LAND POWER S.A.

Aprobat
Membru al Directoratului – Director Tehnic
___________________ D. O. Stolyarov
2021

PROCEDURA PRIVIND
COMUNICAREA EVENIMENTELOR

CODUL DOCUMENTULUI: P SSM SU - 004

Editia: 1 / Data: ___.___.2021

Nume, Prenume Functie Semnatura Data

VERIFICAT NITU NICOLETA Sef birou SI SSM PMI
ELABORAT MARINICA ELENA Manager SSM
Copii evidenta Nr.
Exem
Copii informare plare
LISTA PERSOANELOR PENTRU CARE ESTE NECESARA CUNOASTEREA
PREZENTEI INSTRUCTIUNI

№ FUNCTIA
1. Director tehnic
2. Sef Birou Sig. Ind. Protectia Muncii si a Med.
3. Manager al sist. de manag. SSM
4. Sef serv. Exploatare
5. Adj. Sef birou exploatare
6. Dispecer CET
7. Sef Tura EE si AMC
8. Sef Tura Termomecanic
9. Maistru energetician
10. Sef. Laborator PRAM
11. Specialist siguranta industriala
12. Ing. Exploatare centrale termo-electrice
13. Inginer exploatare CET

14. Electrician de serv. EE si AMC

15. Electrician princ. de serv. EE si AMC
16. Electrician PRAM
17. OPERATOR SIST C-DA CAZANE ENERGETICE
18. CANTARAGIU/OP. CANTAR
19. OPERATOR SISTEM DE COMANDA SIST. AUXILIARE A CAZANELOR
ENERGETICE,
20. OPERATOR CHIMICALE
21. OPERATOR FILTRE
22. OPERATOR CAMP SALA TURBINE
23. LABORANT
24. OPERATOR CAMP SALA CAZANE
25. SEF LABORATOR
26. SEF TURA PCA
27. INGINER PCA
28. INGINER COORD. DCS/EE si AMC
29. INGINER AUTOMATIST
30. RESP. DEPOZ. BUNURI TEHNICO-MATERIALE
31. ING. ETM SI PCA
32. INGINER ETM
33. TEHNICIAN CET
34. SEF LABORATOR
35. INGINER EE si AMC
36. SEF SERVICIU FINANCIAR
37. SPECIALIST FINANCIAR COORDONATOR
38. ECONOMIST COORDONATOR
39. SEF BIROU APROVIZIONARE
40. SPECIALIST APROVIZIONATE TEHNICO-MATERIALA
41. SPECIALIST LICITATII
42. SEF BIROU RU
43. INSPECTOR DE PERSONAL
44. SPECIALIST AD-TIV
45. SEF SERVICIU PLANIFICARE ECONOMICA
46. SPECIALIST TRADING ENERGIE SI RELATII CU CLIENTII
47. SEF BIROU PLANIFICARE DEVIZE SI DOCUMENTATII
48. INGINER/SPECIALIST DOCUMENTATII STUDII,
49. INGINER PLANIFICARE REGIMURI FUNCTIONARE UTILAJE
50. INGINER/NORMATOR REPARATII
51. ECONOMIST
 LISTA DE DIFUZARE
Am luat la cunostinta prevederile prezentei proceduri:
Numele si prenumele Functia Semnatura Data
 Cod document: P SSM SU
004
Ediţia : 1 / Data: __.__.2021
LAND POWER S.A. PROCEDURA Rev.: 0
Pag.: 1/8
__.__.2021
Nr. ex:
TITLUL: PROCEDURA PRIVIND COMUNICAREA EVENIMENTELOR

Pag. / Revizie
Pag.
Revi
zia
Pag. / Revizie
Pag.
Revi
zia

SITUATIA REVIZIILOR PAGINILOR

Parag
Ed. /
raf/ Modificarea operata Justificarea modificarii
Rev.
Pag.

Numele si Prenumele Functia Semnatura Data

CUPRINS
 Cod document: P SSM SU
004
Ediţia : 1 / Data: __.__.2021
LAND POWER S.A. PROCEDURA Rev.: 0
Pag.: 2/8
__.__.2021
Nr. ex:
TITLUL: PROCEDURA PRIVIND COMUNICAREA EVENIMENTELOR

1. DOMENIU

2. SCOP

3. DEFINITII

4. DOCUMENTE DE REFERINTA. FORMULARE

5.PROCEDURA

6. RESPONSABILI

7. ANEXE

1. DOMENIU
1.1 Procedura se aplica de catre toti factorii de raspundere nominalizati in Anexa nr. 1 -
 Cod document: P SSM SU
004
Ediţia : 1 / Data: __.__.2021
LAND POWER S.A. PROCEDURA Rev.: 0
Pag.: 3/8
__.__.2021
Nr. ex:
TITLUL: PROCEDURA PRIVIND COMUNICAREA EVENIMENTELOR

Schema de comunicare a evenimentelor, implicati in activitatea tehnico-productiva a

societatii (operare si urmarire a functionarii instalatiilor tehnologice, electrice, DCS-
AMC, activitati de birou, etc).

2. SCOP
2.1. Prezenta procedura descrie modalitatea de anuntare a evenimentelor (incidente/
avarii, accidente, incendii) produse in cadrul instalatiilor tehnologice ale societatii si in
activitati tehnico-administrative.

3. DEFINITII SI PRESCURTARI
3.1. eveniment - accidentul care a antrenat decesul sau vătămări ale organismului,
produs în timpul procesului de muncă ori în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu,
situaţia de persoană dată dispărută sau accidentul de traseu ori de circulaţie, în
condiţiile în care au fost implicate persoane angajate, incidentul periculos, precum şi
cazul susceptibil de boală profesională sau legată de profesiune;

3.2. accident de muncă - vătămarea violentă a organismului, precum şi intoxicaţia

acută profesională, care au loc în timpul procesului de muncă sau în îndeplinirea
îndatoririlor de serviciu şi care provoacă incapacitate temporară de muncă de cel puţin
3 zile calendaristice, invaliditate ori deces;

3.3. boală profesională - afecţiunea care se produce ca urmare a exercitării unei

meserii sau profesii, cauzată de agenţi nocivi fizici, chimici ori biologici caracteristici
locului de muncă, precum şi de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale
organismului, în procesul de muncă;

3.4. avarie/incident - eveniment care nu genereaza efecte majore asupra sanatatii

lucratorilor, populatiei si/sau asupra mediului, dar care are potential sa produca un
accident major.

3.5. accident major - orice eveniment, cum ar fi emisiile de substante periculoase, un

incendiu sau o explozie care rezulta din evolutii necontrolate in cursul exploatarii
oricarui obiectiv si care conduce la aparitia imediata sau intarziata a unor pericole grave
asupra populatiei si/sau asupra mediului, in interiorul sau exteriorul obiectivului.

3.6. risc - probabilitatea ca un pericol sa produca un accident intr-o anumita perioada

de timp si/sau in anumite circumstante.
 Cod document: P SSM SU
004
Ediţia : 1 / Data: __.__.2021
LAND POWER S.A. PROCEDURA Rev.: 0
Pag.: 4/8
__.__.2021
Nr. ex:
TITLUL: PROCEDURA PRIVIND COMUNICAREA EVENIMENTELOR

3.7. pericol - prioritate intrinseca a unei substante sau preparat chimic sau a unei stari
fizice cu potential de a induce efecte negative asupra sanatatii personalului sau
mediului inconjurator.

