prolog ‘Cu o atitudine ezitanta care nu stitea deloc in fire, Lady Forrester, viduva mostenitoare, tase aer adanc in piept, apoi rost = De vreme ce ai refuzat sii gisesti singurs o doamna de companie, mi-am permis so caut eu pentru tine. Lady Antonia Thornton se incruntase preven- tiv, inainte ca mitusa ei si inceapa s& vorbeasca, dar auzind-o ce grozivii turuia, se rasuci brusc gio sigett cu privirea, ~Ceai ficut? 0 intrebit ea pe un ton furibund. Era un fapt cunoscut c& pana si barbagit cu un ca- racter de ofel sé ficeau mici in fafa ochilor cu nuante de scortigoara ai tinerei aristocrate, dar métuya aces teia avea nervii mult mai tari. Lady Forrester 0 abor dase anume in budoar, sperind ct pe teritoriul ef sar fi dovedit mai maleabila. Trebuise si se agare de orice speranta. ~Tiam gisit o doamn de companie. Deja af tntre- ‘cut masura insistind si te ocupi de intreaga mosie dupa moartea tatilui tu, dar nici si nui treack prin cap c& ai putea locui singura de acum inainte, Antonia ocoli scaunul si igi ridicd privirea pentru a.o Infrunta direct. ~Am douazeci si patru de ani, sunt flica celui deal nouilea conte de Spenston, baroneasi cu drepturi de- aline posed oavere cea drepa indecent, delara ea pornita. Pentru ce naiba ar trebui st stau si inghit toate capriciile unei muieti cu minte de gaina? ~Pentru c& faci parte din societate, nu triiesti sing m4, oricdt ai vrea tu sa nu ici in considerare acest fapt, ridicd vocea si Lady Forrester. Nici micar faptul c& est de viga nobila sau bogati nu igi garanteaza bertatea8 ‘Mary Jo Putney absolut. Deja gi sa dus bul cf esti mult prea erudits siexcentried, chiar Inainte de al lasa pe lordul Ramsay ‘cu buza umflati. Ce cresi cl ar spune tatil tiu daci tear jea cum te por? i‘ "Anvon ngement, pol ndzeps satel is se eu franchete: Pandata mar fi incursjt si proceder aja cum cred eu ca ar fi cel mai bine. Avea oroare de toate fandoselile fasten; mai mule, chiar el mea inv&tat ci majoritatea teu Tilor impuse de societate sunt dea dreptul stupide. Batrina doamna tsi dadu seama c& naar fi trebuit sid aduct in discusie pe tst2l Antoniei. Defunctul conte fir sese un politicfan cunoscut pentru principiile lui radica- le, pe care i le transmisese si fiicei. Prin urmare, se gandi sa schimbe tactica, _ =Nu pot si te contrasic, multe dintre regulile sock ale sunt inteadevar ridicole. Pe de alti parte, vreau si subliniee un luceu: dack esti in stare si pistrezi aparen- tele, atunci caperi mai multi autonomie si te poti de- ica activititilor care te pasioneas. Sunt convinsi ci si taral cu fiar fi spus cd ar fi mai bine sii focalizezi energia asupra lucrutilor care conteazi cu adevirat. Re marednd cd vorbele ei avuseser3 efect, continu: S& sti cham destula minte gi experienl ca s8 nu angajez © stnuiere cu mintea de gaina“, cum ai numito tu in mod foarte vulgar. Judith Winslow este o viduva tana, rada din partea sopului meu. Cu doar cétiva ani mai’ mare ‘a tine, e foarte inteligenti si nu se di deloc in vant dupa chestt siropoase 5i inutile. Parerea mea este ci vvatiingelege de minune peas os fe mae (ba Socermea Nanall el ‘Antonia ca ars. Nu am nevoie de nici o doamna de ‘companie gi cu asta, basta. Daca vrei si-i plasezi ruda sdraci, trebuie si cauti in alta parte. ‘Usa budoarului era deschist, asa ci toate cuvintele de ocara aburau nestingherite citre tinara slabuta care astepea cu o expresie impasibila pe chip in salonagul aliturat. Judith Winslow se obignuise si nu fie dorits. Caruselulinémilor 9 Ramisese orfana de mica, iar de atunci se perindase prin casele multor neamuri, care o tratasera ca pe ceva Intre ruda siraca gi servitoare. Tnvagase de timpuriu ca pentru ai evita pe bar bati si mai ales problemele cauzate de acestia trebuia ‘ssc imbrace cat mai sters. Din acelasi motiv nuse ‘ingri- jea si nu se dichisea mai deloc. Singurul care ti aritase interes fusese vicarul, cu care si fusese méritata o scur. t8 perioada. Deabia dupt cununie, Edwin Winslow fi marturisise adevarata lui intensie, si anume ca, suferind deo boala Incurabila, tpt dorise 0 femeie care stl ingrijeasca pa- nin clipa morgi, Macat se purtase onorabil. siuda calmului pe care il afiga, mana fi tremuri And incerc’ ségi aranjeze o suvita rebel. Banuise c& avea si batt drumul de pomana pind acolo. Tiebuise inst si cedeze in fafa insistengelor lui Lady Forrester, care nu se lasase intimidata de protestele ei, Peste cAteva minute ins aveau sii se lamureascd de- finitiv gi s% poata pleca fiecare la treburile sale. Prov babil e& Lady Forrester o va gisdui citeva siptimani, pana va izbuti si-gi giseascd ceva de lucru printr-o agen- tie londoness, Asculta cuminte schimbul de replici din ce in ce mai acide. Experienta o ajutase s4 recunoasci starea de spirit a celorlalgi, iar acum nu ‘incdpea indoiala ca Lady Antonia nu era deloc incantats de Propunerea_ matugii sale, Judith se cam siturase si fie pasata de familia For rester de la