pot avea loc si in sediul intre fata infer a
lobului drept al ficatului si colonel transvers cu mezocolonul sau.In urma formarii aderentelor in
spatial subhepatic,orificiul micului epiploon se reduce sau se inchide complet

3.Topografia etajului peritoneal al bazinului

Portiunea peritoniala a micului bazin este reprezentata de et inferior al cav abdominal, unde se
situeaza organelle sau portiunea organelor acoperite cu peritoneu. In escavatia bazinului mic la
barbat peritoniul trecind de pe peretele anterolateral al abdomenului pe peretele anterior al
vezicii urinare si apoi trecind pe peretele anterior al rectului formeaza intre vezica urinara si
intestinal rect , excavatia rectovezicala.in escavatia rectovezicala poate sa se plaseza o parte din
ansele din intes subrite si intes sigmoid. La femeii peritoneul trece de la veizica urinara pe fundul
uterului , posterior pe toata suprafata intestinala a uterului apoi trece pe peretele interior al
rectului, astefel in excavatia micului bazin la femeii se formeaza 2 excavatii :vezica uterine si
rectouterina, sau spatial duglas. La trecerea de pe uter pe rect , peritoneul formeaza doua plici
laterale, care se intind in directii anteroposterioara si ajunge la sacrul. In excavatia vezicouterina,
poate sa se amplaseze omentul mare , in cel recto uterin ansele intestinului subtire.

4.vascularizare si inervarea peretelui abdominal anterolateral

vascularizare peretelui abdominal anterolateral se efectueaza de aretere superficial si profunde ,

cele superficiale sint situate in tesutul cellular subcutanat. In regiunea inferi a abdomen se gasesc
artera epigastrica superficial , artera circumflexa iliaca superficial, su arterele pudenda externe si
ramuri inghinale, toate au origine artera femurala. in reg superioara a abdomen arterele
superficiale sint ramuri anterioare ale arterelor intercostale si lombare . din arterele profunde fac
parte:arterele epigastrice superioara si inferioara si artera circumflexa iliaca profunda. Artera
epigastrica superioara porneste de la artera toracica interna , artera epigastrica inferioara se
desprinde de la artera iliaca externa, acestea 2 artere gastrice anastomozeaza. De la artera
epigastrica infer isi are origine artera cremasterica. 5 artere intercostale infer originare din aorta
toracica se indreapta oblic de sus in jos , si medial intre muschii oblic intern si transvers al
abdomenului si anastamozeaza cu artera epigastrica superioara. Deasemenea cele 4 artere
lombare anamostezeaza cu ramurile arterei epigastrice infer.

Sitemul venos al peretelui abdominal anterolateral este dispus in 2 planuri :superficial si venos .
venele superficial formeaza o retea densa mai pronuntata in jur ombilicului si se unesc cu cele
profunde . prin intermediul venelor toracoepigastrice care dreneaza single venos in vena axilara
si vena epigastrica superficial care se varsa in vena femurala se realizeaza o anastamoza intre
system venelor cave. Prin intermediul venelor paraombilicale care se revarsa in vena porta se
realizeaza anastomoze porto cavale.Venele profunde insotesc areterele . venele lombare prezinta
sursa pt venele azigos si hemiazigos.

Inervatia se face de catre nervii intercostali inferiori, nervii iliohipogastric, ilioinghinal, ramurile
ansterioare ale nervilor intercostali se situeaza intre muchii oblic abdominal intern si transvers
dind ramuri, nervii iliohipogastric si ilioinghinal au origine de la plexul lombar. Nervul
genitofemural tot incepe de la plexul lombar , ramura genital patrunde in canalul inghinal, si
trece in component cordonului spermatic, contribuie la inervatia muchiului clemaster si a
tunicilor testiculului, ramura femurala inerveaza piele regiunii femurale.

- Biletul nr:16
1.Topografia ficatului,particularitatile sistemului sanguine,schema segmentara Couinaud.
2.Fasciile si straturile adipoase retroperitoniale.
3.Semnele distincte dintre herniile inghinale oblice si drepte;
4.Raportul dintre arterile uterine si ureterele in portiunea pelviana,importanta clinica.

1.Limite.Limita superioara-din dreapta linia axilara medie,spatial intercostal 10,pe linia

claviculara medie pina la spatial intercostals 4,traverseaza sternul mai sus de apofiza xifoida si in
spatial intercostals 10 din stinga atinge linia parasternala.Limita inferioara-spatiul intercostal 10,
se indreapta oblic in sus si in stinga traverseaza rebordul costal si la nivelul cartilajului coastei a
7-a din stinga trece in spatiul intercostal 5, unde se uneste cu linia superioara.
Ficatul are 2 fete: diafragmatica si visceral, deosebim 2 lobi drept si sting, pe fata diafragmatica
divizati de ligamentul falciform,iar pe fata visceral- de santul longitudinal sting. Fata de
peritoneu- mezoperitoneal. Pe fata posterioara unde ficatul are contact direct cu diafragmul
peritoneul lipseste.
Aparatul de sustinere- asigura fixarea suficienta a organului(ligamentul coronarian a ficatului,
lig. Falciform, lig. Rotund, vena cava inferioara, presiunea intrabdominala, tonusul muschilor
peretelui abdominal antero-lateral, diafragmul).
Sistemul sangvin(system vascular cu circulatie dubla( nutritive si functional)). Circulatia
functional e asigurata de fluxul sangvin hepatic, singe venos din circulatie portala 75%, circulatie
nutritionala asigurata de single arterial venit de la arterele hepatice.
Schema Segmentara Coulnaud- reprezinta clasificarea segmentelor functionale hepatice astfel
parenchimul hepatic poate fi divizat in 4 sectiuni functionale prin trasarea a 3 planuri sagitale:
Planul sagital- separa lobul hepatic drept de cel sting , intersecteaza fata superioara a ficatuluila
dreapta lig. Falciform, iar prin fata inferiaora hepatica trece prin fosa policistului, bifurcatia
venei porte si ajunge pe santul sting al venei cave inferioare.
Planul sting- separa lobul sting anatomic si restul parenchim hepatic. El trece sagital sting de pe
fata viscerala si prin insertia lig. falciform de pe fata diafragmatica.
Planul drept-oblic trece anterior la jumatatea distantei dintre si extremitatea dreapta a ficatului si
se indreapta posterior spre locul unde vena hepatica dreapta se varsa in vena cava.
Potrivit acesteia, inficat se disting 8 segmente. In lobul drept al ficatului deosebim sectorul
paramedian drept, compus din segmentele 5 paramediocaudalsi 7 laterocranian. In lobul sting al
ficatului distingem sectorul paramedian sting , constituit din sgmentele 3 laterocaudal si 4
paramediocaudal. Segmentul 1 paramediocranian formeaza sectorul dorsal sting.
Lobul sting: segment caudal , laterocranian., laterocaudal si patrat.
Lobul drept:paramediocaudal, lateocaudal, laterocranian, caudal.
2. Spatiul retroperitoneal e situat posterior de portiunea posterioara a peritoneului parietal si
fascia endoabdominala.
Tesut adipos retroperitoneal;
Spatiul adipos pararenal include( rinichii, glandel suprarenale, partea abdominal a aortei, vena
azigos si hemiazigos, ureterul, veba si artera renala, vena cava inferioara, trunchiul simpatico si
plexul nervos vegetativ si ganglion limfatici).
Spatiu adipos paraureteric;
Spatiul adipos paracolon include( portiunea ascendenta si descendenta a colonului, pancreasul si
duodenul).
Fasciile.Anterior de tesutul adipos retroperitoneal se afla fascia retroperitoneal ace incepe de la
fascia endoabdominala si peritoneul parietal in regiunea marginii laterale a canalului lateral a
cavitatii abdominal. Ea se indreapta medial si catre marginea lateral a rinichiului( ureterului) se
divizeaza in 2 lamele: fascia pre si retrorienala care formeaza capsula adipoasa a rinichiului.
Fascia prerenala se divizeaza in 2 foite si formeaza capsula glandei suprarenale.

