LECȚIA 1.

INTERNET:
GENERALITĂŢI
 Introducere
 Infrastructura Societăţii informaţionale este
constituită din reţele informatice (i-reţele)
interconectate.
 În lume în 2008 funcţionau peste 1 mld de
calculatoare,
 În 2014 numărul acestora a depăşit 2 mld.

 Anual, se cheltuiesc sute de miliarde de dolari SUA.

 Devine evidentă importanţa creării raţionale şi

valorificării eficiente a resurselor acestora.
 Conţinutul lor cuprinde şi subiectele programei
„MTCNA training outline”.
 Certificat internaţional Mikrotik Certified Network
Associate – MTCNA.
 Domenii de studiu
 arhitectura Internet, modelul de referinţă OSI ISO,
modelul de reţea TCP/IP.
 adresării entităţilor de reţea.

 conectarea la Internet prin ruter;

 configurarea şi folosirea barierelor informatice

(firewall),
 asigurarea calităţii serviciilor;

 gestiunea locală a reţelelor;

 accesul imediat la resurse prin Hotspot;

 aspectele practice de configurare a reţelelor fără fir,

 etc.
 1.1. Internet – noţiuni generale
 În baza tehnologiei de reţea TCP/IP.
 În Internet sunt interconectate zeci de milioane de
reţele, peste 1 mld de staţii-gazdă de pe toate
continentele.
 În 2013 de serviciile acestuia se foloseau cca. 2,8 mld
de utilizatori (internauţi).
 Resursele de uz comun din Internet:
 servere;
 miliarde de fişiere;

 subsistemul de comunicaţie.
 Gama de servicii Internet:
 teleconectarea;
 teletransferul de fişiere între calculatoare;

 poşta electronică (i-poşta, e-mail);

 serviciul Web;

 teleconversaţia în timp real, inclusiv teleconferinţe;

 difuzarea de ştiri;

 telefonia IP;

 video IP, inclusiv televiziunea IP;

 afaceri online, inclusiv de comerţ (i-comerţ, e-

commerce);
 aplicaţii şi sisteme de căutare a informaţiilor.
 Cine administrează Internetul?
 Internet este descentralizată.
 În 1979 este creat Internet Configuration Control
Board – ICCB,
 Redenumit în 1984 în Internet Advisory Board (IAB),

 În 1986 – cu cel Internet Activities Board,

 În 1989 – cu cel Internet Arhitecture Board [10].

 IAB supraveghează funcţionarea tehnică şi

dezvoltarea Internet, inclusiv aprobă standardele,
convenţiile şi adresele ce ţin de Internet.
 Structura IAB

 Internet Engineering Task Force (IETF)

 Internet Research Task Force (IRTF).

 IETF este responsabil de dezvoltarea seturilor de

specificaţii şi standardelor, organizarea întrunirilor
pe probleme operaţionale şi tehnice.
 Comitetul IRTF se ocupă cu problemele de cercetare
de perspectivă în domeniul interconectării de reţele.
 Documentație tehnică privind Internet:
 Este publicată în formă de RFC-uri (Request for
Comments), disponibile la adresa www.ietf.org/rfc.
 Primul RFC ce ține de Internet este publicat în
decembrie 1974 (primul RFC pentru reţeaua ARPA, RFC
1, a fost publicat la 7 aprilie 1969).
 RFC-urile cuprind: propuneri de standarde, proiecte de
standarde, standarde aprobate, cele mai bune practici,
protocoale experimentale, istorii ș.a.
 RFC-urile pot fi elaborate de specialiști aparte sau de
grupuri informale de specialiști, dar majoritatea acestora
sunt rezultatul activității unor grupuri de lucru (Working
Group) formate de IETF.
 Adresarea
 În 1988 este creată instituţia de atribuire a adreselor
IP – Internet Assigned Numbers Authority (IANA),
 În funcţiile căreia intră: alocarea de adrese IP, alocarea
de numere pentru sistemele autonome, gestiunea
zonelor de rutare.
 În cadrul Sistemului Numelor de Domenii (Domain
Name System – DNS), stabilirea identificatoarelor
formatelor de fişiere (MIME types, eng.) şi a altor
simboluri şi numere pentru protocoalele Internet.
 Din 1998 IANA activează ca departament în cadrul
ICANN (Internet Corporation for Assigned Names and
Numbers).
 Compania ICANN se mai ocupă şi cu stabilirea de
reguli (policies) pentru funcţionarea Internetului.
 Administrarea Internet
 În 1992, ISOC, organizaţia utilizatorilor Internet –
Societatea Internet (Internet SOCiety –www.isoc.org).
 Comitetul IAB fiindu-i subordonat.

