Tema 5.

Sistemul urinar
Lucrul individual

1.Reprezintă schematic sistemul exscretor

2. Numeşte rolurile multiple ale rinichilor în homeostazie.

______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________

2. Rata de excreţie în urină a diferitor substanţe depind de 3 procese renale:

1._____________
2._____________
3._____________

3.RFG -valoarea este egală cu ____ml/min sau ________l/zi.

4. Desenează rezumatul forţelor, ce determină presiunea netă de filtrare la nivelul renal:

5.Determină presiunea netă de filtrare în cazul în care apare stenoza (îngustarea) a.renalis şi
presiunea hidrostatică din capilare scade pîna la ______ mm Hg:
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
6. Determină presiunea netă de filtrare în cazul în care apare obstrucţia căilor renale cu cresterea
ulterioară a presiunii din capsula Bowman:
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________

7. La nivelul tubulilor renali proximali sodiul este absorbit prin

transportul_____________________, apa fiind absorbită prin_________ în cantitatea de
_____________ din volumul total RFG.
Desenează mecanismul absorbtiei asociate a apei cu Na+ la nivelul tubulilor proximali:

8. La nivelul tubulilor renali proximali glucoza şi aminoacizii sunt absorbite prin

mecanismul___________________________ în cantitatea de___________% din filtratul
glomerular.
Desenează mecanismul absorbţiei asociate a apei cu glucoză şi aminoacizi la nivelul tubulilor
proximali:

9. Explică mecanismul contracurentului la nivelul ansei

Henle:________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
_________________
10.Desenează mecanismul contracurentului la nivelul ansei Henle:
11. Indică valorile densităţii urinei în condiţii fiziologice:___________
Indică importanţa clinică:
_____________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
________________
Densitatea urinei depinde de _________________________ şi poate fi afectată de
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
_.
Modificări de densitate ale urinei:
a. Hipostenurie
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
b. Izostenurie
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
c. Hiperstenurie
___________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
Lucrare de laborator

Lucrarea N 1. Determinarea densităţii urinei.

Materiale necesare: urodensimetru, cilindru de sticlă,

urină.Enumeră etapele pentru determinarea densităţii urinei
(Fig.V.1).
1._____________________________________
______________________________________
2._____________________________________
______________________________________
3._____________________________________
______________________________________

Fig.V.1 Determinarea densităţii urinei cu urodensimetrul (B)

A: 1 – densitometru; 2 – cilindru de sticlă; B- determinarea
densităţii specifice.
În cazurile, când măsurările se fac la altă temperatură decât 150C, este necesar de făcut corecţie.
Când temperatura este mai mică ca 150C, din valoarea primită se scade cifra, care corespunde
temperaturii date, iar când temperatura este mai mare, atunci la valoarea primită se adaugă cifra,
care corespunde temperaturii date, conform tabelului lui Bouchardat. Dacă în urină se află glucoză,
atunci pentru corecţie se folosesc datele din coloana a treia a tabelului (vezi tab.5.1).

1. Notează rezultatul obţinut şi compară-l cu valoarea normală.

___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________

2.Concluzii:____________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
Tab. 5.1 Bouchardat
pentru facerea corecţiilor în dependenţă de temperatură şi prezenţa glucozei în urină.
Temperatura, C0 Urina fără zahăr Urina cu zahăr
1 -0,9 -1,3
2 -0,9 -1,3
3 -0,9 -1,3
4 -0,9 -1,3
5 -0,9 -1,3
6 -0,8 -1,2
7 -0,8 -1,1
8 -0,7 -1,0
9 -0,6 -0,9
10 -0,5 -0,8
 11 -0,4 -0,7
12 -0,3 -0,6
13 -0,2 -0,4
14 -0,1 -0,2
16 +0,1 +0,2
17 +0,2 +0,4
18 +0,3 +0,6
19 +0,5 +0,8
20 +0,9 +1,0
21 +0,9 +1,2
22 +1,1 +1,4
23 +1,3 +1,6
24 +1,5 +1,9
25 +1,7 +2,2
26 +2,0 +2,5
27 +2,3 +2,8
28 +2,5 +3,1
29 +2,7 +3,4
30 +3,0 +3,7

PHYSIOEX 9.0 Renal System Physiology (CAPITOLUL 9)

Activitatea 1
Efectul razei arteriolei asupra ratei filtrării glomerulare
Notează rezultatele şi completează tabelul.
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
Tab.5.3 Efectul razei arteriolei asupra ratei filtrării
glomerulare

FIŞĂ DE LUCRU ÎN LABORATOR

1.Care sunt componentele corpusculului renal?
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
2.Începând de la corpusculul renal, enumeră componentele tubului renal în ordinea implicării lor
în procesul de filtrare.
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
3.Descrie efectul de scădere a razei arteriolei aferente asupra presiunii capilare glomerulare şi a
ratei de filtrare.
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
4.Descrie efectul de creştere a razei arteriolei aferente asupra presiunii capilare glomerulare şi a
ratei de filtrare.
 Raza arteriolei aferente Raza arteriolei eferente Presiunea capilară Rata filtrării glomerulare
(mm) (mm) glomerulară (mm Hg) (ml/min)

______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
Activitatea 2
Efectul presiunii asupra filtrării glomerulare.
Notează rezultatele şi completează tabelul.
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
Tab.5.4 Efectul presiunii asupra filtrării glomerulare.