3. Herniile inghinale oblice iese prin foseta inghinala laterala, este o hernie capatata datorita
presiunii intraabdominale marite si destinderii tesuturilor, care constituie inelul inghinal profund
unde se formeaza sacul herniar( prolabarea peritoneului parietal), situate in grosimea cordonului
spermatic in grosimea cordonului spermatic sub fascia spermatica interna. La fel hernia inghinala
oblica se considera si congenital cind canalul peritoneovaginal, complet sau partial neobliterat,
serveste ca sac hernia.
Herniile inghinale directe ies prin foseta inghinala medial. Aceasta hernie inghinala se considera
hernie numai capatata. Majoritatea herniilor inghinaledirecte se formeaza in spatiile inghinale
inalte, de aceea plastia orificiilor herniare are drept scop consolidarea peretelui posterior al
canalului inghinal. De obicei sacul hernia e lipsit de col pregnant si formeaza o bombare.

4. Interesctia arterei uterine si a ureterului e situate la 2 cm in afara istmului uterin, la 2 cm mai

profund fata de peretele lateral. La femei portiunea pelvica a ureterului impreuna cu artera iliaca
interna si ovarul delimiteaza peretele posterior al fosei ovariene. In traseul sau catre peretele
inferior a acestei fose ureterul e insotit de ( 2,5 cm) artera uterine care apoi trece anterior de
ureter pentru a urca intre cele 2 foite ale ligamentului lat. Ureterul adera la artera uterine la
nivelul originii sale apoi coboara mai profund fata de artera uterina sip e un plan mai anterior
fiind aderat la peretoneul parietal posterior. . În timpul sarcinii, artera uterină urcă odată cu uterul
şi, datorită imbibiţiei gravidice, cele două elemente sunt mai uşor de eliberat; segmentului
inferior determină împingerea arterei uterine şi ureterului către peretele lateral al

pelvisului, ele fiind înghesuite şi dificil de disecat .

Bilet nr 20
1.Topografia stomacului, ligamentele, vacularizatia si inervatiaStomacul este situate in etajul
superior al cav abdominale, pozitia lui variaza in functie de gr de umplere a stomac, de virsta,
particularitati individuale. Cea mai mare parte a scomacului e situate in hipocondrul sting , cea
mai mica in reg epigastrica. Axa lunga a stomacului e orientata de la stinga spre dreapta , de sus
in jos. Locul de intrare a esofag in stomac e situate in stinga de coloana vertebrala. Din posterior
orificiul de intrare se proiecteaza la stinga, de fata lateral a corpului vertebrei T11, locul de iesire
din stomac se determina la 2-3 cm in dreapta de linia mediana. Cind stomacul este plin el va fi in
raport superios cu diafradmul si lob stinga l ficatului, posterios si-n stinga cu pancreasul ,
rinichiul sting si suprarenala stinga, spilna, anterior cu peretele abdomenului, inferior cu colonel
transvers . cind e gol stomacul se contracta si urca in sus si posterior. Iar in spatial eliberat se
deplaseaza colonel transvers. Ligamentul hepatogastric consta din 2 foite peritoniale , separate
printr-o lama subtire de tesut cellular adipos. La baza ligamentului se afla arterele gastrice
dreapta si stinga si venele. Ligamentul adera pe distant curburii mici. Ligamentul frenoesofagian
e situate intre diaphragm , esofag , potiunea cardiaca stomacului. Prin ligament tranverseaza o
ramura a arterei gastrice stingi. Ligamentul gastrofrenic se formeaaza in urma traversarii
peritoneului parietal de pe diafrangm pe peretele anterior al fundului si partial pe partea cardiaca
a stomacului.Ligamentul gastrolienal se afla intrre splina si curbura mare a stomacului ,se
extinde in stinga si in sus de lig gastrocolic. Ligamentul gastrocolic e dispus intre curbura mare a
stomacului si colonel transvers. Ligamentul gastropancreatic se constituie la trecerea
peritoneului de pe marginea super a pancreasului pe peretele poster al corpului,portiunii cardiace
si fundului stomacal. Ligamentul piloropancreatic e situate intre portiunea pancreatica a
pancreatica si partea dreapta a corpului pancreasului. Vascularizatia e
facuta de sistemul trunchiului celiac,a .gastric stinga se dispune dealungul curburii mici a
stomacului, de la stinga la dreapta si distribuie ramuri anterioare si posterioare. Artera hepatica
dreapta incepe de la artera hepatica proprie si anamostozeaza cu artera gastric stinga formind
arcada arteriala. Artera gastroepiploica stinga este ramura artererei lienale,care e dispusa
dealungul corburii mari. Artera gastroepiploica dreapt are originea de la artera duodenala si se
uneste cu artera gastoepiploica stinga formind a 2 arcada arteriala. Artera gastrice scurte incep de
la artera lienala patrund prin lig gastrolienal ajungind la curbura mare a stomacului facind
legatura cu ramurile arterelor gastric stinga si gastroepiploica stinga.
Venele .v.gastrica stinga trece prin lig gastropancreatic si se varsa in vena porta. Vena gastrica
dreapta traverseaza curbura micas a stomacului apoi lig hepatoduodenal ajunge la hilul hepatic
se varsa in v,porta. Vena gastroepiploica stinga traverseaza curbura mare a stomacului spre hilul
splinei se varsa in vena lienala. Vena gastroepiploica dreapta se varsa in v.mezenterica
superioara. Inervatia e asigurata de portiunile sim parasimpatice a le SNCV.{plex solar si vagii
drept si sting}

2.Topografia rinichilor,sintopia formatiounilor anatomice in pediculii renali

Rinichiul este cel mai mare organ al spatial retroperitoneal ,rinichii sunt situati la nivelul
vertebrelor th12 si L1-2,extremitatea super a rinichiului sting atinge coasta 11 ,cel drept se
proiecteaza in spatial intercostals 11 .rinichiul sting e mai sus deit cel drept.hilul renal din stinga
se afla la nivelul vertebrei L1 ,din dreapta la nivelul discului intervertebral intre vertebrele L1L2.
Punctul renal anter coincide cu locul intersectiei m.rect abdominal cu arcul costal,, cel poster cu
intersectia marginii laterale, m spinae erector cu coasta 12. In partea poster rinichii sint situati in
loja renala ,formata in partea super de portiunea lombara a diafragmului,in partea cavitatii
toracice dupa el se afla sinusul pleural costodiafragmic.Inferior de partea lombara a diafragmului
rinichiul e situate intr o fundatura formata de m.patrat lombar. Si marele psoas. Ei formeaza loja
renala. In hilurile renale sunt situate pediculii rennali ce contin a,si v,renale,Corelatiile
formatiunilor susnumite in hil sunt poster se afla bazinetul si ureterul,mai sus si anter se afla
artera renal,mai jos sic el mai anter se afla venas renala.
3 Trunchiul SIMPATIC SI PLEXURILE NEURALE VEGETATIVE IN SPATIUL
RETROPERITONEALTunchiul simpatico patrunde in spatial retroperitoneal din mediastinul
poster prin fisuri ale diafragmului .ganglionii lombari ale trunchiului inferior de linia terminal
trec in ganglioni sacrali.trunchiul simpatico e situat pe marginea medial a muschiului marele
psoas intro duplicatura a fasciei endoabdominale.Trunchiul drept anterior e acoperit de vena cava
infer si ganglionii limfatici postcavali,cel sting e situate linga aorta,iar anter sint situati ganglionii
limfatici para aortic. Plexul nervos vegetativ al spatiului retroperitoneal sint prezentate de
plexurile celiac ,ale arterelor mezenterice superior,infer,renala si plexurile aortic abdominal si
hipogastric superior.la formarea acestor plexuri participa n. splahnic mare si splahnic mic, mai
participa si ramuri nerv. Vagi, pelvieni si spahnici. Cel mai mare plex este celiac,care contine 2
ganglioni , o prelungire a plexului celiac prezinta plexul aortic abdominal iar mai jos plex
hipogastric superios situate pe bifurcatia aortei. 4.peretii canalului
inghinal-inelele,spatial inghinal, insemnatatea practica Canalul inghinal est situate in partea
inferioara a reg inghinale, mai sus de ligamentul inghinal. In canalul inghinal sunt 2 inele:inelul
inghinal superficial care se formeaza din 2 fascicule separate ale aponevrozei muchiului oblic
extern abdominal unite prin fibre arcidorme ce redau fisurii forma de inel.pe linga cei 2 pilieri
descrisi exista si al 3-lea –fasciculul prfind al inelului superficial. El prezinta fibre aponevrotice
inferioare ale muchiului oblic extern din partea opusa, care traverseaza linia mediana si adera la
lig inghinal. Inelul inghinal profund corespunde fosetei laterale inghinale. Peretele anterior al
canalului inghinal e format de aponevroza muschiului oblic extern, cel posterios de fascia
transversal, aceste fibre se indreapta in jos pe marginea muschiului rect abdominal spre lig.
Inghinal si se numesc coasa inghinala. Peretele superior este format de marginile inferioare ale
muschilor abdominali oblic intern si transvers, peretele inferios este format de lig . inghinal.
Distant dintre peretele super si infer. al canalului . de spatiu, forma lui variaza si are dimensiuni
diverse si o importanta deosebita la aparitia herniilor inghinale.