 Internet trece de la entităţi ale Guvernului SUA

(Departamentul Apărării, apoi Departamentul
Comerţului) la o entitate internaţională publică.
Tabelul 1.1. Calculatoare-gazdă (hosts) în DNS (Internet)
Data Gazde Data Gazde
12/1969 4 01/1998 29 670 000
12/1970 13 01/1999 43 230 000
01/1973 35 01/2002 147 344 723
06/1974 62 01/2003 171 638 297
03/1977 111 01/2004 233 101 481
12/1979 188 01/2005 317 646 084
08/1981 213 01/2006 394 991 609
10/1985 1 961 01/2007 433 193 199
01/1989 80 000 01/2008 541 677 360
01/1990 180 000 01/2009 625 226 456
01/1991 376 000 01/2010 732 740 444
01/1992 727 000 01/2011 818 374 269
01/1993 1 313 000 01/2012 888 239 420
01/1994 2 217 000 07/2012 908 585 739
01/1995 4 852 000 01/2013 963 518 598
01/1996 9 472 000 01/2014 1 010 251 829
 1.2. Structura Internet
 calculatoare şi alte staţii terminale – staţii de lucru,
prin intermediul cărora se realizează accesul la
resursele Internet;
 calculatoare-servere – staţii de uz comun, care
prestează servicii informatice utilizatorilor;
 noduri de comunicaţie (rutere, comutatoare, etc.);

 canale şi trunchiuri de transfer date între staţii şi

nodurile de comunicaţie.
 Tipuri de reţelele din Internet:
 locale (LAN),
 metropolitane (MAN)

 de arie largă (WAN).

De asemenea, la Internet pot fi conectate şi reţele

de tehnologii ce diferă de cea TCP/IP (reţelele LANF şi
WANH).
Fig. 1.1. Interconectarea reţelelor în
Internet.
 1.3.1. Descrierea generală a
modelului OSI
 Open System Interconnection – Interconectarea
sistemelor deschise
 a fost elaborat în scopul standardizării aspectelor
generale de realizare şi interconectare a reţelelor de
calculatoare.
 Nivelele modelului OSI: Fizic – 1, Legătură de date –
2, Reţea – 3, Transport – 4, Sesiune – 5, Prezentare –
6 şi Aplicaţie – 7.
 Comunicarea între nivele:
De menţionat că nu există o comunicare directă
între perechi de nivele cu excepţia celei de nivel Fizic.
 un serviciu specifică ce anume se cere,

 un protocol – care acţiuni şi cum acestea de realizat,

pentru a oferi serviciul în cauză,
 o primitivă specifică funcţia de realizat,

 iar parametrii sunt folosiţi pentru a caracteriza

condiţiile transferului datelor şi a informaţiilor de
serviciu.
 Modelul arhitectural de reţea TCP/IP
 Modelul arhitectural de bază în Internet este TCP/IP.
 Modelul TCP/IP cuprinde 4 nivele:

 Legătură sau Acces,

 Internet,
 Transport
 Aplicaţie.
 Nivele Protocoale

TELNET

FINGER
Aplicaţie

SNMP
DHCP
NNTP
SMTP
HTTP

Rexec
BGP*

TFTP

RIP*
DNS

NTP
FTP

●●●
Transport TCP, UDP, DCCP, SCTP, RSVP

Internet IP, ICMP, ECN, RIP*, OSPF, BGP*, IGMP, IPsec

LLC

Legătură

Frame Relay
IEEE 802.11
Token Ring

(Acces)
Ethernet

FDDI

SLIP
X.25

PPP
●●●

●●●
*Îndeplinesc funcţii ce ţin atât de nivelul Internet, cât şi de cel Aplicaţie.
Fig. 1.3 Modelul arhitectural TCP/IP.
 Denumire desfăşurată
DHCP Protocolul de configurare dinamică a staţiilor
DNS Sistemul numelor de domenii
FTP Protocolul transferului de fişiere
HTTP Protocolul transferului de hipertexte
IMAP Protocolul de acces al mesajelor Internet
IRC Conversaţii prin Internet
LDAP Protocolul de acces al directoarelor
MGCP Protocolul de control al porţilor de media
NNTP Protocolul transferului ştirilor în reţea
NTP Protocolul timpului în reţea
POP Protocolul oficiului de poştă
Rexec Protocolul de execuţie la distanţă a comenzilor
Rlogin Protocolul de conectare la distanţă
RPC Chemarea procedurilor la distanţă
RTP Protocolul de transport în timp real
RTCP Protocolul de control al RTP
RTSP Protocolul de flux în timp real
 Categoriile de protocoale IGP şi EGP.
 porţi interioare (Interior Gateway Protocol – IGP).
 între două sau mai multe AS – de categoria de
protocoale pentru porţi exterioare (Exterior Gateway
Protocol – EGP).
 Astfel, protocoalele IGP sunt protocoale de rutare
intraSA, iar cele EGP – protocoale de rutare extraAS.
 Diferite sisteme autonome pot folosi diferite IGP.
 Protocoale de rutare pentru reţele IP.
Abre- Denumire desfăşurată
viere în engleză în română
IP Internet Protocol Protocolul Internet
Internet Control Mesage Protocolul mesajelor de control
ICMP
Protocol Internet
Notificarea explicită a
ECN Explicit Congestion Notification
congestiei
Internet Group Management Protocolul de gestiune a
IGMP
Protocol grupurilor Internet

IPsec Internet Protocol Security Securitatea protocolul Internet

Intermediate System to Sistem intermediar către sistem

IS-IS
Intermediate System intermediar
Protocolul informaţiilor de
RIP* Routing Information Protocol
rutare
Deschide mai întâi calea cea
OSPF Open Shortest Path First
mai scurtă

BGP* Border Gateway Protocol Protocolul de poartă marginală

Tabelul 1.5. Lista unor protocoale TCP/IP de nivel Legătură
Abrevie Denumire desfăşurată
re în engleză în română

Address Resolution Protocolul de rezoluţie a

ARP
Protocol adresei
Inverse Address Protocolul de rezoluţie
InARP
Resolution Protocol inversă a adresei

Reverse Address Protocolul de rezoluţie

RARP
Resolution Protocol reversă a adresei

Neighbor Discovery Protocolul de descoperire a

NDP
Protocol vecinilor
Point-to-Point
PPP
Protocol
Protocolul punct-la-punct
Serial Line Protocolul Internet pentru
SLIP
Internet Protocol linii seriale
CSLIP Compressed SLIP Protocolul SLIP cu compresie
 1.4.5.2. Protocolul PPP
 Point-to-Point Protocol, publicat în 1989 (RFC 1134).

 protocol de Nivel 2 OSI, elaborat ca standard Internet

pentru transferuri de date duplex multiprotocol pe
canale „punct-la-punct”.
 Este mai robust, dar şi mai complex, decât SLIP (Serial
Line Internet Protocol).
 Poate opera cu numeroase protocoale de Nivel 3 OSI,
inclusiv: IP, TRILL, IPX , NBF (NetBIOS Frames) şi
Apple Talk.
Fanion Adresa Control Prot Informaţie Suma de Fanion
ocol control

8 biţi 8 biţi 8 biţi 8 Variabilă 16 sau 32 8 biţi

sau biţi
16

Fig. 1.5. Formatul cadrelor PPP.

 1.4.5.3. Protocolul MLPPP
 PPP legături multiple (Multilink PPP), publicat în 1994
(RFC 1717) şi dezvoltat în 1996 (RFC 1990),
 defineşte transferul de date între două noduri pe mai
multe canale distincte PPP paralele.
 Canalele unui trunchi pot fi diferite, de exemplu: canale
asincrone, canale ISDN, canale X.25 sau canale Frame
Relay.
 1.4.5.4. Protocolul MCPPP
 Multiclass PPP, 1999, este o extensie a MLPPP.
 Fragmentează pachetele de diverse priorităţi în
fragmente de multiple clase.
 Scopul constă în minimizarea reţinerilor fluxurilor de
date multimedia în timp real, transmise prin canale de
capacitate joasă.
 1.4.5.5. Protocolul ARP
 Adrese de Nivel 2 OSI.
 Protocolul de rezoluţie a adresei (Address Resolution
Protocol),
 destinat translatării adreselor IP, în adrese MAC.

 este iminentă în reţelele multiacces.

 Pentru protocoalele PPP şi SLIP, ARP nu este necesar.

 În reţelele IPv6, funcţiile ARP sunt realizate de protocolul

NDP (Neighbor Discovery Protocol).
 Pentru detectarea folosirii în reţea a unei anumite adrese
IPv4 (RFC 5227).
 Staţia căreia îi corespunde adresa IP specificată în mesaj,
comunică adresa MAC respectivă.