*Gtr

MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII

-Manual pentru clasa a Xl-a

Dan Cristescu
Carmen Selevistru
Bogdan Voiculescu
Cezar Th. Niculescu
Radu Carmaciu

oRl l
I
CUPRINS
I
ALCAIUIREA COFPIJLU UMAN B. Funcljie de nue4ie 14
Topog.alia organetor 9i sjstem.to. de orsane 1 0 sesta r absotuia
Nivelurl de ortanizsr. Digestia . . j5
Celule. t€surufl orgdne si*me de o.!ane, Absorbta nbst na d 0a nNe ur ni€srnu ui
oruanism b btE) ao
tuura. Doesi6 dbsorbta gisecrcta ta nj€!i
nt€si iu u gros al
2 Circu ai6
II FUNCTILF FUNDAMENTALE ALE Grupe e sanovne rmnsluzra a5
ORGAN]SMULLII UMAN 13 Femosbza 9 co6s! a.ea sangeu A6
A. Funcliiie de m slie Marea 9 ra cnDuale 87
I Sisrenurnenos . . Circu atra linfat ca aA
Maduva spmsr Acllir.r€a cadracd . 90
P6 3 Bospraiia 97
Ssbmu ieryos veseraiv 32 Pdmen ..97
2 Anarrabrr 33 4 ErcEta JO3
1D3
anaitdbrut I nestez c Corrpdztia chmc6 a u nei .. tOE
Ana :aroru dhdv E MebhDtismu. . joa
an d%tod q usr.r v Mebbo smutinbmedar lo3
Ana zabtu vzua Merabdr'smu erer!*c 111
Ana nabru acusnclvesr bu ar Folui s va oarea enerqottc6 a quurmenEtor 1 1 3
3 Gandeo endofne
H'pofza c. Fundia reproducere
de 116
caidere sup€rcf,ae 56 Si6bmurrepmducdhr ... jt6
Tmda 5a ApaEtll qen i: fsmnin j16
Fara!rcdee 53 Aparct! qen'ra nrascu n .. j17
FandEasurendDcnn FzoDOa oEaneor ds Epmducers rj9
fza (qanda p neahl
Ep
€o sandbiea repmdlDeni 1P2
Tnusur .60 Prann nq tam lra rcP
.1 Mgcarea
63 Con.eptE gtconk.epie tpp
Sam,na s ndgtercd rcP
Aftcuratlie D. o.sanismul- u. tor unibr
Ssbmu nuscutar .. FDmeosbu a medL ui nem .
I. ALCATUIREA
COFIPULUI UMAN

in coD omenesc, ceLuLele si tesuiun e aL.atures.

ogane i sisr€'re d€ organe
Oraanele sunt forfrate dlD qrupan de ceille ;L
iesutu;i c e si! diferenlal in rede.ea indeF,inin,
anumilo fun.tLi in organism Orsanele n!fuld.ne:
za izolat in orqanism, cjin sf;ns corelale ree d
allele. Pentru organele Lntede. ef
Shtemele de organe sunt unLbtj moifoLogr.e.te
jndepLines. pdncipaleLe fun.tii ale orqanLsmuluj: ie
relatie de nut.ilie :i de rcp.odu.erc {r: : -j:r r: :- .r,l lLrgiii c.auLui,ene ver
Seanente e co.puLdi ma tict h :- s -. :: ::i: !!tei.. (.ranial) 5l inle.ior
Corpulumai este a caiuir din .ap, gaL hn.tu si (ca!a:ll.E :;-: :_.:is:-ri .arul s mergePana
membre. Capul, i mpreun; .u @trl.Iomeaa exuemi la ni\.Llt-::-,:. -_::.. srp€iala i3P1..
(,prlesi. a. d panea.iandd. (are.ore Ayul sas,rr. --:-:F::Isrer:.: ena axlls.osi
uL
.iPafrea ra.ii miico.pliui.rJe r:::z_:-:: ! alr.rl t:ne or
spunde neutu dnuu (.utacfanbnol ,dr!l taB:€rs:l .::;:j:. :::.j c:rPLluL
La .are.orcspunde vis.ero.ra.iuLui (lata) Esre ol'ontzL : a:E r. r:l s : a d!p:
GIlraste seqmenrrlc e leasa capllde lrunchi --! r\::
e eme.le somdice (mus.hi, oase, a fric u La-
Phnuile Ptin cr. C:- :._
-r::. t(e
'pEzintd
tii) sj eiscere (arnge, tahee esolag iiroida pamii Planll saglai t<a prir arLl l.i'gtrohal e sE
tal PLanulc e tece ptu ntlfJ .:- :,-t::1.
Tnrnchrn(6s.I 2) este lomd din tomce, abdc impa4indulin doua jda€a sin
men s peLvis. in inte orul lor se qasesc caviblile
tonc.a abdominab 9i p. viana care adaPosres. vis
cereLe. Cavitaiea Lra.i.a este seParab de cavitatea
abdominala Drintun muschl nlmn dialGqma
Cavitaiea abd;mioala se corrinua cu cea pelvian6,
. e esre limiiata infenorde d;frasda perjneal;.
lle,nblere Cele supeiome se leas6 de trunchi
prid .edtla s.apularai po4iuoea l.r ljbe& ar€ tei
segmente bial sntebkt n mana; cee inlc.ioa.e $
eaga de t un.hi pr n .entura peviana, sipodiu.ea lor
lLbE.a prezLnta. de asemenea. tei seqmenle coaP$,

Plarm!.apdnui alonrjce
?.nd prc.narea pozitiei segmenielo. care alca
'res..r-.i imenes. se folosesc. ca e emenb de
:.:.:r.. :xe siP anlri(fLq.3)
a:-:l:ren.s.eneak6ititdupaProcipju sime
,',,r \
:::.:l:r:2. ii:nd !n corp lndme
n;@rid,! L(.5 c1Enon
\ra..:!tLad dirensiunior spitjuuL sise ii' 6 rtlsd7 rutotrLd4i 3 sdnsi I
plan nedioJagftat Panul medi.sgitaleste panul
Planll fronlal merue pa.aLel cu fruntea ! lre.e
prir axu longitudibal si .ei lransversal. E imparle
..aulintr. parle anten@r. (venlral.) ei alta posre
Plarrl hansrarsal eu o,izonbl t{e pin ui e.
lbl s baisverel E impane coQLi int{ parl,e supe
-d kEniarr) ei ab inreri@r. (cauJal6) Planu tans
,nsal esre numit pLanul mehenei c.aulu A.este
Ce lu le, lesut!ri organe sisteme
re 0tgane,0tgantsm
Erisb diledie Djveun de orgaDiz e a co.pu u
,ran. fLe.aE .ontibuind in fioalLa celmo.f.Iunctio
: alinlie<llri orqaohm (riq 4).
CeLr
CeLua e$e unitalea de bad molofunctional6 si
;--_.!.d a o.sanizdni mate.iei viL. P
i r qrur,.oisiituidd dife.iie tesuru.i.
axe si planu.i e
Lioser si Fnd
elementelor .ohponeote a oive ul fi(atu ..!
Nomenchtu.a matomic.
Odati cu arele 9i panurile corpului ati lacul cu
noshnt; cu unii tem€n crania, caudaL, vental do.
sa!, med;L de€1, sasiial, fmnb tansveGal.
C;nd se v.rbesie de membrcle coD!|0j, se foLo
sesc tennen i prorimal pent.u rormatiunile mai
apropiate de cenluri sidisrai pcnt celc maiind.
ti
nraia. se t.ioserle te.menul ,o/arsau palnaa
pent.u fomaiiunil€ palmei ar la picio. iemeniiplan.
lar penh fo.maliuoLb din bpa pL.i. luisidorsai
pentu IomatiuniLe sLpendre dle laber pici..ului
Superli.aal sj p..lrnd sunt termenicare araG gradu
de apropiere lat6 de suprclata colpuu
organe, ssteme, vhcere,
tansveEal, p.oximal. dcta
Pbnlnb de odenrare ale coorndl sunl a.Baoilrlj
b. fbnla! c. longitudinal; d trasveEl
O CoflpLbl sp4iil€ punchte o lemdij cor€s-
Plnul frontal merge pmlel .u .....,.,.......,-- ti
te€ pnn 1 ..-.-,...,,-.-.... ti ul ..,....-.-,,.,,- El
inparte colpulintrc D te ,,,,,-.-.,,,..,-.-.-.. t alh
F..na ce uleLor asie legab de fLnclia lo. lnitiaL
loate au fomd gLobuloae, dm u teior pdt deveni lus
lome stelate. cubice cilindi.e etc.i udeLe, crm slnt
celulele saogvine .vu u ce uree anip@se sau c lj
Lasinodse, i si pa sr.eaza foma g.buloasa
Dinensiunr'le celulel.r vdiaz; in Junctie de spe
cialiu ea lor, de starea fizioloq ca a.rganismului de
conditiile medjuluirxtem v-sr6 etc Exempehema
tia - ?5u, ovulul- l5l200u,IibB musculara $ia
ta - 5-l5cdrmedia se.onddeft 20-3Ou.
alcaiuirea ceulsi d sinqem tei pafri compo
ln
nente p.in.ipale I memb.ana celulara 2. cLtlplashai
 JI
..tt "r

:q
r€4cd4@A.deir.s * '*'
:t;,;:, .:
r Aefrbtra celuhra (ftn$te plaq.6tica, plF i.tffi a ftmb'fti p'sum si hismeDbranai De
mal€ma) inconloara .elu a. ii conr€ra roma si =e€E ft NidEk nu sunt unifom distdbuite i o cadrul
$rudunb inte.ne ale ce uLei de mediul exhdlhr' srtuni 6ridi." u.6t model sblcruraL a fost denu
Este akatuita,in DnDcipal, did losfo ipide 5ipmt€ine mir ncleld hdii. flud (fig 5) l!\efibEna conline
Fosfo ipide e suoi astfel dispusq jncat portiuned ld r dL-oi€ Ldc+rireru e qlorip der abete pe rdtd
hid.ofila f.neaa un bista! jn inte orul catuia se
lo. h'droloba A.est nez
h'drord p.erul ransmembEna, al
'en.ih.".a.
molscuLelor hidro$lubile ri al ilnilor ComP.nenta
prolei.6 este .ea care rcalkeaz; Iuncl ile specializate
ale membranei ei mecanismee de tansport traos
membranar. Proteinele se pot afla pe lata extefr iu