Biletul 1
1.canalele laterale abdominale,limite,raspindirea colectiilor purulente: Canalul lateral drept-
situat intre colonul ascendent si peretele abdominal dret .Inferior-canalul transverseaza fosa
iliaca dreapta ,apoi trece in bazinul mic ,superior-spatiul subdiafragmatic din cauza absentei ,sau
exprimarii slabe a lig.frenico-colic. Canalul latreal sting-limitat de colonul descendent si peretele
abdominal lateral sting,trece in fosa iliaca stinga,apoi in bazinul mic.Lig.frenico-colic
delimiteaza din suprior canalul de spatiul subdiafragmatic sting.In pozitia orizontala a
corpului,cele mai profunde segmente se considera portiunile superioare,in poz.verticala-
exudatul inflamator poate cobori prin canalele laterale in fosele iliaca dreapta si stinga,apoi in
cav.baz.mic.
2.Topografia zonelor de rezistenta scazuta in reg.lombara,triunghiul Petit si spatiul
Lesgaft-Grynfelt: Regiunea costo-iliaca Este o regiune pereche si situate lateral.
Limite:

- superior: arcul costal si marginile inferioare ale coastei a 12-a

- inferior: orizontala ce uneste cele doua spine iliace antero-superioare

- anterior: marginea laterala a muschiului drept abdominal

-posterior: marginea laterala a muschilor proprii a coloanei vertebrale.

- Regiunea postero-laterala sau regiunea costo-iliaca posterioara

Stratigrafie: 1)pielea 2)planul subcutanat: este un tesut conjunctiv lax.Se gasesc artere ce provin
din arterele lombare si din circumflexa iliaca superficiala3)planul fascial: reprezentat de fascia
oblicului extern si dorsal mare4)planul profund: are mai multe straturi:- stratul musculo-fascial
superficial: format din portiunea laterala a fasciei toraco- lombare.Intre dorsalul mare, oblic
extern si creasta iliaca se delimiteaza triunghiullombar PETIT (acesta este o zona slaba a
peretelui abdominal )- stratul musculo-aponevrotic mijlociu: alcatuit din fasciculele posterioare
aleoblicului intern si aponevroza sa posterioara.La acest nivel se formeaza tetragonal lombar
GRYNFELT( punct slab )- stratul aponevrotic: reprezentat de lama mijlocie a aponevrozei
posterioare amuschiului transvers al abdomenului- stratul muscular al patratul lombelor: acest
muschi se afla intre coasta 12 sicresta iliaca- stratul fascial profund: format de lama anterioara a
aponevrozei posterioara amuschiului transvers5) planul premuscular: are 2 straturi:- fascia
transversalis- stratul retroperitoneal: alcatuit din tesut celulo-adipos, bine dezvoltat in specialin
dreptul rinichiului unde formeaza grasimea pararenala GEROTA.
3.Sistemul venos superficial al peretelui antero-lateral al abdomenului,anastomozele cavo-
cavale si porto-cavale: Sunt venule care anastomozeaza sistemul port cu sistemul cave disting 5
grupe principale (Couinaud) :

Anastomoze ale regiunii cardio-esofagiene:

±sistemul port (vena gastrica stânga), sau ±sistemul cav inferior (vena frenica inferioara
stânga), sau ±sistemul cav superior (prin intermediul sistemului azygos).

Anastomoze rectale, între :

±venele rectale superioare, ramuri de origine ale venei mezenterice inferioare, deci
alesistemului port , ±venele rectale mijlocii si inferioare, ramuri ale venelor iliace interne, deci
ale sistemului cavinferior.

Anastomoze ombilicale,între :

±vena (sau venele) ligamentului rotund tributar(e) sistemului port , ±venele peretelui
tributare sistemului cav: toracice interne, epigastrica inferioara, epigastrica
superficiala.Anastomoze parietoparietale.

Anastomoze portohepatice :

±fie prin absenta obliterarii ligamentului venos (canalul lui Aranzio) , ±fie prin anastomoze
directe intrahepatice între sistemul port fi venele hepatice (3% dincazuri).

Drenajul limfatic.Colonul este înconjurat de o retea de vaselimfatice în submucoasa si

musculara mucoasei.Mucoasa are un plex vascular bogat, însa nu limfatic. Din aceasta cauza,
cancerelesuperficiale ce nu depasesc în profunzimemusculara mucoasei nu pot metastaza în
ganglionii limfatici aceasta arhitectura segmentara limiteaza extensia intramusculara
tumorii.Extensia circumferentiala în zonele submucoasei seroase rezulta în cazul leziunilor
anulare.

4.Topografia tecii muschiului abdominal drept,vascularizatia,inervatia. Pereţii cavităţii

abdomino-pelvine sunt constituiţi de muşchi pe care îi putem sistematiza: mm.peretelui antero-
lateral abdominal: se întind de la baza toracelui la pelvis; m.regiunii toracoabdominale -
m.diafragma, care desparte cele 2 cavităti, toracică şi abdominală; mm.regiunii lomboiliace :
m.psoas mare, m. psoas mic, m.pătrat lombar, mm. intertransversari lombari şi m.iliac;
mm.regiunii anale; mm.regiunii perineale

TEACA M.DREPT ABDOMINAL Este un înveliş fibros al m.drept abdominal format de

aponevrozele muşchilor laţi ai peretelui lateral abdominal, astfel: în 2/3 superioare ale m.drept
abdominal aponevroza oblicului intern ajunge la marginea laterală a m.drept abdominal şi se
clivează în două foiţe: anterioară şi posterioară foiţa anterioară a aponevrozei oblicului intern
peste care se asează aponevroza m.oblic extern, compun lama anterioară a tecii dreptului
abdominal foiţa posterioară a aponevrozei m.oblic intern, dublată profund de către aponevroza
anterioară a m.transvers abdominal şi fascia transversalis alcătuiesc lama posterioară a tecii
m.drept abdominal. în 1/3 inferioară a m.drept abdominal aponevroza m.oblic intern nu se mai
dedublează şi toate aponevrozele anterioare ale mm.laşi trec anterior de m.drept abdominal
formând lama anterioară a tecii dreptului abdominal, cu structură trilaminată lama posterioară a
tecii dreptului abdominal o va forma singură fascia transversalis, la acest nivel puţin mai
îngroşată. limita inferioară a lamei posterioare a tecii dreptului abdominal, pentru cele 2/3
superioare o reprezintă o condensare fibroasă, concavă inferior, dispusă pe faţa posterioară a
muşchiului drept abdominal; aceasta este linia arcuată (arcada lui Douglas): la nivelul liniei
arcuate au origine lig.interfoveolar (Hesselbach), care se termină pe buza posterioară a
lig.inghinal lig.lui Henle, care trece spre inserţie spre creasta pectineală a osului coxal şi îsi
contopeşte fibrele cu cele ale lig.pectineal (Cooper) La interiorul tecii m.drept abdominal, între
muşchi şi lama posterioară a tecii au traiect vasele epigastrice superioare şi inferioare (la acest
nivel, în interiorul tecii, aa.epigastrice respective se vor anastomoza prin inosculaşie = cap la
cap) a.epigastrică superioară provine din artera subclavie; a.epigastrică inferioară provine din
a.iliacă externă, anastomoza epigastricelor reprezintă o cale de deviere a sângelui din subclavie
în iliaca externă (deci către membrul inferior) utilă în situaţia unor obstrucţii (ex.tumori) la
nivelul aortei descendente.Prin intricarea aponevrozelor celor trei perechi de mm.laţi ai
abdomenului se formează în planul median, între procesul xifoid sternal şi simfiza pubiană, un
rafeu fibros numit linia albă abdominală. Astfel, linia albă abdominală este scheletul fibros de la
nivelul peretelui abdominal antrerior care desparte cei doi muşchi drepti abdominali şi tecile
acestora.

