Ati observat ca in magazinele din tara noastra predomina in proportie de cel putin 70% marca

Pampers? (De aici si denumirea generica de "pampersi" data scutecelor de unica folosinta.) E drept
ca mai exista cateva marci: Happy, Libero, Puffies, Toujours, Huggies, Alana, Moltex... Totusi daca din
celelalte marci nu ati avut curiozitatea sa incercati (sau de unele nici nu ati auzit sau nu le-ati gasit
nicaieri), cred ca nu exista nimeni care sa nu fi incercat Pampers, multi folosindu-i exclusiv, ca pe
singura optiune (alternativa scutecelor textile fiind aproape necunoscuta celor mai multi parinti).

Pentru a constientiza ce riscuri ne asumam cand folosim "pampersi" (scutece de unica folosinta,
indiferent de marca), ar trebui mai intai sa stim din ce sunt facute aceste scutece (desi pe nici un
pachet nu veti gasi vreo lista cu ingrediente).

Marea inventie si elementul care sta la baza marii industrii a "pampersilor" nu este impermeabilitatea
(cum s-ar putea crede), ci substanta minune care transforma lichidul in gel solid, numita SAP
(Superabsorbent Polymer) si anume poliacrilatul (acidul poliacrilic  sau acrilatul de sodiu). Se
gaseste sub forma de pudra in toate scutecele de unica folosinta, chiar si in cele ce se auto-denumesc
"eco" (voi vorbi putin mai tarziu despre acestea), iar la contactul cu un lichid se transforma in granule
(cristale). Aceste granule nu sunt biodegradabile si nici nu se spune nicaieri ce efecte pot avea, desi s-
a sugerat legatura cu iritatiile pielii si sindromul de soc toxic.
Cu siguranta le-ati gasit iesite din scutec direct pe pielea copilului, mai ales cand scutecul este plin.
Daca intra in contact cu pielea acestea pot cauza reactii alergice, iritatii sau chiar leziuni. Se pare ca
ar putea cauza cancer sau infertilitate mai ales la baieti. Indiferent daca este sau nu adevarat (inca nu
s-a demonstrat nimic) eu nu vreau sa aflu acest lucru pe pielea copilului meu. Nu-mi permit sa risc
cand e vorba de sanatatea lui.

Scutecele in sine sunt confectionate din celuloza sau alt material asemanator (fabricat din PETuri) si
sunt albite cu clor. Dioxina care rezulta in urma procesului de albire poate produce acnee, supresia
sistemului imunitar, deteriorarea ficatului, iar sistemele cele mai afectate sunt cel endocrin si cel
reproductiv. Dioxina este o substanta toxica clasificata de Organizatia Mondiala a Sanatatii ca fiind un
agent cancerigen.

Unele scutece sunt impregnate si cu lotiune, lucru care pare bun, dar de fapt e vorba de inca o
sursa de chimicale cu potential iritant, alergen etc. In urma unor cercetari s-a evidentiat si efectul toxic
al emisiilor amestecului de chimicale asupra sistemului respirator, concluzionand ca acesta poate
cauza sau exacerba astmul.

Alte substante chimice gasite in elastic sau lipici sunt asociate cu iritatii ale pielii (dermatita de
contact).

Anumiti coloranti folositi in scutece pot duce la reactii alergice sub forma de iritatii si deteriorari ale
sistemului nervos central.
sursa si sursa

In ceea ce priveste scutecele eco, pe mine nu ma conving, mai ales daca "rezista pana la 12 ore", nici
daca ambalajul (punga) este 100% biodegradabil, sunt "fara clor, fara latex si fara parfumuri" sau
stratul absorbant este peste 20% sau 50% biodegradabil.
Pentru mine eco inseamna natural si fara riscuri de diverse probleme si boli, pe termen lung sau scurt.
Pentru mine sanatos inseamna scutece textile. "Pampersii" au iesit din calcul.