unul la altul, mai ceva cao cirpi. Era momentul sisi caute un loc de muncd $i s4 nul mai depinda de ei. Daca avea noroc, Putea gisi un post de guvernanta, In cele din urms Lady Forrester ceda. ~Foarte bine atunci, daca nu vrei so primesti pe coer ace spuned cu gura ta. Sta si asteapti in. camera de zi.10 ‘Mary Jo Putney i i i doua ~Poftim? Vocea contrariati a Antoniei mai urct octave. Ai cirio pe biata femeie pana aici si ai lasato Ja usa sine aud cum ne certm? Stiam c& esti in stare si te cobori foarte jos, dar de data asta ai fnerecut orice rasuri. Cum ai putut s8 faci aga ceva! se risti ea, por- in graba spre usd. i nipidiise release dejan pilose cind spina casei nivali in camer, dar nu igi puru stipani un sus eee pica o& Lady Axionia em splenh, dar acum inclina si nu le dea crezare. Desi toate mogte- nitoarele unor mari averi erau frumoase prin definitie, sscuinu imajl colorat se antepase canst ais tocrata si aiba trisituri de baieyol. Femeia caresi ficu aparitia furtunoasé tn camer navea ins’ nici cea mai mici trasitura masculina. Lady ‘Antonia era de o frumusefe naturala desivarsits, cum rar se intilnea. Un pic mat inalta decit media, avea un chip minunat si deborda de vitalitate. Trasatura cea mai pregnanti era parul voluminos, nici roscat, nici blond, Gio nuangi intermediar3, ceva intre culoarea caiselor gi aaceea a soarelui la apus. Ochi ei mari si limpezi aveau o caldurs aparte, data de nuanga de scortigoars, iar obrajii semefi ti dideau un aet jovial. Chiar dact ar fi plins, tot ar fi stralu- cit, Peste toate acestea, vesmintele negre i se potriveau de minune. a In fara unei fapturi atat de impozante, Judith tsi vart capul intre umeri, ca si cum ar fi asteptat din moment th moment si fie dati pe usi afara. Desigur, avusese parte de situagi si mai jenante ca aceasta, ins acum mu fusese ideea ei st vind, asa ci nut avea de ce si se simta cumilita daca era respinsi. ‘Cele dows femei se privira citeva momente. Desi miatuga ci fi diduse cateva informayii despre candi- data la postul de dama de companie, Antonia era profund surprinsé de faptul cd o vaduva putea fl arat de tansra. Carus inimilor n Er greu de crezut o& Judith ar fi fost maritata, dart ite deja viduvi. Avea o constiturie minions si facil, pirul castaniu ii era ferm strins la spate, iar hainele de olial accentuau mohorala aspectului general, Probabil in alte imprejurari chipul ei ar fi fost atrégitor, dar acum era palid $i emaciat. Conta prea putin cum era imbricatt. Intreaga aten- fie a Antoniei era atrasi de ochii cenusi si dezolant de ‘igt cae o fixau cu resemnare, Intr-un moment de profunds empatie, aristocrata tL Ingelese viata plin de privatiuni gi saracie fara speranta. Se puse pentru o clipa in locul ei i vicu ce insearan’ si ducitraiul stand la mila celorlalf. Cu toate acestea, Judith Winslow nu ise pirea o fiin- {A care si cedase in fara sortii. In privirea accea semeata se citeau puterea si curajul. Antonia aprecia aceste eal- tit chiar se intreba daca ea, una, sat fi doveditla fel de brava in aceleasi conditi. ~Imi cer iertare, doamna Winslow, ca afi asistat la discuria noastrs. Probabil api ingeles deja ed nu agree deloc ideca de a'avea o escorta. ‘Vaduva isi ridica barbia micuga ca gi cum ar fi astep- tat lovitura finals, iar gestul ei demn isi gisi risplata {intro decisie impulsivi a Antoniei. ~Nuam nevoie nici de o escorts, nici deo sclava, dar miar prinde tare bine o pricten’, spuse aceasta, 2p0L travers inciperea gi fi intinse mfina. Vrei sa incercim si fim prietene? Judith tresiti gocats, apoi fu napadita de un val de emotii atat de coplesitor, inc se temu ci avea s& isbuce neasct in lacrimi. Antonia sesia imediat ca femeia din fafa ei incerca din greu si se stipineasca. Stia bine ci atunci cind o persoani este obignuiti si sufere, orice zest de bunatate e mai greu de acceptat decat crusime: cele din urmi, Judith reusi si se controlece gi see mn cael see Int ‘ ~Miar plicea foarte mult, sopti ea pe un ton politi os. Foarte, foarte mult. a2 ‘Mary Jo Putney i zt il et Antonia nu avea de unde si stie ci prin gest ¢ spontan gi pripit de generozitate faya de o flings dis ‘perati igi cdstigase o prietend care urma siti fie loiala toatd viata, capitolul 1 Antonia stitea cu privirea pierdutt in cartea din pone 1g cand isi didu seama ca citise pagina de tei ori la rand far3 si priceapa nimic. De altfel, nici til cérqii mul retinuse. Un roman oarecare.Isiridicd privizea gi'se uit 1n partea cealalta a camerei spre Judith. ~Cresi ck Adam ajunge curind? Nu mai e mult gi rrebuie si soseasca. Cuibarita in scaunuil de la fereastra cu broderia tn ‘mind, Judith fi zimbi inyelegitor. ~Mai mai intrebat si acum cinci minute acelasi Jucru, si s& stii ca tot atat de mult mai este pana la amiaza. Antonia ficu 0 mutra chinuitd si renunga la cite Last cartea pe o mas si Incepu s& se plimbe agicati prin camer. De cind primise scrisoarea de la veri sorul ei ~ cu aproape o lund inainte ~ nu-gi mai gisea deloc linistea. =Daca as fi stiut cu care vapor soseste mas fi dus stl agtept. La fel ca de multe alte ori, Judith ti raspunse cu rabdare: ~ Sunt sigura ea tocmai de asta nu fia spus. Desi nu vati mai vazut de opt ani, virul tau te cunoaste foar te bine. Sia inchipuit ca teai fi dus alergind in port, iat Mele of Dogs! nu ¢ deloe un carter sigur penta o lady. =Ma scofi din mingi cx logica ta! rfse nerves Antonia. Incepu si se fattie iar de colo, colo prin camera de i, unde isi petreceau cea mai mare parte din timp cand se aflau in capitala. Incaperea, mult mai simpla ‘sleof Dogs insula cainilor") ~peninuldcituaté pe melul Tamise, In partea estick a Londrei (tz)4 ‘Mary Jo Putney decat salonul de primixi, avea ferestrele orientate in spre minunata gridina Grosvenor Square. Mobil. fusese aleast mai curdind pentru comoditate deci pen- ‘tru stil, iar cdrtile, revistele si instrumentele muzicale creau o attostera prietenoast. Era departe de opulen- tasililor din reyedinga Antoniei de la Thornleigh, dar ra intradevar cea mai confortabild incapere din casa de la Londra. fs ‘Cu mintea in alta parte, Incepu si ciupease’ alene comzile harpei lui Judith. “Ai dreptate, 34 sti. Chiar dupt opt ani, Adam mi cunoaste mai bine decit oricine altcineva. ‘Adam Yorke nu era o ruda apropiats, era var de gra- ul al doilea, dar copilarisera impreund. Cu trei ani mai mare decit Antonia, fi fusese ca un frate. Cand erau mici, tl socotea cea mai important& persoanti din viata is odati chiar se gindise ch. {si alung’ rapid acel gind din minte, Conta doar ca {i fusese cel mai bun prieten. li aruncs lui Judith o pri- vire plina de vinovatie gi Pee in. ae ei: Adam ii fusese cel mai bun prieten de sex masculin. ‘Nu exicase a din ulimit doi ani in cate Antonia nu multumeasc’ Proniei ceresti pentru ci i-o scosese in cale pe Judith. Desi aparent erau total diferite, aveau. acelasi mod de a privilumea si rideau la aceleasi glume. Judith era doamna de companie perfect, tia cfind si ‘se retragi si sid respecte dreptul la intimitate, pentru if giea Ia rindul ei avea nevoie de momente in care si raméng singura. ‘Mitusa Lettie inca se mai umfla in pene pentru suc- cesul intervenfiei sale, intuind et bunulsimt st calmul lui Judith aveau si triumfe asupra pornitii vijelioase de care diduse dovadi Antonia Ia inceput. {in acest rastimp, Judich Inflorise intro atmosferé in care nu eta doar incurajata, ci gt provocati sti exprime sincer orice opinie. Micuya viduva palida fusese inlocu- ita de o tinara incdntatoare, iar parul ei lung si castaniu Caruselul inimilor 15 {i tncadtra perfect chipul delicat, astfel incét nugi aréta deloc virsta de doutzeci si ope de ani. ‘Ambele iesisers din perioada de doli cam tn acelasi timp, iar Antonia profitase de ocazie pentru ai innoi garderoba, argumentind ci, de vreme ce o angajase, voia 88 beneficieze de o tnsotitoare cocheta. Daca ar fi stiut Judith cat de mule costau ginutele ei simple gi elegante ar fi refuzato cu sigurangi, dar acest detaliu rimasese secret intre Antonia gi croitoreasa. Antonia last harpa si se duse citre cimin. Lust de pe polits o mici sculptura in lemn ce representa un goim cilitor care se odihnea pe o creangs, Intro positie de parca urma sisi ia zborul imediat. Adam fusese cel care o sculptase pe cind avea cincisprezece ani si Fo daruise la treisprezecea aniversare. O mine gaie cu afectiune. Era un obiect cioplit cu migala; va- rul ei se pricepea si mestereasca tot felul de iucruri. Pe cand erau copii, cutreierau dealurile in cautare de cuiburi si aveau mare grja si nu sperie pasitile sau s& sparga outle In timp ce Antonia aseza sculptura la loc pe pola, Judith spuse: ~Poate ci nar trebui si intreb aga ceva, dar tia trecut prin cap posibilitatea ca virul eau si se fi schimbat mule de cand nu vai mai vizut? Avea abia dowizeci $i unt. de ani cdnd a plecat tn Indille de Est. Acum e barbat in toatifirea. Lucrurile no si mai fie la fl. replici.prietena ei, mingtind curbele sculpturii. Neam scris atit de multe scrisoti in aceasts perioada, ci sigur as fi bigat de seams. Sigur cd so fi schimbat - cine nu se schimba in opt ani? - dar este tn continuare tot Adam. Antonia incerca sii descreteascd fruntea gi si-gi alunge aceasti temere. Oricum, nu infelesese nicio- dati de ce Adam plecase aga, pe nepusa masa, din Anglia. Tatal ei intentionase si-i cumpere un’ post de ofiger in armata regal dupa ce isi termina studiile la Cambridge.6 Mary Jo Purney Pe neasteprate inst, tinarul disparuse, listndu doat un bilet lapidar tn care o instiinga ck hotirse ~Motoare cu aburi. Cercetirile in domeniu sunt Ine Ta tneeput, dar motoarele cu aburi se folonese de mult in minerit, de exemplu. Mai nou au aparut sit vapoarcle. In curind vor exista tot felul de mesinaeEy Mary Jo Putney actionate de astfel de motoare. Am auzit cit la Mace clesfield este un inginer foarte bun, pe care vreau