CONCLUZII ŞI PROPUNERI PRIVIND COMBATEREA

FINANŢĂRII TERORISMULUI
Este globalizarea însă doar un factor de securitate sau şi de insecuritate? În contextul
procesului de globalizare, comunicaţiile şi tehnologiile noi ,pot fi utilizate deopotrivă de state,
instituţii şi persoane oneste şi de reţele ale crimei organizate, organizaţii şi grupări teroriste,
acestea din urmă realizându-şi, astfel, propaganda proprie sau difuzându-şi ameninţările, dar şi
procedând la spălarea banilor sau afectând securitatea statelor, prin spargerea sistemelor de
protecţie a computerelor.
Globalizarea ameninţărilor naşte insecuritate pe cele mai diverse căi: ale terorismului
politic transnaţional, ale traficului ilegal de arme şi mijloace letale neconvenţionale, de droguri şi
persoane, ale migraţiei clandestine, ale proliferării armelor de distrugere în masă, ale agresiunii
economico-financiare şi provocării de catastrofe de mediu.
Securitatea globală este grav afectată de controlul pe care crima organizată îl execută
asupra tot mai multor teritorii şi pieţe interne şi externe, de violenţă, corupţie, şantaj, ameninţări,
contrabandă, de erodarea continuă a stabilităţii şi autorităţii statale. De aici, necesitatea unei
abordări preventive, sistematice, coordonate, a problematicii securităţii globale, a armonizării
politicilor statale şi internaţionale de combatere a crimei organizate şi terorismului, a tuturor
aspectelor negative, insecurizante ale globalizării, a întăririi actualelor instituţii şi mecanisme de
acţiune globală, a sporirii legăturilor şi funcţionalităţii acestora.
Astfel, fenomenul de finanţare a actelor de terorism valorifică oportunităţile oferite de
economia oficială, prin exploatarea inconsistenţelor instituţionale şi a deficienţelor la nivelul
managementului guvernamental. Deoarece fenomenul în sine îşi are geneza în activităţile
necontabilizate, putem spune că aria de acţiune maximizează disfuncţionalităţile şi incertitudinile
de la nivelul economiei oficiale.
Frauda fiscală şi frauda financiară, alături de spălarea banilor şi finanţarea terorismului,
sunt fenomene care reprezintă ameninţări internaţionale la adresa economiei mondiale şi a
instituţiilor angrenate în combaterea economiei subterane, iar prevenirea şi sancţionarea
fenomenelor este marea provocare adresată acestor instituţii la începutul secolului XXI.
Întrucât serviciile financiare întâmpină dificultăţi în implementarea eficientă a
sistemelor de combatere a fraudei fiscale şi financiare, în general, şi a spălării banilor şi finanţării
terorismului, în special, este necesară o abordare unitară a reglementărilor internaţionale de
combatere a acestor fenomene, Unităţile de Informaţii Financiare din întreaga lume trebuind să
pună accent pe întărirea schimbului de informaţii referitoare la spălarea banilor, finanţarea
actelor de terorism dar şi pe cunoaşterea diferitelor moduri de funcţionare şi organizare a FIU-
urilor precum şi a sistemelor de cooperare la nivel naţional.