inferior, fibrele liniei albe abdominale se inseră la nivelul simfizei pubiene, pe versantul anterior
şi, respectiv, cel posterior, ale acesteia, formând "adminiculum lineae albae"; acesta se
prelungeşte lateral până pe creasta pectineală ca lig.lui Cooper). La nivelul liniei albe
abdominale se găseşte inelul ombilical, aproximativ la jumătatea distanţei dintre procesul xifoid
sternal şi simfiza pubiană

Biletul 3
1. Anatomia chirurgicala a intestinului subtire(jejunoileonului), segmente,raport cu
peritoneul,mezenteriul,vascularizarea,circulatia venoasa,limfaticele.,inervatia.
Intestinul subtire reprezinta o portiune a tubului digestiv situata intre stomac si intestinul gros.El
cuprinde 3 portiuni:duodenul,jejunul,ileonul.Jejunul si ileonul prezinta partea mezenterica a
intestinului subtire si este cea mai mobila parte a tubului digestiv.Desi o limita neta intre jejun si
ileon nu exista totusi anumite deosebiri se constata. Diametrul jejunului este 4-5 cm,al ileonului
2.5-3cm.Peretele jeunului este mai masiv si mai vascularizat.Ansele jejunului sunt situate in
stinga de linia mediana,pe cind ansele intestinale ale ileonului in dreapta ei. Ansele intestinului
subtire sunt acoperite de marele epiploon in anterior,in dreapta si stinga fiind limitate de diferite
segmente ale intestinului gros.Posterior ansele intestinale contacteaza cu fata parietala a
peritoneului.Inferior si in stinga ansele intestinale se limiteaza cu colonul sigmoid,in bazin cu
vezica urinara,intestinul rect,la femei cu uterul si anexele lui. Mezenterul intestinului subtire isi
ia inceputul de la peretele posterior al cavitatii abdominale.Lungimea bazei mezenterului e de
15-20 cm,lungimea marginii libere 5m. Vascularizarea e asigurata de artera mezenterica
superioara care se ramifica in 10-16 artere jejunale si ileace.Aceste artere se ramifica formind
arcade de gr1,2,3,4.arcadele situate distal se ramifica formind arterele drepte care patrund in
peretele intestinului. Din pertele intestinului ies venele drepte care formeaza venele jejunale si
ileale,apoi din ultimele se constituie vena mezenterica superioara care participa la formarea venei
porte. Circulatia limfatica:Vasele limfatice ale intestinului formeaza vasele chilifere acre se
intrerup in numerosi ganglioni limfatici mezenterici.Vasele limfatice eferente formeaza
trunchiuri intestinale care se varsa in canalul limfatic toracic. Inervatia:Plexul mezenteric
superior,fibrele nervoase simpatice ,parasimpatice si senzitive se anastomozeaza cu plexurile
nervoase situate in diverse straturi ale intestinului.

2. Anatomia topografica a canalului vertebral,meningele si spatiile meningeale.

Canalul vertebral este limitat pe fata posterioara a vertebrelor,discurile intervertebrale,ligamentul
longitudinal posterior si arcurile vertebrelor cu ligamentele galbene.El protejeaza maduva
spinarii de leziuni.La nivelul diverselor segmente ale coloanei vertebrale,canalul are forma si
suprafata de sectiune aberante.In vertebrele cervicale are forma de triunghi,in cele toracice
rotunda,iar in cele lombare si sacrale aproximativ triunghiulara.Prelungirea canalului vertebral in
segmentul sacral poarta denumirea de canal sacral. In canalul vertebral e situata maduva
spinarii,radacinile anterioare si posterioare,tunicile ei,tesut celular adipos lax si plexuri venoase
care pornesc de la ea. Maduva spinarii prezinta un cordon cilindric,lung de 42-45 cm situat in
canalul vertebral, incepind de la arcul atlasului pina la marginea superioara a vertebrei L2.Conul
medular se prelungeste in jos prin filum terminale,alcatuit prin continuarea invelisurilor maduvei
spinarii. Maduva spinarii e invelita de 3 membrane dispuse din exterior in interior:dura
mater,arahnoida,pia mater. Dura mater captuseste peretii canalului vertebral neintim,formind
spatiul epidural.Dura mater incepe de la gaura occipitala mare si se tremina la nivelul vertebrelor
S2,3.In spatiul epidural se afla tesut celular lax.In el se afla plexul venos intern care se imparte in
plexurile anterior si posterior. Arahnoida prezinta o foita subtire fara vase separata de dura mater
prin spatiul subdural.Sub arahnoida se afla spatiul subarahnoidian in care se afla lichid
cefalorahidian.La nivelul gaurii occipitale spatiul comunica cu cel subarahnoidian si cisternele
creierului. Pia mater prezinta o memrana interna care contine numeroase vase sanguine. E adera
strins la maduva,patrunzind in toate santurile si depresiunile ei.

3. Megacolonul congenital(maladia Hirschsprung)-notiune.

Megacolonul congenital- este tulburare cronica a motilitatii intestinului gros ca urmare a
reducerii sau absentei neuronilor plexului mezenteric in segmentele terminale ale
colonului(sigmoid si rect),urmata de constipatie severe si refractara la tratament.Este o afectiune
rara,predomina la copiii de sex masculin,cu caracter ereditar sau familial,in unele cazuri.

4. Anatomia chirurgicala a canalului inghinal la barbati si femei, cu predispozitie la

hernii si nu
Canalul inghinal este situat in partea inferioara a regiunii inghinale,mai sus de ligamentul
inghinal.In canalul inghinal distingem 2 inele si 4 pereti.Inelul inghinal superficial se formeaza
din 2 fascicule separate ale aponevrozei muschiului oblic extern abdominal unite prin fibre
intercrurale. Inelul inghinal profund corespunde din partea cavitatii abdominale fosetei laterale
inghinale.

Peretele anterior al canalului ighinal e constituit din aponevroza muschiului oblic extern;cel
posterior-fascia transversala consolidata de fibre aponevrotice ale muschiului transvers
abdominal.Peretele superior-marginile inferioare ale muschilor abdominali oblic intern si
transvers.Peretele inferior-ligamentul inghinal.

Prin canalul inghinal la barbati trece cordonul spermatic si la femei-ligamentul rotund al uterului.

Biletul 5
1. Anatomia chirurgicala apendicelui vermiform,raportul cu peritoneul si organele
limitrofe,vascularizarea si inervarea.
Apendicele vermiform prezinta un tub cu lungimea de 5-15cm care se separa de la peretele
postero-medial al cecului inferior de locul de trecere al ileonului in cec. Lumenul apendicelui
vermiform comunica cu cel al cecului printr-un orificiu. Apendicele vermiform poseda un mezou
propriu care-l fixeaza de cec si de portiunea terminala ileonului. Apendicele e situat in fosa
ileaca dreapta,virful fiind orientat in jos si in stinga ajungind pina la linia terminala. In afara de
pozitia descendenta apendicele poate avea sediul medial-de-a lungul portiunii terminale a
ileonului;lateral-in canalul lateral drept;anterior-paralel peretelui anterior al cecului;retrocecal-in
tesutul celular retroperitoneal si sub ficat. In dependenta de pozitie apendicele poate adera de
rinichiul drept ,ureterul drept,vezica urinara si de intestinul rect.La femei el poate ajunge pina la
ovarul drept ,tubul uterin drept si uter. Vascularizarea: a.apendiculara de la a.mezenterica
superiaoara. Refluxul venos se realizeaza prin v.apendiculare care se varsa in v.mezenterica
superioara si mai departe in vena porta. Inervatia simpatica e realizata de plexul mezenteric
superior,aortic abdominal,hipogastric,iar cea parasimpatica e realizata de ramurile nervilor vagi.

