5/25/2018 Bila ntul Ar tic ula r Al Coloa ne i Ve r te bra le - slide pdf.c om

• Bilantul articular al coloanei vertebrale 

http://slide pdf.c om/re a de r/full/bila ntul-a r tic ula r-a l-c oloa ne i-ve r te bra le -561e d4fa 2c 10f 1/31
 

5/25/2018 Bila ntul Ar tic ula r Al Coloa ne i Ve r te bra le - slide pdf.c om

Cele 24 de vertebre (fără sacru) se articulează între ele printr -un dublu sistem

articular.
a) Articulaţia discovertebrală, formată din corpurile vertebrale şi discul 
fibros,  constituie o amfiartroză cu 5 grade de libertate : 
 —  mişcări de flexie-extensie în jur ul un ui ax tr ansver sal;
 —  mişcări de înclinare laterală în jurul unui ax sagital ; 
 —  mişcări de rotaţie în jurul unui ax vertical ; 
 —  mişcări de alunecare pe axe paralele ale corpurilor vertebrale ; 

discului.de îndepărtare şi apropiere între două vertebre, datorită elasticităţii

 —  mişcări
Corpurile vertebrale sint legate prin ligamentele vertebrale comune anterior şi 
posterior.
b) Articulaţiile apofizelor posterioare sint alcătuite d in suprafeţele apofizelor
articulare între două vertebre —  cîte două articulaţii pentru 
fiecare vertebră. Sint artrodii care permit
-doar simple alunecări anterioare, posterioare sau laterale. 
 Aceste articulaţii  sînt învelite de un aparat capsuloligamentar.

http://slide pdf.c om/re a de r/full/bila ntul-a r tic ula r-a l-c oloa ne i-ve r te bra le -561e d4fa 2c 10f 2/31
 

5/25/2018 Bila ntul Ar tic ula r Al Coloa ne i Ve r te bra le - slide pdf.c om

Poziţia zero a coloanei este cea realizată în ortostatism, în rectitudine, 

avînd ca repere :
 —  verticala firului cu plumb, care cade de la protuberanta occipitală, 
de-a lungul spinelor vertebrale,
în şanţul interfesier
între cele două maleole interne ;
— linia dintre vîrfurile scapulelor şi linia bicretă, care sînt orizontale 
şi paralele ;
— occiputul, zona dorsală medie, fesele şi taloanele, care sînt  
tangente în plan vertical (perete) ;
— verticala care trece prin tragus, prin faţa anterioară a umărului, 
marginea anterioară a marelui trohanter, marginea externă a piciorului,  
la nivelul liniei Chopart.

http://slide pdf.c om/re a de r/full/bila ntul-a r tic ula r-a l-c oloa ne i-ve r te bra le -561e d4fa 2c 10f 3/31
 

5/25/2018 Bila ntul Ar tic ula r Al Coloa ne i Ve r te bra le - slide pdf.c om

 Aprecierea mişcărilor coloanei se face pornind de la poziţia zero si 

fixînd bazinul, fapt deosebit de dificil datorită mişcărilor în articulaţiile 
coxofemurale.
Numai în şezînd se poate considera că bazinul este mai 
mult sau mai puţin fixat.
Mobilitatea coloanei variază foarte mult în funcţie de vîrstă, 
„normalităţile" amplitudinilor de mişcare nefiind standardizate în
corelaţie cu acest important parametru.

http://slide pdf.c om/re a de r/full/bila ntul-a r tic ula r-a l-c oloa ne i-ve r te bra le -561e d4fa 2c 10f 4/31
 

5/25/2018 Bila ntul Ar tic ula r Al Coloa ne i Ve r te bra le - slide pdf.c om

Testarea coloanei cervicale 

Poziţia pentru testare este în ortostatism sau şezînd.
1. Flexia măsoară 30— 45°, din care 20 în articulaţia atlantooccipitală. 
Se apreciază
-fie după distanţa menton-stern (gura închisă) — normal mentonul puţind atinge sternul ,
fie cu goniometrul, luînd ca reper linia dintre lobul urechii şi comisura gurii
( braţul fix este plasat orizontal, braţul mobil urmează mişcarea acestei linii).  

