Nate - Arntzen - Understanding and Tackling The Migration - en

Recomandare de hârtie de politică
În•elegerea •i abordarea provocării migra•iei:

Maparea Op•iuni pentru o abordare rezilientă
Universitatea Lucian Blaga din Sibiu

Global Centrul de Studii
Descrierea CIP a Bibliotecii Na•ionale a României
În•elegerea •i abordarea migra•iei Challenge: Mapping Op•iuni pentru o Elastic Recomandare abordare :: Politica de hârtie / ed .:
Silviu Nate, Annett Arntzen. - Bucure•ti: RAO Distribu•ie, 2017 ISBN 978-606-8516-73-8
I. Nate, Silviu (ed.)
II. Arntzens, Annett (ed.)
311/314
Editura RAO Str Distribu•ie. Bârgăului nr. 9-11,
sect.1, Bucure•ti, România
www.raobooks.com
Silviu Nate, Annett Arntzen
În•elegerea •i abordarea provocării migra•iei: Op•iuni de cartografiere

pentru o abordare Elastic: Politica Recomandare Hârtie
Toate drepturile rezervate
© RAO Distributie, 2017 Toate
drepturile rezervate
2017 ISBN
978-606-8516-73-8
Finan•at în cadrul Spa•iului Economic European

Mecanismul financiar (2009-2014)
„Sustinut de un grant din Islanda, Liechtenstein •i Norvegia“

editori:
Recomandare de hârtie de politică
Înțelegerea și abordarea provocării migrației:

Maparea Opțiuni pentru o abordare rezilientă
Universitatea Lucian Blaga din Sibiu

Global Centrul de Studii
Înțelegerea și abordarea migrației Challenge:
Mapping Opțiuni pentru o rezilientă
Abordare
Finan•at în cadrul
Mecanismul financiar al Spa•iului Economic European (2009-2014) „, sus•inut de
un grant din Islanda, Liechtenstein •i Norvegia“
Parteneri de proiect
Universitatea Lucian Blaga din Sibiu (ULBS) Colegiul
Universitar din Norvegia de Sud-Est (UCSN)
Coordonatorii
Silviu NATE
Annett Arntzens
Metodologie
36 exper•i din diferite •ări •i domenii diferite au fost ruga•i să răspundă la un chestionar de
12 elemente. Disponibilitatea feedback-ul lor a devenit relevante pentru organizarea atelierului
de discu•ii •i dezbateri pentru elaborarea unui raport de analiză privind migra•ia, transpusă în
hârtie următoarele recomandări de politică la nivelul ambelor •ări partenere (România •i
Norvegia) •i la nivelul Uniunii Europene . Atelierul de lucru sa concentrat, de asemenea, la
proiectarea unui curs universitar, în general, intitulat: „Provocări de migra•ie •i abordări
posibile“. Participan•ii au îmbră•i•at misiunea de a crea o platformă autentică de a împărtă•i
cuno•tin•e, de a genera o mai bună în•elegere viziune •i îmbunătă•ită în abordarea provocărilor
migra•iei.
Sibiu, ianuarie 2017

6 - Silviu Nate, Annett Arntzen
Lista participanților în ordine alfabetică:
Prof. dr, Universitatea Na•ională de •tiin•e Politice •i Administrative,

POP Adrian
Bucure•ti
Adriean PÂRLOG Fost •ef adjunct de Informa•ii Militare Române
•eful Serviciului de analiză a riscurilor din cadrul Inspectoratului General al Poli•iei de

Anca Cios
Frontieră, Ministerul de Interne, România
Ph.Dc „Mihai Viteazul“, Academia Na•ională de Informa•ii, Bucure•ti

Andreea STOIAN
Annett Arntzens Prof. dr, sef de departament de afaceri, istorie •i socială

•tiin•ă, University College din Norvegia de Sud-Est
Conf. Prof. dr, vice-decan la Facultatea de •tiin•e Militare, Academia For•elor

Aurelian RA•IU
Terestre „Nicolae Bălcescu“, Sibiu
Ph.D., expert na•ional de securitate alimentară, Coordonator Na•ional pentru UNFAO

Bogdan Bazga
& OECD / CoAg -TAD, Bucure•ti
Prof. dr, decan al Facultă•ii de Informa•ii, „Mihai Viteazul“,

Cristian BARNA
Academia Na•ională de Informa•ii, Bucure•ti
Cristiana Student la Studii de Securitate, Universitatea Lucian Blaga din Sibiu
MĂRGINEAN
Dafin MURE•ANU Prof. dr, Pre•edinte al Societă•ii Române de Neurologie,

Cluj-Napoca
Universitatea Na•ională de Apărare „Carol I“ •i consilier Pre•edin•ia

Dan DINU
română
Prof. dr, Consiliul Mondial al Bisericilor; Universitatea din Pretoria, Africa de Sud
Daniel BUDA
Conf. Prof. dr, Facultatea de Sociologie •i Asisten•ă Socială, Universitatea din

darie CRISTEA
Bucure•ti
Ella Magdalena Conf. Prof. dr, decan al Facultă•ii de Studii de Informa•ii, „Mihai Viteazul“,
CIUPERCĂ Academia Na•ională de Informa•ii, Bucure•ti
Conf. Prof. dr, Director de Cercetare, Centrul de urgen•ă •i integrat de
Elsa Kristiansen gestionare a crizelor, University College din Norvegia de Sud-Est
PhD.c., Pre•edintele Orientul Mijlociu Politice •i Institutul Economică,