2. Continul spatiul paranefral,caile de difuzare a lichidului

Spatiul paranefral este limitat de fascia prerenala si retrorenala,derivate din fascia
retroperitoneala.Lamelele fasciale cuprins rinichiul cu tesutul adipos pararenal,vasele
renale,aorta,v.cava inferioara si ureterele.Lichidul difuzeaza pe parcursul vaselor si a ureterelor
ajungind pina in bazinul mic.

3. Topografia peritoneului,raportul cu organele bazinului la barbati si femei.Pliurile si

recesele peritoneale
In excavatia bazinului mic la barbati peritoneul trece de pe peretele antero-lateral al abdomenului
pe peretele anterior al vezicii urinare,acopera peretii superior,posterior si partial cei laterali ai
vezicii si apoi trece pe peretele anterior al rectului,formind intre vezica urinara si rect un reces-
rectovezical.Lateral el este limitat de plicile peritoneale rectovezicale acre au directie
anteroposterioara de la vezica urinara spre intestinul rect.In excavatia rectovezicala poate sa se
plaseze o parte din ansele intestinului subtire si intestinul sigmoid.

La femei peritoneul trece de la vezica urinara pe fundul uterului,posterior pe toata suprafata

intestinala a uterului si partial pe vagin,apoi pe peretele anterior al rectului.Deci in excavatia
micului bazi la femei se formeaza 2 adincituri:vezicouterina si rectouterina.La trecerea de pe uter
pe rect peritoneul formeaza 2 plice laterale care se intind in directie anteroposterioara ajungind la
sacru.In excavatia vezicouterina poate sa se amplaseze omentul mare,in cel rectouterin-ansele
intestinului subtire.

4. Repere,limite si diviziuni clinico-topografice pe peretele abdominal antero-

lateral,proiectia organelor cavitatii abdominale
Limitele abdomenului:superior-rebordurile costale si apendicele xifoid,inferior-crestele
iliace,simfiza pubiana si ligamentele inghinale,lateral-de liniile verticale ce unesc capetele libere
ale coastelor 11 cu crestele iliace.

Repere:rebordurile costale,apendicele xifoid,crestele iliace,spina iliaca antero-superioara,linia

alba,ombilicul,muschiul drept abdominal.

Peretele antero-lateral al abdomenului este divizat prin 2 linii orizontale paralele(spinala si

costala) si 2 linii verticale in 9 zone.

Liniile orizontale impart peretele abdominal anterolateral in 3 zone suprapuse :epigastrul,

mezogastrul si hipogastrul. Liniile verticale paralele(trasate pe marginea laterala a muschilor
drepti abdominali) subdivizeaza cele 3 zone intr-o serie de regiuni secundare mediane si laterale.

Astfel zona superioara cuprinde: epigastrul si hipocondrul drept si sting;zona mijlocie:regiunea

ombilicala si 2 laterale dreapta si stinga;zona inferoara include regiunile in mijloc pubiana si 2
laterale inghinale dreapta si stinga.

In regiunea hipocondrica dreapta se afla:lobul drept al ficatului,vezica biliara,flexura dreapta a

colonului transvers,lobul superior al rinichiului drept,glanda suprarenala dreapta;

regiunea epigastrica:lobul sting al ficatului,corpul si pilorul stomacului,jumatatea superioara a

duodenului,pancreasul,aorta abdominala,trunchiul si plexul celiac;

regiunea hipocondrica stinga:portiunea cardiaca si fundul stomacului,splina,unghiul sting al

colonului transvers,lobul superior al rinichiului sting,glanda suprarenala stinga,coada
pancreasului;

regiunea abdominala laterala dreapta:colonul ascendent,rinichiul drept,ansele intestinului

subtire,ureterul drept;

regiunea ombilicala:colonul transvers,jumatatea inferiaoara a duodenului,ansele intestinului

subtire,curbura mare a stomacului,hilul rinichiului,aorta abdominala,vena cava inferioara;

regiunea abdominala laterala stinga:colonul descendent,rinichiul sting,ansele intestinului

subtire,ureterul sting;

regiunea inghinala dreapta:cecul si apendicele,portiunea terminala a ileonului,ureterul drept;

regiunea pubiana:ansele intestinului subtire,vezica urinara,portiunea inferioara a

ureterelor,uterul,o portiune a colonului sigmoid;

regiunea inghinala stinga:colonul sigmoid,ansele intestinului subtire,ureterul sting.

Biletul 7
1. Limitele,scheletul osteoligamentar si orificiile pelvisului
Inelul pelvian osos este format din 2 oase pelviene si osul sacru.Fiecare os pelvian consta din 3
oase:ilion,ischion si pubis.La fomarea inelului pelvian osos participa vertebra L5 care
proemineaza deasupra strimtorii superioare a bazinului,formind la limita cu sacru-promontoriul.
In componenta inelului pelvian osos intra:anterior-simfiza osului pubian,posterior-articulatia
para sacroiliaca.Sacrul se uneste cu osul pelvian cu 2 ligamente puternice din fiecare
parte:sacrotuberal si sacrospinal.Aceste ligamente transforma incisurile ischiatice mare si mica in
orificii omonime.Inelul pelvian osos are orificiu de intrare-apertura superioara si de iesire din
bazinul mic-apertura inferioara.Apertura superioara e limitata de:promontoriu,linia terminala,
creasta pubiana si simfiza pubiana. Apertura inferioara este formata de coccis ,ligamentul
sacrotuberal,ramura osului ischion,ramura inferioara a pubisului care formeaza unghiul
subpubian.

2. Argumentarea topografica a cailor posibile de acces chirurgical pe pancreas

Caile de acees chirurgical utilizate pe pancreas sint:

-abordarea pancreasului prin omentul mic-se incizeaza ligamentul hepatogastric ce permite a

decola limitat numai capul pancreasului.

-decolarea pancreasului prin ligamentul gastrocolic-cea mai comoda cale;permite a desco

cperi toata glanda.

-calea de acees operatorie prin mezocolonul transvers-incizia se efectuiaza la radacina lui sub
arcada arteriala Riolani dupa ridicarea in sus a colonul transvers.Aceasta cale e incomoda si
prezinta pericol de infectare a etajului inferior al cavitatii abdominale in caz de suturare a
exudatului in bursa omentala.

-calea de acces operatorie lombara extraperitoneala-se practica la microabcesele fuzate in tesutul

celular retropancreatic.

-abordarea pancreasului dupa separarea epiplonului de colonul transvers.

3. Topografia bursei omentale,limite,importanta practica,raspinderea lichidului

Bursa omentala prezinta un spatiu ingust care se situeaza posterior de micyl epiploon,stomac si
este spatiul cel mai izolat al cavitatii peritoneale.Patrunderea in bursa e posibila numai prin
orificiul epiploic. Peretele anterior-micul e format de micul epiploon,peretele posterior al
stomacului si ligamentul gastrocolic;peretele inferior-colonului transvers cu mezoul
sau;superior-lobul caudal al ficatului;posterior-foita parietala peritoneala care acopera din
anterior pancreasul,aorta,v.cava inferioara,plexurile nervoase si ganglionii limfatici;din partea
stinga bursa omentala e delimitata de splina si ligamentul gastrolienal.In bursa se evidentiaza
prelungirea omentala superioara,care se situiaza posterior de lobul caudat al ficatului ajungind
pina la esofag si diafragm;si prelungirea inferioara care se intinde pina la splina. In bursa
omentala e posibila acumularea continutului gastric in cazul ulcerului perforant al stomacului
situat pe peretele lui posterior;pot evolua diverse purulente ca urmare a proceselor inflamatorii la
pancreas sau in urma complicatiilor postperforatorii ale ulcerelor gastrice si duodenale.

4. Anatomia chirurgicala a canalului inghinal in hernia directa.semne distinctive

Canalul inghinal este situat in partea inferioara a regiunii inghinale,mai sus de ligamentul
inghinal.In canalul inghinal distingem 2 inele si 4 pereti.Inelul inghinal superficial se formeaza
din 2 fascicule separate ale aponevrozei muschiului oblic extern abdominal unite prin fibre
intercrurale. Inelul inghinal profund corespunde din partea cavitatii abdominale fosetei laterale
inghinale.