3.8. poluare accidentala - orice alterare a caracteristicilor fizico-chimice si biologice

sau bacteriologice ale mediului produsa prin accident, avarie sau alta cauza ca urmare a
unei erori, omisiuni, neglijente sau calamitati naturale.

3.9. Incendiu – ardere autointretinuta, care se desfasoara fara control in timp si spatiu,
care produce pierderi de vieti omenesti si/sau pagube materiale si care necesita o
interventie organizata in scopul intreruperii procesului de ardere.

4. DOCUMENTE DE REFERINTA

4.1. Documente de referinta

4.1.1. Legea 319/2006 privind Securitatea si sanatatea in munca, cu completarile si

modificarile ulterioare.

4.1.2. Legea 307/2006 privind Apararea impotriva incendiilor, cu completarile si

modificarile ulterioare.

4.1.3. OUG 152/2005 privind Prevenirea si controlul integrat al poluarii aprobata prin
Legea 84/2006, cu completarile si modificarile ulterioare.

4.1.4. AIM Autorizatia Integrata de Mediu nr. 201, varianta in vigoare.

4.1.5. OUG 195/2005, privind protectia mediului, cu modificarile si completarile

ulterioare.

4.2. Formulare:
- Schema de anuntare a evenimentelor Anexa 1
- Registrul de evidenta a incidentelor de mediu Anexa 3

5. PROCEDURA
 Cod document: P SSM SU
004
Ediţia : 1 / Data: __.__.2021
LAND POWER S.A. PROCEDURA Rev.: 0
Pag.: 5/8
__.__.2021
Nr. ex:
TITLUL: PROCEDURA PRIVIND COMUNICAREA EVENIMENTELOR

5.1. Societatea functioneaza in baza legislatiei de Securitate si Sanatate in Munca,

Situatii de Urgenta, a Protectiei Mediului Inconjurator in vigoare si a actelor tehnico-
juridice emise de autoritatile competente.

5.2. Operatorul activitatii are obligatia de a respecta cerintele cuprinse in Autorizatia de

functionare din punct de vedere al Securitatii Muncii, Situatiilor de Urgenta si al
Autorizatiei Integrate de Mediu.

5.3. Orice incident sau accident de munca, trebuie anuntat la autoritatile competente
conform “Schemei de comunicare a evenimentelor”- Anexa 1 (Inspectoratul pentru
Situatii de Urgenta, Primaria Ploiesti, Inspectoratul Teritorial de Munca Prahova si
Procuratura Ploiesti).Orice angajat are dreptul sa anunte Serviciile specializate (Serv.
Privat de Ambulanta; Serv. Privat de Pompieri) in cazul aparitiei unui accident de
munca, in cazul in care Dispecerul nu raspunde, datorita diverselor cauze (lipsa
semnal, etc) iar pana la venirea ambulantei, anagajatul trebuie sa asiste persoana
accidentata.

5.4. Comunicarea operativa se va face telefonic de catre Dispecerul LP in cel mai scurt
timp posibil de la producerea evenimentului, cu exceptia celor de mediu care se
comunica telefonic sau pe e-mail - Anexa 2 din Procedura, in maxim o ora de la
producerea evenimentului de mediu.

5.5. Exemple de incidente de mediu:

- evenimente de mediu care pot avea loc la pornirea si oprirea instalatiilor tehnologice;
- functionarea anormala a echipamentelor tehnologice statice sau dinamice care
conduce la evacuari de gaze in atmosfera peste limita admisa;
- schimbarea combustibilului la arzatoarele cazanelor, in cazul in care exista perioade
cand procesul de ardere este incomplet (ardere cu fum);
- defectiuni ale echipamentelor tehnologice care duc la deversari de ape uzate in
sistemul de canalizare, cu poluanti peste concentratiile admise si care afecteaza
functionarea normala a statiei de epurare;
- defectiuni ale conductelor tehnologice, ale sistemelor de imbinare a acestora, ale
etansarilor care conduc la deversari necontrolate de produse gazoase si lichide;
- deversari de produse din rezervoarele de stocare a combustibilului lichid sau
substantelor chimice;
- declansarea supapelor de siguranta care provoaca poluarea fonica (depasirea nivelului
acceptat de zgomot);
 Cod document: P SSM SU
004
Ediţia : 1 / Data: __.__.2021
LAND POWER S.A. PROCEDURA Rev.: 0
Pag.: 6/8
__.__.2021
Nr. ex:
TITLUL: PROCEDURA PRIVIND COMUNICAREA EVENIMENTELOR

- alte situatii care pot conduce la un eveniment de mediu.

5.6. Comunicare incendii:
Dispecerul LP anunta Serviciul Privat de pompieri si celelalte persoane responsabile
conform schemei de comunicare anexata si afisata la locurile de munca si in Camera de
Comanda. Seful Serviciului Exploatare/inlocuitorul acestuia anunta in termen de 3
(trei) minute Directorul Tehnic, Seful birou expl. Dezv. – Adjunct Sef expl si Biroul /
Serviciul SI SSM PMI.
5.7. Comunicarea accidentelor de munca:
Orice accident de munca va fi comunicat de indata la Serviciul de Ambulanta de catre
oricare dintre lucratorii care l-au observat si de catre Dispecerul LP si se va acorda
primul ajutor pana la sosirea salvarii.
Dupa luarea acestor masuri Dispecerul LP va proceda la anuntarea factorilor de
raspundere ai societatii conform Schemei de anuntare a evenimentelor.
Seful Serviciului Exploatare/inlocuitorul acestuia anunta in termen de 3 (trei) minute
Directorul Tehnic si Biroul/Serviciul SI SSM PMI.
Biroul/Serviciul SI SSM PMI va anunta Inspectoratul Teritorial de Munca Prahova si
Procuratura dupa caz, cu aprobarea conducerii societatii.
Inregistrarea accidentelor de munca se face in Registrul de evidenta a accidentelor de
munca conform legislatiei Securitatii si Sanatatii in Munca in vigoare.
5.8. Inregistrarea incidentelor de mediu:
Seful Serviciului Exploatare / inlocuitorul acestuia va dispune infiintarea unui Registru
de evidenta a incidentelor de mediu.
In registru se va consemna toate incidentele care afecteaza exploatarea normala a
instalatiilor si care pot crea un risc de mediu.
Registrul se va completa de catre Dispecerul LP care va face si anunturile respective.
Rubricile registrului sunt anexate in Anexa 4.
Registrul va fi legat, paginile vor fi numerotate si stampilate consecutiv celui care a
efectuat verificarea.
6. Responsabili
Personalul angajat la LAND POWER S.A.
7. Anexe
 Cod document: P SSM SU
004
Ediţia : 1 / Data: __.__.2021
LAND POWER S.A. PROCEDURA Rev.: 0
Pag.: 7/8
__.__.2021
Nr. ex:
TITLUL: PROCEDURA PRIVIND COMUNICAREA EVENIMENTELOR

Schema de comunicare a evenimentelor

Anexa 2 - Lista departamentelor/serviciilor catre care se comunica producerea incidentelor de

mediu
 Cod document: P SSM SU
004
Ediţia : 1 / Data: __.__.2021
LAND POWER S.A. PROCEDURA Rev.: 0
Pag.: 8/8
__.__.2021
Nr. ex:
TITLUL: PROCEDURA PRIVIND COMUNICAREA EVENIMENTELOR

1. Serv. Ecologie Petrotel 3068 - -

LUKOIL S.A.
Duca Gh.