Flavius CABA
Bucure•ti
În•elegerea •i abordarea provocării migra•iei - 7
Prof. dr, Rector al Academiei „Nicolae Bălcescu“ For•elor Terestre,

Ghi•ă BÂRSAN
Sibiu
Ioan BONDREA Prof. dr, Rector al Universită•ii Lucian Blaga din Sibiu
Prof. dr, sef al Institutului National pentru Studii de Informa•ii, „Mihai

Irena CHIRU Viteazul“, Academia Na•ională de Informa•ii, Bucure•ti
James Whitney Prof. dr, Colegiul Universitar din Norvegia de Sud-Est

GODBOLT
Lasse BERNTZEN Prof. dr, Colegiul Universitar din Norvegia de Sud-Est
Marius •PECHEA Asistent Prof. dr, Universitatea Lucian Blaga din Sibiu, Mihai
Lector, doctor, Universitatea Lucian Blaga din Sibiu, Facultatea de Studii

Tichindelean Economice, Sibiu, România
Ph.Dc, Universitatea de Studii Economice din Bucure•ti, Facultatea de Marketing,

Monica BECA
Bucure•ti, România
Nicolae •TEFĂNU•Ă Oficial al UE la Parlamentul European, Bruxelles
Conf. Prof. dr, rector al „Mihai Viteazul“, Academia Na•ională de

Niculae IANCU
Informa•ii, Bucure•ti
Cercetător (MBA) •i Managing Director al Institutului de Cercetare

Ovidiu SELEJAN
neurologice si de diagnostic, Cluj-Napoca
Scott EASTMAN Ph.D. c., consultant la Judecata Inc, Statele Unite ale Americii
Sebastian Conf interactiva. Prof. dr, consilier de stat, •ef de apărare

Compartimentul, Pre•edin•ia română, Bucure•ti
Prof. dr, fostul •ef al Comunită•ii Na•ionale de Informa•ii,

Sergiu MEDAR
România
Conf. Prof. dr, Director, Global Centrul de Studii, Universitatea Lucian

Silviu NATE
Blaga din Sibiu
expert migra•iei polonez la Est ONG European Outreach, implicate la

Sonia NANDZIK grani•a sârbo-ungară pentru gestionarea refugia•ilor
•erban Filip Cercetător principal, Ph.D., Institutul pentru Studii Politice de Apărare
CIOCULESCU •i Istorie Militară, Bucure•ti
Vasile Simileanu Conf. Prof. dr, redactor-•ef Geopolitica opinie Victor
, Universitatea Prof. dr „Petre Andrei“ din Ia•i

NICOLĂESCU
Student Youssef AL Awwad sirian MA la Universitatea Lucian Blaga din Sibiu

Percepția generală a participanților cu privire la evoluția procesului

de imigrare în Europa
*
* *
Întărirea capacităților europene
patrimoniul european comun ar trebui să fie conservate •i augmentată
Principalii piloni care vor contribui la abordarea provocării migrației:
A. Promovarea valorilor solidarității și a diversității între state și cetățeni
Datorită istoriei sale arătat, Europa a demonstrat o capacitate remarcabilă de a conduce;

Europa a trecut prin două războaie mondiale, •i sa reconstruit. UE •i •ările europene au
experien•ă practică în abordarea normelor culturale publice. Principiile solidarită•ii •i a
diversită•ii ar trebui să fie transmise genera•iilor mai tinere. Toleran•a, con•tientizarea culturală
•i respectarea drepturilor omului sunt factori cheie ale politicii europene soft-power.
b. Engage actorii societății pentru creșterea nivelului de reziliență și eficiente de

înțelegere a refugiaților
Sprijinirea societă•ii civile europene în efortul său de a se angaja în probleme sociale, să
fie pro-activă •i influentului în combaterea instigator la ură, xenofobie •i radicalizare.
Identificarea •i implicarea actorilor interdependente ale societă•ii care sprijină capacită•ile
birocratice ale statelor europene pentru imigran•i de gestionare, bazat pe promovarea
toleran•ei •i în•elegerii mediului democratic european •i a valorilor. ajutor psihologic acordat
pentru refugia•i, în special pentru victimele traficului de persoane, copii •i bărba•i implica•i
anterior în activită•i ilegale.
Elaborarea programelor de gestionare a migra•iei, care să ia în considerare factorii

culturali •i ar permite refugia•ilor să participe la procesul de construire a culturii. Crearea
link-uri pentru asisten•ă umanitară cu •ările expuse la conflicte, care găzduiesc număr
masiv de refugia•i sau care sunt în •ările afectate învecinează; statelor pilon regionale •i
în zonele de tranzit de imigrare (de exemplu: Turcia, Iordania, Liban, Iran, Egipt,
Siria, etc). Acolo unde este posibil, zonele de adrese în care oamenii sunt sub stres •i încearcă să ajuta la
rezolvarea problemei la sursă sau de a ajuta refugia•ii să rămână mai strâns cu •ările lor de origine •i culturi
prin limitarea stimulente pentru a muta •i să ofere stimulente pentru •edere (de exemplu: de siguran•ă, de
via•ă îmbunătă•ind standard, să investească în educa•ie, cerin•e clare legate de muncă •i de familie
reuniuni).
Actorii societal •i •colile ar trebui să fie motiva•i •i sprijinite să dezvolte programe