F46crFiroF.rd.!(!sla@'o+z
 La triee..lu e clop asnrd prez nra diter te prclLh. r' n. e ned Lle I sP.^cP.k pa.
;i a..perjte de plasmalen, Urcle por a ienrp.rrra rih Ll t. mr.lLn ..lLl
:: r.od.nale de Lpu pseldop.deLf (ler.o. ..), daLe rc s. oases. in iniscarc brnMiade Fln.tiona
r lee pe.mdnenre ni.ro!iiGpiiel .itotldsma e. Da te nesru.rtrrr, h.opldsms, si
: rru ep leLiul tu b ilor .enaLi), .i (ep ie iut jni..asej . prle st' cturata. .rgar le e celu e (!r 6). A.rs
:-hee)eu &sm.znin .olPus.uli d. eq6rurr.are i.a sun de d.la !pu.i: comDE i
r-lLlaize,i.eueh.pitet:e 5pecif.e p.ezanre numa ri iiuriire c.lue. unde
2 Cit plasmd are ! nru.ruri.!mplexd la nv.lu indeplL4.sc Iun.ii spe.ia e
! resrasur;ndu se priri.ipi ele flnctir [ita e. Ene Ln

Sku.turd
shren cdarkur.' c e ieald dashJm

ovare eu rotud? r 50 250 Ar E^ 5b

snbr membnn fom4 d i n cra ri maoovez clb n din cis

Sediul loslo r6.il oxidadve, cu

prokkd) PrczrL un fterF exkm (m€mb€id e snal umd de

.ondnaE, in cde se aJla snemele enzimdiae 6c rcdized6 ros

forirarB oxidadc Ginrez ArP)
corpu<uli iterici rdsp5nditj in
luleh ras-ir e (reumic tjcureror c € padddjn etu

sb hpu d! zunn.€.
!ae E5ts rom d,n doi (enr o 'n
unu pe.edal r noqm! de o bE de ( bpb.;, s{es

L Nu.leu .nP ! fdt. r

,dJioiibrilcL suni ea'neird ..nra.tje di s .o rrrJa ,ufi|irp ese.b qe.u Pi
Lldmei !e I rn.
/Yelf.librikre constjttric . Frei .are sE nrrde r - db rs i !eu I ri.. ir! trnimdd d.n ,
in axopasma I ii tlend.iie
(..r! e id p.i:e m!c.rse) Arc de .bi.ei rjma
,i{r55r (.olPi tisroizil smr ..hvaleiri
colpii .
e,ganopLasmei Peit.u .. u a nerrQi
ln atam drqaniie !r..mrnc s sp€l.e in cjt.pas rf!,nrn,r nr.l.ildr r\1a..ilalea cetute d rrir
md se ma gasesc s nclLridnie. r.p asnrrjce..re ar mononu.Leaie d pol exna s er.epli .elu. bintr
.?iacr.r renrp.Er sin'n reD.ezenbt. ldn nrru e de c.de thepdlcrce). polLnu.l.aic (ribro n s.u a
{bsb i de reaaa pndd de icde s iiqnmr nrde). rnu. eile (h.nraria edu 1r)
 Ddc isirnii. n!.1c!r!i Pot
corcsp'nz 1. ..uu lun.r.r3 r\'lenbEna.er i prerrt, Psmeabltale s...
apln de l,I
1,.1.! il.Prsnr. 0!d p.Dt! rtnie ro..tle s
Sra.IJa t!.r., 1r( .LUi,d. ncnrbf.na r\.erna !efl.tre Li s.hmb bCi,..li.ra d.rbn:n
i! nd n Lll iucicJ re n!.t!e sip.ods i .:abi,innu! ..Ll3r pre
tlirrt{.r r!.. d prrras .ne drllr..u n.ut .rm . rn tarsf.r ,i. .4e dc1: n:! iP ii .:
lLh t :nined !inrrt dLr :!
. Prernr nbozlnLi Meriiisiele iTpl.ale ir l,3rrPonii r':nsnr.m'
I'an p.: i C.!pd. ir J.u. rrPq
'.. r...!b :.erenb Lrrr pr.ten.
L.d.aq) si necisF.
rp n!.ear s!t, .d lrnr !: t. .ari.'itrrin. . .;rc ne.esita p,erei:r ur.. *rrel de t.rt.ne Din
prnLa.aieq.r.Id. p :e d lurJnri s .sn.ua ii njr
ex ni : rerea d. i Lai,,rlr sL'\i.i I: n .dLisrrnu
a d.La dituz unea fs.litaii s tatrsPrnu ..i1
arL nn. Je d.mrna di:: e
.elu i e se f.mEdt .r. n-iri, i:ruiL.Lr Anrl Lln.lt .d de i casf.a l,ariPLnu,lrin!m.'r
brnr lre.rx de ..nslmd energetn ne.elr pcn
drr.ri n. dc Ljtde s tnr Ji a: s \lt lru ra:liz ea lLil A{aeL, erLsra rraJsPon rainL.3r.
dertisl.a!rup nd.
rr fe..sita ene.se Pentu a se
.ifLrur.: osmod r diflziune. fa. Litah. sL na,r'
,!lL' ,.rr..ri, c . ne.dsni cheltuidla eie lJeticd I TPj
. ]{ecan isme care nu utllizeaza p'oteine
m.nbn rJ.cllard. r t,p:sm: _:r
PndrP?sit. -:. iriri!, t.r ri t 7l Moe.LLele unli siz,.a si m*
lr.z.mi ..n[i.o! nrd.] .P:rar !;s .:a!. r i-trLi af jnti, soutie. !e gases. inll.
- :rI :.z-:JJtut. Pemrai.nt rc! tat aLeneigai
t ui !.!m dai de
:- !:. r rr. Dr :.!ei . i Ja .ii. .n erist; "'
difd-
:. i. _.:1r:r . rg,rJ . : d. tunG iol a) 1 re
Col.anadin sbnqa cupinde orsanjtele comune din -Et
dij::::::-.ii:e l t' r|: mis.d.ea l].le
.roplasmd ulPa dn d,edpra une.d'nLre tuncr le .u r':,:e ! : -r. :..:!D d {Pnb ! sa dish
a.Fno, As@tj or4anit.e cu lun4le .ores
a. cn.uLat a iNacnophs D::.it:tr.:.-
. J jrr Nr.: ri e.LjP,i r.r.
2 mito.ond le b sidteza proieica ..ereT::./!:]htril.]|
3. rcticulul c Lsfo.ilaea oxidativa cu
endoplasmat. e berarc de enarg e
4 ap dulCogi d e^.re1h unor sub\ ante
.elulare

ll. !.1. a! r r-ie tie pr.Fr.tl sdiarale sj :pe

iat .u:e l! :s!tu,: ndePLirieamur spa.r.in i_- E- Aa
.Lp,re FfrJLrr
^
.:r r,:r:.n Ll: r slud ne ij.','
:<:l! s,,rr s::r:i t:r:pJ lr t?nfenrb.:ni c;t

a tui sau de concentralie este obtinuh prid tansfe.u
t*o
E9a'Elpdnel
$eroizi orsanice care pEzinb lesdiuri
polare, dar nu suot ,_ntarcate electic, de
covalenie^loleculsle
exemplu COl etanolu sau ureea, poL de asemenea,
difuz prjn memb.ana celu aia. M.le.uLele po izate
maiman, de exempLu gLuco.a. nu
brana .eluLa., prib difuziune 9i, de aceea, au nevoie
Deasemen€a memtada nu pemite p5saldlLoni.
iber acesta va avea Loc dod la nivelulcanaLeior ioni
ce cu struciura protejc6, formaljudi membranare cu
dimensiuni ala t de mic incatnu pot fivizualizate nic
.bia. cu arutorul miooscopuLui e ectonic
Osno2a est€ difuziuoea apei (solv€ntului) dinho
soluiie. PenLa ca ea sa 5e produca, membrana caie
sepad cele doua compa{imente trebuje sd fie semi
pemeabil; (sa fie mai permeabja pentu moie.ulele
de solvenl decat penb!.eLe de salvit). Apa va tece
din companimentulin c e .od.€nlalia ej esre mai
mare (solutie maidiluab)jn celcu concent.alie mai
n ca (solulie maj concenrrat6)
Fo,4a ca€ trebuie ap icata pentru a preveni os'
moa $ numegte presiune osmotica Ea rste propor
tionala .u numarul de pardcu e dizolvde in solutie.
. l4eenbme @ uute!* pDtein. t'eqrorr@
l"lole.ulele orqanice po adzate 9i cu greutale mol'
(uLa.l da.e t.averseaza membkna celulara cu ajuro
Lp..teineLor transportore membEnare. Ace$ rp de
tanspofr e*. specific, sdurabil (va exista un nans
bsbno si pent.u
aceea$i proieina nanspofroa.e poate aplrea .om
petilia lnrre moLecuele de transpituL
Dilu,rn€a Iadrrlara ln acesr .aa moe.ulee se
deplaseaa confom g.adienlului d
nu este nfte$ra ede.gie penLa transPo(
Laturorlla.trD (fiq. 3) asiou.a depLasarea moL
i
eculelor a ionilor inpolnva Eadientelor Lor de con
.entralje si se desfaroma cu consum de enetgie
Iuhizatd de AT. Este de mai multe iipu.i:
pamar pen[ru luncliona@ proteinei tans9od.are
esl€ n6esa.a hdoiz d.d a A1?ului.ld ac6t ca4
Droteineiehnspodd.e * ndesc pompe
secundar (.otansp.d) ercisia nece$d Pentu
tadslerul ufei mol{ule sau ionimpotiva gEdied!'
altei enersLi conf.m sradientului ei de concennafa.
De exedpl!, ponpa de fa'/r .
O cateso.ie sp{iala de ir spon este cel vsicu
lar. Acesb poate Ii: endocitoza, in .are mdehalul ex
ta.elul este caDtat jn vezicule fomde p.in i.vaqi
na.ea membraDe .elula.e sl tknsfekt inirscelular, sau
exdto,a, in c.re maie.ial inh.eluld esie captat in
brana c€LuLtua. iar
continurul Lor va ll .limLnat id exteriorul celuLei Fome
pa{icu aE de endocito,s sunt IagNitoza ti pinmiioa
Potdlialul de mmbnF
Pemeabilitatea *lecbva a mefrbranei prezenta
nbacelula.a a moleculeLd nedituzibile incarc e
nesativ ri acu vilaiea pom pei Na_/K c.eeaza odistri
butiejnegal, a sarcjniLo.de opafte tidealta a mem
branej celulare Aceasb dife.enta de poteDtial este
denumird p.renrial de menbmna.
'Potentidd mdbtlM d€ repaus
are o vaLoaie
medie de 65mv pana la 35mV (vahare apropiata
d-" cea a potenft u ui de e.hillb.u pentJu Ki $i depin
de de pemeabilitatea nembmnei penh d Ieritele
tip0ride ioni. Temenulde repaus e*e intodus pen
tru adesemna unpotentaLde mefrbrana atunc cand
la niveLul acesteia nu se produc impulsu.i eledice.
valomea acestui potential se dato'€azd a.tivitatii
p.mpei Na'/Ka care.eiltoJuce in cellb K' diauzat
a exleno. al expulzeda Naa patuns in celula.inFun
rapod de 2 Ka la 3 l\aa. in acesr mod, o celula ii
men
tine relativ conslarta concenirati. inhac€lulara a ioni
lorde Na siK un potentialmefrbtuna..onstant,
i
. PoknFa\d & 6c1ift este modirica.ea tempo.ad
a poientjalului de membrana (fis. 9). CeLuleLe sbnulaie
sldi. sederda potentiale de aclrune prin modjica
rea potenlalului de membEna de p.o
duce.q asp{tul ri durela polenlialuluide adiune sut
^4ecanismee
dile.ile jn functie de npd de celuld da. phncipiuL de
bd este a.elasi: m.dl6.area potentialulul de mem
bmna se daioreazi unor curenli e {tsici c e apa. la
tEerea ioDilor prin cana e e membBnare specifi.e, ce
e inchid su s deschid in fundie de va mrea polen
lraluhi de membEna Pentto a enumere fazee poien
iElului de actiune, se p@t€ u. ca exemplu neu.onul.
Pragrlj celulele ercitabile se depoadzeaza ra
pid, daca valoarea poten lh u lu i de membrana esie .e
dusa a un nveLcnric, numii porenLkl ptaq. adala
acestpftq aiins, depoLa.narea este spontana.
 Pendda Efnctat, .ep.ezidta inteNalulde timp pe
parcursul cdruLa este dificil de obtinut uo poteniial de
acliune E sia d.ua perioade refE.b.e
. De.iMda refiack16 absoluta, pe parcu$ulca.eia,
indifereni de intensibtea *inuluLui,nu se Poate.bti
ie u n nou poteotial de a ctune C upn nde Panb asceo'
denl, a potedljaluluide actiun€ 9i. poduoe nin cea
des.endedb 9i se daloreaza inactiv&ii ca mle or Pen