2. Extensia măsoară 35— 45° , din care 30° în articulaţia atlantooccipitală. 

Se măsoară în acelaşi mod ca şi flexia 

http://slide pdf.c om/re a de r/full/bila ntul-a r tic ula r-a l-c oloa ne i-ve r te bra le -561e d4fa 2c 10f 5/31
 

5/25/2018 Bila ntul Ar tic ula r Al Coloa ne i Ve r te bra le - slide pdf.c om

3. Lateralitatea (flexia laterală, înclinarea laterală) măsoară 40— 45° ,

din care 15 — 20° în atlantooccipitală.
Se apreciază prin unghiul format de linia arcadelor cu linia orizontală a umerilor sau prin
distanţa dintre acromion şi tragus (umerii rămînînd pe o linie orizontală).  
°  (fără participarea articulaţiei atlantooccipitale). 
4. Rotaţia măsoară 45— 70 
Se apreciază prin unghiul format de linia care trece prin cele două conducte auditive
externe, în poziţia zero, cu linia care trece prin aceleaşi repere după executarea rotaţiei. 
 Atenţie : • Capul să nu fie flectat sau extins !
• Umerii să rămînă pe linia iniţială, să nu se rotească şi ei ! 
5. Circumducţia este o mişcare combinată din celelalte patru mişcări. 

http://slide pdf.c om/re a de r/full/bila ntul-a r tic ula r-a l-c oloa ne i-ve r te bra le -561e d4fa 2c 10f 6/31
5/25/2018 Bila ntul Ar tic ula r Al Coloa ne i Ve r te bra le - slide pdf.c om

http://slide pdf.c om/re a de r/full/bila ntul-a r tic ula r-a l-c oloa ne i-ve r te bra le -561e d4fa 2c 10f 7/31

 
5/25/2018 Bila ntul Ar tic ula r Al Coloa ne i Ve r te bra le - slide pdf.c om

Testarea coloanei dorsolombare 

1. Flexia măsoară 80 — 90°, din care 50° din coloana dorsală şi 40  din cea lombară.
Se apreciază astfel : 
1. măsurînd distanţa degete-sol : pacientul în ortostatism, cu picioarele apropiate ;
2.măsurînd distanţa degetul III —  haluce : pacientul în decubit dorsal sau asezat, cu genunchii în
extensie ; (în aceste aprecieri contribuţia şoldului nu poate fi evitată.) 
3.măsurînd cu un metru- panglică distanţa dintre C 1 şi S 1;
4.cu un goniometru obişnuit : pacientul în ortostatism ; braţul fix al goniometrului este plasat la nivelul
crestei iliace, paralel cu podeaua, iar braţul mobil, pe linia medioaxilară (atenţie să nu se roteze 
trunchiul !).
. Extensia este mult mai limitată (20— 30° ) şi aproape imposibil de măsurat clinic. Eventual se poate
2 
 încerca măsurarea cu goniometrul, prin aceeaşi metodă ca la flexie (atenţie să nu se flecteze
genunchii !). 
Distanta degete - sol
măsur area distanţa degete-sol 
se apreciaza prin masurarea distantei
dintre sol si varful mediusului, dupa
executarea flexiei coloanei.
Pentru coloana cervico-dorsala se
masoara distanta menton-stern inainte
si dupa executarea miscarilor de flexie-
extensie.

http://slide pdf.c om/re a de r/full/bila ntul-a r tic ula r-a l-c oloa ne i-ve r te bra le -561e d4fa 2c 10f 8/31
5/25/2018 Bila ntul Ar tic ula r Al Coloa ne i Ve r te bra le - slide pdf.c om

http://slide pdf.c om/re a de r/full/bila ntul-a r tic ula r-a l-c oloa ne i-ve r te bra le -561e d4fa 2c 10f 9/31

 
5/25/2018 Bila ntul Ar tic ula r Al Coloa ne i Ve r te bra le - slide pdf.c om

3. L ater ali tatea, apreciată la 20— 35°, poate fi măsurată, cu pacientul în ortostatism, astfel :
 —  punctul de pe faţa laterală a membrului inferior pe care îl atinge vîrful degetelui III (în
mişcare, palma alunecă de-a lungul coapsei);cu banda metrica
 —  cu goniometrul : braţul fix, vertical, pe linia spinelor, orientat între S1 şi C7 ; braţul
mobil urmează linia S1 C7, după înclinare ; 
 —  ca variantă goniometrică : braţul fix plasat orizontal pe linia  bicretă (sau spinele iliace
superioare); braţul mobil urmează linia S1 — C7, care se înclină. 
4. Rotaţia măsoară 30— 45° pe fiecare parte şi se apreciază prin unghiul format între linia
umerilor (care se mişcă) şi linia bicretă a pelvisului. 