educa•ionale, care ar facilita (1) extinderea cuno•tin•elor relevante despre Islamul
european, (2) în•elegerea diferen•elor dintre Islam •i islamul radical, (3) reduce
xenofobia general, •i (4) de a evita anxietatea colectivă, prin promovarea valorilor
multiculturalismului europene. Unele dintre bisericile cre•tine ar putea fi de ajutor •i
tolerantă cu musulmanii, dar al•ii Islamul ca o amenin•are •i o plagă, un element care
Europa ar trebui să scape de.
c. Consolidarea capacității administrative locale
O mare provocare pentru autorită•ile locale este de a evita care afectează via•a de zi cu zi a popula•iei
locale, să promoveze cele mai bune programe de dezvoltare practică ca sursă de capacitatea de poli•ie •i de
securitate locale.
Statele europene trebuie să construiască o strategie coerentă privind schimbul de bune practici
între diferi•i actori, atât interna•ionale cât •i la nivel local. Exper•ii de tren; să dezvolte o mai bună
coordonare •i proceduri adecvate pentru gestionarea refugia•ilor.
Crea•i o dezbatere coerentă privind îmbunătă•irea Acordului Dublin •i de a găsi

echilibrul între distribu•ia refugia•ilor între •ările UE •i pia•a for•ei de muncă afectată
apar•inând altor state europene.
Advance programe sociale pentru limbă, integrare culturală o incluziune (de exemplu:
atunci când primi•i mai mult de 10.000 de minori neînso•i•i,
pe care ei nu în•eleg limba, dar ei trebuie să meargă la •coală •i caza•i, sarcina

poate fi considerabil).
d. gazde ale refugiaților și / centre de azil de deplasare
Practicieni în domeniu eviden•iază adesea o slăbiciune europeană majoră pentru