.per.add EfEcldfd rclatva, pe par.u6u rareia

do lea potenia de d.ca
sti muld este suficieni d puiemi..
e Poten '!une
lh u L de acri-
une obtjnui 3stfeLare o vireza de apa'itie a Paniei as
.endente ma, n,cd sio ampliludine mai.edusa d(at
u de actiune odda senerct in orice pun.t
Potentia
al m. memb.ane €xcibbiLe. va stimula. b randll Lui,
zoneLe adia.enle ale ac6te a. propa@ndu-* in ambele
sensu.i, pana a comp ab depolarizre a membEoei
T.ansmiterea depoLa.izarii i n lunqul unei fib.e nenoa'
se sau musculare pdta denumnea de mpuls (ner

Ptup etatile spec aLe als celrleLo. sunt corldctl'

tated (prcpnebtea c.lulelo. nus.ulare de a transfor
ma enercia.hinL.l a un.t compusiin enersie meca
nica) ri aclivilatea setode Fiecac .elula sinieti
zeaza slbslanlele proteice si liDidi.e p.opni, necesare
panrrurera.erca nru.tur or pentrucEnerc s nmul
tre Unee rdule spe<'alizd n ptudurerca de
'du
subsiante pe care e.exp.na"jn mediulintem (secF
tie endocrina)sau exteh (se.Ietje exocnna)

Fre e Ptul.ln d. E lE
PotentiaLulde acliune e$e un .aspuns de tip -rot
eu nimic: sljmuiicu o ini€nsibte infenoara p.asu
Lui, sub iminan. nu provoaca depoladarea I
declan
I
sarea unuijmpus. a. stimlli supklininan nu der.r
mina o.eaclie maiampla decst stjnuluLpreg til '::1t":
-Panta ascenaenft depoLtunarea apare dupa
a[rcerea potenlialului prag si se datoreat crc$en
perm€bilitalii memb.ane pentu Nar ac6ta va inba
in cetub prin canae speciaLe peod acest ion ca.e
tl
suni vollaidependente rjcare ss des.hid atunci c;od I
potentialuide membran6 aringe valoarea pEg
-Panta descendenrd tepoLtutarea): Potenlialul
revine catre valoarea de .epaus. A.est lapt se datc
reda iegjrii K' din ce u a prin caoale speciale Penb "1""
acest ion ca.e se deschid. de asemenea in prezenia
F9joDfuuEblb&du,i&Pfu
 Cifuzunc ,-\m.ri. btrisp. r.tir taisp.fr p:!r
plti:d .F m.mb,ana p..iin..,ca,acb.e !,!tr L EPIEUAL

(unrtrari eislhe si Lidfar ce

ficdJ

l4doishuL .dre ntresita

prezeota unor prolelbe .P5 d' - c nddc c
membrmare bansponmre este, a osmoza; b. Per
meabilitatea neselectvai.. dijuziuneaid djiuziu€ .plu.hta pavimei'or ke6rn4i (eidsfr, rine

Poientialul de membrana poate Ii: a. constan!

b.idverst c.de actilnqd de repaus
6 EnmeEF pdn.ipalele proprietati generale !i spe -riPu 6 .odoane .erlbE Gden.
h pdln:' gandde Pdd ojJel

s nplu (! bula( acino,

.omprs (!ubr oi.inos)
Luctate ptoclicA
ObsrvaE €pit€liului de aspsn€
Ilai.rrar n€.esai penuta p.ntu dinu ser hi!
losic, eprubere, pipet6, solutie l% alba$'u & meii
lm centilug6 mic.osc.p, ame,lameie ac spaiuLaq
ceue descuamate de pe mucoasa bucrl; I at inereite lcsuiw casi uneco,sane
alte
,jlod de lu.r!. Se c ale*e gure cu ap6. se .fcc .adip6 ,n I tu Lnof or$n! rdmh fthi) s ablu,
iueiza ui peijal .u o pe.iula umeziir: in er fi.io
looic Se .l6teste pe ula ink.o eptubela cu ser
l,ioloaJic. se adausdo pLcdtud dinsolulLa l9i" albas
lru de metilen. Se centifustudza sau se dtr dtea:J
(30 mid), * ia din dep.zLtulde pe fundulcp.ubelei .ad !snos - hi!iR GfriraF rcsbc :inqb. hh.ar.
si, cu un d. sp uat, se face un preparar mic.o
sclpi(inft lamr si amela.
Re..rarea celule or se p.ate face si p.in kzui
rea Ls. a a fetelsupero ea imbii.u padea neas
cutib a ure lame de bd.eag rimelilarea razaturii. hdes an (comp{ri deld ltiq
d iluele
'spoiqios lt 1]e1..
h(uL:ri cpirizelo
lLmgi'ihintdoiualol{!de,ilab

i.'nrale di.er.sinLlar. Gre indepirres. tr I gd

.irbr m*.h i schelerki Gomd .D
.Gcd vkeG rim! tiL'nir (ii kh)
..eis gup de rLr.ri.
Gn!. srnt lrtre,nne'rPie p,nt
..Lild4 ! . runrL c;nd .sir in
rri,dne stbnanL dc. m.nf nr n.:nrbre:nrre,
!ubn.nl. lLnl.rirenu a _
 Lucmte ptoctch
Ob*ryati pe preparatele micrcscopic€ dln Puteli lae ti ob* alii mm*ode p€ntru
colec.ia bboEtorului de btolode ditqle bpud tsutunh cddihqln@ qi muscul'e. dupa o dise
d€ clule 9i !es!tun, inceEand s6 iddinGt @n' lie efect@ra Pe o broasa su @ lePu€

tuz4j pdncipaleL. funclii aLe o.ganismulu n tucruile @ k r.dn.aza, lolosind $ cunostintele dobafr

Denun$ .omponenteLe celdlej djn figsa aLtuEia

AsiaF organree celularc din PIm cd@a d

eandpnan h .or.<ornztm.e din ad@ colcr't

, -tuta poinl t€I, "{e a temd c.d,u:0.-.pd!cclj c husllda nercdd d Danusrlad

'bd

Sllbihidacb e.unlorlle lecate p.in conjun4ia ,d@d4e' sunt adev6rate sau raisq ln cazul
jn cde le
considect adevarare det@}mfl daca inft el€ €x]3la sau nu o relarie d€ .aualitate
jar
Cnoplasma este uo sistem coloida! ae@te.e nediul de dispdrsie €sie asmblul mjceliilor .oloidale

Neurcnul nu se dividq deoarece ou ar€ ln compon€nla e centr@omul organii aehlar cu rol jn inmullj€a
 II. FUNCTIILE sistemul nen6 cenLal (sNC)