http://slide pdf.c om/re a de r/full/bila ntul-a r tic ula r-a l-c oloa ne i-ve r te bra le -561e d4fa 2c 10f 10/31

 
5/25/2018 Bila ntul Ar tic ula r Al Coloa ne i Ve r te bra le - slide pdf.c om

Considerînd rahisul în ansamblu, mişcările maxime pe care le poate realiza sînt :

 —  flexie 110 — 135° 
 —  extensie 50 —  75° 

 —  lateralitate 60 —  80° 
 —  rotaţie 75 — 105° 
Poziţia de funcţiune a coloanei corespunde poziţiei zero, cu coloana făcînd
curburile fiziologice —  cervicală (36°), dorsală (35°), lombară (50°) — , calculate
radiologie pe baza înclinării platourilor vertebrale. 

http://slide pdf.c om/re a de r/full/bila ntul-a r tic ula r-a l-c oloa ne i-ve r te bra le -561e d4fa 2c 10f 11/31

 
5/25/2018 Bila ntul Ar tic ula r Al Coloa ne i Ve r te bra le - slide pdf.c om

Bilantul articular al coloanei vertebrale 

prin teste cu banda metrica

Testul separarii degetelor

se executa astfel: se plaseaza policele si indexul
sau policele si mediusul pe doua apofize
spinoase vecine.
Se masoara distanta dintre aceste repere,
inainte si dupa flexia trunchiului.
In mod normal, departarea este de 3-4cm.

http://slide pdf.c om/re a de r/full/bila ntul-a r tic ula r-a l-c oloa ne i-ve r te bra le -561e d4fa 2c 10f 12/31

 
5/25/2018 Bila ntul Ar tic ula r Al Coloa ne i Ve r te bra le - slide pdf.c om

Testul Schober masoara flexi a

coloanei lombar e

se efectueaza astfel:
-se determina apofiza spinoasa a vertebrei sacrale L5-S1 (reper 1);
-se masoara proximal l0 cm (reper 2).
-se executa apoi flexia trunchiului,
In mod normal distanta dintre cele doua repere creste cu 5cm.
Se va nota Schober = 10 / 15cm.

http://slide pdf.c om/re a de r/full/bila ntul-a r tic ula r-a l-c oloa ne i-ve r te bra le -561e d4fa 2c 10f 13/31
5/25/2018 Bila ntul Ar tic ula r Al Coloa ne i Ve r te bra le - slide pdf.c om

http://slide pdf.c om/re a de r/full/bila ntul-a r tic ula r-a l-c oloa ne i-ve r te bra le -561e d4fa 2c 10f 14/31

 
5/25/2018 Bila ntul Ar tic ula r Al Coloa ne i Ve r te bra le - slide pdf.c om

Testul Ott masoara flexi a

coloanei dorsale

se efectueaza astfel:
-se determina apofiza spinoasa a vertebrei cervicale C7 (reper 1);
-se masoara distal 30 cm (reper 2).
-se executa apoi flexia trunchiului,
In mod normal distanta dintre cele doua repere creste cu 5cm.
Se va nota Ott = 30 / 35 cm
Testul Ott
masoara extensia coloanei dorsale

Are tehnica identica cu testul Ott pt flexie

C7=reper 1

distal 30cm=reper 2
 Normal 1-2 cm intre valorile de repaos si extensie

http://slide pdf.c om/re a de r/full/bila ntul-a r tic ula r-a l-c oloa ne i-ve r te bra le -561e d4fa 2c 10f 15/31

 
5/25/2018 Bila ntul Ar tic ula r Al Coloa ne i Ve r te bra le - slide pdf.c om

Testul Stibor masoar a flexi a totala a coloanei

se efectueaza astfel:

-se determina apofiza spinoasa a vertebrei sacrale L5 S1

(reper 1)si a vertebrei cervicale C7 (reper 2);
-se masoara distanta dintre cele doua repere
-se executa apoi flexia trunchiului,

In mod normal diferenta dintre repaos si flexie este de 10 cm.

http://slide pdf.c om/re a de r/full/bila ntul-a r tic ula r-a l-c oloa ne i-ve r te bra le -561e d4fa 2c 10f 16/31