gestionarea valuri de mare masive de refugia•i: facilită•i inadecvate pentru a gestiona
migran•ilor, limitarea politicilor de migra•ie, procesul de relocare lent din Grecia •i Italia. Prin
urmare, este important să se permită reforma politicii de azil actuală în Europa, chiar dacă
ajunge la un consens poate fi un proces dificil, mai ales în această privin•ă. •ările europene
trebuie să împartă responsabilită•ile în mod corect, pentru a formula un răspuns mai puternic •i
coordonat.
În câteva •ări europene, preocupări s-ar putea să se concentreze pentru a preveni
proliferarea anumitor sentimente negative, cu privire la refugia•i, care creează o povară sporită
pentru alte state care găzduiesc refugia•i; pentru a oferi adăposturi suplimentare pentru refugia•ii
din Balcani zonele de rută •i de tranzit; limba •i oferta de formare culturală, fiind instrui•i cu privire
la reglementările •ării gazdă •i normele culturale; implicarea serviciilor sociale în procesarea
cererilor de azil; procesul de înregistrare, cu mai mul•i traducători •i nici o oră de admitere mai
bună func•ionare; dezvolte structuri pentru supravie•uire de bază (hrană, locuin•ă, asisten•ă
medicală); livra programe de educa•ie •i •coală pentru refugia•i (de exemplu: nu sunt necesare
născut europene, dar poate deveni european prin educa•ie corespunzătoare); monitorizarea
atentă a refugia•ilor neînregistrate •i migran•ilor.
Migra•ia este un aspect crucial pentru sănătatea publică, •i boli mintale este în cre•tere la nivel mondial
•i de a domina imaginile sănătate la nivel mondial. Prin urmare, autorită•ile de sănătate trebuie să
investească mai mult •i să fie mai con•tien•i de sănătatea mintală a migran•ilor. •i, este important ca
serviciul de sănătate pentru migran•i fără hârtie care nu vin în conflict cu principiile etice fundamentale sau
să depindă de bunăvoin•a de medicul individual atunci când este nevoie de îngrijire a sănătă•ii.
Pentru a preveni criza migra•iei, •ările europene sunt încurajate să implice •ările
ter•e pentru a găsi solu•iile adecvate, Liga Arabă •i Conferin•a Islamică, UNESCO,
FAO, OSCE •i Organiza•ia Mondială a Sănătă•ii.
Schimbul de bune practici între centrele de refugia•i reprezintă o op•iune valoroasă pentru a
cre•te eficien•a procesului de migrare.
e. Utilizați noua tehnologie pentru a facilita gestionarea migrației
Aten•ia acordată în prezent migra•ia este cauzată de numărul mare de refugia•i din Afganistan, Siria •i
Africa. Dar migra•ia este mai mult: oamenii care caută oportunită•i mai bune într-o altă •ară. Migra•ia poate fi
pozitiv; migra•ia for•ei de muncă se deplasează din •ările cu o capacitate de peste de lucru pentru •ările cu o
capacitate si compenseaza sub lucru pentru rata natalită•ii reduse. Problema poate fi reprezentată de migra•ia
necontrolată cauzate de conflicte •i dezastre naturale. este necesară distribu•ia geografică corectă pentru a
concentra•iilor Evitare; profesie •i abilită•i de profile reprezintă o problemă-cheie care trebuie rezolvate pentru a
integra noua for•ă de muncă. Proaspete •i aplica•ii mobile atractive ar putea ajuta refugia•ii •i imigran•ii să înve•e
•i să stăpânească noi limbi; Teste facilitează, de asemenea, copiii pentru a intra în contact cu cultura •i
obiceiurile europene. Prin urmare, combinate cu accesul la tehnologiile de integrare •i instrumente, ar fi
recomandat (1) să stabilească rapid urmări formarea lingvistică minimă; (2) să ofere stimulente pentru învă•area
limbilor străine; (3) să dezvolte platforme pentru a facilita teste de la distan•ă •i aplica•ii de locuri de muncă; (4)
să acorde stimulente angajatorilor care asigură formarea de locuri de muncă; (5) punerea în aplicare a unui
sistem obligatoriu de angajare pentru cei care sunt capabili să lucreze. Utilizarea noilor tehnologii are ca scop să
transfere nivelul de amenin•are într-o zonă de oportunitate, dar întrebarea care rămâne este: Cum putem face
diferen•e între pia•a for•ei de muncă •i al migran•ilor ilegali? (3) să dezvolte platforme pentru a facilita teste de la
distan•ă •i aplica•ii de locuri de muncă; (4) să acorde stimulente angajatorilor care asigură formarea de locuri de
muncă; (5) punerea în aplicare a unui sistem obligatoriu de angajare pentru cei care sunt capabili să lucreze.
Utilizarea noilor tehnologii are ca scop să transfere nivelul de amenin•are într-o zonă de oportunitate, dar
întrebarea care rămâne este: Cum putem face diferen•e între pia•a for•ei de muncă •i al migran•ilor ilegali? (3)
să dezvolte platforme pentru a facilita teste de la distan•ă •i aplica•ii de locuri de muncă; (4) să acorde stimulente angajatorilor car
f. Prognoza, anticipa și de a lua o abordare interdisciplinară
Engage •i sprijin mediul academic, think-tank-uri •i centre de expertiză pentru a ob•ine o mai
bună în•elegere a nevoilor Europei •i de a dezvolta capacitatea de a prognoza, cel pu•in câteva
luni în avans, valurile majore de migra•ie, astfel încât răspunsul poate fi planificat •i nu
reac•ionar. Acest lucru poate fi ob•inut prin evaluarea constantă a instabilită•ii politice •i
economice •i de risc, (/ epidemie / ciuma pandemic) risc biologic, precum •i dezastre naturale
care pot reprezenta catalizatorul pentru migrare în masă. Acest lucru poate varia de la ajutor
umanitar, ajutor medical, diploma•ie •i expertiză, precum •i, foarte rar, inven•ia militară.
În•elegerea •i sugerează mecanisme europene
pentru dezvoltarea capacită•ilor non-cinetice •i moale abordări la radicalizare contra-.
Pentru a fi mai eficiente în gestionarea migra•iei, ar putea fi utilă pentru a aduce în

echipa care întâlne•te migra•ia ilegală, exper•ii apar•inând mai multor domenii de
expertiza, toate acestea în legătură cu atât migra•ia controlată •i migra•ia necontrolată.
Academia •i grupurile de reflec•ie ar trebui să fie stimulate să genereze o metodologie unitară pentru
studierea capacitatea unui stat de a face fa•ă migra•iei pe scară largă •i să aducă o nouă abordare pentru
îmbunătă•irea opera•ională a SOCINT, UMAN TERENUL •i concepte FUSION INTELLIGENCE. sunt
considerate Top- subiecte importante de cercetare pentru în•elegerea •i cartografierea provocarea migra•iei:
colectarea, analiza •i diseminarea celor mai bune practici în ceea ce prive•te integrarea economică socială a
migran•ilor; rafinare, colectarea •i analiza indicatorilor de migrare; îmbunătă•irea colaborării cu organiza•iile din
sectorul civil •i sectorul privat; analiza pericolului crescut de terori•ti autohtoni datorită radicalizării augmentată a
tineretului musulman •i prezen•a persoanelor repatriate ISIL în Europa; cre•terea populiste •i de extremă dreapta
partidelor politice în societă•ile-gazdă; •oc cultural vs. islamofobiei; conflictele importate de grupurile de
imigran•i, ceea ce duce la violen•ă în •ara gazdă; poten•ial de răspândire a bolii în func•ie de (dependentă de)
condi•iile de care oamenii fug din calea; de screening nivelurile, metodologii •i statistici ingrijite la sosirea
refugia•ilor în Europa; să dezvolte programe academice speciale desemnate pentru gestionarea migra•iei
complexe; noi programe educa•ionale •i centre pentru predarea limbii •ării gazdă. să dezvolte programe
academice speciale desemnate pentru gestionarea migra•iei complexe; noi programe educa•ionale •i centre
pentru predarea limbii •ării gazdă. să dezvolte programe academice speciale desemnate pentru gestionarea
migra•iei complexe; noi programe educa•ionale •i centre pentru predarea limbii •ării gazdă.
g. dezvoltarea infrastructurii de sprijin pentru cooperare și diplomație
Migra•ia ilegală este o provocare globală •i care implică solu•ii aranjament

