Nume, Prenume : Nigurița Ana

Grupa: Biologie modernă I (MBm-I)

Data: 18.09.2021
Seminarul 1

Tema: Genele și comportanentul

1.3.1 Influența genelor asupra comportamentului albinei melifere
Nu putem vorbi despre comportamentul animalelor dacă nu cunoaștem ce
este Etologia. Deci analizăm cum se comportă animalele în diferite condiții ale
mediului ambiant, care este esența acestora, cum evoluează și ce modificări suportă
pentru a deveni mai rezistente, mai desăvârșite (caractere transmise prin ereditate).
Pe baza albinelor melifere a fost demonstrat cum două gene pot determina
comportamentul diferit la acestea. Într-o familie de albine unele numite ,,albine
igienice” fac curat în stup eliminând larvele bolnave (ttss), iar altă categorie de
albine nu manifestă acest comportament, deci se manifestă caractere diferite în
aceeași familie . Rothenbuhler făcând încrucișarea ,,albinelor neigienice,, cu
cele ,,igienice,, a obținut în prima generație toți indivizii ,,neigienici,, , apoi
încrucișândui pe aceștea la rândul său a obținut în prima generație patru genotipuri
diferite. Deci analizând Fig. 1 observăm incrucușarea ,,albinele neigienice,, cu
caracter heterozigot după ambele caractere cu ,,albinele igienice,, homozigote după
ambele caractere. Se formează gameții și ca rezultat obținem în prima generație
100% ,,albine neigienice,,. Continuând încrucișarea albinelor obținute în primul
caz cu ,,albine igienice,, a obținut în generația a doua patru genotipuri diferite:
a)25% albine neigienice (TtSs)
b)25% albine igienice (ttss)
c)25% albine care au gena dominantă ce determină tăierea căpăcelului și
deschiderea celulei și cea care determină scoaterea larvei bolnave din celulă și
eliminarea ei din stup recesivă (Ttss)
d)25% albine care au gena dominantă ce determină scoaterea larvei bolnave
din celulă și eliminarea ei din stup iar gena care determină tăierea căpăcelului și
deschiderea celulei recesivă (ttSs)
Aceste gene au determinat schimbarea gustului la albine, determinândule să
consume ceara infectată, care se deosebește după culoare, miros și gust.
Recapitulare
1. Etologia este știința ce se ocupă cu studiul comportamentului animal și
uman. Este știința care răspunde la întrebările ,,Cum?,, și ,,De ce?,, , adică
analizăm cum se comport animalele în diferite condiții de mediu și care este esența
biologică. De asemenea un etolog trebuie să explice de ce exemplu unele animale
sunt solitare pe când altele trăiesc în grupuri (exemplu leii), de ce unele animale
pentru a atrage partenerul demonstrează puterea sau frumusețea sa (exemplu
Cerbul demonstrează puterea, păunul demonstrează frumusețea).
Toate explicațiile se impart în:
a) Explicații cauzale care determină modul prin care se realizează comportamentul
animal
b) Explicații funcționale care răspund la întrebarea ,,De ce?,, adică ce importanță,
ce însemnătate biologică are.

2. Toate comportamentele adică esența biologică se explică până la urmă

prin necesitățile vitale ale animalelor, necesitatea pentru hrană, adăpost, dezvoltare
și reproducere. Această necesitate determină selecția naturală analizată de către
Charles Darwin în ,,Originea Speciilor,,. Selecția naturală este mecanismul
fundamental al evoluției ființelor vii care constă în șanse inegale ale indivizilor la
reproducere cu succes și propagarea genelor sale, în dependență de însușirile
organismului, dictate de acele gene, catre îl fac pe acesta mai mult sau mai puțin
adaptat la mediul său.
3. Din aliniatul trei am înțeles că comportamentul animalelor este analizat
din două componente, genele și mediul ambiant. Acestea interacționează și se
completează reciproc. Ca exemplu analizăm populațiile de silviide parțial-
migratoare s-a dovedit că cel puțin un factor ce determină capacitatea de a migra
sau nu, este de natură ereditară. Un individ poate migra în primii ani apoi să
demonstreze calități de individ sedentar, schimbându-și comportamentul din
oarecare motiv(exemplu sunt păsările amplasate în regiunile meridionale ale
Europei cu ierni moderate care îi determină să ierneze pe loc). Toate acestea
demonstrează că natura lor este duală, adică pe de o parte sunt controlate de gene
speciale, iar pe de altă parte de mediul ambiant.
4. În urma analizei fragmentului de text și punctul 4 din recapitulare am
înțeles că selecția naturală nu acționează pentru a obține benificii la nivelul
grupului sau al speciei de animale dar pentru a transmite fiecare individ un număr
maxim de gene proprii. Adică fiecare individ este responsabil de răspândirea
genelor sale într-o populație. Exemplu avem la brotăcel. Masculii sunt mai
numeroși ca femelele și respectiv trebuie să lupte pentru a intra în posesia unei
femele, mulți dintre ei neavând posibilitatea de a se acupla. Masculii produc un
sunet puternic pentru a atrage femelele, dar sunt masculi-sateliți care profită de
teritoriul străin și încearcă să sustragă femela pentru a se acupla. În așa fel
brotăcelul încearcă să-și transmită genele proprii prin șiretlic. În concluzie pot
spune că indiferent de capacitatea animalelor de a-și găsi hrană, adăpost, de a se
proteja de dușmani toate acestea au valoare doar dacă acestea își pot transmite
genele sale, adică pot lăsa urmași.