Curente culturale și literare

1. Umanismul

- Este un curent cultural manifestat la noi (în Țările Române) în secolele XVI-XVIII prin
operele cronicarilor (Grigore Ureche, Miron Costin, Ion Neculce – moldoveni; stolnicul
Constantin Cantacuzino și Dimitrie Cantemir – munteni)
- Cronicarii au scris cronici/letopisețe
Trăsături ale operelor umaniste:
- Preocuparea pentru etnogeneza românească = demonstrează că poporul român și limba
română sunt de origine latină
- Demonstrează unitatea românilor din toate provinciile românești
- Demonstrează continuitatea poporului român pe acest teritoriu
- Se oferă modele (exemple) de personalități (Ștefan cel Mare)
- Lupta antiotomană

2. Iluminismul
-curent cultural manifestat la noi la începutul secolului XIX, în special prin activitatea Școlii
Ardelene.
Trăsături:
- Emanciparea poporului (luminarea minții oamenilor prin cultură) – înființarea de școli
- Demonstrarea originii latine a poporului și a limbii române
- Caracterul anticlerical
- Caracterul antidespotic (tiraniei exercitate de monarhul absolut)

3. Romantismul

- Este un curent literar manifestat la noi în perioada pașoptistă (aproximativ 1830-1860)

- programul romantismului a fost trasat de revista,, Dacia literară” (1840)

Trăsături ale operelor romantice:

- Teme noi: natura, istoria națională și folclorul
- Motive: condiția nefericită a geniului (poate fi și temă), cosmogonia, trecerea ireversibilă a
timpului, noaptea, lacul, luna, stelele, ruinele, visul, codrul, fantoma, singurătatea

1
- Prezența antitezei (trecut-prezent, înger-demon, între două personaje sau același personaj)
- Personaje excepționale care acționează în împrejurări excepționale
- Amestecul genurilor și speciilor literare (meditația, elegia)
- Exprimarea unor sentimente puternice, în special cel elegiac (tristețe profundă)
- Evadarea din realitate în vis

4. Realismul (fără liric)

- Este un curent literar manifestat în a II-a jumătate a secoolului al XIX-lea

- Creangă, Caragiale, Slavici, Rebreanu, Camil Petrescu, G. Călinescu, Marin Preda
Trăsături specifice:
- Se prezintă fapte veridice/verosimile, înlănțuite logic și cronologic
- Personajele sunt tipice (tipul țăranului, intelectualului, avarului, parvenitului, demagogul,
copilul, tânărul în formare)
- Acțiunea este plasată într-un spațiu real și într-un timp determinat
- Teme și motive specifice: universul citadin, motivul banului

5. Simbolismul (poezie)

- Curent literar manifestat la începutul secolului XX

Trăsături:
- Teme: tema prin care se prezintă universul citadin, în special orașul mic, târg de provincie
- Motive: cromatic, florile, instrumentele muzicale, ploaia, izolarea (singurătatea),
imposibilitatea evadării, dorința de evadare spre spatii exotice, pietrele prețioase
- Exprimarea unei stări sufletești neclare: plictis, necroză, obsesie, angoasă, spleen
- Muzicalitatea versurilor (refren, aliterații și laitmotiv)

6. Modernismul

- Viziunea subiectivă asupra lumii (lirismul subiectiv)

- Curent manifestat în perioada interbelică inițiat de Eugen Lovinescu la cenaclul,, Sburătorul”
(1919)
- Ambiguitatea limbajului poetic realizat prin mulțimea metaforelor
- La nivelul prozodiei, versurile nu mai sunt grupate în strofe egale, absența rimei și folosirea
ingambamentului (se scriu cu literă mare numai versurile care încep cu o frază, iar restul
versurilor se scriu cu literă mare)
- Teme specifice: arta poetică, condiția umană, cunoașterea, raportul om-divinitate, filosofică
Specifica modernistă:

2
- Tudor Arghezi – prezența esteticii urâtului
- Lucian Blaga – folosirea în poezie a conceptelor din sistemul filosofic propriu (cunoașterea
luciferică și paradisiacă)
- Ion Barbu – folosirea unor concepte din matematică și astronomie care redau ambiguitate
maximă și

7. Tradiționalismul

- Curent literar manifestat în perioada interbelică promovat de revista,, Gândirea” (1921)

Trăsături:
- Prezența temelor și motivelor religioase
- Înfățișarea universului rural
- Valorificarea tradițiilor, obiceiurilor, datini, mituri autohtone
- Pozodia clasică