 
5/25/2018 Bila ntul Ar tic ula r Al Coloa ne i Ve r te bra le - slide pdf.c om

Miscari in plan frontal si ax sagital -reprezentate de in cli nari le laterale 

 
•  pentru coloana cervico-dorsala se masoara distanta lobul urechii - acromion;
•  pentru coloana dorso-lombara se masoara distanta dactilion - capul fibulei.
Miscari in plan transversal (orizontal) si ax vertical - reprezentate de rotatii 
 
•  pentru coloana cervico-dorsala se masoara distanta menton-acromion;
•  pentru coloana dorso-lombara (in cazul unui subiect asezat calare pe un
scaun) se masoara gradul deplasarii planului frontal al umerilor in raport
cu planul bazinului.

http://slide pdf.c om/re a de r/full/bila ntul-a r tic ula r-a l-c oloa ne i-ve r te bra le -561e d4fa 2c 10f 17/31

 
5/25/2018 Bila ntul Ar tic ula r Al Coloa ne i Ve r te bra le - slide pdf.c om

Bilantul articular al toracelui 

Morfologia toracelui conditioneaza pe cele ale trunchiului si centurii scapulare.
Dimensiunile si mobilitatea lui influenteaza atat mobilitatea membrului superior
cat si dinamica ventilatorie.
Bilantul toracelui se aplica mai ales
in malformatii: torace in carena sau in palnie,
in deformatiile secundare deviatiilor vertebrale cifoze,
scolioze
Bi lantul arti cular al toracelu i se apreciaza
i n mod indirect, prin masurarea perimetrului toracelui,
completata daca este cazul, de masuratori spirografice
de studiu radiologie al dinamicii costale.

http://slide pdf.c om/re a de r/full/bila ntul-a r tic ula r-a l-c oloa ne i-ve r te bra le -561e d4fa 2c 10f 18/31

 
5/25/2018 Bila ntul Ar tic ula r Al Coloa ne i Ve r te bra le - slide pdf.c om

E) Biomecanica toracelui 
Mişcările pe care le realizează toracele sunt importante pentru
satisfacerea funcţiei respiratorii. 
Respiraţia se efectuează în doi timpi:
1.Inspir - presupune pătrunderea unei cantităţi mai mari de aer în
plamâni, extinderea plamânilor şi deci mărirea volumului cavitaţii
toracice.
2.expir- presupune un mecanism invers.
Cavitatea toracică trebuie să prezinte un oarecare grad de mobilitate
pentru a permite efectuarea ritmică a celor doi timpi respiratori.
Coloana dorsală şi sternul sunt rigide, mobilitatea cavităţii toracice
rămâne legată de gradul de mobilitate al coastelor.
Coastele pot efectua mişcări de ridicare şi de coborâre.
Prin ridicarea coastelor, unghiul costo-vertebral se măreşte, iar prin
coborârea lor acest unghi se micşorează. 
Odată cu ridicarea se execută şi o mişcare de proiectare înainte, de
 îndepărtare laterală şi de rotaţie a fiecărei coaste. 

http://slide pdf.c om/re a de r/full/bila ntul-a r tic ula r-a l-c oloa ne i-ve r te bra le -561e d4fa 2c 10f 19/31
 
5/25/2018 Bila ntul Ar tic ula r Al Coloa ne i Ve r te bra le - slide pdf.c om

Timpul inspirator beneficiază astfel de o mărire a dimensiunilor cavităţii

toracice în toate sensurile.
În timpul acestor mişcări coastele se comportă ca nişte pârghii de gradul III.  
- articulaţia costo-vertebrală reprezintă punctul de sprijin (S),
- zonele de inserţie ale muşchiului pe corpul coastei reprezintă punctul de
aplicare al forţei (F),
-iar partea anterioară a coastelor reprezintă rezistenţa (R). 

Mişcările coastelor sunt însoţite de mobilizarea pasivă a sernului, care este

 puternic ataşat de coaste. Când acestea se ridică şi sunt proiectate înainte,
sternul suferă o deplasare asemănătoare; la revenire, la fel.  

http://slide pdf.c om/re a de r/full/bila ntul-a r tic ula r-a l-c oloa ne i-ve r te bra le -561e d4fa 2c 10f 20/31
 
5/25/2018 Bila ntul Ar tic ula r Al Coloa ne i Ve r te bra le - slide pdf.c om

Pentru a realiza mai uşor o imagine a biodinamicii cutiei toracice, Braus

sugerează :
 Împreunăm mâinile înaintea toracelui şi arcuim membrele superioare astfel ca
ele să formeze un cerc.
- acest cerc reprezintă circumferinţa cutiei toracice,
- mâinile împreunate reprezentând sternul,
- toracele nostru reprezentând coloana vertebrală,
- iar membrele noastre superioare reprezentând coastele.