Peretele anterior al canalului ighinal e constituit din aponevroza muschiului oblic extern;cel
posterior-fascia transversala consolidata de fibre aponevrotice ale muschiului transvers
abdominal.Peretele superior-marginile inferioare ale muschilor abdominali oblic intern si
transvers.Peretele inferior-ligamentul inghinal.

Prin canalul inghinal la barbati trece cordonul spermatic si la femei-ligamentul rotund al uterului.
Hernia directa reprezinta prolabarea viscerelor in sacul herniar acoperit cu fascia transversala;
apare in foseta inginala mediala in afara cordonului spermatic.In acest caz se observa deformatia
peretelui posterior al canalului inghinal.Hernia inghinala directa se considera numai capatata.

BILETUL 14
1.ANAT.TOPOGR A INT GROS-SEGM,RAPORT KU PERITONEU,VASC,INERV.
Intestinul gros are urmatoarele port-cecul si apend vermiform, col ascend, col transvers, col
descen, sigmoid, rect(port supraampulara, ampula si port distala).Raportul cu peritoneul-
mezoperitoneal col ascend, descend, ampula rect; intreperitoneal –apend, port supraampulara a
rect, col trans, sigmoid; extraperitoneal – port distal a rectului.Vascul – e asigurata de de 2 vase
magistralece pornesc de la aorta abd- art mezenterice sup si inf. De la art mez sup –art
iliocolika,care se ramifika spre port terminal a ilionului,apendice si cec.A 2-a ramura de la art
mez supindreptata spre colon-art colika.La rindul sau se diviz in – ram descen ce se anastam cu
cea ascend de la art iliokolika sic ea ascend ce se anastam ku ram descen de la art kolika
medie,.Ramurile sekundare ale art kolice medii vascul col transv pinal a flexura kolika stinga.De
la art mezen inf incep art kolika stinga ,art sihmoide si art rectala sup.Art kolika stinga se
divizeaza in ram ascend(anastam ku ram stinga a aart kolice medii) si descen(anastam ku art
sigmoide ),art rectala sup vasc port initiala a rectului si port terminal a sigmoidului.Sist venose
format din venele omonime se varsa in ven mezen sup si infer apoi in v.kava.INERV- plex
mezent sup si inf,aortic abd,hipogastric sup si inf.Inerv parasim ram n,vagi si splanhnici pelvieni

2.REVIZIA INT. SUBTIRE-PROC GUBAREV---Procedeul Gubarev se foloseste cu scop de

exam a viscerelor cavitatii abd si de determinare a lungimii ansei intestinale, necesara la crearea
anastamozei gastrointestinal.Aceasta procedura consta in determinarea flexurii duodenojejunale
intr-un timp rapid si anume marele epiploon cu colon transverse deplaseaza in sus, sub radacina
mezoului abordam col vert.si alunecam cu degetul aratator in stinga ei ,se determina portiunea
initiala a jejunului lungimeaacestuia fiind apreciata prin fixarea intima la col vert(corpul vetr L2)
3.PROIECTIA HILURILOR RENALE PE PERETII ANT SI POST AL ABDOMENULUI
---Proiectia hilurilor renale pe peretiii ant si post ai abdomenului poarta denumirea de puncte
renale.Punctul renal ant coincide cu loculde intersectie a m-lui rect abdominal cu arcul costal,cel
post – cu locul de intersectie a marg laterala a m-lui erector spinae cu coasta XII.

4. straturile peretelui anterior al abdomenului:

1. stratul superficial

Pielea

Țesutul subcutanat

Fascia superficiala cu 2 lame: foița superficială laxă și foița profundă densă

1. stratul mijlociu
mușchiul drept abdominal și teaca acestuia. Superior de linia arcuata peretele anterior este
constituit din aponeuroza mușchiului oblic extern și foița anterioară a aponeurozei mușchiului
oblic intern, peretele posterior este alcătuit din foița posterioară a aponeurozei m. oblic intern si
cea a m. transvers. Inferior de linia arcuată peretele anterior al tecii este format de cele 3
aponeuroze ale mușchilor lați: oblic extern, intern și transvers abdominal.

2. Stratul profund: reprezentat de fascia transversala a abdomenului în porțiunea inferioară

și endoabdominală în porțiunea superioară, țesutul celular preperitoneal și peritoneul
parietal.

Biletul nr:15
1.Limitele,repere osteomusculare si segmentele coloanei vertebrale

2.Topografia pancreasului,vascularizarea,inervatia.

3.Raportul ureterului cu vasele si nervii pe parcurs la barbate

4.Topografia formatiunilor anatomice in funiculul spermatic

1.Limite:superior de osul occipital;

Inferior ultima vertebra coccigiana;

Segmente5:cervical,thoracic,lombar,sacral si coccigian;

Repere osteomusculare:

*apofiza spinoasa a vertebre C2;

*apofiza spinoasa vertebrei C7;

*Coloana vertebrala usor in flexiune se poate palpa apofizele spinoasa ale vertebrelor C3-6;
*linia ce leaga unghiurile inferioare ale omoplatilor determina apofiza spinoasa a vertebrei T7;

*linia orizontala trasata prinpunctele superioare ale crestelor iliece posterioara,traverseaza printer
apofizele spinoase ale vertebrelor L4-5;

*muschiul trapez si dorsal mare;

2.Pancreas.Componente:cap,git,corp,coada;

Corpul situat la nivelul T12;

Portiunea din dreapta a corpuluie deplasat anterior formind-tuberculul epiploic.Pe marginea

superioara a fetei posterioare a corpului este situate trunchiul celiac.Partea abdominal a aortei
intersecteazacorpul pancreasului in directive vertical si este posibila palparea pulsului in
regiunea epigastrica.

Capul situat la nivelul L1;

Este situate in interiorul corburii duodenului,cuprins strins din 3 parti:din dreapta,din sus.si
jos.Capul e aplatizat in directive anteroposterioara si are o forma de oval extins.In locul de
trecere a capului in corp,in santul de pe fata posterioara e situate vena porta si afluentii sai,in
dreapta si anterior capul acopera vena cava inferioara,separate printr-un tesut cellular
retropancreatic.In santurile dintre duoden si capul pancreasului si pe fata anterioara si posterioara
sunt situate arterele si venele pancreaticeduodenale anterioare si posterioare sub forma de
arcade.In limitele dintre cap si corpul pancreasului se aflao incizura prin care trec vasele
mezenterice superioare.Pe fata anterioara a capului in plan orizontal se insereaza radacina
mezocolonului transvers.

Coada situate la nivelul T11;

Are o forma conica sau plata.Posterior de coada se afla artera si vena renala stinga.

Vascularizarea:artera hepatica comuna;artera lienala ,artera mezenterica superioara,artere

pancreatoduodenale superioara si inferioara prin formarea arcadelor.

Refluxul venos se realizeaza in sistemul venei porte prin venele lienale si pancreatoduodenale’

Inervatia:fibre nervoase simpatico ale nervilor splanhici mic si mare;fibre nervoase

parasimpatice de la plexul celic,plexurile nervoase mezenteric superior,lienal,hepatic si renal
sting.

3.La barbate ureterul se afla lateral de vasele iliace interne,artera ombelicala,artera obturatorie si
nervul obturator.Se afla si in raport reciproc cu canalul deferent,ampulele si veziculele seminal.

4.Funiculul spermatic:

*fascia cremasterica;

*muschiul cremaster-este format din fascicule musculare provin din muschiul oblic abdominal
intern si din muschiul tranvers al abdomenului,are origine pe fascia iliaca si terminatie pe fascia
psermatica interna;
*fascia spermatica interna- derivă de la fascia abdominală transversă; concreşte cu foiţa parietală
a tunicii vaginale a testiculului. La nivelul extremităţii inferioare a testiculului această fascie
uneşte pielea şi dartosul cu testiculul şi epididimul, formând
ligamentul scrotal. Acest ligament este constituit din fibre conjunctive,
elastice şi musculare, reprezentând un rest din gubernaculum testis,
care a contribuit la descenderea testiculului în scrot;
*plexul pampiniform
*artera testiculara;
*plexul testicular;
*artera cremasterica;
*ramura geniltala de la nervul genitofemural;
*artera ductului deferent;
*ductul deferent;

Biletul nr:17
1.Anatomia clinica a splinei, vascularizarea, inervatia.