multina•ionale. Fluxurile de valuri de refugia•i astăzi ar fi considerată ca o mi•care de masă
împotriva dictaturii. Pentru a preveni ac•iuni demografice imprevizibile, este vital să se
integreze •i să dezvolte instrumente SOCINT (Inteligen•a culturală socială) •i conceptul de
teren uman. UE trebuie încă să consolideze managementul coordonării integrate a
frontierelor; Sistemul de Informa•ii Schengen (SIS); să pună în aplicare FRONTEX,
UE-NATO cooperare maritimă •i schimbul de date. Una dintre cele mai
aspecte dificile întâlnite sunt încălcările de securitate, frontierele maritime deschise sunt cele mai
dificil să se asigure •i pot fi de oameni care pun în cele din urmă amenin•ări de securitate, să nu
mai vorbim că este costisitor pentru a asigura opera•iunile de salvare pe mare, în cazul
accidentelor a trecut-cosi•ă . Situa•ia actuală reprezintă nevoia de a se materializează unei
misiuni de informa•ii axat pe abordarea migra•iei, •i ia în considerare întregul segment „de la
origine până la destina•ia finală“. Ini•iativa / misiunea ar trebui să fie adresate sistemului de
informa•ii al UE.
•ările europene ar putea consolida instrumentele diplomatice disponibile pentru găsirea de

solu•ii la conflictele deschise din Orientul Mijlociu, Africa de Nord •i Sahel (regiunile cel mai
probabil pentru a genera fluxurile de migra•ie spre Europa), refacerea investi•iile în
infrastructură de Vest •i •ările arabe, re-aplicarea •i punerea în aplicare a acordul UE-Turcia
martie 2016; în•elegerea terorist minte-set, •i procesul de auto-radicalizare a tinerilor. O
preocupare reală este lipsa de control asupra comunită•ilor de refugiati noi stabilite; Prin
urmare, este imperios necesar pentru a preveni riscul de a primi refugia•i care ar putea ajuta
ISIS infiltrarea în UE.
Occidentul •i mai ales UE ar trebui să fie mai preocupat în curs de dezvoltare nord-africane •i
•ările din Orientul Mijlociu. Cele mai multe dintre aceste •ări sunt state nu a reu•it în acest moment.
Pentru popula•ia locală, migra•ia este singura op•iune, în timp ce UE este o destina•ie foarte
atractivă. Securitatea umană în Africa de Nord este cheia de securitate a UE, întrucât ceea ce
prive•te migra•ia. Prin urmare, un accent major pentru •ările europene ar consta in remodelarea
eforturilor de în•elegere pentru colectarea de informa•ii eficiente •i partajare.
h. Îmbunătățirea politicii europene de
De lucru pentru a modifica atât prima •i a doua genera•ie de imigran•i a popula•iei, pentru
a nu fi ghettoised •i de lucru pentru a preveni radicalizarea este extrem de important.
Schimbarea naturii poli•iei imigran•ilor dintr-o rela•ie contradictorie cu un rol de sus•inere
bazate pe comunitate, în cazul în care poli•ia sunt acceptate în cadrul comunită•ii, va creste
eficienta pentru a prinde extremi•tilor violen•i •i, de asemenea, preveni unele din vizualizarea
sistemului ca ac•ionând împotriva lor.
Contrabandi•ti •i trafican•ii ac•ionează astăzi într-un fel de context industriei migran•ilor foarte
specializate, care oferă: pachet de servicii full pentru migran•ii din

•ările de origine la ultima destina•ie, folosind re•elele lor în •ările de tranzit •i să plătească pentru
a merge servicii, care înseamnă „pe care urmează să fie ajutat pentru a parcurge o distan•ă în
func•ie de cât de mult a•i plătit deja“.
UE trebuie să rezolve noi dileme între concepte vechi: statut de oaspe•i; statutul solicitan•ilor de azil;
riscuri ridicate •i rentabilitate scăzută; poli•i•tilor de frontieră nu sunt echipate pentru a face fa•ă fluxurilor de
migra•ie mari; între toate tipurile de sisteme de control de frontieră, subsistemul frontieră maritimă reprezintă
cea mai mare provocare.
•ări europene necesită recunoa•terea de formare, educa•ie •i management ca o

necesitate strategică, nu ca o după-gând. Educa•i publicului printr-o campanie de PR pentru
a umaniza percep•ii ale imigran•ilor, astfel încât, atunci când au loc evenimente negative
inevitabile, există deja bună voin•ă în comunitatea generală. Au un sistem paralel de
formare •i rela•ii publice pentru a cre•te gradul de con•tientizare a imigran•ilor frumuse•ile
culturale •i diferen•ele în •ara gazdă, la conflicte •i neîn•elegeri Evitare. Mediul academic •i
practicieni Utiliza, dar, de asemenea, refugia•i pe termen lung, recente •i care au
experimentat deja provocările integrării. Fără noi politici, procese de migra•ie va reprezenta
o instabilitate poten•ial real în Europa.
*
* *
Propunerile pentru un nou curriculum
Migrației Provocări și abordări posibile
Obiective de invatare:
• o perspectivă istorică privind migra•ia, inclusiv problema refugia•ilor
• în•elegerea cauzelor migra•iei