Dacă coborâm
iar dacă mâinile,
le ridicăm, eledepărtează.
ele se se apropie de corp,
Aceasta este mişcarea efectuată de stern în timpul expir ului şi inspirului şi
explică micşorarea şi mărirea diametrului antero-posterior al cutiei toracice.
Dacă ţinem mâinile fixe şi mişcăm coatele în sus şi în jos, reproducem mişcările
coastelor, care se apropie între ele atunci când coboară şi se depărtează
atunci când se ridică, micşorând sau mărind astfel diametrul transversal al
cutiei toracice.
Muşchii care realizează acţiunea completă de ridicare şi coborâre a coastelor – 
dat fiind efectul pe care îl au asupra respiraţiei – se împart în muşchi
inspiratori şi muşchi expiratori. 

http://slide pdf.c om/re a de r/full/bila ntul-a r tic ula r-a l-c oloa ne i-ve r te bra le -561e d4fa 2c 10f 21/31
 
5/25/2018 Bila ntul Ar tic ula r Al Coloa ne i Ve r te bra le - slide pdf.c om

Muşchii inspiratori, deci cei care ridică coastele, sunt: diafragmul,

scalenul anterior, scalenul posterior, supracostalii, marele

pectoral,
fasciculelemicul pectoral,
superioare micul dinţat
şi inferioare alepostero
marelui-superior,
dinţat.  

http://slide pdf.c om/re a de r/full/bila ntul-a r tic ula r-a l-c oloa ne i-ve r te bra le -561e d4fa 2c 10f 22/31
 
5/25/2018 Bila ntul Ar tic ula r Al Coloa ne i Ve r te bra le - slide pdf.c om

• Muşchii expiratori, care coboară coastele, sunt: marele drept abdominal,

marele oblic, micul oblic, transversul abdomenului, miculdinţat postero-
inferior şi fasciculul mijlociu al marelui dinţat. 

http://slide pdf.c om/re a de r/full/bila ntul-a r tic ula r-a l-c oloa ne i-ve r te bra le -561e d4fa 2c 10f 23/31
 
5/25/2018 Bila ntul Ar tic ula r Al Coloa ne i Ve r te bra le - slide pdf.c om

Regiuni speciale

A) Calităţile biomecanice ale craniului 

Forma sferoidală a craniului asigură, sub o formă minimă, o cavitate cu un volum
maxim, care adăposteşte encefalul. Luat în totalitate, craniul prezintă o rezistenţă
şi o elasticitate remarcabile. În mod normal, el suportă presiunile transmise de
muşchii masticatori,
podea sare presiuni
ca o minge. ce potîn
Comprimat atinge
sens 400 -600 kg.sau
transversal Un sagital,
craniu lăsat
el îşi să cadă pe
poate
reduce diametrele cu câţiva centimetri fără să se fractureze. 
 În cazul traumatismelor craniene, gravitatea leziunilor este legată în primul rând de
viteza cu care agentul vulnerant loveşte craniul sau viteza cu care craniul loveşte
un plan rezistent. La o viteză mică, deci la o energie cinetică mică, craniul poate
absorbi, datorită calităţilor sale mecanice, întreaga forţă şi poate să nu se
fractureze, la o vitezăcominutive
mare apar fracturile mai mare, (cu
se pot
maiproduce fisuri (plesnituri),
multe fragmente), la una
iar la una şi mai
considerabil
mai mare apar fracturile penetrante (în care oasele se înfundă în encefal).  

http://slide pdf.c om/re a de r/full/bila ntul-a r tic ula r-a l-c oloa ne i-ve r te bra le -561e d4fa 2c 10f 24/31
 