2.Continutul” etajului” subperitoneal al bazinului.

3.Particularitatile de vascularizare si sistemul venos al intestinului rect.

4. Clasificarea herniilor abdominal externe conform mecanismului de producer si semnelor

clinice.

1.Splina e situate in hipocondriul sting intre coastele 9 si 11 . Limite: superior – fata inferioara a
diafragmului, posterior-portiunea lombara a diafragmului, cu rinichiul sting si glanda
suprarenala, inferior- coada pancreasului si unghiul sting al colonului transvers. Pe fata visceral a
splinei se afla hilul lineal din care pleaca 2 ligamente ( gastrolienal- care pleaca spre curbura
amare a stomacului si frenolienal care pleaca spre portiunea lombara a diafragmului. Fata de
peritoneu splina se afla introperitoneal. Vascularizatia splinei e reralizata de artera lienala ca
ramura a trunchiului celiac.Inervatia e realizata de plexul celiac , plexul diaphragmatic sting,
plexul suprarenal sting si plexul nervos splenic.

2.Portiunea subperitoneala a micului bazin se afla intre peritoneu si fascia paritela pelviana,care
a copera muschiul levatir ani,in aceasta regiune la barbati se aflta:prostata,portiunile pelviene ale
ureterelor,portiunile extraperitoniale ale vezicii urinare,ale rectului,ale veziculelor seminal,ale
portiunilor pelvinele ale canalelor deferente si ampulele lor. La femei: portiunile pelviene ale
ureterelor,portiunile extraperitoniale ale vezicii urinare si ale colului rectului si portiunea
pelvina a vaginului. Organele sintuate in potiunea subperitoniala a bazinului mic sunt inconjurate
de teci de tesut conjunctiv si cellular.
3. Rectul este o importanta regiune de anastomoze porto-cave. La nivelul rectului exista doua
plexuri venoase, plexul rectal (hemoroidal intern), situat in submucoasa rectului si in tesutul
subcutanat al regiunii perianale, si cel de-al doilea,plexul venos extern sau perimuscular din
regiunea extra peritoneala a rectului.

Plexul rectal intern prezinta o parte superioara si alta inferioara, delimitate de linia pectinata.
Pareta superioara este formata dintr-un sistem plexiform de vene columnare rectale, din care
rezulta hemoroizii interni, si care participa la formarea venei rectale superioare, ce este un
 afluent de origine al venei mezenterice inferioare. Venele ce formeaza partea inferioara
contribuie la formarea venei rectale inferioare, ce se varsa in vena rusinoasa interna, afluent al
venei iliace interne.
Plexul venos extern dreneaza ascendent in vena rectala superioara sau lateral, prin venele rectale
medii, in vena iliaca interna ce apoi se varsa in vena cava inferioara.

Vascularizarea este asigurata de 2 vase magistrale ce pornesc din aorta abdominal:arterele

mezenterice superioara si inferioara.De la artera mezenterica superioara se separa artera
iliocoloca care la rindul ei se ramifica spre portiunea terminal a ilionului,apendice si cec.A doua
ramura de la artera mezenterica superioara indreapta spre colon artera colica dreapta,care se
divizeaza in ramura descendenta care se anastomozeaza cu cea ascendenta de la artera iliocolica
sic ea ascendenta care anastomozeaza cu ramura descendenta a arterei colice medii,ramura a
arterei mezenterice superioara.De la artera mezenterica inferioara-artera colica stinga,arterele
sigmoide si artera rectal superioara.Artera colica stinga se divizeaza in ramurila ascendenta si
descendenta,cea ascendenta anastomozeaza cu ramura stinga a arterei colice medii si ramura
descendenta anastomozeaza cu aretrele sigmoide.

4.Clasificarea herniilor externe dupa mecanismul de producere: hernia

inghinala;femurala;herniile linii albe,ombilicale,herniile semilunare(Spiegel),ale apendicelui
xifoid,lombare,obturatorii.

Dupa simptome clinice: Hernia reductibile-continutul din sacul hernia,in pozitia orizontala a
bolnavului,se reduce liber in cavitatea abdominal si iese din nou in pozitie vertical,se palpeaza
bine orificiul hernia. Hernii ireductibile-presenta aderentei dintre sacul hernia si continut si este
imposibil de a reduce continutul hernia. Hernii strangulate-comprimarea viscerilor la nivelul
inelului hernia,la staza venoasa cu transsductie ce complica reductia continutului in cavitatea
abdominal.In orificiul hernia ingust e posibila strangularea peretelui intestinal(hernia
Rihter),herniile ombilicale,epigastrice si fmurale.

Biletul 9
1.RAPORTUL PERITONEULUI IN RAPORT KU ORG CAV
PERITONIALE(LIG,,MEZOURI PARS NUDA DESEN SKEMA IN PLAN SAGITAL) desen

2. STRAT DE TES CELULOADIPOS PARAKOLON AL REG

RETROPERITONEAL(KONT,SINTOPIA,CAI DE DIFUZIUNE A INF PURULENTE) -e
situate anterior de fasciile retroperit,prerenala si preureterika.Parakolon ant e delim de fascia
retrokolika ,kare in timpul dezv i/uter a kolonului ka urmare a transformarii mezoului
kolonului.Port date la inceput sint situate i/perit ,iar apoi okup o pozitie mezoperit.In sus ajunge
pina la mezoul kol transv,lateral e delimitat dekonkresterea fasc retroperit ku perit parietal,de
pancreas si 1/3 duoden,inf-in dreapta –cec;in stinga-radac mezoului kolon sigmoid
;korespundesituarii sinusurilor mezenteriale drepte si stingi ale cav abd
3. KAI DE DIFUZIUNE A PURULENTEI DIN SPATIUL LATERAL AL BAZINULUI. In
port laterale ale bazinului ,intre foitele fascpelviene, sint situate spatii laterale de tes cellular,in
kare se afla v.iliace komune si iliace interne,g.limfatici,plexuri nerv,ureterele,canale
deferente.Tes dat kontribuie la raspindirea kolectiilor purulente fuzate in spatiile celulare visceral
ale cav bazin mik,in reg fesiera prin orif supra-,infrapirirform(pe traiectul vas si n. gluteali sup
+inf),apoi prin traiectul n,sciatic pe suprafata post a femurului,prin kanal obturator in tes cel al
strat-lor profunde ale suprafetei ant a femurului

4. ZONE DE REZISTA SKAZUTA ALE DIAFRAG,KONT LOR- Printrefascikulele muskulare

ale diafragmului,lateral de pedunculii lui trec v,azigos ,hemiazigos si n.splanhnici+triunkiul
simpatik.Intre port musk(costala,lombara si sternala)deseori se formeaza fisuri triunghiulare ku
baza indreptat aspre periferie,iar apexul –partea centrului tendinos.Aceste fisuri musk pot duce la
aparitia herniilor diafragmale.Importanta klinika inalta- triunghiul lombokostal si sternokostal

Biletul Nr. 12:

1. Topografia spațiilor fasciocelulare ale bazinului. Căi de difuzare ale colecțiilor
purulente.

Spațiul celular din jurul vezicii urinare se împarte în:

o Prevezical (între simfiza pubiană și fascia vezicii urinare, fundul format de diafragmul
urogenital al bazinului). Colecțiie purulente din aceste spații difuzeaza spre femur (prin
canalele femural și obturator), în spațiile laterale ale bazinului, pe peretele anterior al
abdomenului.
o Retrovezical (între peretele posterior al vezicii urinare și aponeuroza peritoneoperineală,
fundul servește diafragma urogenitală ). Răspîndirea se face în regiunea canalului
inghinal (de-a lungul ductului deferent) și în spațiul retroperitoneal (pe traiectul
ureterelor).

Spațiul celular retrorectal se află între intestinul rect cu fascia lui și osul sacral. Limita
inferioară este formată de fascia care acoperă m. Levator ani. Purulențele se pot răspîndi în
spațiul retroperitoneal. Spațiile celulare situate pe amble părți ale rectului se numesc pararectale
de unde infecțiile purulente se pot răspîndi în spațiile celulare laterale ale bazinului mic.