si contacter cit mai repede. Pani acum nam auzit de nici un caz In care un inventator si nu fi avut nevoie de bani pentru agi continua activitatea si de un om de afaceri care si ajute sii exploateze financiar ideile, ranji Adam. Antonia era mirata. ~ Adica esti de pirere c& in curind no si mai ave nevoie de cai? intrebi ea, mangSindwsi iapa pe grumaz. Nu por s8 cred aga ceva! ~Transportul pe distante mari ar fi mult upurat de vehiculele cu aburi, care vor fi proiectate, din cate tn- teleg, si se deplaseze pe gine. E adevirat ci asemenea ‘motoate ar fi foarte scumpe, aga incat sar putea realiza conexiuni doar intre marile orage. Prin urmate, tot 0 si avem nevoie de cai pentru distante scurte. =Chiar te fascineaza masinatile, agai? =Hle reprezinta viitorul, Tony, si eu cred cf ¢ mai bine 88 privesti viitorul cu optimism decit cu spain’. ‘Din pacate, majoritatea aristocratilor asa ca tine prefe- A s8 rimana in coconul lumii pe care o cunasc, igno- rind tot ce se petrece dincolo de granitele Angliei. Adam, cum ii permiti st vorbesti astfel despre cei saga ca mine"? siri Antonia ca arsi, trigind atit de tare Ge haguei incat calul ei neches8. Nu vid nici o diferent intre noi doi. Cu o expresie sumbrape chip, Adam tpi trase calul langs iapa ei. =Suntem toral diferfi fn tot ce inseamnd chestiunile importante, Tony. Tu poate nu faci asemenea distincti, dar toficeilali le fac. Ejti aristocrat, ai de la nagtere o avere imensi §i o mulfime de privilegi. Eu sunt in cel rai bun caz un comerciant de succes si in cel mai riu 0 pati pe blazonul familiei mele. (© privi crispat, iar Antonia igi reaminti ci nu mai erau copii, Varul ei avusese multe de infruntat pentra Carus inimilor 35 asi face un rost in lume, spre deosebire de ea, care traise Mi puf toa vi ~Esti ce ai ales tu st fi, sopei tn cele din urma, Te zee oP! in urma. Tia Nam nevoie de mila ta, spuse el, pe un ton pe care nu il mai ausise niciodats, De auunci ce vet lat cd se ivise ocazia perfect pentru Adam, dar wend espresia atic de concent it pie tot curajul. ~ Cred ci ag vrea ca lumea si fie altfel, murmurs el. Era adevarat, doar ci doringele lui erau ceva mai pre- cise de atae. ~ Lumea intreags, ‘precum si vremea din Anglia, se schimba permanent, zise ea cu un suras sugubit. Daci nui place cum este acum, mai asteapti citeva minute, Sigur o st fie altfel, poate chiar mai bine. ~Ma bucur cel putin la gindul ci va fi altel ~Mai stil cum ne intreceam ca nebunil Adam chicoti cind isi aduse aminte de cursele de- mente din adolescenta lor. Unul dintre ei pornea calare in frunte, iar ceilalti incercau sid ajungt din urma si sk intreact. ~Da! Mare minune ci na mutit careva. ~Sper c& asta nu fnseamna cd acum neai mai face. Jet pot sma pring? stig ea, pocnnd din cravat ‘alul se smuci si o porni in mare goana spre panta ab- rupti din fafa lor, fais aeru citeva momente, omul de afaceri chibauit care devenise Adam rimase pe loc, gindinduse la vizuini de aninale pete asus, ta ical ca Antonia sigi rupa seicul, Apoi izbuent in rs. Amindoi cunogteau carn pal- ‘ma acest finut. ee ae »Si in afar de asta, cine ar vrea si fie nemuritor!* se gindi el. Impunse calul cu pintenii si o porni ca di uscd spre Antonia. Se lipi de grumazul armisarului, manandud cit mai repede, Nu, navea rost s4 discute serios cu ea, era prea devreme,36 ‘Mary Jo Purmey ‘Navea de unde st stie c4 in curind timpul avea sii devingi cel mai mare inamic. ‘Simon Launceston, al cincilea baron de Launceston, sosi in acea dupaamiazi. Venirea lui avea si se intip® reascd adine in memoria Tui Judith ca unul dintre eve- rnimentele importante. “Sonat slop dnp gang Ben ceaiul. In zare se vedeau culmile verzi, soarele se mai domolise, iar razele lui imbogsjeau culorile aprinse ale covorului persan. Parul Antoniei, galben-portoca- liu, strilucea ca 0 aur& in timp ce ea ridea si le turna ceai celorlaly. In acel moment fyi ficu aparigia Burton, care antingi solemm a = Lordul Launceston. . ‘Toi tre igiridicara privirle, Adam tncincat, iar cele ous femei curioase. Barhatul mas tn pragul ui Jusith fie oct mar i rimase cu gura ciscats. Timpul parca se oprise i precum polenul tnt a ord de vara flaca linga ea pe canapea, Antonia increment la rindul ei. Pe scurt, Simon Launceston era cel mai frumos bar- bat pe care Judith tl vizuse sau visase vreodati. Haine- le superb croite fi veneau ca turnate, pundndui si mai mln evden inalimea propor prfete. ‘Desi era lat in spate si avea o silueta eleganta, primul lucru care atrigea atengia a el erat ochit, de un albastru ‘magnetic si profund. Al doilea lucru era chipul, cu tri saturile conturate atat de bine, incat orice sculptor gree ar fi fost mindru sic aiba drept model. In barbie avea 0 sgropifa care ii aducea un plus de farmec; tn lipsa acestui mic defect, fata lui ar fi fost desivargiti, ceea ce Lar fi facut inabordabil. : {In primul moment, Judith se gindi stl compare cu Apollo, dar frumuseyea