FUNDAMENTALE
ALE ORGANISMULUI
UMAN

1. Sistemul nervos
Sistemul neryoq impreuna cu sistefrll €ndocnn,
relleaa najoritarea functiilor organismului. SisremuL
nenos (sN) ar€ rol jn sp{ial jn EgLa.ea activibiii
musculatuni i a slandelor se.reto.ii GEt dft.inq
cai $i endocnne), in timp ce sistemul eodocnn re
gleaa in pa.cipa Juncliile metaloli.e. Reslarea act
vitadi musculaturii
somatjc iar reslarca activita[ i m us.liabni visce.a e
ria slandelor (srD eiendmdne)esie real;au ds sN
verletativ.lntreSNsisistemulendo
J l
Compa.timenrele f64ionale ale sistemului nedos
Reglarea neryoas6 a funcliilor corpulu se bazeda
pe activitatea centilo' neryo$ care prelucreaa infar
matiile pimite ti apoj e aboEa2a
bansmi€ ef€.tonlor Din acest puoct de vedere, 6e
.a.€ ceotru nenos p.ate fi separat in do0a .ompar t-
compa.tmenluL seuitM unde sosesc infomari
'
ile culese a nivelul receprorjoi
. coD panjm.dtul m.to( care iransmile comenzile
al dimensiunilor oeu.onii sunt loade difc.iti Forma
Atadar,Iieca€ orsan neruos are doua fun.tri lufr oeurcniLor este v iabila: stelak l.oam.l" anteri. a
damentaLe lunctia seEiljva rifunclh nororie a e mrduvei), sre.i.d sau ova . (in qadoli.ni spina ),
i
Li o,veLul emjsferelo. ce.ebrate mai apare func ptramidal. (zoneLe motorii ale scoa4ei .ereb.ae) !i
lra psihica. Separa.ea lunctiilor sistemului ne os jn lusifomd (jn sralu p..fund al sc@4ej .erebrale).
lunclij ssDirjve, motod 5i psihice este rjii.jala si ln luoclie de numa.ul prslungiritor, neuronii pot fil
. lnipoliri (celulele .u conun si basicnas€ drn rc
in realibte, nu exista acuvibte senzitivi f&a ma lna) au aspeci gobulos .u o slngu.a prclunsrei
nLfeslrr mo on. r !ke\eEa. ar sr,n e prh'ce rezulla .?s.udounipolarir se afla in gangtjonut spLn, Fj
din inteqrarea pnmeor doud Toata actiqratea rne. au o prelunsne care se divde jn -T; defddb se dis
mului neBos se desfasoala inr! unihle in dive6i. tribuie la perlfe.is iar aronul pdrunde in sisremul

'FizioloOia neuonului ti a 3inap*i
N@nd rep.ezinta unitatea modGfb.ii.nata
sistemuluj nenos Din punctul de vedere aL fomei
' b,polari de forma rotuoda, .vala sau fusilo.ma
.e prelungripom'nd de l. pol I oput' dr.elu fl
e doua
(neuron din qano on I sp E C.n 5i ledbutdr
'
Scaj?a, din reun. i din mu.oasa ottactiv.)i
! nLllipdlarir au o fofrd srelab. piramjdaE su
piritoma ti przinL numeroa* p.elungni dendriii.e
 N.r.nu Ene frn::: :r i:-. 1- ! ir.i:.ar.
'. nll)siuna su na n!r.:: . :i:: Id.d.ua
1Dln dr Ld tee reL
,"'r,
aL
-.".,L,.. .1::.:-:-,!lrL(ts
esre.eluiifu! p.Eri. : ll)
an6r nerr.nLl! .i-' _. :r lri,l.rn. (mem'
r,"-i--r-t,., _.'- : ::::i::malsL n!.re,r
d.lrile nia .e Lu .i :::1i:!! .:iE slblre deLinri
reu.oplasnir ..11r.
(frLtoc.ndrii. nbrzti, _i::- ._.':asm Lc .u
.-rruliu se dNi
;. ,rel. imluzui Didmar:: i: r ::_:! !...ir.e ...PLi
iiq.o zi lNnsL) Jin .rr- .i -:i : :e la Saza d.n
-: li .tr .! r. ii rE:5: :-
, ee .dr \e q...5! i: ::!-d Pi ..
s drn .: : :
prelunqi
'n
d!.Lrl Cel,rae r. ::- _::::i, s.nzi!e sitLe
., i rr:... Ce u.l.
**urL".-.t..g.
":L,** .h A-.,:.. !: ::\.nL..Einubr
D.ddritel. in oo L::: :j r::: n.lr maiE.oa
se aoDi s. s! ;a 11 i: -:rr.'. ielmribrle
Ac+a deororea: ,-: !- '!lis il ..ndLc
n

4. rrene.pFlL q :, o in.j d"

si un axD. (scoafra ..,rb€r ..,ebELr.:3.
rnreri.arc din madlva spLn Lil
Dup,rn.i.neu,rl l ' tr '!.2t.?tl
r.r sa, din rntsiordloroan smrLli
vise.o*miiivi) mdori aiom: a\:r,:!1i ir
Gtumoto,ii si inrercarari (de 3sdaL:) .a,e tu.
legitu.d iDte ie .oniscnziii{ sim.ri.r
lm) si dai lLrcasi Es!. :- r:: ;ri,r .il.pdsmd
mLruc! Ldr !e,.!1. ae,ex -,lrano\'
neur.nbiie llembrard .3J. :r::-:: i+:sma se
drmeste axoema siare Ln:.i .::r:1t ri prrPaCa
De: -r:- a.seuu sad
.! ne. donul ;mite c.at{rc peq-j. ::. :i J,..ra sd
d ii D.nimed ie niralasE:r:;.: r:r.le raml
.iLi- but.niiic.mindl -..11r r. ..r.d. plne
.u m.dialo .hin.i .a.E if..s,a
tluruuL neno: a lileLl sir:pse:r EurrnLl
lesa rnr ic n.udibnle si m l:.'d::L 'nai
in.ri!6id ai.nul. se tle..ebes. i i.i.r e de o
.i izarc sistem neru.s peifrrct5:rP) e! SllC
s J. d anr.bllax.nulli. urnti.ar.e st0.rr

Aadul SNP Axonul nelronilor SNC

']€@nilor
. plodu* de c€il]eL s.hNdn 10 eluls prc .po!u$ de olsodenddle (o
diametul ma' mic de 2 ! tj
r pre?ind discontiuiulj tumjre nod!.
teac6 ire mielid Rotul mielinei Ranvi4 ce rcprdinb ?.Ful dinft dou.
 Axonul neuronilor SNP AxonuL neu..nilor SNC
. * dkpune in i!ru| ie.ii de nre n4 iiind fo.

dou. ncnsrr.tii Ratrvier ii corFpunde o sin

. sepad frembEna
s.h*an ds resurur qhjuncriv din jur
. e ror in p.meabili'de i
rcz nsF

Nev.oslja G marirere e supe.i.df. rL ra l n. ./.^,.-).

vtuslil.r depise{e de l0 o.i nLma.ul i.urrnl.r
Foma I d fiemrnLle co.pu ui .eluar p.t I ine le
iar p,elL'igile virdblc ca num6r Se des.rir m.i ro >={PL-l-a
mulle rpur de ftvmlll .euri Sch,ai. rslrrrru
. qoCendrosia, ir.r.o r .€!ee ,!f.idm.re n
celLleLe sd. tre fevr.!] ie nrl .ehle .are se JivLd
ens (sunt sjrgurcie .eieile ate rerurrtui nc.rcs
.are dau nartere tudo,il!. dn SllC) iu ..ntin ne.r
.ofbrie siiri.!.piNns Au rlde nip.d pertful
neu o,i. de ptutectie b.l. r.L fao.. ra, rmi.r!!lil
n siileza le.iin. me na siii 5nrdza.id ARN sid
a r.' ibndnr pe. erp.eJ.a7ireLr,,nLru
Cer d n.nmsa ar. D.'llr eiarile.i er.irdb Liid. s
...du.ribiraie :dci p. e ge.e.d Ln frcniizl d.
:.lrn. . e se p npas. sL ene.ondrs lrritu p,.p
dLdte d l.n des. s^ if .dpitu aa.dai nzirr.q.i
{- r ,-.L,,, i--,
Condu.erea impulsului oeryos. Apada unl
P.i.ilaL de actiui. intl 7.ii . mdnn{rie rrr
r.na e dere'. na ap r. liLi d!tr pllenri !1. :.i Esr2 fulc*! hpc i ren6 hokiEddli 4 eli!re)
r.lLne Lnrun in!nt pui.i I
esle c.nse.iira depo za.i p.Jduse de un p.rerlial ConduceEa la nivelul aonnor mieliotaF (rig Bl.
de actiune .nteror A.eana .xp .r de .a rr.t-. I icdsl .iz &t..i6 prlpr eidtior iz.lai. e i e nr e
pltenia e,a d,A a.lLne dFrute de I lLnltrl Druiarrn iej. pote tialul de r.liLtre ap e d nive u nodur to.
sunt..nse.irlsprimuu p.r.ni:ldaa.luielrdnerdi R.re' si s c de . Li n.d ld altu inr!n rtp de
aronllui rcspeci !
la nivelL'l ..idu.e,e numh s.rator e A.cn tip de .oddr
Condlce.ea la nive uldonitor mielinici (riq r2t. i cere pe,r'ii. vleze mtrlr maimar (lo0ir,s falr,ie
a.esL .dz, p.rerti.lu de a.irn. r.dc sa ap a in l0r. s in fbr.p irn e nce) Aceast: erpi.a apdritis
!r.d zona a nambraiei. Prop.ie diirdp(d a un.r reflexe dc. altee
embraiejpemn dep! drz .a.eqiLnl.i .dia.err. Sinap$.ne..ieriun.i tun.ii.nati iird un neu
a. pd.risr!rdc d.lunc ede .ond6 inr.o sirrsu.r !tr I I d13 ceiuta. ir sNC. a d.ua
Jt..ra de.tuece in dnc.ra.prsi. lnde 5. rtudus reL.on. dd. rn SfP ea pod. n . ce uh efd.rome
P.tcnti.! ie sctiune 3nte or memb.dna esi. il mtr.u md sau se. er.ae Dcs sim
ia.e refta.bra dbs.lti De iatt re.merll de .on ieu,!raLa sindpsa ieLiomls.uLdfd se n!nre5re ptaca
dNere en. rmpropru delarere..icc n.! p.i.ila nor!.i. sdl i.ncrjMe ndmmus.u a
de a.t un. esr? ri evenim.nr .. L nxeu sjrJpsel"' ltunsmiterea 5e la.e inrrln
Epera se relre.e.eaza d3a unglr;r.i!!i
*,d ,r* *"-- .e -, a-dr.denbiL.. (i q iji
Dir pm.t de \ aj._a :
ia.e ftrsm:r e. i ftprr. til i.h
in una i a.:ct:Lr Cra. n.:i.lrar .him. eLLre'
mr ir fina siriPr,.r
p.nerdptL.a lfs lj) ira,. J:PrL:nu ea nerbEo.r
dd.d ene !.,rd i. Jn t.r:r:.itiatr. 3tr pJlen
i^lrernnrldE D{. c:.: .nr \!rbr d.sp.e o ribE