În bazinul mic deosebim spațiul celular parametral situat în jurul colului uterin inclus între
foițele lig. lat al uterului mai ale la baza lui. Infecțiile purulente se pot răspîndi în țesutul celular
retroperitoneal (pe traiectul ureterelor), în țesutul celular al fosei iliace și al regiunii fesiere.

2. Topografia flexurii duodenojejunale, pliurile, recesele, importanța practică.

Reprezintă continuarea porțiunii ascendente a duodenului în jejun formată la nivelul vertebrei
L2-L3. Se află anterior de m. Psoas mare și de vasele renale stîngi, spre stînga de aorta
abdominală. Se află mezoperitoneal. La nivelul trecerii duodenului în jejun se formează recesul
duodenojejunal. La nivelul trecerii din spațiul retroperitoneal spre cavitatea peritoneală se
formează un orificiu care este delimitat de:

- plica duodenala superioara (Plica duodenalis superior/Plica duodeno-jejunalis), care

delimiteaza împreuna cu peritoneul parietal si recesul duodenal superior(Recessus duodenalis
superior),

- plica duodenala inferioara  (Plica duodenalis inferior/Plica duodeno-mesocolica), care si ea la

rândul ei delimiteaza recesul duodenal inferior (Recessus duodenalis inferior).

Importanța practică a recesurilor se manifestă prin: acțiunea acestora de ventuză, care rezultă
datorită presiunii negative. De aceea în aceste recese sunt posibile hernii interne prin strangulare
a anselor intestinului subțire. Este numită hernia Treitz.

3. Canalul inghinal: pereții, conținutul.

În regiunea inghinala peretele abdominal este traversat de catre funiculul spermatic (la barbat)
sau lig.rotund al uterului (la femeie), printr-un traiect intraparietal numit canal inghinal.
Acesta are o lungime de 4 - 5 cm. si are directie oblica, infero-medial, aproximativ paralel si
situat superior de lig.inghinal. Ii descriem 4 pereti (anterior, posterior, superior si inferior) si 2
orificii( orificiul inghinal superficial si orificiul inghinal profund).

Peretele anterior al canalului inghinal: portiunea inferomediala a aponevrozei m.oblic extern

abdominal; peretele posterior al canalului inghinal (cel mai slab perete al canalului inghinal,
ceea ce determina producerea la nivelul lui a herniilor inghinale) format de catre fascia
transversalis, in intervalul dintre: superior - marginea inferioara a m.transvers; lateral - fascia
iliaca; inferior - buza posterioara a lig.inghinal; medial - marginea laterala a tecii m.drept
abdominal. Fascia transversalis este intarita de structuri fibroconjunctive:

medial: lig.reflex (Colles), tendonul conjunct (falx inguinalis aponeurotica), lig. lui Henle

lateral:  lig.interfoveolar Hesselbach 

Peretele superior al canalului inghinal: marginile inferioare ale mm.oblic intern si transvers

Peretele inferior al canalului inghinal il formeaza lig.inghinal.

Orificiul inghinal superficial

situat imediat supero-lateral de tuberculul pubic, subcutanat: tuberculul pubic poate fi folosit ca
reper pentru palparea orificiului inghinal superficial. are forma ovalara, alungita, cu axul mare
paralel cu fibrele aponevrozei oblicului extern. pe laturi este marginit de condensari ale fibrelor
aponevrozei oblicului extern

o stalpul lateral (crus lateralis)

o stalpul medial ( crus medialis)

o intre cei doi stalpi se arcuiesc fibre aponevrotice denumite fibre intercrurale; acestea
solidarizeaza stalpii delimitand supero-lateral orificiul inghinal superficial

Orificiul inghinal profund se gaseste preperitoneal, la nivelul fasciei transversalis care se

continua la acest nivel cu fascia spermatica interna. la nivelul marginii mediale a orificiului
inghinal profund fascia transversala este intarita de catre lig.interfoveolar; pe fata posterioara a
acestui ligament au traiect vasele epigastrice inferioare. orificiul inghinal profund este situat la
aproximativ 3 cm.superior de mijlocul lig.inghinal, la jumatatea distantei dintre spina iliaca
antero-superioara si tuberculul pubic. corespunde fosetei inghinale laterale a peritoneului
parietal. prin acest orificiu trec herniile inghinale oblice externe

4. Topografia ombilicului. Fistulele ombilicale.

Ombilicul e situa la mijlocul liniei albe. Distingem 3 straturi concrescute între ele: pielea, stratul
fibros cicatrizat cu fascia ombilicală și peritoneul parietal. În stadiul de evoluție intrauterine,
inelul ombilical e traversat de cordonul ombilical care asociază fătul cu placenta, la înlăturarea
lui, inelul se cicatrizează constituind ombilicul cicatrizat. Totuși acesta prezintă locuri slabe și
favorabile pentru apariția herniilor.

Fistulele ombilicale sunt secundare persistenței permeabilității canalului vitelin sau al uracăi.
Fistulele viteline sunt relative frecvente ele pot fi oarbe externe, interne (diverticul Meckel) sau
totale. Datorită acestor fistule și persistenței deschise a canalului, se pot elimina zilnic cantități
de lichid incolor sau fecaloid prin ombilic. Fistulele uracale se manifestă prin încă o deschidere a
vezicii urinare la nivelul ombilicului.

Biletul Nr. 13
1. Topografia duodenului, vascularizația, inervația.

Scheletotopic, limita superioară a duodenului trece pe marginea superioară a vertebrei L1, iar cea
inferioară – pe marginea superioară a vertebrei L4. Sintopic, partea superioară a duodenului e în
raport cu ficatul și vezica biliară. Marginea concave a duodenului pe parcurs e strîns lipită de
capul pancreasului, cea convexă de rinichiul drept. Inferior partea orizontală e în contact cu
colonul ascendant și unghiul drept al colonului transvers. Posterior de partea orizontala,
traversează vena cava inferioara și aorta, iar peste semicercul superior al ei curbează, apoi trec pe
peretele anterior al duodenului artera mezenterică superioară și vena. Vascularizația e realizată
de sistemul trunchiului celiac și a. mezenterică superioară. Artera gastroduodenală se ramifică în:
pancreaticoduodenală superior posterior și superior anterior. A. mezenterică superioară se
ramifică: a. pancreaticoduodenale inferioare care anastomozează cu cele superioare , formînd
arcurile anterioare și posterioare. Inervația se realizează prin fibre simpatice și parasimpatice ce
aparțin: plexurilor solar, mesenteric superior, hepatic, gastric, pancreatic, nervilor vagi.

2. Topografia triunghiului urogenital perineal, stratigrafia.

Triunghiul urogenital este cuprins între linia convențională trasată de la unul de tuberculii sciatici
spre altul a perineului și marginea inferioară a simfizei pubiene.

Stratigrafia la barbați:

 Pielea
 Ț. Celular subcutanat ce pătrunde în fosa ischiorectală. În țesut trec vasele superficiale și
nervii.
 Fascia superficială acoperă mușchii superficiali.
 Stratul de mușchi superficiali (bulbospongios, ischiocavernos, superficial transvers al
perineului).
 Fascia inferioară a diafragmului urogenital formează centrul tendineum perinei.
 Mușchiul transvers perineal profund formează diafragmul urogenital.
 Fascia superioară ce acoperă din superior mușchiul transvers perineal profund.

3. Topografia spațiului celuloadipos retroperitoneal propriu-zis. Răspîndirea

purulențelor.

Spatiul retroperitoneal e situate posterior de porțiunea posterioară a peritoneului parietal, între el

și foița endoabdominală. Drept limită superioară servește diafragmul, la locul de trecere a foiței
posterioare a peritoneului parietal pe diaphragm. În partea de jos limitele convenționale sînt
promontoriul și linea terminalis a bazinului. Spațiul retroperitoneal e completat de un strat masiv
de țesut adipos, e stratificat de fascii și include în componența sa organe, vase sanguine și
limfatice și nervi.

4. Spațiul inghinal- variante, importanța clinică.

Distanța dintre peretele superior și cel inferior al canalului inghinal sau dintre mm. abdominali
oblic intern și transvers superior și ligamentul inghinal inferior poartă denumirea de spațiu
inghinal. Forma lui variază (fisurală, ovală, triunghiulară) avînd dimensiuni diverse și o
importanță deosebită la apariția herniilor inghinale.