• pluralismul de muncă de luare
• în•elegerea fenomenului migra•iei

• recunosc modul de a crea o integrare eficientă / gestiona ciclu complet de migra•ie
• în•elegere utilitatea beneficiu de informa•ii strategice în domeniul gestionării migra•iei
• adaptarea inteligen•ei strategice •i opera•ionale pentru migra•ia ilegală

• Rezolvarea problemei migra•iei la frontiera de est a UE
• recunosc modelele cele mai importante ale majorită•ii - rela•ia minoritate
Subiecte:
• Istoria •i migra•ia: ce putem învă•a din trecut în domeniul migra•iei?
• Antropologie culturală: ceea ce face din identitatea personală •i colectivă •i modul în care
această identitate / identită•i influen•ează abordarea noastră multiplă;
• Geopolitica migra•iei •i mobilită•ii;

• defini•ii juridice, Cadrul european pentru migra•ie •i practicile na•ionale în

domeniul migra•iei;
• Drepturile omului •i refugia•i. Rolul ajutorului umanitar în zonele de conflict -
noi provocări;
• Valorile democratice vs. xenofobie. Stereotipul, prejudecată,
discriminarea •i radicalizare;
• hăr•i conceptuale de probleme de securitate legate de migra•ie;
• Gestionarea situa•iei migran•ilor de intrare. Solu•ii •i perspective pentru

acomodarea popula•iei migrante. Politicile europene în domeniul migra•iei;
• crizele prognoza refugia•i în mod proactiv, triajul ini•ial, în condi•ii de siguran•ă de transport, izola•i de
popula•ia generală până după screening-ul (risc medical •i de securitate), casa •i hrana pentru animale,
educa•ie (limbă, cultură •i, eventual, aptitudini de locuri de muncă sau de învă•ământ superior), să
integreze •i să continue să le urmări•i pentru securitate riscuri, calea cetă•eniei).
• Migra•ia for•ei de muncă: accelerarea accesului la pia•a muncii •i a refugia•ilor angajarea în
muncă voluntară;
Religia •i securitatea socială în Europa;

Combaterea migra•iei •i a crimei organizate la frontiera de est a UE. Evaluarea
re•elelor migrantului de trafican•i;
practici / studii de caz pozitive înregistrate de diferite state membre în procesul de
integrare a noilor imigran•i din afara UE;
îmbunătă•ire opera•ională pentru teren •i concepte de informa•ii de fuziune umană.
Bibliografie:
• Adrian Pop, Ini•iative ale Uniunii Europene în abordarea problemei migra•iei •i a crimei organizate la noul
său Grani•a de Est, Revista Română de Studii Europene, Voi. 9, No. 1, 2009, pp 45-59.;
• Comisia Europeană, Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul

Economic •i Social European •i Comitetul Regiunilor propunerea pentru un nou consens
european privind dezvoltarea mondială nostru, demnitatea noastră, viitorul nostru.
Strasbourg, 22.11.2016 COM (2016) 740 final 2016.
• De la Centrul de Primire la pia•a muncii - o politică eficientă de integrare,

Recomandările Ministerului Justi•iei •i Securită•ii Publice din 11 mai
2016, aprobat de către Consiliul de Stat în aceea•i zi. (Solberg a Guvernului).
• Fusion Center Linii directoare Dezvoltarea •i schimbul de informa•ii •i de informa•ii într-o nouă eră, Departamentul
de Justitie al SUA (DOJ) •i Departamentul american de Securitate Internă (DHS),
https://it.ojp.gov/documents/d/fusion_center_ guidelines.pdf
• Heaven Crawley, Gestionarea greu de gestionat? În•elegerea Răspunsul Europei la migra•ie

„Criza“, Centrul pentru Trust, Pace •i rela•ii sociale (CTPSR), Coventry University, volumul 9, nr.2,
2016.
• OIM Raport: Migra•ia interna•ională •i dezvoltare: Contribu•ii •i recomandări ale Sistemului
Interna•ional, 2014.
• James Hollifield (ed), Controlul Imigra•ie. O perspectivă globală, Stanford University Press
2014.
• JEF Huysmans, Politica insecuritatii: Frica, migra•ia •i azilul în UE,
Routledge, Londra •i New York, 2006
• Jonathan Friedman & ShaliniRanderia, eds., Lumi în mi•care: Globalizarea, migra•ia •i
securitatea culturală, ( Londra •i New York: IB Tauris, 2004.
• Kerry Patton, Socioculturale Intelligence - o nouă disciplină în Studii de informa•ii,
Grupul interna•ional Continuum, 2010.
• Konle-Seidl, Regina, Bolits, Georg. Integrarea pie•ei muncii refugia•ilor: Strategii •i bune
practici. Bruxelles: Parlamentul European, 2016.
• Oliger, R. •i colaboratorii (eds.) Întâlniri europene: Migran•i, migra•ia •i societă•ile europene din 1945, Aldershot:
Ashgate, 2003
• Peter Tinti, mar•i Reitano, Migrant, refugia•i, escamota, Mântuitorul, C. Hurst & Co Publishers, 2016.
• Insula Staten, New York: Centrul pentru Studii de migrare, 2002