Presiunea Valva (inchisă/ Presiunea capilară Rata filtrării

glomerulare Volumul urinei (ml)
sanguină (mm Hg) deschisă) glomerulară (mm Hg) (ml/min)

FIŞĂ DE LUCRU ÎN LABORATOR

1. Odată cu creşterea presiunii sanguine, ce se întîmplă cu presiunea în capilarele glomerulare şi
cu rata filtrării glomerulare?
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
2. Compară volumul de urină din datele de bază cu volumul de urină în timpul creşterii presiunii
arteriale. Cum s-a modificat volumul urinei?
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
3. La o creştere a presiunii sanguine, care sunt beneficiile pentru organism ale modificării
volumului de urină?
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________

Activitatea 3
Răspunsul renal la modificarea presiunii sanguine.
Notează rezultatele şi completează tabelul.
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
Răspunsul renal la modificarea presiunii sanguine.
Raza arteriolei aferente Raza arteriolei Presiunea sanguină Presiunea capilară Rata filtrării
(mm) eferente (mm)) (mm Hg) glomerulară (mm Hg) glomerulare (ml/min

FIŞĂ DE LUCRU ÎN LABORATOR

1. Numeşte câteva din mecanismele studiate, care pot schimba rata filtrării glomerulare. Cum
acţionează fiecare mecanism, în parte, asupra filtrării glomerulare?
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
2. Descrie şi explică, ce se întâmplă cu presiunea capilară glomerulară şi rata filtrării glomerulare,
când razele ambelor arteriole sunt modificate în condiţii de presiune sanguină joasă.
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
3. Cum poţi ajusta razele arteriolelor aferentă şi eferentă pentru a compensa efectul presiunii
sanguine scăzute asupra ratei filtrării glomerulare?
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
4.Ajustarea razei arteriolei a fost mai efectivă la compensarea efectului presiunii sanguine scăzute
asupra ratei filtrării glomerulare? Argumentează răspunsul.
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
2. Cum reuseşte nefronul să menţină o rată de filtrare glomerulară constantă, dacă presiunea
sanguină permanent se modifică?
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
Activitatea 4
Gradientul soluţilor şi impactul lor asupra concentraţiei urinei.
Notează rezultatele şi completează tabelul.
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________

Gradientul soluţilor şi impactul lor asupra concentraţiei urinei.

Volumul urinei Concentraţia urinei (mOsm) Gradientul de concentraţie

(ml) (mOsm)

FIŞĂ DE LUCRU ÎN LABORATOR

1. Ce se întâmplă cu concentraţia urinei dacă concentraţia soluţiei din spaţiul interstiţial creşte?
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
2. Ce se întimpla cu volumul urinei daca concentraţia soluţiei din spaţiul interstiţial creşte?
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
3. Cum crezi, ce se va întâmpla în lipsa ADH-lui cu ductul colector?
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
4. Cea mai mare parte a filtratului se reabsoarbe sau se excretă din organism? Explică.
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
4. Cum poate reabsorbţia soluţiilor influenţa reabsorbţia apei? Explică.
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
Activitatea 5
Reabsorbtia glucozei cu ajutorul proteinelor carrier.
Notează rezultatele şi completează tabelul.
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
Reabsorbtia glucozei cu ajutorul proteinelor carrier.

Concentratia glucozei (m/W) Transportatorii de glucoza

(proteinele carrier)
Capsula Bowman Tubul contort distal Vezica urinară

FIŞĂ DE LUCRU ÎN LABORATOR

1. Ce se întâmplă cu concentraţia glucozei în vezica urinară daca numărul carrierilor de glucoză
creşte?
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
2. Ce tipuri de transport sunt folosite în reabsorbţia glucozei şi unde ele decurg?
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
3. De ce concentraţia glucozei în vezica urinară a fost zero în experimente ?
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
4. Pancreasul unei persoane cu diabet de tip 1 nu poate produce insulina, persoana cu diabet de
tip 2 este nereceptivă la insulina produsă de pancreas. În ambele cazuri, de ce te-ai aştepta să
gaseşti glucoza în urina acestor persoane?
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________

Activitatea 6
Efectul hormonilor asupra formării urinei.
Notează rezultatele şi completează tabelul.
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
Tab.5.8 Efectul hormonilor asupra formării urinei.
Concentraţia Volumul urinei (ml) Concentraţia
potasiului (m/W) urinei (mOsm) Aldosteronul ADH

FIŞĂ DE LUCRU ÎN LABORATOR

1. Cum poate aldosteronul afecta volumul urinei finale? Poate reabsorbţia soluţiilor influenţa
reabsorbţia apei în nefron? Explică.
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
2. Cum poate ADH-l afecta volumul urinei finale?
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
3. Care este factorul determinant în eliberarea aldosteronului din cortexul suprarenalelor?
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
4. Cum poate concomitent aldosteronul şi ADH-l afecta volumul?
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
5. Care este factorul determinant în eliberarea ADH-lui din hipofiza posterioară? ADH-ul
favorizează formarea sau diluţia urinei concentrate? Explică de ce?
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
6. Daca ADH-ul nu este disponibil, poate în continuare varia concentraţia urinei? Argumentează
raspunsul.
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________

Semnătura profesorului ____________________________