..nfundar.r p ea:3 rr .e:.i ri. a! d.ra P.oprje

n, nai a sPdtiaLa n
p.im; cz doF 6emm.: t:a1ri! Prlduse fin
des. . ea i. nedLalr:Ji i.aa:s nbm prPsinaPt.a
\e.!,. ma rzu zrd P !n aL r . dri P
p,.duse de il.E MLin: pEsnarr.e re.ik pe
a.eeas fainlGne 7j6i.::r: f p.r.umuLd
Obosla tdsniten sinapti.e Srintrrea r.pe
bta s fdpdd o .L dPs!:,
. r - rs el. iclrrruui
Snapse chimice

lmd dspbdi f ind ci !" h')

r sub 4iunea rmPukului rePoi s e

pnn dAE l(rn de joncr me
inEra.loned cu
. medbrotuL .hjmic
membraE podsnaPtca ddeminad

coddu.eea st unidjreclionali, diispr€

. apro.Pe roat sinap*le sNc

 ttsif,aptl. penLa c4 n umaloarse mrlLse.unde
scada a..enrlir ln
^.cn
.i,
1.m dea la(a (u un m{an sm de orolftLeimDdi:
,a supGn'mu c4e f rcarreaz orn eo,,;.,ca
'
dep.z telor de med'aror.h,m. tre,rcrrmi-,uoa
de la tuelulkmmk' prermphre.
El{tete medcmdElor \
ntpbe unele med.amenle .*- *"nr,,uo,
siiapseJor (.oleina), alrere . scad (uneLe aneslezice).

Ilecanismu tundamenral de frnctionaE a siste.

mulu' neRos 6re adrt refle\ Gau ,motu ren€rt).
RelP^tr1 rcpreznh rea.La de .asD
'ori la.umuta,.u une,.one re..i
.enex a tost inrrodus de drre m;t€mari.Dnut si rit..
zofullfan.ez Fane Des.ddes it596 tb5or RasDuns!
.ener poate r ev Ltor sau rnhibr.r
B.D anatomica a actutui reflex esie arot renex
dJ.du t dr 4n.'..mponenre da
(o ed areranld .enrn' nenq , .a ea etcFnra 5i erdorut audit ve v.$ib!Lare) Alri Ecepro.i din orOanrm sudr
lriq 16)
RRepiorul ene o 5truc(uJa e^.rabrLa .a.e ra.dr mni .rqdne o urrelubra at.:
de ra itrmul/ p n hriar, ds pojenua gradde prJpor rurtc d'n.el!re. rbrc (otuuncr\a ! r
dendrtc rcrepton icqume LLr prop,,!.epto, )
Aar..ihtea r€eplo.ilor sunt ce ule eD e ia e nirc !i{n ouldi re epr.n Lndep ne5!.hLar remL
jn cetute reouo ale (gusra!€.
rcntiate si spe.iatj4te natiile buionate ale dendnretor (ncuonut fteDii,r i
oltactiv, reeptoni durcon)
 Li nivelu .i:,+!rLlu .N. r. tir.i, r .d ei.r

O P€julidifereota dinlr actul .efler si mcul reflex

rF!':r rr nri tir il.fa e Folosind schema de mai jos &t€minaF semniri
catia .ompo.eoteld a-e ale .uLuireller

nnrlr dn nti,r ! f,q.rtr irr (bdre..pt'.i. -l-f-rl

OEnde$ piocipalele hPu.i de recePlori
ODdUniF centrul.efLex ti pr{iz.ll nivelu.iLe ma
l.r. ab sntmdlui nenos .enlral.
'oErplicali transmiterea imPukLLui neNos la .i
velul si.apselor De ce credeti ca transmiterea se

,.nern.?.rrr., n r:L .r i. rli!r lrus

a.Eani.a:e9::ir i.r!.. :!rL n_i!:!ie

d,n
rt,nrte .h nni,, l.ra!'r. r: r. r J i i. L

. /.r.n,..rlii, arrrt, !:::.: ::rJi? i !3.41! vcdebml f.md d '

lpr,.ii.,c: !iri. !.r !e cbrale Pa .3r. ins. iu i
r.,.a,,,if ilrin. imitdn,P.ri.a.ddnrduveLc!.e
;:rn:le tiu,i r.. P idl," t! emrsenleiP.imuLuL den
::m.1 i. ic __:r.: ,tr r ra, ir nh rf.rirdd !erlla ii drcPt! v.dE
n.mb.dt ..!r. ,rlrrnr r-iL r.: I :::r
Ln lun.tie dt r re- J! rirrlr.
.L,7,.i fint rd .
s.::1. ! r.i rtr re..Prrru
tv
. t]ll.i prira i.l! cI.l.,tr i:indnd |e
Li n!er ...pt.1r. .i. r. rrJ!n-.d ifu
inre ord3ied:ni! ir rfr rna .nji! !:..
Calea afe.€nta. R,...n.r: 'ii i .Jnbd : nDrn'
ru !ef,r'fr ilP d.idri.. i e r€ur. '] r l r dLi
g:n!li.ri spirdl sa!

P icenbiunureflex.Piil.egeL:rz :;i.at,r.
tli.r dn r srcn,l
i!
drbrte fLi.l.r;. sp:rti.P [r.i!i n].i]rcL sP
n r n veLuLlbut.. s nrcLrLrtl.;l l:'
Calea eielenb r.prczt . ii.rLi in,r rr nr.iir

Efectod Prn. piLi

 inte p€retele osos d veneb.€tor simdduva
cek uei membrane ale meninqetor verrebrate care
1i{+E p.ordia si outrilia mlduvei.
sub vertebrc Lz mdduvs se p.etunse$e c! conul
n€nuhi iar acena .u lium rem'
dealba(onulu, m.durars arldmslu kmm; ren'
romban i sa(oli. cu dtrede aprodpe led'caa
Al*lul €xtdid dl midw€i
ln iEprul .esiunilor.enicala sj onbala, maduva
prezinb doua po.riuni mai votumi
tele ldddrie) .prui.a a r .mbaD, .are .orespund
Suntal.atu edrn tre membftne de p orertjec e
inlelesc malu'a lfq l8). membEna erkro a 5E
numese drra natei Are o snlctua fibrca$. rezs
tenti si esre separah de pecrii canaului verrebht
Arahnoida are o slructud conjunctiva 9 esie se
pafdb 5 de pid mater pnntr'ui \pdlu .are .nntne
ll(h du cefalnEh d on ILCRJ
PrJ md,er ene o membidnd conjunctvovat u
;, .u rc nuriri\
adera prtuntndln
sanluri si Iisu ri. in grosimea ej se
A{aduva €ste fomata din subsbnl, cedusie dis
pusa in Gnh, sub foma de ..loaoe av6nd, in
sectiune tansversala aspdul liteiei H". sisubsbnt;
alba,la peifere, sub forma de cordMne (fiq t9)
S!b3t!.ta cenugl€
Este ..n$ituita n n coDut neu.onjLor Bara r.ans
"H uiui fomeaza comisu
versdla a
F4nfu4€kri&W.$ne:
se afl; vei, iar po4r6ile laterale aLe H ului sunt subdivizare
in ccme aorencre lateraie i posreioare.
Cdaftua mugie p.€zinta iD .enru, canaiul
ependimar care conline LCR.
ci).rcle etsi@ (ventrale) .ontin disp@irivul
\omdlmot.r .are ene maiblne dezloltaLjn reoiu.
nled abnor codm€le ante.i.ara \ h f md *e i ;al
scune dec6l .ele poden@re 9i conrin doua tipu de
i fom€aa .adaci_
na ventaLa a nervilor spinali.
cMEle p.stdi@ (doreale) conlin oeuroni a
cailor seDi ve care au semniicaria d€ d€utoneur.n
Gl lJ ea neurcn), prot neuronu (l.ul Deuron) Iiind sj.
C@m€k htdnle suot v zibile in Esiunea cen .ata
infen.ara,in Eqiunea iomcata si lofrbara suoericra.
Contjn neuroni veserativi simparici pregangiionar ai
ca.or axoni pamsesc maduva pe .aled r;d6cinij ven.
rale a neruulu ip'nat s romeda rrbrete Dreoan
ql'on e ab lnemuu s mpan..
lnte c.amele laterale si posrnoare in substanta
aLba a m6duvei. r afla substanra Eri.utab a m5dl.
vej mai bine individuaLtata in resluoea ceruica a si
lomat6 dn neu..ni dhpugi in rerea, p.e?enti sj in
ju.u cana u ui epeodima( pe toda lunqimea sa.
Substlnt albd
S. afla . penkna m.duvt ) e € dsn {b
rlma de (..doane oi<m ras.flb's.
"rc"
'n.are
dents, snuate,in senerat, periaeri. descendente, siru-
aie spre joieror fara & prccedeniete si fascicute de
asiare, sluare profund in inediab vec narare a
F4 B eduq +M l*t@ l'lrsdl .ftq! F.rD

rladu\d spnd esLe I'd Late suPeror s
\ l5 b \e.LebLele Ll
. venebre ecr si L2 veneb..le c2 ri L]
Co nee ldterdle sunt vtribile mic..s..pic pe
sectiuned tansveEala Prin maduva spraiiin.eqLu
nile i .arv.aLd iofenoarr. t..acaL; si lmb a irfe
fi.sra: b ceaicala sloen.ara torecaLa Lnfe oa.a si
.mb ai .. .eNical; ;nIe .ala tofa.aLa I lombdra
slperioara: d .e^icaLa s lnla.ala supe oaB
. 'cale as.endenie [d t sens b ia! fig 20)
/l'aaih shLlj irtf, !.::,:=!
; _F.reol;r
Cd4 *nsibiLbEi temjce si iuer@*
st u.er r::. P'r i! scn\b htad
r--F,- , r r"iii :r-
j;r. mildi l--iititse D.,:
Prar.neui.nrrn rfian qaisl,..J spLrdL Dei
ili E Lu e56 Ln-:.iaFrg. ij ll.ePr lrr 3xonul
s. afla i neu-'n :err'r dn clr
r! 0!.l.ro, aLmddulel r-rJLLuil9.e Ln.gdlitr