Atentie:
Comunicarea incidentelor de mediu nu se limiteaza la telefon, aceasta va fi completata
numai dupa ce s-a trimis si anuntul prin e-mail sau fax.

Anexa 3 - Registrul incidentelor de mediu

Modul de Persoana care a
Nr. Data Ora Incidentul
solutionare efectuat inregistrarea

Nota:
Modul de rezolvare se descrie cat mai succint si doar acolo unde s-a intervenit efectiv
pentru schimbarea unor parametri
 Cod document: P SSM SU
004
Ediţia : 1 / Data: __.__.2021
LAND POWER S.A. PROCEDURA Rev.: 0
Pag.: 9/8
__.__.2021
Nr. ex:
TITLUL: PROCEDURA PRIVIND COMUNICAREA EVENIMENTELOR

Principalele masuri de prim ajutor, sunt :

a) oprirea hemoragiilor;
b) pansarea rănilor;
c) imobilizarea fracturilor şi luxaţiilor;
d) asigurarea asistenţei de urgenţă;
e) recuperarea accidentatului;
5. INSTRUCTIUNEA
f) asigurarea unui transport rapid şi netraumatizant;
5. INSTRUCTIUNEA
5.1.13.
55..1. În cazul în
Organizarea
INSTRUCTIUNEA care este
primului ajutornecesar a seaccidentului
la locul acorda primul ajutor,
şi trierea în acelaşi timp, unui număr
accidentaţilor
mare de accidentaţi, trebuie făcut un triaj al cazurilor, în funcţie de starea fiecăruia, astfel :
55.1.1.
.1. Organizarea
Primul ajutor primului
reprezintă ajutorun la complex
locul accidentului
de măsurişide trierea
urgenţă,
accidentaţilor
care se aplică în cazuri de
a) cazurile
accidente, de primă
intoxicaţii urgenţă
sau îmbolnăviri, - sunt cele în
înaintea care accidentatul prezintă stop cardio-respirator,
5.1. Organizarea
5.1.1. Primul ajutorprimului
reprezintă ajutorun la complex
locul deintervenţiei
accidentului
măsurişide cadrelor
trierea
urgenţă, medicale
accidentaţilor de specialitate.
care se aplică în cazuri de
hemoragii mari, care nu pot fi oprite prin garou, hemoragii ale organelor interne, plăgi mari la
accidente,
5.1.2.
5.1.1. In primul
Primul intoxicaţiirândreprezintă
ajutor sau
se vor
îmbolnăviri,
lua măsurile înaintea
necesareintervenţiei
pentru cadrelor
crearea unui medicale
climatdedisciplinat
specialitate. prin
nivelul plămânilor, stare de şoc; un complex de măsuri de urgenţă, care se aplică în cazuri de
combaterea
accidente,
5.1.2. In primul panicii
intoxicaţiirândşi seavor
sau aglomeraţiei
îmbolnăviri,
lua măsurile din
înaintea jurul
necesare accidentatului.
intervenţiei crearea Concomitent
pentru cadrelor unui
medicale
climat cu acordarea
dedisciplinat
specialitate. prin
b) cazurile
primului din urgenţa
ajutor, se vor a doua
lua măsuri - sunt
pentrureprezentate
înştiinţarea de celei
accidentaţii
mai cu hemoragii
apropiate unităţi arteriale
medicale care
sau
combaterea
5.1.2. In primul panicii
rând şiseavor aglomeraţiei
lua măsurile din jurul accidentatului.
necesare pentru crearea Concomitent
unui climat cu acordarea
disciplinat prin
apot fi oprite prin garou, plăgi mari abdominale, amputaţii de membre şi mari distrugeri
„Salvării".
primului ajutor, se vor
combaterea
osoase şi musculare, panicii şi lua măsuri pentru
a aglomeraţiei
accidentaţii care şi-au dinînştiinţarea celei mai apropiate
jurul accidentatului.
pierdut cunoştinţa;
unităţicu
Concomitent medicale
acordarea sau
aprimului
Degajarea
„Salvării". accidentatului.
ajutor, se vor lua măsuri pentru înştiinţarea celei mai apropiate unităţi medicale sau
c) cazurile din urgenţa a treia - sunt reprezentate de accidentaţii cu traumatisme cranio-
a „Salvării".
Degajarea
5.1.3. Accidentatul
accidentatului.
va fi menajat la maximum. Se vor evita gesturile brutale şi mobilizarea lui
cerebrale, vertebro-medulare şi de bazin, însoţite de fracturi şi de leziuni ale organelor interne,
excesivă.
Degajarea
5.1.3. Scoaterea
Accidentatul accidentatului
accidentatului.
va fiprofunde,
menajat la demaximum.
sub dărâmături,Se vor sau din
evita autovehiculul
gesturile brutale avariat, se va face
şi mobilizarea lui
fracturi deschise, plăgi hemoragii de tot felul;
cu cea
excesivă.mai mare
Scoaterea va blândeţe,
accidentatului procedându-sedemaximum. la degajare
sub dărâmături, prin
sau din eliberarea metodică,
autovehiculul la
avariat, nevoie,
se va face cu
5.1.3. Accidentatul
d) ceilalţi accidentaţi
sacrificarea materialelor fi menajat
- ceintră la Se vor evita gesturile brutale
în categoria urgenţelor obişnuite. În funcţie de categoria de
îl acoperă. şi mobilizarea lui
cu cea mai
excesivă. mare
Scoaterea blândeţe,
accidentatului procedându-se la degajaresau prindin eliberarea metodică, la nevoie, cu
urgenţă, se acordă primul ajutor şide se sub dărâmături,
asigură autovehiculul
transportul accidentaţilor. avariat, se va face
sacrificarea
5.1.4.
cu ceaEste
mai interzisă
materialelor
mare exercitarea
blândeţe, ce procedându-se
îl acoperă.
de tracţiuni la asupra
degajare părţilor vizibile (membre,
prin eliberarea metodică,cap, veşminte)
la nevoie, cu
pentru degajarea
sacrificarea
5.1.4. Este interzisă accidentatului.
materialelor exercitarea deUneori,
ce îl acoperă. tracţiuni pentru
asupraridicarea
părţilor corpurilor grele, poate
vizibile (membre, fi nevoie
cap, veşminte)
chiar
5.2.
pentru de o macara.
Primul
degajarea ajutor in cazul plăgilori provocate de diferiţi agenţi.
5.1.4. Este interzisăaccidentatului.
exercitarea deUneori, tracţiuni pentru
asupraridicarea
părţilor corpurilor grele, poate
vizibile (membre, fi nevoie
cap, veşminte)
chiar
5.1.5.
pentrudeÎndegajarea
oprimul
macara. rând, vor fi degajate
accidentatului. capul,pentru
Uneori, faţa şi ridicarea
toracele, încorpurilor
vederea creării
grele, posibilităţii
poate fi nevoie de a
institui
5.2.1.
chiar de
5.1.5. Înrespiraţia
Pentru
oprimul tratarea
macara. artificială
rând, locală aşi unei
vor fi degajate masajul
răni cardiac
(plăgi),
capul, extern,
faţase şivor dacă în este