lordului Launceston era mai ddograba celtics. Asa trebule st fi aratat gi zeul Soarelui, Caruselu inimilor a cu singura diferenga c& parul lordului era negru gi lucios a obsidianul si contrasta puternic cu tenul lui deschis. Launceston era insi mai mult decat chipes, era Intra totul imaginea cavalerului parfit gen!’ pe care Judith tl visase pe vremea cind era atat de tindira incdt mai putea visa. Dar chiar si acum, dupa ce experienta viet de ai cui o invafase c& pringul din fanteziile ei nu avea sii faca niciodata aparitia, avu un moment de raticire th care ise paru c& iubitul ei din povesti o gisise in cele din urma. Revent iute cu picioarele pe pamant, suprimand fra mild ideea absurda care ti tneunecase’ mintea pret de teva clipe. La urma urmei, nu simfise nimic anormal ~ admirase si ea, ca orice femele, un exemplar mascir lin perfect. Pe cand Judith tsi batea capul cu aceste ginduri, Launceston aruncd o privire distanta si rece prin tom. fi Incaperea, oprinduse intrun final asupra lui Adam, in acel moment rimbi atit de fermecator, Incat ar fi putut topi pe loc inima impietrita a Meduse. ‘Adam se ridicd si isi intimpina prietenul cu o strane sere de mani, apoi ficu prezensitile, Noul sosit lua ‘mana lui Judith si ficu o reverenga, rostind cdteva cuvinte de salut, Téndra viduva era atdt de fascinata de el, incdt nu ‘ingelese mare lucru din cei spusese. Desi ar fi vrut sisi Tevind si s8 se comporte ca o fiinfA rafionald, nu putea decat si se holbeze la el cu gura céscati. Tonul cald al voci lui de tenor i se potrivea de minune. Dupa ce ti didu drumul la mana, Judith se gindi a barbarul din fara ei avea ceva curaj de vreme ce, de ficcare dati cénd facea cunostinté cu o reprezentantd a sexului frumos, se expunea riscului si nu mai scape din ‘stransoarea ei. Daci pana gi pe ea, femeie practica si fara 9 legatura cu romantismul, 0 facuse sa amefeasci, " Referte la versul .He was a verray, porft, gentil kayghe" dip Rec dn Canty ale marl seitor engl Geoteey (Chaucer (ate)38 ‘Mary Jo Pumey sist i se Inmoaie genunchii, cu siguranga cd era un per col public pentru toate celelalt. ‘Apoi lordul Launceston se tntoarse spre stipana casei li strinse mina, dar uith si se Incline, absorbit de frumuserea ei. “Antonia srita exceptional in acea 2, ou pacul st lucind ca un apus de soare, cu ochit lucitori, tarruchi- ‘pind visul oricarui barbat. Isi reveni mult mai repede decit Judith. fk ~Bine afi venit la Thornleigh, rosti ea pe un ton wjor timorat. Dupa care ii intilni privirea gi se bloct. Rimasers ochi in ochi, finandu-se in continuare de maini, energia dintre ei pulsind ca o furtun’. ik Judich auzise ca exists dragoste la prima vedere, dar nu crezuse ca este ceva real. Acum Insi isi schimbase complet pirerea. Cei doi pareau nigte athetipuri ale fru- ‘museyti i nu incipea nici o indoialé cd erau facust url pentru celal. “Ava senzatia cf le invada intimitatea daca ar mai fi continuat sii priveasct, aga cd igi roti capul in ales direc tie. In acel moment il ziri pe Adam. _ Expresia chinuits de pe fafa lui ti concretiz8 bruse banuielile. Il suspectase inci de la inceput & era in- dragostit de Antonia. In acel moment iyi didea si el seama ce prostic ficuse i cum isi distrusese singur toate speranele, ficdndus cunostinga Antoniet cu pri erent : i ich ise strinse inima pentru el PAS ort nigte ceai, Lord Launceston? tnereba ea, spulberind dintrodats vraja din camers. ‘Acesta se inrosi si dadu drumul mainii Antoniei. ~Da, miar prinde tare bine un ceai. Se asezata tori patru si incepura sx discute ot felul de banaliigi, ca si cum nar fi existat nici un moment stinjenitor inainte. Lordul Launceston aduse vorba des- pre istoricul geologic al rinutului Peak, Antonia pomeni Carus énimilor 29 despre cit de vechi era conacul de la Thorleigh, iar Judith ti puse intrebiri despre cercetitile sale. ‘Adam Yorke nu scoase nici un cuvént. Din ednd fn cind mai sorbea cate o gurt de ceai, cu o privire complet absenti. Judith deabia mai putea stuiporta felul in care Antonia si Lord Launceston se priveatt sisi vorbeau, de parca ar fi ficut dragoste chiar acolo, in fata lor. La un moment dat nu mai rezisti. Trebuia si fack ceva inainte si o biruie gelozia. $i mai important insi ra si ia pe Adam de acolo. Se ridict de la locul ei sispuse: ~Cred ca ma duc si ma plimb putin prin gradina, Adam, vrei s& vii cu mine, te ro2! = Sigur, rispunse el masinal. iL lua de brag, mai mult cu forga, apoi tl conduse in gridina inci insorita. Adam nu patea foarte interesat, aga cil se spre sles principals, ncercind sf se inde parteze cit mai repede de cast. ‘Atunci cind conacul ramase in afara raze lor vizuale, {si ua inima in dingi sii spuse: imi pare riu. {i sisi bragul incordat la maximum sub palma ei, ca fiicum mar fi wrt sid ascunds of nglesve foarte bine ce se referise. ~Trebuia sitmi dau seama ca asta 0 si se intimple, dar i stiu de atita amar de vreme pe Simon incat se pare