l
 zLml oDus. unde lomedd ra{L.ulul so ooblamL. lat care devin ascendenti si fomeaz6 lemni{u media
' Gre in traie.tul $u a;...2;d shb#;ti;; cme s€iodleapta sprc Ialamus.
";r
i tucNul.erebhl.jndreJtandHelplgblamus Allll-lea neuron e alla in tahmus. A{onul.elu de
al llFlea neuron se prciecieaza iD arja s.mestezica I
r C.id sdblitalii Plrpdoepure de cihtbt al m4,:.ri
Aceasta cale este con*ituita d n doua racruri:
. taciu spindercbelos do.sal (dnect)i
rtaclul spinocercb€ios ventnL (i n c.u.isat)
R€eptori i a.estei cdi sunt fusu.iLe ne!rcmus.utaE
Protmuronu este l(ali, t i n qanslionuL spina : den
d.la ajmse la rcepton, jar axonu, pe.alea itdl.itu
tq_ crllqlqttrunde pe .alea ladi!!lt!!!:1e4@r" postendre,lnrd jo m6duv6, in subsknla cenugie
Oerlloneuionul se afld in neuronii senziiivi din cor
--Guloneurdbul * aflarn neuronii senzirivi din co.
nu posen.ra maduvel Arohdlreluide alll lea neu
4!l@,,--._ .on se P.ate compo.la in doua modu :
Axm m6ior nefo{trece in crisrlidadq . Jle se duce io .ordooul lateral de aceeaii pa*e
!e!r alc uind &!!io u soindalam c ante or caie, f.mand fascjculul spinocerebelos d.riL (dned)l
Ln t.aectulsdu as.endenL aiiFate
.fie ardnse jn cord.nul htera de panea opue,
A ll lea n.Lr.n s. arh In bram's Ar.i 'l tr + deci se i mruciseda si f.m€dd fasciculul spin (ere

Ambele fascicule au un tale.t as.endenl stabat

3 mrduva slajuns in tunch uLcerebral, unde se com

'fasciculul spinoceiebelos doN sidbde numai

bulbuLsiapoi pe calea peduncululuicerebe os iileii
rl
. ta sci.ul!l spin(erebetos venlratslrdbde bulbul,
punlea sl mezencefaluli apoi, merrrand dea lun4ul
d.ii rn spatiu) uliltiiaz leiaa-,aEio! p4unculurui cerebehs sup€rior,alunse la cerebel.
-q@re!]@@ds"- , r' dh "Nb r"",-' .?at)\e- ,1t - ,/.,\,4
ln conditii nomale, visce.ele nu reactoneat la
stifrulL mecanici, iemi.i. chimici, iff infLuxurile oe.
v@se jnteroceptive nu devin consiente Numa in
conditii anomale vscerele pot fi pundul de pl{a.e

Receptorii s qas*c in pererii vaser.r si ai orga

Protoneuroiu se alLa ln qanolionulsrjllla.arui nelor sub forma de teminati ibere sau .orpus.lli
de;d;ii@i6dq@4t!4-'Ar!!!ideasem;
ma Luns,J3trunde jn cordohul p6ts!!. Jdma.d !a Prctoneu ronul se ga se$e i n qangLionu L s p Lnalr den

mst nivel h{iculul Ea.jLi: si r*c.ul q!!:d drib Lui ajunse la recepbn iar ax.nul patrunde ii
lrtrlonam ca fas.i.ulul cuoe ap e numai ln
madlva ioracah s penGb i
in maduva ceB,.ala. Deuioneu.onuls afla in maduva;axani acenlia
Aceste doua fas.j.ule, numit. si fascicuLe spinobul inta inaL.dtuirea undi fascicu i dn aprcape in
aproape ajung la tdlamus
Deuton.uronul se aflaln nucteii gracilis ri cunear Alllllea neuDn se ana ih ialamus Zdoa de pro
din bulb Axonu celui de al lFlea itrlie cofricald esre dilua Aceasta cale este multisi
.4eazajn bulb gifomea:i d{usatia senziuva dupa
 211

Cda si$duluj pi@idnl

- 1ffi;ift;1;ar;hur cerebrar si c.ntroieaz6
Fas.jculul pikmida (codi.dspinaL) are ongini .or1i
te aria m.i.ne a a premoione. a.ia molotie
ca e d ler
suplimenbra si ana moiode secundara sup.aPusa
arei senzitjve secunda.e. Dinte .eLe apoximdiv
1000m0 de Iibre ale lascicuLulli ptamida. cnca
Fib.eLe fa{iculu ui pimmidaL slr,tbaL iD dnedia lol
d.scendenia. tcie cele rei ebF ale runchiuluL cerebml
sq ajmse la nivelu buLbuluL se compoalj difenl
.in ldr de 75:i dn fib.e se ioodcisaza b nivoluL
brlbulul (decu$iia pnanLdaLa), lomand fascjcuLuL
pj.amidaL incrucL$i sar concosPinal lateral, carc
ai n.P n.trd.i are,.la maduler:
' .in $ de -X 'ld n I brele ras..u ulu' p lomidalnu
se inc^rirea; rl fomeda fasc culul PiramidaL dire.t
(.o* cosD nal antenod care aju nae i n .o.donu L an te
dor de aceeasL pa e find s iuat langd fisud mediana
in dreptu I I ecaru i segmenl o pade din lible p6 ra sesc
acen fascicul. se inctuciserza si tre. in cordonul

7\n-

:r

J
 .hj&ulluipdn itunchu cerebrc. dh libree
pkamidal se despriid f bre .od ..nu. ea.
NeXaljaral{lldee mdduya cu r{eptoni ri
- :n
--Jl'rl!i ajuns a nu.leLi m.ton dL ne.vil.r cranieni
9Eb! (somatici si !€sicl-ilsuftrma-n 3liJe
s:d .ohulLi anie.ior ar mdduve ). ln rcgiuiea cerui.dla exista€jsj qeryEaii
: .ooc uzie. caea shtem0lu pcmLdaL arc doi pei<hi.
(fnfi ul-€se rntra.-rmdFDhr-rr.na€ffi cefr ]
cab) in Eo,u!e!!9&!ala sLot 12 nell apoi 5 jn Kiu
r:r deurcn .odical, .entrar, de.omanda: qnb ,,!5insftldiunu in reqiuna c(.igma
.r o€umn inferior, pelfed. sau de executie caie maNeNii spinari 5unr f.hatidin doud rrdacini
r?. fi situarin maduva sau in nucleiimobn ainer anL;i.ara lv!.r6r.r-ffi,e
-;Fsie.iotu rcmalL:enziris GE prezint6 pe
C5 :isrsruruj sFlntuird ta ectule gang ionu spidal.
jsiare..ioinea io ebiele Ridi.inaart.,toad..irh. a!,ni ncL mnil.r sc
codica e eisubcorricate mi,-mddJi;;;tri;;;;-r_;;inffi ir
i.ntaleaz6 motilratea involuntara aubmarl si se --r.nr[r;ii;"..oi;iii;imhb" co.
-iutomata. cdle eftapnamida e c.nicale aiunq la
_,.leil barLi{corpiistat) De a nuceij baza i, p.in
". 'ia "
Rdda.inaf.dpfiera ld.*lii r.-'rb p" ts' {ul
.a5.nteL. acesrora (tibre strionig ce stiorubice sl eu aandlLonu soLnal 1., rveLul.orua suir lrta rzt abt
r.ei curaie), ajuns la nu.leij din mezenceta (n uc e
- iosu, substaota neasd si r.matia reticurata), con
res;niinffi&;;;.: ';;,ffink6,*- h,
NelronL somalosenzitiviau o dend.itd un@ care
::landuse sp.e m6duv6 prin fas.iculele niqosp ,rjn piee (erterocepbn) sau la
:1.. rubrospinae ri rcticulospinae de la nivehl prcfunzi din aparaiul loc.mot r
:tr.eior bulbari- o ivan sivesibubr se coniinua {poprocpb). Axonu lor intri ji maduva pe calsa
.r k scl.u lele olivospinale si vesrjb u ospinale (lig 22).
Toate acesie lascjcule erlrapnanidaLe ajuql in Neur.nii vjscerosen?iitviau si eio dendrita tunsd,
-al la m.r.r dn..m,'13
neu.oni .are ajunse la recepioiii di. vi{se (vnce.mcp
Prin .aile de€ndmb pimidale ri exFapi6ni ior ). Aroni or patund pe .alea .adacin ii postemde
d.le cenlrii encefalici exerc ia contrclul motor votun in maduva s ajuos in jum.tatea doGala a clmuLuila
:a. (calea pnamidar.) r automal (caiLe exrapnanr t
tedL fraduvei (zona vhcebsenritjva).
lal.) asupra murulaldni s.helerice. in aces m.n Radacinile dnterio ,
si posterioala ale nervului
sunt rcgate tonusul mufuLar si a sp:naLs unes. tif.mead tlnchiulne uuispinaL
nind menroute posrura 9i {hi ibrut coDdtui caF este nixL avand in structurasa fibre sdmdom}

Iznch n, n€rDullt sp ira l iese La exten oru ca na

lltui venebral prin gaura interve.tebtua. Dupd un
s.dd rraie.r de la iesnea sa din cadalu veriebc ner
vdl spLnd se desface in raJrurale sale venhla, dor
sala. men.giaa si .omuncanta albi. Prin a .incea
e
a veletaLiva sinpa
tica postqai.tionrra rnt6 in nervu sDia
Rarur rlc fntrle i
pdn anastom.rre Ll eLe fo.
meaa. se e de pl.xu.i: ce^lca. biabial lon]bar sac.al
ln resiunea toraca;. Emlrre veirmte ate n..viLo.
se disoun ib f.ma neNiior lnter.rslalr
Ra,nu/a d.,sara d nervlu spidai ..ntinc ca si
ramura vedtala, atat fbE mollrii car siIibE s.nziri
F42hducqdj6$ndydjs2 vei se distribuie la pielea spderuisila muschijshra

Ramrra menrnsiala a neruutui spilat contne

sivas.m.toriipentru mentEd
I bre senziuve
Ranu/ile..nuni.ante p.in .ea a/ba tc.e fibtu
preqanqio.ara mieLinic6, co originea jn ne0bnuLvLt
cerodLolor din .o.nu aiez a midrvei. id p n .ea
 .i,,,..,d ,;-.