întreprinde
toracele, nevoie. Coloana
următoarele
vederea creării vertebrală
acţiuni:
posibilităţii de şia
capul
instituise vor
respiraţialăsa, pe cât
artificială posibil, în
şi masajul poziţia găsită
cardiac iniţial.
extern, în
dacă în timpul
este mobilizării
nevoie.creării
Coloana victimei,
vertebrală se va
şia
a)
5.1.5.5.În
FORMULARE
spălarea mâinilor
primul rând, şi -asigurarea
vor anexe
fi degajate pe cât posibil
capul, faţa aşisterilizării
toracele, instrumentelor
vederea necesare.
posibilităţii de
asigura
capul menţinerea fixă
se vor lăsa, artificială a axului
pe cât posibil, cap-ceafă-torace.
în poziţia găsită iniţial. în este
timpul mobilizării victimei, se va
institui
b) 5.1.respiraţia
oprirea Fisa de examinare
hemoragiei şi masajul
pentru
cua ajutorul cardiac
autorizarea
mijloacelor extern, dacă
electricienilor
cunoscute nevoie.
din
–principală
garou, punctColoana
comprese desterilevertebrală
vedere – al
în funcţie şi
asigura
5.1.6.
capul Mobilizarea
menţinerea
se vor lăsa, excesivă
fixă
pe cât axului
a
posibil, accidentatului,
cap-ceafă-torace.
în poziţia găsită iniţial. în timpul mobilizării victimei, se vaa
este cauza a declanşării şocului şi
de Securitatii
intensitatea si locul
şi Sanatatii in Munca
hemoragiei.
apariţiei
asigura
5.1.6. unor complicaţii.
Mobilizarea
menţinerea excesivă
fixă a axului a accidentatului,
cap-ceafă-torace. este cauza principală a declanşării şocului şi a
c) controlul
apariţiei
5.1.7. După unor rănii.
degajare, Rănitul
complicaţii. victima va fi va dezbrăcat,
fi întinsă sau
cu se va recurge
blândeţe la tăierea
pe oprincipală
pătură sau pehainelor, în zona
nişte haine, ea va rănii
5.1.6.
pentru Mobilizarea
a se putea excesivă
aprecia locula accidentatului,
unde se află este
rana, cauza
întinderea şi aspectula declanşării
ei. şocului şistaa
pe spate,
apariţiei
5.1.7. După cu degajare,
unor capul aşezat
complicaţii. mai jos
victima va decât toracele.
fi întinsă cu blândeţe pe o pătură sau pe nişte haine, ea va sta
d)curăţirea
pe
5.1.8.
spate,
Cei cu rănii.
accidentaţi
capul In rană
aşezatgrav, pot
mai sunt rămâne
jos de
decât deseori
obicei
toracele.
fără corpuri străine
cunoştinţă. (pământ,
Primul gest nisip,
al niştebucăţele de
salvatorului, stofă,
vava fista
să
5.1.7. După
cioburi), ce degajare,
trebuie victima
înlăturate, vacu fi întinsă
ajutorul cu
unei blândeţe
pense pe o
sterile.pătură
Cea sau
mai pe
bună haine,
curăţire a ea
plăgii se
controleze
pe
5.1.8.
spate,
Cei cu respiraţia
accidentaţi
capul şigrav,
aşezat bătăile
mai sunt inimii.
jos de
decât Datoria
obicei
toracele.
fără principală
cunoştinţă. a oricărui
Primul salvator,
gest al este de a ajuta
salvatorului, va sau
fi să
realizează,
de a menţine turnând pe rană
aceste funcţii apă oxigenată,
majore ale Datoria soluţie uman.
organismului 3%. În spuma ce se ridică, se antrenează
controleze
majoritatea respiraţia
corpilor şi bătăile
străini ce inimii.
se găsesc
5.1.8. Cei accidentaţi grav, sunt de obicei fără cunoştinţă. eventual principală
în plagă. a oricărui
Primul gestsalvator, este de a ajuta
al salvatorului, va fisau să
de
5.1.9.
a menţine
Nu vor
controleze aceste
fi abandonaţi
respiraţia funcţii
şi majore
bătăile accidentaţii
inimii.ale Datoria
organismului
cu semne aparente
principalăuman. a de deces,
oricărui deoarece,
salvator, esteeidepota fi salvaţi
ajuta sau
e)
prinspălarea
aplicarea şi antiseptizarea
rapidă a măsurilorrănii şi de a zonei din jur.
respiraţie O regulăşiesenţială
artificială în această
masaj deoarece,
cardiac acţiune, este
extern.
de
5.1.9.
de aa menţine
Nulucra
nu vor aceste
fi abandonaţi
dinspre funcţii
zonele majore
accidentaţii
vecine, alespre
organismului
cu semne
rană, aparente
pentru uman.
a nu de deces,
aduce microbii de pot fiPână
eipielea
pe salvaţi
intactă
la
sosirea
prin „Salvării",
aplicarea rapidăsau a personalului medico-sanitar, accidentaţii grav nu vor fi mişcaţi sau
în plagă.
5.1.9. Nu Rana
deplasaţi vormod
în fi se spalăaci
abandonaţi
inutil, cumăsurilor
oaccidentaţii
numai soluţie de apă
atâtdecât
respiraţie
cu oxigenată
semne
este nevoie
artificială
3%, sau
aparente
pentru deşisoluţie
masaj deoarece,
deces,
instituirea
cardiac
de Rivanol
măsurilor
extern.
ei1‰.
de fiPână
Spălarea
potmenţinere
salvaţila
deplasaţi
jur.
sosirea în apoi
Se face mod oinutil,
„Salvării", sau aci personalului
numai
dezinfecţie atât cât
a pielii, prin este nevoie pentru
badijonare
medico-sanitar, instituirea
cuaccidentaţii
tinctură iodmăsurilor
degrav sau
nu cu fidemişcaţi
menţinere
voralcool. Atenţie!
sau
aNiciodată
5.1.10.
funcţiilor
În funcţie
nuvitale
se dă(respiraţia
de
cu starea
tinctură şi
accidentatului,
bătăile
de iod peinimii).
rană! măsurile de prim ajutor, se
deplasaţi în mod inutil, ci numai atât cât este nevoie pentru instituirea măsurilor de menţinere vor institui într-o
anumită Înordine.
aExecutarea
5.1.10.
funcţiilor funcţie
vitale (respiraţia
de starea şiaccidentatului,
bătăile inimii). măsurile de prim
pansamentului. Cod ajutor,
document: se vor institui
P SSM SU într-o
anumită
a) respiraţia
5.1.10. Înordine.
artificială.starea accidentatului, măsurile de prim
funcţie 004 ajutor, se vor institui într-o
a) Timpul I – Dacădeavem la îndemână praf de sulfamidă sau Saprosan,
Ediţia : 1 / Data:se poate presăra pe
__.__.2021
anumită
a)
b) respiraţia
masajul
plagă. ordine.
cardiac
artificială.
extern.
LANDIn lipsa lui,
POWER este de preferat
S.A. să nu punem nimic pe rană. În nici un caz nu vom pune
PROCEDURA Rev.: 0
ulei, jecozinc,
a) respiraţia
b)
5.1.11.
masajul
Oprirea unguent
cardiac
artificială.sulfamidat
respiraţiei
extern. este urmată,sau alte în
grăsimi,
câtevadeoarece Pag.:
minute, acestea 10/8
pot fiinimii.
de oprirea dăunătoare.
De asemenea,
__.__.2021
stopul
5.1.11. cardiac,
b) masajul
Timpul II
Oprirea este
cardiac urmat
– Aplicarea
respiraţiei repede
extern.peste de
esterană, oprirea
a câtorva
urmată, respiraţiei.
comprese
în câteva sterile,
minute, de în aşaNr.
fel ex:
oprirea încât, suprafaţa
inimii. rănii
De asemenea,
să fie
stopul
5.1.12.complet
cardiac,
Viaţa acoperită.
accidentatului,
este Dacă
urmat repede nu dispunem
se hotărăşte
de oprireaîn de comprese sterile, putem folosi bucăţi de cârpă
5.1.11.
TITLUL: Oprirea respiraţiei
PROCEDURA este urmată,
PRIVIND înaceste
respiraţiei.
câtevamomente,
COMUNICAREA minute, deoarece stopul
deEVENIMENTELOR
oprirea cardio-respirator
inimii. De asemenea,
curată.
neredresat, determină, după 5 până la 10 minute de la instalare, leziuni grave în organele
stopul cardiac,
5.1.12. Viaţa accidentatului,
este urmat repedese hotărăşte
de oprireaîn aceste
respiraţiei.
momente, deoarece stopul cardio-respirator
vitale,
c) incompatibile
Timpul
neredresat, III – Peste cu viaţa.
compresele sterile,
la punem un strat nuinstalare,
prea grosleziuni
de vată.
5.1.12. Viaţadetermină, dupăse5hotărăşte
accidentatului, până 10 minute
în aceste de la
momente, deoarece stopulgrave în organele
cardio-respirator
vitale,
d) incompatibile
Timpul IV
neredresat, determină, cu viaţa.
– Executarea
după bandajării.
5 până la 10Unminute bandajdecorect trebuieleziuni
la instalare, să respecte
grave următoarele
în organele
7
reguli:
vitale, incompatibile
Principalele masuri de cuprim
viaţa.ajutor, sunt :
-a)
săoprirea
fie făcut
Principalele cu mişcări
hemoragiilor;
masuri uşoare,
de prim fără sunt
ajutor, a provoca
: dureri;
- săoprirea
b) acopere
Principalele
a) pansarea în întregime
hemoragiilor;
rănilor;
masuri şi uniform
de prim rana :şi o zonă de cca. 15 cm în jurul ei;
ajutor, sunt
- săimobilizarea
c)
a)
b) nu aibăhemoragiilor;
oprirea
pansarea excesiv de multe
rănilor;
fracturilor straturi de faşă ;
şi luxaţiilor;
- săimobilizarea
d)
b)
c) nu fie prea
asigurarea
pansarea strâns
rănilor; pentru
asistenţei
fracturilor a nu stânjeni circulaţia sângelui în sectorul respectiv;
de urgenţă;
şi luxaţiilor;
-e)
c)sărecuperarea
d) nu incomodeze
imobilizarea
asigurarea rănitul.
asistenţei
accidentatului;
fracturilor
de urgenţă;
şi luxaţiilor;
Înasigurarea
f)
d)
e) cazul în care
recuperarea
asigurarea unui rana
asistenţei este
de mică,
accidentatului;
transport urgenţă;
rapid seşipoate recurge la câteva fâşii de leucoplast care să menţină
netraumatizant;
pansamentul.
e) asigurarea
f)
5.1.13.
recuperarea
În cazulunui
accidentatului;
întransport
care este rapid necesar şi netraumatizant;
a se acorda primul ajutor, în acelaşi timp, unui număr
Dacă de
mare plaga este mare, trebuie ca accidentatul să fieîn transportat pe targă pânăastfel la locul
Înaccidentaţi,
f) asigurarea
5.1.13. cazul
unui trebuie
întransport
care este făcut
rapid
necesar un triaj
a se al cazurilor,
şi netraumatizant;
acorda primul funcţie
ajutor, de în starea
acelaşifiecăruia,
timp, unui număr :
acordării unui tratament de specialitate.
mare
a) cazurile
5.1.13. deÎnaccidentaţi,
de primă
cazul în caretrebuie
urgenţă
este făcut
- sunt
necesar un triaj
cele
a se înal care
cazurilor,
acorda accidentatul
primulîn funcţie
ajutor,prezintă
de
în stareastop
acelaşi fiecăruia,
cardio-respirator,
timp, astfel
unui :
număr
hemoragii
mare
a) cazurile mari,
de accidentaţi,
de primăcaretrebuie
nu pot făcut
urgenţă fi-oprite un prin
sunt triaj
cele îngarou,
al care hemoragii
cazurilor,
accidentatul ale prezintă
în funcţie organelor
de starea interne,
stop plăgi
fiecăruia, mari: la
cardio-respirator,
astfel
nivelul
5.3. Primul
hemoragii plămânilor,
ajutor instare
cazul deHemoragiei
şoc; şi hemostazei
a) cazurile mari,de primăcare nu pot
urgenţă fi-oprite
sunt prin
cele îngarou,
care hemoragii
accidentatul ale prezintă
organelorstop interne, plăgi mari la
cardio-respirator,
nivelul
b) cazurile
1hemoragii plămânilor,
din urgenţa
mari, care stare
nuapotde
doua
şoc; - suntprin
fi oprite reprezentate de accidentaţii
garou, hemoragii cu hemoragii
ale organelor interne,arteriale
plăgi mari care
la
pot
5.3.1.fi
nivelul
b) oprite
Volumul
cazurile prin
plămânilor,
din urgenţa garou,
sângelui
stareade laplăgi
doua mari
o persoană
şoc; abdominale,
reprezintă de
- sunt reprezentate amputaţii
aproximativ de
accidentaţii8% membre şi mari
din greutatea
cu hemoragii distrugeri
corpului
arteriale care
osoase
omenesc,
pot şi musculare,
ceea prin
fi oprite accidentaţii
ce înseamnă
garou, care
cca. 5 mari
plăgi şi-au
l la bărbaţi pierdut cunoştinţa;
şi 4 l la amputaţii
abdominale, femei. de membre şi mari distrugeri
b) cazurile din urgenţa a doua - sunt reprezentate de accidentaţii cu hemoragii arteriale care
osoase
c) cazurile
5.3.2. şi musculare,
pot fiScurgerea din
oprite prin urgenţa accidentaţii
sângelui, a treia
garou, înplăgi -care
afaramari sunt
şi-au
vaselor reprezentate
pierdut
sanguine, se
abdominale, cunoştinţa;
de accidentaţii
numeşte de
amputaţii hemoragie.cu traumatisme
membre şi mari distrugeri cranio-
cerebrale,
osoase
c) cazurile vertebro-medulare
şi musculare,
din urgenţa accidentaţii
amulte şi de
treiafeluri
-carebazin,
sunt
şi-au însoţite
reprezentatede fracturi
de accidentaţii cu ale
pierdut cunoştinţa; şi de leziuni organelor interne,
traumatisme cranio-
5.3.3.
fracturi Putem deosebi
deschise, plăgimaiprofunde, de
hemoragii hemoragii:
de tot felul;
cerebrale,
c) cazurilevertebro-medulare
dinexterne
urgenţa– sângele
a treia şi de- bazin, însoţite de fracturi
sunt reprezentate şi de leziuni
de accidentaţii cu ale organelor interne,