5/25/2018 Bila ntul Ar tic ula r Al Coloa ne i Ve r te bra le - slide pdf.c om

B) Biomecanica articulaţiei temporo-mandibulare 

Articulaţia temporo-mandibulară prezintă trei grade de libertate,
mandibula putând executa trei feluri de mişcări:
de coborâre şi de ridicare,
de proiecţie înainte şi înapoi
de lateralitate.
În timpul acestor mişcări mandibula se comportă ca o pârghie de gradul III.
-punctul de sprijin este reprezentat de articulaţiile temporo-mandibulare (S)

- rezistenţa
forţa –  de– inserţiile
-  de greutatea mandibulei şi duritatea bolului alimentar (R),
masticatorilor pe unghiul mandibulei (F).
Braţul forţei SF fiind mai scurt decât braţul rezistenţei SR, pârghia mandibulară
 pierde din forţa ei, dar câştigă în schimb din viteză, ceea ce ajută la scurtarea
timpului de masticaţie. 
Mişcările de coborâre şi de ridicare se execută în jurul unei axe transversale,
care trece prin partea mijlocie a ramurilor verticale ale maxilarului inferior.
Mişcarea de coborâre a mandibulei este produsă, în primul rând, de acţiunea
gravitaţiei, şi este ajutată de următorii muşchi ai gâtului: pântecele anterior al
digastricului, milo-hioidianul, genio-hioidianul şi pielosul gâtului. Aceşti
muşchi îşi iau punct fix de inserţie pe capetele lor distale şi se contractă
izotonic, acţionând prin capetele lor proximale asupra mandibulei. 

http://slide pdf.c om/re a de r/full/bila ntul-a r tic ula r-a l-c oloa ne i-ve r te bra le -561e d4fa 2c 10f 25/31
5/25/2018 Bila ntul Ar tic ula r Al Coloa ne i Ve r te bra le - slide pdf.c om

http://slide pdf.c om/re a de r/full/bila ntul-a r tic ula r-a l-c oloa ne i-ve r te bra le -561e d4fa 2c 10f 26/31
 
5/25/2018 Bila ntul Ar tic ula r Al Coloa ne i Ve r te bra le - slide pdf.c om

Mişcarea de ridicare a mandibulei este produsă de muşchii temporal, maseter

şi pterigoidian. Aceşti muşchi îşi iau puncte fixe de inserţie pe capetele lor
proximale, se contractă izotonic şi acţionează prin capetele lor distale
asupra mandibulei.

http://slide pdf.c om/re a de r/full/bila ntul-a r tic ula r-a l-c oloa ne i-ve r te bra le -561e d4fa 2c 10f
 
27/31
5/25/2018 Bila ntul Ar tic ula r Al Coloa ne i Ve r te bra le - slide pdf.c om

Mişcările de proiecţie înainte şi înapoi se execută în plan antero -

 posterior. În timpul proiecţiei înainte, condilii mandibulari părăsesc
concomitent cavităţile glenoide temporale.
Mişcarea de proiecţie înainte este produsă prin contracţia simultană a
celor doi muşchi pterigoidieni externi. 
Mişcarea de proiecţie înapoi este produsă de digastric şi temporal.  
Mişcările de lateralitate, numite şi mişcări de diducţie, sunt mişcări prin
care mentonul se îndreaptă alternativ la dreapta şi la stânga. În
aceste mişcări condilii mandibulari părăsesc consecutiv cavităţile
glenoide: când unul din ei părăseşte cavitatea glenoidă, celălalt
rămâne pivot şi invers. 
Muşchii care realizează aceste mişcări, prin contracţia lor alternativă de
o parte şi de alta, sunt muşchii pterogoidieni, externi şi interni. Când
 pterigoidienii de o parte se contractă izotonic, cei de partea opusă se
contractă izometric şi invers. 

http://slide pdf.c om/re a de r/full/bila ntul-a r tic ula r-a l-c oloa ne i-ve r te bra le -561e d4fa 2c 10f
  28/31
5/25/2018 Bila ntul Ar tic ula r Al Coloa ne i Ve r te bra le - slide pdf.c om