.er!sa€1lbra p.nsaqlLj.im rrL.lFL.a fl nd axonuL

neumnrLri dLq qaillorri !.:.tr. :m:ai. Lale.o-

M.du!r r. d.!3 iLr.1.: e ei: r, rE.!!!luc.'c

1 rii,-r.!Fan r:r- r-T-r. rtrd ene indepl,
n 6 n-lffiali-l-r r:r-i - -E r{r
G-Rqr";.r..iira s.-at!im P: :.ip.hLe,efl exe
shaE a-n't1i6_: :iJ-r. e
tivPdr sL r.ne\l.:i ie':
.R.frler fi.,lal.€ ::15::' ii .]:Ja.!a blus.a
a, nJ,ii-:rni .:6:ii:: ia_ia_er l.rdr.rluiiu
RElinr--!r. ; .i::ii-i: -rl:ri ..{ d!
.aucir ren.L-: i-!.:- 3.ene reflexe se cer.eieaz6 la DiveLrL tefd.nuu lui Ahile
=--(rerl l.ereiuLahilan) si 3 te oiul de ns.de a mu*hju
!i cvadd.eps pe sambi {reilextL.itllian)
Renexee mi!l.i.e sunr ndsiaeri.4(fj4 231.
R";; r nr ,eD.ezsnbu ,le
alEarata de pnmul netoi enziiiv P.oPnNeptiv d n
qanq L.nu .pi. {daPrelunqnlea.eJUJ P"unqnea
ien,rrr,, unqa rrqe a perre,c t .e tem na d ,
velul rc.ept!tuLui. P.elungirea ax.nala scufr; palrmde
in maduv; prii .tdacinie plsknode si se bilurca

t:

F4}ReiqPdE4€.}'-..:
Ocmucate ra.e siapsi.u.e! oid nolor dn.o
nele inienGre de ac.easipade, incht6nd arcu rcflex
m .btic iar . alb rdin.die fsce sLoapsa .u aL ll- ed
icur.n propr oceptiv din csrde€ postei.a.e dd dide
pled.d lascjculee spinocerebelese.
Cenlrul.efLexulu mi.btic este chb. snapsa din
tre neuoiul serzitiv si ce moiol Calea elerenb ene
ax.nu moto. iar electorul libra mls.uLao st.iata
Rellerel. mi.brice .uau r.l in men
rolin menliodea lonusu
ioir de a soci.iie si neu.oni m oton Caled ete.enta esb
reprezenbt6 de a roi ii ieuroi iLor ,not!' i, iar efecro.ul
c
.sie muFhiul texor e rekale mafa sau pico.ul
din fab .sentu ui cauztor al duredi
Retlerele pdist!9e!!:!t:lis 2a) pEzin pr.p eb
rea d. a nda l;, nvelL,
anten6nd un nLmar.rescut de neur.niia e aborarea
.asplnsulur siudLul lesi.r. e guveneaz, fenome
! n !de Lad{P d flr td.!L Je Pnuqef

J]@:!:-!!!4!4!@"-'
t4 ACe5rsu.r E!er,@r8c
ePron sul
lucdl ,i n p ele s sqnl@jjks'+gjlilr
-llb-9r:-c;lTe-alEFdFsunt prclungid (dcndntc) a e nel
ronibr din sadsli.n ul sp,oal. CentLi sLnt p olis inaptr.L
fcralidir neuroni se.:itjvide ordinu aldoilea, reu
j 'u.l(t/- \ etlek-/ l
Ltrctdlt otacnce
D€moroFffi uor rcfiex€ o.t6tsdino4
.Penrru rellexlr ro'ulian (patear) stimulul
este
pmdus pnn bvirea, cu uo cjocan de cauciuc a ren
donul0i .vadri.epsului femu'al, d.t.minand exten
sia gambei pe .oaFai ifuslmiia este prezeniara La
rellexul monosjnaptic (A 24).
,Pent.u ..flerul ahilian se lovesb rendonul lui
Ahjle al tricepsului sural atunci cdnd membfll inleri
or esre in unghi drept 9i ganba se spniina pe !n
supo4 *produc contacda rricpsuLui 9i exteosia
l^9F.*r,eif#.l:iti.,Ti;
"'-1*
(.erLexe vaso.onsi.icimre sL'vasodilabroa.e), sud.
rale, p u pllod lata roa' e, .ardi.a.ceLeratoarq de mLcii
ielr.lr Lne, de defecalie sjserua e
2 Fun.ria de condlcere. maduvei sp nadi este
aisurata de caile 3s.e n&nie sj d es.endente. prden
late antedor d& side ca :.une de dso.iatie
Legea sin€tiei La 0,7%, se conskla ca bromca
flecter6 pure.ni. m€mbrul inferio
comit€nt fleclearl membruL rferio. de pafrea
Lesea taaie,iL uriliznd o harlie de fjltru
lmbibala.u acid sulfuri.l%, se obtin .onb.ctii a e
legea generaltarii La o conceotratie de 2*. s
produc convulsii senehiizate ale muscularun mem

Jo l(ul aciduui se poate lolosi, ca stimul, un

D€hoMtre imdiedi reflq€lq medd@
cwent de inducie, a cd i intenstare va fi crcscuta
Se ja o broas.a spinala (broara d€capitab, cu
ceotii meduLad intacti). Dupa 10 min, peblru dep6. Pe bau cuno*inielor despre functa Eflexa a
sim "sNului spina', broasca decapikt se sus madu vei spidrni, €xplicati reacliile broagte i spina Le.
pend6 pe un srativ cu o sam; int'odusa pnn pbn
seul bucal Stinuatj pielea gambei prin aplic ea
uDor bu.rtide hafrie de fihru imb bate cu acid sul
func de con enlratii dir€.it€ (0J oJi 09 07 I s:
2i{). Dupa fiecare teslare, spJLa6 sahba cu apa si
uscatio prin tamponare cu harrie de filtru. Se obljn
reaclii de .aspuns tot mai ample, propo4iooale cu
concentktia acidului sulfuic foLosjt pobivir Legilor

Legea lb.aliza L La exciiatia cu conceotatia

sbba de acid sulfu.ic (0,1 O;lCl se ob*.va o usoara

Lesea unirale.aritali La concenlralri !e 05ts,

obtjoem lle r ia i nrregului m embru infe or
 ,::
.aLe ascendetrLa..ae des.cidentd
.efLer J.orati.. elex no..epti! relLer
ieri spinrlL
n.r|r ?

l
Fas.ic piEmidaL ar€ onsinea .o.ticaia ir
a adile molcr i Fcundara si suplimenlr.t: b da mc
tdiq c. aria premotniei d ,_n tcte cele 4 dn cortcale
Prin caile des.endebte, centrii encfalicl *ercl1;
conlroLul moror asupE musculatud scheleiice:
a. voludta., pnn caib exbapihmidale b. autdal
pdn caih piramidalq c vollnt sl aulmal pnn Gile
intrapinmidalei d. volstar. p.i. cald pimjdda
Trun.hiul neNului splnal esie a. senzinvi
b. mir! c motoe d t@re *pumunh sunt gslte
ReflexeLe miobrice au bliE.
dilab.a puPilei
h didj0nei c mjc@r@ pupilel (mioa; d me
tjneiea ionusului muscular si a pottjei corpului
q'l

En.eiihl .rp.inde irur.r,:: .!:.ri .E.ereu

Cd s madu!.. ei.ar: r: e;:. :.r:.it de menin

d'sq! r!4d+ i h
tuP

lnn.hiu ..r.bE itis -r e!:e irnar di ire

ebF lmdduld pr. urq !
buLb
mczen..fahL intunctiuL.qeb,;,sia!r,iqire.z..e
din.ele 12pcrcchi.le ner!:.rrili ar,rrL..nt.a si Noram.in p us..a n..viL/lJ, v/J, rx, xaL Ln n.u.'
meren.efd u sufr sedrulurr rc]. lum or s fibrr panN,iP.ri.. pEsanqLir e .!
selative salivd.r d. d.q utiiie Je\ .isin.a,n itr.lei laoabrivi (parasLmpaLi.) ai trur
.r c di.a..elemt.f . ci-inh b lJi. de .i
'an.ld.rttul puP
p.e e de 3..m.Llr. s i tn .r Pe,e.h.r / dc n.rui .tn edL ,.ruri.lla.!ri
.u.igincd r.dd Li.eue,A bjP.lar. Cn nu.o.s.
.la.tiva Sunlre,v ser..ial .a...ondrc iillm.ti
Fa. pdfr. dii sinentu ie .s p.rfE n si trrn in
num.r de 12 pe.€chi. Se de.sebesr Je ier! sPna P!,..h.i r/ de n.n ..anenL - r.irii.Pti.i
p, i a.ee,.. i! ar. d sPoz te rn n',i..rnpusidin axlnLi.eLLLe. ,nutiP. c dn,e
dola rad6.ini (d.rsd a : veitft 4 tn;,c . f!'n'.ad rerv0 .Pr. srnt neoiidizod.li
P.r!.rrea r// de nen
Clasifi(fta.eryilor crdieni ttrL nrnin.ni m.i.i.. eaLsL Jb,e PaGsimpatice
O, :d nea rcd a atibElor iltiisprla,nnu.eulrn.ror
N./rr / r/ si tll/
sunt srL.,,alr .onct.ard er.i d;;.!.nduuui iif mezenccral ttilrL rbr.c
talr.lraclive O .piice (l)sL sl.loa.unicc (rLl) pzfdsintati.e. i l nr.euLacccvtr dlderuluil i.i di
rr.rrirrr lY, t/ .\/ X1/ nrn noroa mczEncela odliie: aPa..nb se ill! i I sPatu dLnte
l€ai, V YIl /{ X \ in n.li m,.sn pri.iala :.dun.uLLl.f re,ebrai. Fjbrel. m.!ni nt!
 se gaseie in sanqioiul i.ig.minal sluat p. raseul
neluuj Acena..nljne pr.roneuronut. DeuroneuF
.ullibrcor setrdive se ari in nucteiirde,nbaridr
rlirh'ur.ercbra Fbr. c mo1.r - -,q,i- *r.,"
nu leu moL., J , dLi ounte O,i. ,er
'oemenuu
ap erl. se aoa pe partea ante,toa a a rurti F6re e
:enzitive se lisribuie la pielea fcrei, .ele mor.ri
ne eda muFhi masiicatod Din c.e iEi ramli
pincipaLe ale s e .ele oftalmici si naxitara suni e..