traumatisme cranio-
a) hemoragiile
fracturi
d) ceilalţideschise,
accidentaţiplăgi -profunde,
intră se
în scurge
hemoragii
categoria în de
afara organismului,
urgenţelor
tot felul; obişnuite. datorită
În secţionării
funcţie de unor
categoria vase
de
cerebrale,
de sânge. vertebro-medulare
În funcţie de vasele şi
care de aubazin,
fost însoţite
secţionate,de fracturi
putem şi de
deosebi: leziuni ale organelor interne,
urgenţă,
fracturi
d) ceilalţi seaccidentaţi
acordăplăgi
deschise, primul ajutorînşihemoragii
-profunde,
intră se asigurăde
categoria transportul
urgenţelor accidentaţilor.
tot felul; obişnuite. În funcţie de categoria de
b) hemoragii
urgenţă, se arteriale
acordă primul - sângele,
ajutor şi de
se o culoare
asigură roşu-aprins,
transportul ţâşneşte într-un jet sacadat, în
accidentaţilor.
d) ceilalţi
acelaşi ritmaccidentaţi
cu pulsaţiile - inimii;
intră în categoria urgenţelor obişnuite. În funcţie de categoria de
6.3. Primul ajutor in
urgenţă, se acordă primul ajutor cazul plăgilori provocate
şi se asigură de diferiţiaccidentaţilor.
transportul agenţi.
c) hemoragii venoase - sângele, având o culoare roşu-închis, curge lin, continuu ;
7.3. Primul ajutor in cazul plăgilori provocate de diferiţi agenţi.
d) hemoragiitratarea
5.2.1. capilare - curgerea sângelui
(plăgi),seseobservă pe toatăurmătoarele
suprafaţa acţiuni:
rănii, având o
8.3. Pentru
Primul ajutor inlocală cazula plăgilori
unei răni provocate vor
de întreprinde
diferiţi agenţi.
intensitate redusă.
5.2.1.
a) spălarea
Pentrumâinilor
tratareaşilocalăasigurarea
a uneipe răni
cât(plăgi),
posibil sea sterilizării
vor întreprinde
instrumentelor
următoarele necesare.
acţiuni:
e) hemoragiile interne - sângele care curge rămâne în interiorul organismului (ex.: în cavitatea
5.2.1.
a)
b) spălarea
oprirea
Pentru
abdominală hemoragiei
mâinilor
tratareaşilocală
etc). cu
asigurarea
ajutorul
a uneipe mijloacelor
răni
cât(plăgi),
posibilcunoscute
se
a sterilizării
vor întreprinde
– garou,
instrumentelor
următoarele
comprese necesare.
sterile
acţiuni:
– în funcţie
de
a)
b) intensitatea
spălarea
oprirea şi locul hemoragiei.
hemoragiei
mâinilor
O categorie deosebităşi ocu asigurarea
potajutorul
formape mijloacelor
cât posibilcunoscute
hemoragiile a sterilizării
interne – garou,
instrumentelor
exteriorizate, comprese
în carenecesare.
sterile
sângele – în funcţie
ajunge în
de
c) controlul
intensitatea
afara
b) oprirea rănii.
corpului, şi
hemoragieilocul
Rănitul
hemoragiei.
va
dupăcuceajutorul fi dezbrăcat,
a trecut sau se va
printr-ocunoscute
mijloacelor recurge la
cavitate – naturală, tăierea
garou, comprese hainelor,
care face în zona rănii
sterilecomunicarea
– în funcţie
pentru a
organismului
de controlul
c) se
intensitateaputea aprecia
cuşi exteriorul.
rănii. locul
Rănitul locul
hemoragiei. unde se află rana, întinderea şi aspectul ei.
va fi dezbrăcat, sau se va recurge la tăierea hainelor, în zona rănii
d)curăţirea
pentru
În a sehemoragiilor
cadrul
c) controlul putea
rănii.
rănii.aprecia
In rană locul
pot
va rămâne
fiunde
exteriorizate
Rănitul sedeseori
află sau
putem
dezbrăcat, rana,
corpuri
seîntinderea
cuprinde: străineşi(pământ,
va recurge laaspectul
tăierea nisip,
ei. bucăţele
hainelor, de stofă,
în zona rănii
cioburi),
pentru
d)curăţirea ce trebuie
a se putea
rănii. înlăturate,
aprecia
In rană locul cu
pot rămâne ajutorul
unde unei
sedeseori
află rana,pense
corpuri sterile.
întinderea Cea mai
străineşi(pământ, bună
aspectul nisip,
ei. curăţire a plăgii se
bucăţele de stofă,
-realizează,
epistaxisul (curgerea
turnând pe sângelui
rană apădinoxigenată,
nas); soluţie 3%. În spuma ce se ridică, se antrenează
cioburi),
d)curăţirea ce trebuie
rănii. Inînlăturate,
rană pot cu ajutorul
rămâne uneicorpuri
deseori pense sterile.
străine Cea mai bună
(pământ, nisip,curăţire
bucăţelea de
plăgii se
stofă,
majoritatea
-realizează, corpilor
otoragia (curgerea străini
sângelui ce se
din găsesc
urechi);eventual în plagă.
cioburi), ce turnând pe rană apă
trebuie înlăturate, cu oxigenată, soluţie
ajutorul unei pense3%. În spuma
sterile. Cea mai ce bună
se ridică, se antrenează
curăţire a plăgii se
majoritatea
e) spălarea
-realizează,
hematemeza şicorpilor
antiseptizarea
străini
(vărsăturile cuce
rănii
se găsesc
şi
sânge); a zonei
eventual
din jur.
în plagă.
O regulă esenţială în această
turnând pe rană apă oxigenată, soluţie 3%. În spuma ce se ridică, se antrenează acţiune, este
de a nu lucra
majoritatea dinspre zonelecevecine,şi spre rană,
dinpentru aregulă
nu aduce microbii de pe pielea intactă
-e) spălarea
hemoptizia şicorpilor
antiseptizarea
(tusea străini
urmată rănii
de se găsesc
a zonei
eliminări eventual
de sânge jur.
în
dinplagă.
O
plămâni); esenţială în această acţiune, este
în plagă. Rana se spală cu o soluţie de apă oxigenată 3%, sau soluţie de Rivanol 1‰. Spălarea
se
în va faceRana
folosind o bucată
cu ode tifon de
sterilă. După ce se3%, spală rana, se trece la spălarea pielii din
de plagă.
jur. a Se
nuface
lucraapoi
se spală
dinspre
o zonele
dezinfecţie
soluţie
vecine,
a spre
pielii,
apă
prin
oxigenată
rană, pentru cu
badijonare a nu sau soluţie
aduce
tinctură
de Rivanol
microbii
de iod sau
1‰.
decupealcool.Spălarea
pielea intactă
Atenţie!
-semelena
va (eliminarea
faceRana
folosind de sânge
o bucată de prinsterilă.
tifon scaun,După
situaţie înspală
ce se care rana,
fecalele capătă
se trece la ospălarea
culoarepielii
neagră,
din
în plagă.
Niciodată nu se se
dă spală
cu cu o
tincturăsoluţie
de iodde peapă oxigenată
rană! 3%, sau soluţie de Rivanol 1‰. Spălarea
lucioasă);
jur.
se vaSefaceface apoi o dezinfecţie
folosind o bucată deatifonpielii, prin badijonare
sterilă. După ce se cu tinctură