C) Biomecanica articulaţiei atlano-axoidiene 

Mişcările care se realizeză între atlas şi axis prezintă unele particularităţi,
deoarece între aceste două vertebre nu există o articulaţie între corpii
vertebrali.
Atlasul nu are corp vertebral şi nici apofize articulare inferioare, acestea fiind
reduse la nişte simple suprafeţe articulare, aflate pe feţele inferioare ale
maselor lui laterale. Împreună cu aceste, apofizele articulare superioare
ale axisului realizează articulaţiile atlanto-axoidiene laterale, articulaţii
plane ca şi cele dintre apofizele articulare ale celorlalte vertebre. 
Există, însă, în plus o articulaţie atlanto-axoidiană mediană, realizată din
partea axisului de apofiza lui odontoidă, iar de partea atlasului de un inel
osteo-fibros, în care pătrunde apofiza odontoidă. Inelul osteo-fibros al
atlasului esteo format
posterioară înainte de
mică suprafaţă arcul anterior,
articulară, care
şi înapoi deprezintă pe faţa
un ligament lui
transvers
ce se întinde între cele două mase laterale ale atlasului. Astfel realizată,
articulaţia atlanto-axoidiană mediană este o articulaţie trohoidă. 

http://slide pdf.c om/re a de r/full/bila ntul-a r tic ula r-a l-c oloa ne i-ve r te bra le -561e d4fa 2c 10f
  29/31
5/25/2018 Bila ntul Ar tic ula r Al Coloa ne i Ve r te bra le - slide pdf.c om

La nivelul articulaţiei atlanto-axoidiane se realizează numai mişcarea de rotaţie a

capului.
Axa în care se realizeză mişcarea este verticală şi ea se suprapune axei lungi a apofizei
odontoide.
În timpul mişcărilor de rotaţie a capului apofiza odontoidă rămâne, pe loc ca un pivot,
în timp ce inelul osteo-fibros al atlantului se roteşte în jurul ei. Pentru ca rotarea

atlasului
Când capul sesăroteşte
fie posibilă, acesta alunecă
spre dreapta, pe feţele
faţa articulară articulare
atlantoidă axoidiene
dreaptă laterale.
alunecă înapoi pe
faţa articulară axoidiană dreaptă, a cărei jumătate posterioară o acoperă, dar în
acelaşi timp faţa articulară atlantoidiană stângă alunecă înainte pe faţa articulară
axoidiană stângă, acoperindu-i jumătatea anterioară. 
Mişcarea de rotaţie permisă de complexul articular atlanto -axoidian este de numai
30 de o parte şi 30  de cealaltă parte.
 

Rotaţiile de amplitudini
vertebrelor mai mari se realizează prin participarea articulaţiilor
subiacente.

http://slide pdf.c om/re a de r/full/bila ntul-a r tic ula r-a l-c oloa ne i-ve r te bra le -561e d4fa 2c 10f
 
30/31
5/25/2018 Bila ntul Ar tic ula r Al Coloa ne i Ve r te bra le - slide pdf.c om

 Biomecanica articulaţiei occipito-atlantoidiene 

Articulaţia occipito-atlantoidiană permite mişcări de flexie, extensie şi de înclinare (aplecare) laterală a
capului, dar nu permite mişcări de rotaţie. 
Mişcările de flexie şi extensie se realizează în jurul unei axe transversale ce trece prin partea superioară
a cavităţilor glenoide ale atlasului, capul acţionând pe coloană ca o pârghie de gradul I, în care
sprijinul (S) este plasat între forţa musculară (F), reprezentată de muşchii cefei, şi rezistenaţa (R),
reprezentată de greutatea capului care tinde să cadă înainte. Amplitudinea de flexie a capului
permisă în articulaţia occipito-atlantoidiană este de 20 , iar cea de extensie de 30 . Această  

amplitudine
confirmă ceva. nuMărirea
este suficientă decâtîn
amplitudinii pentru
flexie mişcările deeste
şi extensie cap,posibilă
prin care se încuviinţează
numai sau se
prin participarea
vertebrelor subiacente.
Muşchii flexori sunt: marele şi micul drept anterior ai capului şi dreptul lateral al capului. Muşchii
extensori sunt: trapezul, spleniusul, marele complex, marele şi micul drept posterior ai capului.  
Mişcarea de înclinare (aplecare) laterală este limitată la numai 15  la nivelul articulaţiei occipito - 

atlantoidiene şi se realizează în jurul unei axe sagitale care trece prin fiecare condil occipital.
Intervin ca muşchi motori pentru realizarea lor: trapezul, spleniusul, micul complex, sterno-
cleidomastoidianul şi dreptul lateral al gâtului.  

http://slide pdf.c om/re a de r/full/bila ntul-a r tic ula r-a l-c oloa ne i-ve r te bra le -561e d4fa 2c 10f 31/31