ci am uitat ce efect are asupra femeilor. ~ Pui, lind tot barbat, sublinie Judith, nu bat vazureu aceiagi ochi cum tl vedem noi, femelle. =Da, spuse el cu un zimber chinuit. Miaduc amin- te ci arunci cand Lam cunoscut chiar ma gindeam ci, find arat de prezentabil, probabil c& oamenii nici nui ‘mai bagi de seama celelalte cata, si are destule. E un oom inteligent, cu un caracter impecabil. ~E greu si rimai indiferent in fafa frumusesii lui in- ccuviinga Judith. La fel se intémpla gi cu Antonia. Oame- nii sunt tentafi si o admire ca pe un trandafiras perfect,0 ‘Mary Jo Purmey dar ea este mult mai mult de atit. Tacu o clips, apoi tl tntrebi: o iubesti dintotdeaunal ~Dintordeauna. ara vioi la baza dea- Ajunsera ling’ pérdiagul care curgea lulu g's ageard pe o banc stind cu faga cite ful relobiu de apa. Adam igi Lisi capul in jos si igi agezt coatele pe genunchi, cu palmele tmpreunate, Judith igi pironi privirea asupra mainilor lui mari si puternice, gindinduse ct fuseser3 capabile, pe vremuri, si sculpreze pentru Antonia figurinele acelea delicate din lemn. Poate cA avea fora fizicd a unui atlet, dar cu iranfa avea suflet de artist. i peer multe moduri in care poti si iubesti pe cineva, murmuri Adam, cu privirea pustie. Pentru Tony simt cera amesecat ~prietenie, remoting admits ‘Nu cred c& se compara cu Iragostea aceea adevarati, romantic, Poat ct doer din obignuing i din nova fata de vremurile de odinioara mi se pare cA sunt de fapcndragostit de ea, Chia dac mine fuge cu Simon la Gretna Green’, relatia noastra va continua in modul in care conteazi cel mai mult. O legatura amoroasi ar putea distruge aceastt dragoste. Dadu din umeri, iar hhaina lui rosiatica ii scoase gi mai mult in evidenga muy chii spatelui. Poate e mai bine asa, continua el. Simon este un barbat respectabil, inteligent si taman bun de fnsuratoare. Nu cred cA exist. un sof mai potrivit pen- tru Tony. Ar insemna... ar Insemna ca toati cildura gi iubirea pe care ar putea-o ea oferi sti se piards dact nu sr marita niciodata. *adith tl stucie cu rare atente din profi, Basie puternica, trup musculas - se intreba daca realmente credea ce declarase. Din experienta ei, femeile erau ce care visau la dragostea platonic’, pe cind barbasii imbi- nau totdeauna romantismul cu pasiunea. 1 Grexna Oren ~ one in sul Scott renumit pent fapeul et aici se ofieian, imcepaind cu anul 1754, cAsstori nee tine care mu au acordal familie! (te) Carus tninlor a EI mintise cfd ti spusese c& nu avea sentimente romantice pentru Antonia, dar fusese o mincit na nobili, isvorita dintro dragoste aleast. Oricine Sat fi alat in incapere cand Antonia si Simon Laure ceston se cunoscuserd ar fi ajuns la aceeasi conch. 2ie, far Adam incerca acum din rasputeri s8 fact fata noi situati. Ar fi putut si se tnfurie sau si incerce si lupe tn Continuare pentru ea. Totusi, se resemnase, vadlind deopotriva curaj si mirinimie. Judith se intreb’ daca Antonia igi dides seama cét de mult avea de pierdut daca alegea si se marite cu altul. Dupa cateva clipe de tacere incerci sie abata atentia dela cel subiect dureros, ~Cum de sa intimplat i fi crescut de familia Spen- ston? Antonia nu mia povestit niciodats. ~Nu, sigur ct nu féa spus. Sunt un copil nelegitim, adiugi el repede, fara so priveasca. Judith facu ochii mari. Acum ingelegea de ce tans ral ii spusese Antoniei ct orice asociere cu el var fl pitat reputatia, Ea fi replicase sus si tare e& niminui ‘ui paisa de astfel de lucruri, dar Adam avea dreptate. tau o grimada de oameni care ar fi aritatto cu degetul daca ar fi vieuco purtinduse atat de familiar ‘cu un bastard. -Nar trebui si conteze, oftt ea, dar din picate, tn Tumea asta atat de imperfecta, conteari chiar foarte mule. ~ Tatal meu, un politician radical, era verisorul yicnit al tatilui Antoniei, isi Incepu el mirturisirea ct Ochii spre pirdul care curgea voios la vale. A fugit cu fata unui preot nonconformist! sia inceput o via,a noua la Londra. Era prea radical ca s& creadd in casstorie, chiar sidupa ce amanta lui a nascut. Ambele familii tau re: negat. Cand aveam doi ani el a murit intrun accident de'trisura, iar mama a trebuit si ma creasca singur, (aggprfemil - protestant care nu se supune Bisset Anliane2 ‘Mary Jo Putney ‘A lucrat ca croitoreasi. Mio aduc aminte cum cosea la lumina unei singure lumaniti, cu ochii royii de obo- seali gi purtind niste manusi albe de bumbac pentru cca rinile gi degeratucile de pe main si nu strice curva materialele. Inainte si implinesc sapte ani sia dat sea- ima ci nu mai avea mule de trait, aga ci sa dus la tatal ei si ceara ajurorul, insi cl a crimis-o s8 arda in iad. Sa vizut nevoiti siti scrie lordului Spenston, despre care tatil meu fi zisese c& era cel mai prietenos din- tte toate rudele. Pani si ajungi scrisoarea la Spenston murise deja, iar proprietareasa casei unde stituserim va vandut unui cosar ce avea nevoie de un baiat care 4 poati intra cu usuringa