spală rana, de
se iod
trece saula cu alcool.pielii
spălarea Atenţie!
din
Niciodată
Executarea
In funcţie nu
depansamentului.
se dă cu
cantitatea tinctură
de sângede iod pe
pierdută, rană!
putem distinge:
jur. Se face apoi o dezinfecţie a pielii, prin badijonare cu tinctură de iod sau cu alcool. Atenţie!
Niciodată
Executarea
a)a)Timpul
Hemoragiinu
Ipansamentului.
–seDacă
dă cuavem
mari, tinctură
la îndemână
mortale, de iod se
când pe pierde
rană!
praf demaisulfamidă
mult desau Saprosan,
jumătate din se poate presăra
cantitatea totală pe
de
plagă.
sânge.
Executarea
a) In lipsa lui,
Timpul Ipansamentului. este de preferat să nu punem nimic pe rană. În
– Dacă avem la îndemână praf de sulfamidă sau Saprosan, se poate presăra penici un caz nu vom pune
ulei,
plagă. jecozinc,
In lipsa unguent
lui, este sulfamidat
de la
preferat sausăalte
nu grăsimi,
punem deoarece
nimic pe sauacestea
rană. Înpot
nicifi undăunătoare.
a)b) Timpul
Hemoragii I – mijlocii,
Dacă când
avem seîndemână
pierde 1/3 din
praf cantitatea
de sulfamidă totală deSaprosan,
sânge. se caz nu presăra
poate vom pune pe
ulei,
b) Timpul
plagă. jecozinc,
II – unguent
Aplicarea
In lipsamici,
lui, este sulfamidat
peste rană,sau a alte
câtorva
grăsimi,
comprese
deoarece
sterile,
acestea
în aşa
potfel
fi încât,
dăunătoare.
suprafaţa rănii
săc) fie
Hemoragii
complet cândde
acoperită. se preferat
pierde
Dacă o să
nu sau
dispunem
nu punem
cantitate nimic pe
decomprese
de 500–600 ml rană. În nici un caz nu vom pune
de sânge.
sterile,
ulei,
b) Timpul
jecozinc,
II –unguent
Aplicarea sulfamidat
peste rană, a alte
câtorva
grăsimi,
comprese
deoarece
sterile, înputem
acestea potfelfifolosi
aşa încât, bucăţi
dăunătoare. de cârpă
suprafaţa rănii
curată.
5.3.4.
să Hemoragiile
fie complet interne,
acoperită. sunt
Dacă rană, însoţite
nu dispunem de o serie
decomprese de semne,
compresesterile, prin
sterile,înputem care
folosi se pot
bucăţi bănui
de cârpă şi
b) Timpul
diagnostica II – Aplicarea peste a câtorva aşa fel încât, suprafaţa rănii
curată.
c)
să Timpul IIIsi–acoperită.
anume: ameţeala, sterile,
Peste compresele creşterea numărului
punem un stratde bătăi
prea ale
nusterile, gros inimii
de vată. pe minut, creşterea
numărului de respiraţii pe minut. Pulsul bolnavului este slab, iar tensiunea sa bucăţi
fie complet Dacă nu dispunem de comprese putem folosi de cârpă
arterială, scade
curată.
c)
d)
multTimpul
Timpul III
IV– normală.
sub cifra –Peste
Executarea
compresele bandajării.
Bolnavul sterile, punem
Un bandaj
este neliniştit, un strat
palid, corect
nu prea
vorbeşte trebuie
gros de
repede,să vată.
respecte
are următoarele
transpiraţii reci şi
reguli:
este chinuitIII
c) Timpul
d) Timpul de–o–Peste
IV sete deosebit
Executarea
compresele de mare.
bandajării.
sterile, punem
Un bandaj
un stratcorect
nu prea trebuie
gros desă vată.
respecte următoarele
-reguli:
d)săTimpul
5.3.5.fieOprirea
făcutIV cu –unei
mişcări uşoare,bandajării.
hemoragii
Executarea fără a provoca
se numeşte dureri; corect
Unhemostază.
bandaj Hemostaza
trebuie se să poate
respecte realiza în două
următoarele
feluri:
-reguli: natural
să acopere
fie făcut în sau artificial.
cuîntregime
mişcări uşoare, Hemostaza
şi uniform
fără rana şinaturală
a provoca o zonă desecca.
dureri; datorează
15 cm încapacităţii
jurul ei; sângelui de a se
coagula, în momentul în care a venit în contact cu mediul exterior. Acest fel de hemostază se
- să nu fie făcut
acopere
aibă excesiv
în
cuîntregime
mişcăride multe
uşoare,
şi uniform
straturi
fără rana
adeprovoca
faşă
şi o;zonădureri;
de cca. 15 cm în jurul ei;
produce în cazul unor hemoragii mici, capilare, în care intensitatea curgerii sângelui este mică.
-Însăcazul acopere
nu aibă
fie prea
excesiv
în întregime
unor strâns depentru
hemoragii multe
şi uniform
straturi
maia nu stânjeni
mari,rana
deeste
faşă
şicirculaţia
onevoie
;zonă dedesângelui
cca.
o 15 cm
în sectorul
în jurul
intervenţie ei;
respectiv;
specială pentru oprirea
sângerării.
- să nu incomodeze
aibă
fie prea
excesiv
strâns rănitul.
depentru
multe straturi
a nu stânjeni
de faşă circulaţia
; sângelui în sectorul respectiv;
Oprirea
- săcazul
În fierapidă
nu incomodeze
înprea şirana
carestrâns curănitul.
competenţă
este
pentru mică,
a nuseastânjeni
unei
poatehemoragii,
recurge
circulaţia laeste unafâşii
câteva
sângelui din acţiunile
în sectorul
de leucoplast decisive,
carecare
respectiv; trebuie
să menţină
executată
pansamentul. de către cel care acordă primul ajutor.
- săcazul
În nu incomodeze
în care rana rănitul.
este mică, se poate recurge la câteva fâşii de leucoplast care să menţină
5.3.6.
pansamentul.
Dacă Cel
plaga maiestesimplumare, mod de a face
trebuie capoate o hemostazăsăprovizorie,
accidentatul este aplicarea
fie transportat pe targăunui pânăpansament
la locul
În
compresiv.cazul în care
Câteva rana este
comprese mică, se
aplicate pe recurge
plagă, o la câteva
bucată de fâşii
vată de
şi leucoplast
un bandaj, care
ceva să
mai menţină
strâns,
acordării
pansamentul.
Dacă unui tratament de specialitate.
sunt suficiente pentru a opri o sângerare medie. Dacă hemoragia nu se opreşte, vom locul
plaga este mare, trebuie ca accidentatul să fie transportat pe targă până la face
acordării
imediat unui
comprimareatratament de
vasului, specialitate.
prin care curge sângele.
Dacă plaga este mare, trebuie ca accidentatul să fie transportat pe targă până la locul
acordării
5.3.
5.3.7.Primul unui
ajutor
În hemoragia tratament
in arterială,
cazuldeHemoragiei
specialitate.
comprimarea şi hemostazei
se face într-un punct situat cât mai aproape de
2rană şi mai sus, între rană şi inimă,