• Stephen Castele, Hein de Haas, •i Mark Miller, Epoca migra•iei: Mi•cările interna•ionale ale
popula•iei din lumea modernă, Macmillan 2013
• Tetlock, Philip. Super previzionare: arta •i •tiin•a de predic•ie. ( 2016) (O analiză în profunzime •i
metodologia pentru îmbunătă•irea capacită•ii de a mai precis
•i cu timpul de plumb mai mare, întrebări de prognoză care să se pregătească pentru calendarul •i intensitatea
migra•iilor, precum •i posibilită•ile de violen•ă tradi•ionale •i jihad).
• Veney, CR Migra•ia for•ată în Africa de Est: Democratizare, ajustare structurală •i Refugia•i Basingstoke:
Palgrave Macmillan, 2007
• Victoria Metcalfe-Hough, Criza de migra•ie? Situa•ia de fapt, provocări •i solu•ii posibile, ODI Briefing
octombrie 2015.
• Cartea albă privind politica de integrare. Contururile albe de hârtie cum ar trebui să fie organizate
politica de integrare •i Norvegia pentru a se asigura că au sosit imigran•ii nou-cu medii de refugia•i
intra pe pia•a for•ei de muncă sau de a începe o educa•ie fără întârziere •i să dobândească o
conexiune permanentă pe pia•a muncii. (Meld. St. 30 (2015-2016).
POLITICA DE RECOMANDARE HÂRTIE

POLITICA DEDE
POLITICA RECOMANDARE HÂRTIE
RECOMANDARE HÂRTIE
În•elegerea •i abordarea
În•elegerea migra•iei
•i abordarea Challenge:
migra•iei Mapping
Challenge: Op•iuni
Mapping pentru
Op•iuni o
pentru o
abordare rezilientă
În•elegerea •i abordarea migra•iei Challenge: Mapping Op•iuni pentru o abordare rezilientă

În•elegerea •i abordarea migra•iei Challenge: Mapping Op•iuni pentru o

În•elegerea •i abordarea migra•iei Challenge: Mapping Op•iuni pentru o

coordonatori:
coordonatori:

Silviu Nate,
Silviu Annett
Nate, Arntzen
Annett Arntzen
coordonatori:
coordonatori:
niversitatea LucianLucian
Universitatea Blaga Blaga
din Sibiu
din Global
Sibiu Global
entrul de Studii
Centrul de Studii UniversitateaLucian
Universitatea LucianBlaga
Blagadin
dinSibiu
SibiuGlobal
Global
Centrulde
Centrul deStudii
Studii
4, Dumbravii Street,Street,
34, Dumbravii camera nr. 102nr. 102
camera
50324, Sibiu, Sibiu,
550324, România
34, tel: 004
Dumbravii
România
34, Street,
tel:Street,
Dumbravii cameranr.
004 camera nr.102
102
744 768840 550324, Sibiu,
0744 768840 550324, Sibiu, România
România tel:
tel:
-mail:e-mail:
centru.csg@ulbsibiu.ro
004 0744
004 web: web:
0744 768840
768840
centru.csg@ulbsibiu.ro Imagine de autor: Andrei Dobrescu / www.andrei.dobrescu.net
Imagine de autor: Andrei Dobrescu / www.andrei.dobrescu.net
e-mail:
e-mail: centru.csg@ulbsibiu.ro
ttp://centers.ulbsibiu.ro/csgcentru.csg@ulbsibiu.ro web:
http://centers.ulbsibiu.ro/csg web: Imagine deImagine
autor: Andrei Dobrescu
de autor: Andrei/ Dobrescu
www.andrei.dobrescu.net
/ www.andrei.dobrescu.net
http://centers.ulbsibiu.ro/csg
http://centers.ulbsibiu.ro/csg
ustinut de un grant
„Sustinut dingrant
de un Islanda, Liechtenstein
din Islanda, •i Norvegia„/
Liechtenstein «prin finantat
•i Norvegia„/ dona fonduri
«prin finantat dona de Islanda,
fonduri Liechtenstein
de Islanda, •I Norvegia»
Liechtenstein •I Norvegia»
„Sustinut
„Sustinutde
deun
ungrant
grantdin
dinIslanda,
Islanda,Liechtenstein
Liechtenstein•i•iNorvegia„/
Norvegia„/«prin
«prinfinantat
finantatdona
donafonduri
fonduride
deIslanda,
Islanda,Liechtenstein
Liechtenstein•I•INorvegia»
Norvegia»
www.eeagrants.org
www.eeagrants.org www.see-burse.ro
www.see-burse.ro http://grants.ulbsibiu.ro/migration
http://grants.ulbsibiu.ro/migration ProiectProiect
nr: 16-SEE-PCB-RO 01/02 01/02
nr: 16-SEE-PCB-RO SIBIU SIBIU
www.eeagrants.org
www.eeagrants.org www.see-burse.ro
www.see-burse.ro http://grants.ulbsibiu.ro/migration
http://grants.ulbsibiu.ro/migration Proiect nr: 16-SEE-PCB-RO
Proiect 01/0201/02
nr: 16-SEE-PCB-RO SIBIUSIBIU