in hornuri. Judith scoase un ienet de indignare. = Cum a putut i faci aga ceva! =Uite aja bine, rispunse el sec. Spre sffrgit, mama ‘nu mai putuse munei, 25a cl rimdsesem in urm cu chiria. Proprietireasa a considerat ci poate sii ine sueasct toate bunurile riposatei, inclusiv pe mine. Sau poate sa gindit ck o simi fie mai bine cu cogarul,, intrucat celelalte variante pe care le aveam erau cergi- tul gi trditul pe strizi. Cel purin cosarul avea grit de baiefii ui, ne mai didea din cind tn cénd si s& mine cam ~ nu prea mult, ca si nu crestem si s& nu mai ineapem pe horn. Lordul Spenston nu fusese niciodata apropiat de tata, dar sa simfit cumva obligat fata de fiul virului siu, Sia trimis oamenii si caute pe cosar, iar dupa ce Tau depistat a venit personal si mA ia de acolo; dect am stat la cosar cam trei luni. Cred c& Fam costat trei lire, iar cosarul a ficut un profit frumos de pe urma ‘mea, deoarece ti plitise proprietiresei doar treizeci de silingi. Judith’ scrdgni din dingi la auzul povestit spuse ati de monoton. Tratamentul la care erau supusi bi- fetii care trebuiau si se cafere pe coyuti era o rusine. Muli dintre ei nu mai apueau si creased. Era o for mi de sclavagism practicaté chiar in inima Angliei, Carus snimifor a fi in ciuda numeroaselor apeluri de reform: (0 a, legislae fia care viza eliminarea abt scare vin el abuaurilor nu fusese adopeact Tonul lui Adam era nefirese de deta . t. Dar poate ca doar ase putea vorbi 7 gf dor bi despre intimplirile acelea Contele ma adus la resedi a linta familiei Sj + ‘Voia si ma las intro odaie gi si cheme nigteservisoare si ma spele, dar era riua lui Tony, care dadea o petre- cere in sala destinata tnvagacuril. Ma dus direct acolo i tro uit niclodae expres de pe ciple a doutea copii, tori scrobit, apretagi si mbracapi dupa ultima sod to fete bt! de noi: se hofbau a mine le parca eram un gobo! directdin canal. nem camer Judith visualst perfect acena simi cf i se pune ie nod in gat. Nu ‘tia sigur ce o impresiona mai mult, durerea lu de atunci sau amine et, Cunostea pe in piele cu ce disprey te Wvicei din Propet pre} te puteau privi cei din cla ah apoi ce sa intimplat? ~Antonia a facut un pas inainte. Arita exact Prinfest, imbricats cu o rochie alba imaculata pi ca paral ei incredibil prns in cond cu panglc lbastre. venit langt mine si mia zis: ,Tu trebuie s8 fil veri sorul meu, Adam. Imi pare tare bine ca ai reugit si ajungi la timp la petrecerea mea! Si, cu toate ci eram negru de fitningine, jigivi i slab ca un tan, ma sirutat pe obraz, apoi ma prezentat tuturor copiilor din car mera. Pe cei care nu erau politicosi cu mine ti seraful, sera cu privirea, iar Ia sfarsit ma intrebat daca vreau niste zahar candel. Probabil ca planul tatu ei a fost si:ma ingrijeascé un pic si pe urmi si ma tncredinjese unei familii care si se ocupe de mine sau si ma dea la © scoali mai modest, dar Tony a vrut sa ma pistreze, ca pe un caelus ratacit care ti plicuse. $i uite asa am ajuns sii cresc in acea familie.“ ‘Mary Jo Putney ~Antonia este 0 persoana foarte loials, spuse Judith cu blindete. Sipe mine ma aeceptat cSnd eram intro perioada grea ~ tocmai rimasesem viduvd, neaveam nici ‘un ben si nici un rost pe lume. $i nu ma transformat in toate, ci in prietena ei. *Cvintele et svard daral std. treceasi Ja realitate — tocmai isi destainuise cele mai adanci sentimente in faa. lui Judith Winslow. Faptul cl ascultase gi 1! ingelegea era ca un pansament pentru sufletul lui. $i ea o iubea pe Antonia; mai mule dectt ati, i ea suferise mult si tia ce inseamna sa nu fii doric. a Ti placuse de Judith de prima oara cind o 2itise, dar pina acum nu {si daduse seama ct de atrigitoare era de fapt. Avusese ochi doar pentru Antonia, asa ci abia dupa momentul acesta in care yi ficusers confidente 0 vedea cu adevarat pe Judith, Soarele dupt-omicsii ti lucea tn parul castaniu cu refleti roscate. Silueta ei svelti era gratioasi si femini- 1, iat trisieurile delicate. Lui Adam i se parea foarte ciudat c& nuvi remarcase mai devreme tenul atit de fin avit de curat incat pirea aproape transparent. Faptul ci fea usor trecuti cu vederea se datora personalitigi ei retrase, Totusi nu era timid; in ochii aceia cenusii ‘se citea o mare Incredere in sine. De doi ani esti viduva? o intreba el. ~De un pic mai mult, oft ea, apoi se intoarse spre apa. De fiecare data cind spun eX sunt viduva stimese ‘mai multa compasiune decit ar fi cazul. Nam avut cine stie ce cisnicie a ~Sopul tau tea tratarriu? EN ie ere ay di ae foarte bolnay de dinainte s& ne cisitorim. Lam fost ceva mai mult dectt servitoare, cu deosebirea cio servitoare poate da preaviz si plece. O sotie nu poate. Era muled tristete in cuvintele ei. ~Sinu gia lasat nimic? a Se aceeslnaa dear eaey sim estrimb. ‘Pana atunci fusesem guvernanta pentru niste verigori, Carusell tnimilor a dar fara st primese vreun ban. Suntca si tine, nam avut o familie. Eu eram ruda siraci, o