Despărțirea în silabe Reguli fonetice 1. O consoană între 2 vocale sau între vocală și diftong, triftong, trece la silaba următoare. EX. ca-să, a-pă, ve-neau Obs. Ch, gh notând o singură consoană, trece la silaba următoare: u-re- che; ve-ghe, ve-ghea Litera x desi notează două consoane, este considerată o unitate: e-xa- men, ta-xi, pi-xuri, e-xem-plar. 2. Două consoane alăturate, așezate între 2 vocale sau între o vocală și un diftong, triftong, se despart: car-te, ban-că, con-curs, ar-dea Excepție: Dacă a doua consoană este L sau R, ambele consoane trec în silaba următoare: co-dru, ca-blu, ta-blă, a-cră. Când prima consoană este L sau R, consoanele se despart: al-bă, gâr-lă, soar-tă, scoar-ță sau când grupul este format din consoane: JL, ML, SL, ZL se despart: mij-loc, om-le-tă, vâs-lă, puș-la-ma, Tuz-la. 3. Trei sau mai multe consoane așezate între 2 vocale se despart după prima consoană:as-pru, fe-reas-tră, în-gri-jit, cin-stit, dis-pre-țu-i-tor. Excepție: În grupurile LPT, MPT, NCT, NCȘ, NDV, RCT, RTF, STM despărțirea se face între a doua și a treia consoană: sculp-tor, somp-tu- os, punc-taj, sfinc-șii, con-junc-ți-e, sand-vici, arc-tic, jert-fă, ast-ma-tic.
Reguli morfologice -se folosesc când la capătul rândului coincide nu cu
silabația, ci cu limita dintre componentele cuvântului derivat sau compus. Derivatele cu prefixe și cuvintele compuse se despart ținând cont de structura cuvântului: in-e-gal, bin-o-clu, an-al-fa-bet, abs-tra-ge, unt- de-lemn, de-spre, no-tă, dez-e-chi-li-bru, an-te-braț, post-be-lic, i-re- al,ne-se-ri-oa, drept-unghi
ți-e, pa-șop-tist, dis-tinc-ți-e, ghei-șă, ia-nu -a -ri-e, ja-guar, pio-ne-ză, tro-tuar, ba-ca-la-u-re-at, o-biect, di-a-con, in-apt, gâ-tlej,i-gi-e-nă, co- niac, u-crai-nean, fias-co, dia-vol, psi-hi-a-tri-e, folc-lor, mais-tru, trun- chi-a, ma-iou, ab-stract,ca-nion,mon-o-clu, ge-o-gra-fi-e. ACCENTUL-se pune întotdeauna pe vocala din silaba accentuată. EX. COMPANIE (unitate militară)- companie (tovărășie). Se accentuează corect: adulter, caracter, dușman, încotro, simbol, adio, prevedere, acvilă, diavoliță, colibri, editor, radar, cumul, invers, butelie, mafie, blestem, cobai, fenomen, matur, revizor, antrax, Dobrogea, redactor, cerere, tombolă, gărgăriță, bolnav, colos, ostrov, scrutin, trufaș, avarie, factor, rucsac, furie, veveriță. Cafegiu-cafegiii Particularități ortografice: -după literele ș și j, în rădăcină de scrie: șa, șale, dojană, așază, deșală, șade, jar; -după ș și j la sfârșitul rădăcinii se scrie ea: greșeală, căptușeală, clujean, plaja, ușa. -înainte de b,d, g, l, m, n, v se scrie z: bezmetic, beznă, izbi, izgoni, dezlega, deznoda, răzgândi... -pluralul substantivelor și adjectivelor masculine terminate în x se formează în cș: fix-ficși, ortodox-ortodocși etc. - se scriu cu ee : alee, creez, idee, agreez.. -se scrie cu cz numai cuvântul eczemă - se scriu cu cs : cocs, micsandră, rucsac - se scriu cu s: escortă, escadrilă, escroc, estradă; - se scriu corect: ferăstrău, împelițat, sticksuri, sangvin, ultimele(nu ultimile); - se scriu cu uu : ambiguu, asiduu, perpetuu, reziduu; -se scriu cu mai mulți i: copil-copii-copiii, geamgiu-geamgii-geamgiii, fiu-fii-fiii, cafegiu-cafegii-cafegiii. -imperativul negativ al verbului a fi se scrie cu un singur i : Nu fi trist!, imperativul afirmativ se scrie cu 2 i: Fii serios! - se scriu cu 2 i verbele a fi, a veni, a citi, a ști, a ține, a vorbi, a scrie, a întârzia , la următoarele moduri și timpuri: -indicativ, prezent, pers a 2a sg: vii, scrii, întârzii; -indicativ, perfect simplu, pers. 1 sg: venii, citii, vorbii; -conjunctiv, prezent, pers. a 2 a sg: să fii, să vii, să scrii, să știi, să întârzii -gerunziu: fiind, scriind, știind, întârziind.