Nate - Arntzen - Understanding and Tackling The Migration - en

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Nate - Arntzen - Understanding and Tackling The Migration - en

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Recomandare de hârtie de politică

În•elegerea •i abordarea provocării migra•iei:

Universitatea Lucian Blaga din Sibiu

I. Nate, Silviu (ed.)

II. Arntzens, Annett (ed.)

Editura RAO Str Distribu•ie. Bârgăului nr. 9-11,

sect.1, Bucure•ti, România

Silviu Nate, Annett Arntzen

În•elegerea •i abordarea provocării migra•iei: Op•iuni de cartografiere

Toate drepturile rezervate

© RAO Distributie, 2017 Toate

Finan•at în cadrul Spa•iului Economic European

„Sustinut de un grant din Islanda, Liechtenstein •i Norvegia“

Recomandare de hârtie de politică

Înțelegerea și abordarea provocării migrației:

Universitatea Lucian Blaga din Sibiu

Universitatea Lucian Blaga din Sibiu (ULBS) Colegiul

Universitar din Norvegia de Sud-Est (UCSN)

Sibiu, ianuarie 2017

Lista participanților în ordine alfabetică:

Prof. dr, Universitatea Na•ională de •tiin•e Politice •i Administrative,

Adriean PÂRLOG Fost •ef adjunct de Informa•ii Militare Române

•eful Serviciului de analiză a riscurilor din cadrul Inspectoratului General al Poli•iei de

Ph.Dc „Mihai Viteazul“, Academia Na•ională de Informa•ii, Bucure•ti

Annett Arntzens Prof. dr, sef de departament de afaceri, istorie •i socială

Conf. Prof. dr, vice-decan la Facultatea de •tiin•e Militare, Academia For•elor

Ph.D., expert na•ional de securitate alimentară, Coordonator Na•ional pentru UNFAO

Prof. dr, decan al Facultă•ii de Informa•ii, „Mihai Viteazul“,

Cristiana Student la Studii de Securitate, Universitatea Lucian Blaga din Sibiu

Dafin MURE•ANU Prof. dr, Pre•edinte al Societă•ii Române de Neurologie,

Universitatea Na•ională de Apărare „Carol I“ •i consilier Pre•edin•ia

Conf. Prof. dr, Facultatea de Sociologie •i Asisten•ă Socială, Universitatea din

CIUPERCĂ Academia Na•ională de Informa•ii, Bucure•ti

Conf. Prof. dr, Director de Cercetare, Centrul de urgen•ă •i integrat de

Elsa Kristiansen gestionare a crizelor, University College din Norvegia de Sud-Est

PhD.c., Pre•edintele Orientul Mijlociu Politice •i Institutul Economică,

Prof. dr, Rector al Academiei „Nicolae Bălcescu“ For•elor Terestre,

Prof. dr, sef al Institutului National pentru Studii de Informa•ii, „Mihai

James Whitney Prof. dr, Colegiul Universitar din Norvegia de Sud-Est

Lasse BERNTZEN Prof. dr, Colegiul Universitar din Norvegia de Sud-Est

Lector, doctor, Universitatea Lucian Blaga din Sibiu, Facultatea de Studii

Ph.Dc, Universitatea de Studii Economice din Bucure•ti, Facultatea de Marketing,

Nicolae •TEFĂNU•Ă Oficial al UE la Parlamentul European, Bruxelles

Conf. Prof. dr, rector al „Mihai Viteazul“, Academia Na•ională de

Cercetător (MBA) •i Managing Director al Institutului de Cercetare

Sebastian Conf interactiva. Prof. dr, consilier de stat, •ef de apărare

Prof. dr, fostul •ef al Comunită•ii Na•ionale de Informa•ii,

Conf. Prof. dr, Director, Global Centrul de Studii, Universitatea Lucian

expert migra•iei polonez la Est ONG European Outreach, implicate la

Vasile Simileanu Conf. Prof. dr, redactor-•ef Geopolitica opinie Victor

, Universitatea Prof. dr „Petre Andrei“ din Ia•i

Student Youssef AL Awwad sirian MA la Universitatea Lucian Blaga din Sibiu

Percepția generală a participanților cu privire la evoluția procesului

patrimoniul european comun ar trebui să fie conservate •i augmentată

Principalii piloni care vor contribui la abordarea provocării migrației:

A. Promovarea valorilor solidarității și a diversității între state și cetățeni

Datorită istoriei sale arătat, Europa a demonstrat o capacitate remarcabilă de a conduce;

b. Engage actorii societății pentru creșterea nivelului de reziliență și eficiente de

Elaborarea programelor de gestionare a migra•iei, care să ia în considerare factorii

Actorii societal •i •colile ar trebui să fie motiva•i •i sprijinite să dezvolte programe

c. Consolidarea capacității administrative locale

Crea•i o dezbatere coerentă privind îmbunătă•irea Acordului Dublin •i de a găsi

pe care ei nu în•eleg limba, dar ei trebuie să meargă la •coală •i caza•i, sarcina