Lucian Blaga

- este unul dintre scriitorii care reprezinta directia modernista manifestata in perioada
interbelica pentru ca lirica lui ofera o viziune subiectiva asupra lumii si sunt exprimate
idei din sistemul sau filosofic . Blaga este un poet dublat de un filosof . El a creat un
sistem filosofic si, in filosofia propriu-zisa arata ca existenta este profund
misterioasa.

- Prin stiinta, arta, religie si filosofie omul încearcă să dezlege misterele, dar i se opune
Marele Anonim (metafora prin care Blaga denumește divinitatea) care instituie o
cenzură transcendentă care actionează ca o barieră .

- În aceste condiții, cunoașterea este de doua feluri : o cunoaștere paradisiaca, de tip

științific, prin care misterul este redus parțial prin intelectul rațional (logic) si
cunoaștere luciferică, de tip poetic prin care misterul este amplificat prin intelectul
ecstatic .

- Aceste idei din sistemul filosofic au fost anticipate in poezia („Eu nu strivesc corola
de minuni a lumii” care deschide volumul de debut din 1919” Poemele luminii”.
Poezia” Eu nu strivesc corola de minuni a lumii”

- este o artă poetică modernă pentru că se regăsește concepția lui Blaga despre
poezie si despre rolul poetului, însă accentul este deplasat de la principiile
creației la relația dintre poet și lume, dintre poet și creație

Tema poeziei
- este cunoașterea care, în plan poetic este posibilă numai prin iubire Discursul liric
este de tip confesiv, lirismul este subiectiv căci apar mărci ale eului liric, verbe,
pronume si adjective la persoana I :”eu nu strivesc”, ”lumina mea”
Titlul

- este o metaforă revelatorie, care sugereaza pledoaria poetului pentru cunoașterea

luciferică. Metafora „ corola de minuni” denumește universul imaginat ca o floare
imensă si având toate însușirile acesteia : frumusețe, gingașie, fragilitate,
efemeritate si mister.

- Titlul devine element de recurență, căci se reia in primul vers . Pronumele personal”eu”
așezat la început si repetat in text accentueaza caracterul confesiv al discursului, dar
constituie și un element specific expresionismului exarcerbarea eului.

Discursul liric
- este structurat pe relația de opoziție între ”eu, lumina mea” si
„altii, lumina altora” antiteza fiind marcata și prin conjucția adresativa ”dar” aflată in cel mai
scurt vers al poeziei :”dar eu”
Prima secvență a poeziei

- exprimă atitudinea poetului in fata misterelor si refuzul de a distruge frumusețea

existentei prin cunoaștere rationala .
 - „Eu nu strivesc corola de minuni a lumii / si nu ucid /cu mintea tainele ce le intalnesc in
calea mea” .

- Elementele componente ale universului sunt redate printr-o enumerație care

sugerează gradat profunzimea tainelor .”in flori, in ochi, pe buze ori morminte” .
Simbolul ”florilor” reprezintă universul vegetal, ”ochii” simbolizează taina cunoașterii,
”buzele” exprimă taina iubirii si pe cea a vorbirii, iar ”mormintele” reprezintă marea
taină a morții văzută ca o componenta a existenței.

- Cele doua metafore in jurul cărora se concentrează discursul liric sunt ”lumina mea „,
care denumește cunoașterea luciferica, de tip poetic, si ”lumina altora” care
denumește cunoașterea paradisiaca, de tip științific. Celor doua metafore li se
asociază serii de verbe care exprimă efectele lor. Cunoasterea luciferica este
asociată cu ”nu strivesc”, ”nu ucid”, ”nu sugrum”, ”imbogatesc”, ”sporesc”, ”iubesc”.
Verbe care sugerează protejarea si amplificarea tainelor universului.

- Metafora”lumina altora” este asociată cu verbe care arată distrugerea frumuseții

existenței :”striveste”„ucide”,”sugruma”,”micsoreaza”,”nu imbogateste”,”nu
iubeste”.”Lumina altora/ Sugruma vraja nepatrunsului ascuns /in adancimi de
intuneric”, Universul misterios care trebuie protejat pentru a i se păstra frumusețea
si echilibrul este denumit prin metafore revelatorii :”taina”,”napatrunsul acuns”,”in
adancimi de intuneric”,”intunecata zare”,”ne-ntelesuri si mai mari”,”mister”.

A doua secvență a poeziei

- cuprinde o comparatie ampla intre lumina lumii si cunoastrea luciferica. Asa cum lumina
lunii permite sa se distinga numai conturul obiectelor, la fel si cunoastrea luciferica,
patrunde adanc in tainele universului oferind multiple posibilitati de revelare a
tainelor, epitetele in inversiune:”largi fiori de sfant mister” sugereaza sacralitatea
misterului dar si extazul poetului in fata revelarii tainelor.
- Elementele imaginarului poetic sunt motive literare specifice liricii lui Blaga :
taina,noapte, mister,lumina,fior.

Ultima secvență a poeziei

- are rol de concluzie si exprimă ideea ca protejarea si cunoasterea tainelor

existentei este posibila numai prin iubire :”caci eu iubesc/si flori,si ochi, si buze si
morminte”.

Un alt element de modernitate

- il reprezintă textul monobloc versurile nu sunt organizate in strofe,nu au rimă,
măsură metrică este inegală si se foloseste ingambamentul .
In concluzie,

- „Eu nu strivesc corola de minuni a lumii” este o arta poetica moderna prin viziunea
subiectiva a lumii, prin exprimarea conceptiei lui Blaga conform careia prin
cunoasterea luciferica misterul existentei este potențat,dar și prin prozodia modernă.

- Se afirmă ideea specifică filosofiei lui Blaga si anume că prin mijloacele sale specifice,
miturile si simbolurile, poezia pătrunde mai adânc in tainele universului decât stiinta.