obligayie pentru rude. Je mat Instrite, care ma puneau Ia munct in schimbul unui pat ial unei mese. Domnul Winslow era viear la biserica parohials. Un om simpatic, cel putin pana sa imbolnavit. Cand mva cerut de sofie eram convinsi cio igi revind gio si se faca bine. = Dar na fost as, Privirile li se intersectar, iar Judith ti zimbi cu toatt onestitatea, ~Daci nu mas fi maritat cu domnul Winslow si nap fi ramas viduva, acum ag fi fost inci guvernanti, iat Lady Forrester nu ar mai fiincereat si ma vare pe sub pielea Antoniei. Avand in vedere cf ultimii doi ani au fost cei mai buni din viafa mea, pot s& spun eu mina pe inima ca tot raul a fost spre bine. Aga se intémpla fn general, Mintea lui Adam fugise deja la Antonia si Simon, iar urerea fusese imediati gi crunti, ca un cutit implan- tat In cele mai secrete visuri ale sale. Nu isi inchipuise niciodata cu adevarat ci Antonia ar i putut séd apart ni. Intosdeauna fi fusese superioara, ati prin nastere, ct gi prin firea ei exceptional act privealucrurile din acest punct devedere, atunci aparitia In peissj a lui Simon era cel mai bun lucru care se putea intimpla. Doar Dumnezeu putea sti eit timp ‘ar mai fi foi prin preajma ci, emanduse st vorbeasca, asteptind la nesfirsit momentul perfect. Venise timpul ‘ise trezeasc& din aceasti fantezie. Avea sanse mule mai mari si spere la Judith Winslow. Se intreba cum ar fl reactionat dac& nat fi cunoscuto niciodati pe Tony si Sar fi intilnie cu Judith. Raspunsul ti vent imedise in minte ~ sar fi gindit ca era o fiints minunata gi ar fivrut si o cunoasci mai bine. Se simfea confortabll cu Judith, aga cum nu se mai simfise eu nimeni altcineva~ in afard de verisoara lui. Nu vedea nici un motiv pentru care s& nu incerce aprofundarea relatiei cu Judith, Mariajul ei nu fusese46 Mary Jo Putney ys nul prea fericit; cu toate astea, nu-i inveninase Bs Freailvicescea cl fra de aces a i are weupiel pcan Se. Bea etka vei deaciidh fama te pe cant ees: vide. 7 ese vided i Intinse mana, iar Judith se idea Ia rindul ei si fi oferi cu incredere palma ei micuta. * Ip mulyumesc pentru ok mai asculat rst el sperind ca Intreaga Iui recunostinga si transpard din Set zambet blajin si sincer. tien un istnce Anos ‘4. am venit aici. $i mie mi-a prins bine Fee onal a dean o unos cme pcs ce tniro multime de direct capitolul 3 ntaloni de calarie Fara sti pese de faptul c& purta pant case ali orl Laucexon tgerunche iow sor cu cor canal i ole dela baz aflorimenclt, Pent chal sede intern Ju pene geologi, Antoni adusese fn acest loc, unde obignuia si caute fosile cu Adam ps See en ea tle de fot, pues 84] amie tn ie: Des ecu se dja 0 stamina de cind sos sh petrecuserd aproape fiecare ora din 2i impreunt, tor nu se put itura de el ae SAMAvem noroc,zse el triumfitor, ardtindud ce de Ee drat! spuse Antonia, luindud fost din pak au Hasna in react pe mini se nfor de plicere Bucata de clear ee sedimentate tn plan oxcontal gi pista impresiunea perfecti.a unei ferigi. Urma lasa- ti de planta era Intunccae8 la euloare gi contrasta cu roca. A gisit fi Adam odata ceva asemanator, dar era Caruseiul tober fe) tun fragment mai mic si destul de erodat, in nici un caz nu era intro stare ata de bund. Tandta femele se mai gindi putin, apoi adauga: Cea mai grozava fosila descoperiti de mine a fost o bucata de schelet. Cred ca era un git de peste. = Pestii nu au git, declare solemn. Antonia nu se putu abtine, asa ci ii replica pe cel mai serios ton din lume: Siazanci de ce se vand cravate pentru pesti? Simon o privi fari st ingeleagi nimic. ~larti-mi, am spus o chestie absurd, incerca ea so teagi, Nu prea am simul umorului. Lordul Launceston ti surase cu unul dintre acele 24m- bete care frangeau inimi. = Cred ca problema ¢ mai degraba legati de simyul meu al umorului. Cénd incep si gindesc in ferment stlingfici despre o chestiune care ma intereseaza devin cel mai plicticos om, spuse el, apoi incepu si studie- 2¢ fosila. Am gisit un specimen atit de deosebit, inci {mi intrece cu mule cunostingele si nud pot evalua, Se uits contemplativ spre afloriment si spre fragmentele de roci, marturisind: Locul ista este raiul pe pimant Pentru orice geolog. Aga cum si Simon era raiul pe pimant pentru orice fat8, se gindi Antonia, sorbindul din ochi = profil bine concurat, suvite rialee de par brunet pe gat. Antonia se Pomeni ci zimbeste fii nici un alt mow. Era constienta cA ii sucise mintile, dar nui paisa absolut deloc. Avea douazeci si sase de ani si toomal s Indragostise pentrt prima ard. Cat fusese copila {si imaginase vag ci intro bund zi avea si se mavite cu Adam, dar se pare ci diduse dovada de prea pu. ‘ind imaginarie. Ulterior, i se mai intimplase si aiba cor felul de Pasiuni trecitoare pentru diversi, ca orice einara, dar iciodati nu simpise ca obiectil pasiunil ei avea ski dlevint partener pe viapi. Avusese tot timpul convinge: rea secreti ci trebuia si existt un barbat special pentru