5.3. Primul ajutor in cazul Hemoragiei şi hemostazei deoarece trebuie oprită ieşirea sângelui, care vine de la
inimă
5.3.1. prin
Volumul vasulsângelui
deschis.
35.3. Primul ajutor in cazullaHemoragieio persoanăşi hemostazei
reprezintă aproximativ 8% din greutatea corpului
omenesc,
5.3.8. ceea cesângelui
înseamnă lacca. 5 l la bărbaţi şise4face
l la femei.
45.3.1. În hemoragiile
Volumul venoase, o comprimarea,
persoană reprezintă sub rană, pentru
aproximativ 8% adin opri venirea sângelui,
greutatea corpului
de la periferie
omenesc,
5.3.2. Scurgerea
ceea către
ce inimă.încca.
sângelui,
înseamnă afara
5 l vaselor
la bărbaţi sanguine,
şi 4 l la se
femei.
numeşte hemoragie.
5.3.1. Volumul sângelui la o persoană reprezintă aproximativ 8% din greutatea corpului
5.3.9.
omenesc,
5.3.2.
5.3.3. Comprimarea
Scurgerea
Putem ceeadeosebi
cesângelui, vaselor,
înseamnă
mai multe sefeluri
încca. 5face
afara mai
l vaselor
la bărbaţi bine,şi 4înl la
de hemoragii:
sanguine, locurile
se
femei. în care
numeşte ele sunt mai aproape de un
hemoragie.
plan osos şi se poate face direct, cu degetul sau cu toată mâna, însă numai pentru o hemostază
5.3.2.
5.3.3.
a) hemoragiile
Scurgerea
Putem deosebi
externe
sângelui,
mai– sângele
multe
în afara
feluri
sevaselor
scurge
de hemoragii:
sanguine,
în afara organismului,
se numeşte hemoragie.
datorită secţionării unor vase
de scurtă durată.
de
5.3.3.
a) sânge.
hemoragiile
Putem În funcţie
deosebi
externe de vasele
mai– sângele
multe care seau
feluri fost
scurge secţionate,
de hemoragii: putem deosebi:
în afara organismului, datorită secţionării unor vase
5.3.10. În cazul în care nu se poate menţine comprimat vasul un timp îndelungat, se recurge la
de
b)
a) sânge.
hemoragii
hemoragiileÎn funcţie
arteriale
externe de vasele
–-sângele
sângele,
careseau de fost
o culoare
scurge secţionate,
în afararoşu-aprins,
putem deosebi:
organismului, ţâşneşte
datorită într-un jet sacadat,
secţionării unor vaseîn
aplicarea garoului.
acelaşi
de sânge.
b) ritm
hemoragii În cu pulsaţiile
funcţie
arteriale -inimii;
de vaselesângele,
care au de fost
o culoare
secţionate,roşu-aprins,
putem deosebi:
ţâşneşte într-un jet sacadat, în
Garoul este un tub sau o bandă elastică de cauciuc. La nevoie, el poate fi improvizat dintr-o
acelaşi
c)
b) hemoragii
ritm cu
hemoragii venoase
pulsaţiile
arteriale - sângele,
-inimii; având
sângele, dedeoo culoare
culoareoroşu-închis,
roşu-aprins, curge lin, continuu ;jet sacadat, în
ţâşneşte
cameră de bicicletă, o faşă, o bucată pânză, cure, sau orice altcevaîntr-un
care poate fi răsucit şi
acelaşi
c)
d) hemoragii
hemoragii
ritm cu
venoase
capilare
pulsaţiile
strâns pe braţ sau pe picior. - sângele,
-inimii;
curgerea
având sângelui
o culoare se roşu-închis,
observă pecurge
toată lin,
suprafaţa
continuu rănii,
; având o
intensitate
c)
d) hemoragii
hemoragii redusă.
venoase
capilare - sângele,
- curgerea
5.3.11. Garoul se strânge pânăavândla sângelui
o culoare
oprirea seroşu-închis,
observă Din
hemoragiei. pecurge
toată
acestlin,suprafaţa
continuu toată
moment, rănii,
; având o
circulaţia
intensitate
e)
d) hemoragiile
sângelui,
hemoragii redusă.
dincolointerne
capilarede - garou,
sângele
- curgerea care curge rămâne
încetează,
sângelui toate în interiorul
ţesuturile
se observă organismului
pe situate
toată în regiunea
suprafaţa (ex.: înrespectivă
rănii, cavitatea
având o
abdominală
nemaiprimind
intensitate
e) hemoragiile etc).
oxigen şi
redusă.
interne nemaifiind
- sângele care hrănite.
curge rămâne Pentruînaceste motive,
interiorul menţinerea(ex.:
organismului unuiîn garou nu
cavitatea
poate
abdominală
O depăşideosebită
categorie o oră, timp
etc). în care accidentatul trebuie să ajungă la o unitate medicală.
e) hemoragiile interne o- sângele
pot formacarehemoragiile
curge rămâne interne exteriorizate,
în interiorul în care
organismului sângele
(ex.: în ajunge în
cavitatea
afara
5.3.12.
abdominală
O corpului,
Ori de
categorie câtedupă
deosebită
etc). ceaplică
oriosepot a trecut
forma printr-o
unhemoragiile
garou, trebuie cavitate
interne naturală,
să seexteriorizate,
noteze ora şiîn care
careface
data comunicarea
lasângele
care aajunge
fost pus,
în
organismului
pentru
afara evitarea
corpului, cu exteriorul.
unor accidente
dupăo pot ce forma grave
a trecut din cauza
printr-o interne lipsei
cavitate de sânge,
naturală, îndin teritoriul
care de sub garou.
O
Dacă categorie
este deosebită
necesar ca accidentatul hemoragiile
să fie transportat un exteriorizate,
timp mai careface
îndelungat, se
comunicarea
sângele ajunge
slăbeşte în
uşor
organismului
În
afara cadrul hemoragiilor
corpului, cu exteriorul.
după exteriorizate
ce a trecut putem cuprinde:
printr-o cavitate naturală, care face comunicarea
garoul, pe perioade scurte de timp, pentru a împrospăta sângele din ţesuturile de sub garou.
organismului
-În epistaxisul
cadrul hemoragiilor
(curgerea
cu exteriorul. sângelui
exteriorizate
din nas);putem cuprinde:
5.3.13. Dintre hemoragiile exteriorizate, cea mai uşor de oprit, este hemoragia nazală
-În epistaxisul
otoragia
cadrul hemoragiilor
(epistaxisul). (curgerea
(curgerea
Bolnavul sângelui
sângelui
exteriorizate
trebuie din
dinurechi);
aşezat nas);
putem cuprinde:
pe un scaun, cu capul înclinat pe spate, sprijinit de spătar
-şiotoragia
departe (curgerea
epistaxisul
hematemeza de(curgerea
sobă sau
(vărsăturile de calorifer.
sângelui
sângelui
cu din
sânge);
din I se va scoate cravata şi i se vor desface legăturile din jurul
urechi);
nas);
abdomenului. Dacă epistaxisul este mic, se opreşte spontan sau prin simpla apăsare a aripii
- hemoptizia
otoragia
hematemeza (curgerea
(tusea
(vărsăturile
urmată
sângelui cu
dedin
sânge);
eliminări
urechi);de sânge din plămâni);