Perc.h€a v/ de neRi .mNem n.nj, abnxc€ns

suit neM m.ior.Atrarisnea reala
neeului aldLcens din punte Origtnea apa.eDb € afla
in e Dtr[ bu b]ponril Fib.e e ine eah nusctr u]drepr
d .F_,4- ir Pere.hei W de n.ruicenieor nerurita.idti
\dt du s fbapdasmpJr,P F.
: mlshij d.epri intem, slper or siinIe.or si l. ob .ul brea moto du nqiied
:rte.., a sobuLu ocu ai pre.um e a rus.h u rid.i punte FbFh ' sunahe rhrcata
/ e^uu ra.b unoLnea
u rlpeoapei Frbre e pamsmprtice ai!! a rnuschiul n qonq unu qq , ud de pe rr.k ru nlnL ! uie
sfn.rer a .sulin a fibree ctcubrc a; mtrs.h[u se giseste proi.neu.onu Dcuroneurodul se att; jn

Pere.h.a/f denetoicEnEoi rc/rirrohleai

Au .asinea ..at6 in id.leul ncr
{'lui. nturt lor rn mezencefa o4inea ap eira esie
:e tala postenoara a hochiuluj .erebEL sub ama
.va dngem ind. Fibrele ineneda musch u obtic super

erui.mnieoi - n.rliirigemerr *
Orisinea rcala a r brelor scnztrive

l--
;ad:5 {,;tui
Fibr.c parasimpatice prcvi. din doinl.le nu.lcu
a.r m sinu.leulsaLivdior supedor zmbii!;sidL se
in punle O ginea aprref la r qase
ponin Fibree mcr..i ifdnea- mrr.t mLmrl
F btu e s.nz.r a e culeg cr.itat
sundive de la..@u
mbii. Fbree parasimparjce ine.veda standee acr
male. subnand bu ae sjsubinqr:re (riq 23)
 Pe.€chea v // de neM c.aoieni - ne.uii lesliDu
netri seDo ali si suot fomali
dintr.o conponents vestibubra care are pe tGseu
qanoLionuL lui Sca.pa, sio componeod.obleara caE
are pe biKi ganslionul Coni. Rnua cohlead r
rndreapta spre nu.le'j cohlean dn Punte. idr ca.
!esubu ifd, spre nu(le v€sIbu]an dLn bub
Perc.hea l, de n 'fl can eni n?rulaloso/a'
ringieni suni nedi micsti, caE au 5i nbre Parasifr-
Dat'ce Ono'nea rcaa a fibrel.r moron * ga*1te in
;u.leuL a;b'duu din buLb Fbree senzofale (ousta
trl du Dnm-ul neuron n oai{lioni de pe tr4edu!
oe ului.iar,leuroneurod!1,innlcleul ellrardiobulb
Flbrele parasimpatice p.ovin din nucleuL elivato.
inlenordin bulb. Ongjnea aPmeobse$*rt€ 9d
ret@livar Fitele moto,iise distribuie 'd
mdschilor
tu
Ia.inseLui. Fibrele eEo.iale cuLeg excitalri glstative
din i.eimea posrenmra a limbii. FibEle paFsimpatic€
aiunq la qland€ e parotde (fis 29)
Pere.h?a X de neM aanebi - neDii egi eu
5d (ft .u ri f'bre Fl4nr6rituxr.P,nr!2n
;d6imr"Ue Onqinea reala a fibrelor moroni e arld
n nu.hulambquu Fbree au Pdmulneu |.dacini ua buLlEa, cu ongna 16 oucleul ambiqlu,
'eEonale
rcn rn qans on' d€ pa lraLecLul nfl uj. deut re@nul 9i m o
spinal4 ongmea ii .omul anrenor al madu
anandu F,n nu.Leu $ b dn buLb Fhrele pesfr vei cefricale Distibule pnn mmura iot.mi care P6
Dd[.e D'ovLn din nu.leul doEl a neMlu' vaq. Ort [ande in .eflii vasi fibrcle ajung la nugchii hnngeh!
oane ap"""u * ana rn:,"1, retrmL'var FLtree iar truE
prin extem6, ajuns la muschji stemocleidc
;ororu nsed. mu<uatu6 ldnnqelui t rmseui toastoidi rib@ (fia 31)
Frbreie seuonab culeg sensibiibtea suslahvd de la Pere.haxlde n*i ftni4 ne/riihipoglosi
baa ddd.inii Limbii. Fibrele patuimpatice * distibuie sunr ndi motdi Au ods@ rela in nucL€ul motor
orqanelor din tomce riabdomen (ns 30) al nmlui slnrt in bulb. cnigiM apaFni6 s grsegle
Perech€a X/ de nedi .Gnieni neluai accesori ih gaFi pmliw. lnd@i mu*ulatud lL$ii (vqi
sL spindli sunt neNi motori sdnt fomali dio doua fis:3il

Frg.3rlw(r!@ArerEryhr4$ 2 rery (esq

 ....4
1vF srap_rcaTr.
: n{ . ra.t ! nft!
, e^ .b,- Lnj na,\ ," " Asia! De,e.ni. d"
- ie :
ar'\loro
: \d , "^ d .".d ,q. poqro. . 11 VII 'X { d.
:......... ...... ....._ zvvrt tx,I b
3. ,tu.\LX-,(I c
Ce ebe Ll 1 ! , \rtr d.
cerebetulo.upa fosa po*e.ioad a.Gniuu fihd
sepamt de em slerele cercb.al. prin conul.erebetu
lti, eraescenta a dure marer .errbme Fste 5 , id dLiele fG
e ad;Dc in numr de dola caredelnn
Lnap.a bulbuu 5ia punii, cu ca.e detjmireaza cali
b'ea lcnlf.ululu l\ cr lnma unur nuture o eztn
leaza l.ti
c€reb.lurri LobLi sun
.erebel) pode .r (neo.efebet) s ro.Lhn;durar
land . pod,un. medknd !Jmi5!r sr doua ;. r!,
alemle voruminoase numtre €mjs/ere eublroase L: eiLerio' :e ana un nct de ibnanrr.en s.
Cercbelu esre legat de b!tb, punte 5i mezen..tat cafe l..mea?a sc.ada .eEb.luhri sco b c{cbel
prin ppd n.ul' erebelos ntenor m!rn r \uper roasa nc.nj.ara subsraih atbd .e
f A.e.tipedun.u .onrrn lbF !rtrcnfe s e ere(1e p.alurctriin rots o( d;nd,in aisrmb u aspecrllune
.ei nLiLo.j .ontin numai flbrc dfe.anre .o.oane de afborc de undc si iu,rele de arb.r.t.
luprdrata lerebeluru e51e brddda de sin L r De ,reni ln iiteriotuLmaseide subnant, dba se dases.
,d.e .u d' cnre addnrm Unete sr numtr.,sp, zone de subslanc e^ae, ore iinerd ;mei
superbciale, delimtand amelee (foLiile) cerebetofie
a tee maiadrnc c e detimiieda tobutiL.er.betlhi. Extrpmea .erebelllli pr.ducc .stcn e (s.ader.a
Iodeivolurlarel astaT e (ulburar ate ldondsmuui)
siatonE (diiniudrca r.ius,r, m, s.,iir
Dupa .aicva unr

Den.efahl (6s :lr) cupnnd. raamusll rceu (in

terupe.e sinap0.a) plnru rcte *nsibitibt e .r er
.epla !e.. o aactvq vjzua e s aud

nozLduLltblsb.|ddjFdsn]!
rEb i p!!r" I ir tqad-
 vorbnii ir pnsfen stanqa dcl.nii a osmeda d.
'\ !o din, emislera sbnsa fiid niaitleTv.lab ld drcPb.L
'\ E'istc.ele.e.ebde pFila t.i fcre Ldle,ii
\ei ,
medialr si irer.a. (baaLa)
Pe laia lar.'rra (riq 31)sE rLlerv. d!!i sailui
m .d;n.i: fisuE Ldt.rdLa a lui 5v viLE si sniu .entrl
R.ando A.ene tdnuri de i,iidzd Ftu l.bi: Ldbd
fr.ntal. situar i aLntea Fnluu .cntd Lobr Pa'iet:
dedsrpra s.i?uji iterle .bult.mpqi sub fisum at
s ludl ir 0nla. P.neri.ra
sanrurie iaiputjn.d.nciinrpad obLi D si'i.

si aud:!3 -:::a:
vrra
muru .entrr supei.r d. rlesrar. re!r:r. I . -
d,ue.e pin.ipael..lun.riL ale o $n smrir':i:
ire.rre nEbbo Lsmul derfed a. s
i.m...oLarca dqenia pri .entLi iftre sare s
rdiel.ti lnel. a.le ..mD.rtamenrale rinu slnr
Emislerele cerebrale
Lmist ,.. ccrcbrdLeptrih prd.a.ea na v.!
ieaos.ental Sufr reglia rib.
dl. Fii.n'nn! e.r...uui s
i comPl.ra r fre
turi slp.n.r dEr! t.e.um 5

ir p?i. : :::_ r: :i :':

el{? ul 9nt .] -: :: ]:

or de i3utr d.,::
Ponerii de fJ.d ar:,.:
ilact! .d.e aldposierle b!i" : :.:. ;! lni
L aiefa de saniu .facln JE i]: !-' -i 1t,.
dspuse sub l.ma Lji.reL li Lrt..:i.:.:'r
l.b! t.mp.m mdp bl p,.fft irt, _r.:..
purL.s.niu ..laianl si sarru ...:
q.ir qnu h rr?ri::: :

Ca si a.erebe subnanb..nusE r.rE

rupfufaia. l.rn,nc 5cGn: .e.Ebrale si
zimE Io,iiiil rL.r b': (.^.ot :r:!r
: b: in.on.afj vent.Ll ..,.bn, ;:
 g Gilili I'spureul getir.
buli pdmesc libE de la a. scoa4a cee
Nucleji
bEl4 h i.lnui c. corpii sriaF d. subsbta neagrr
Fbrcle comisudle lomeazi a. corpul calot
b, Iomixul c nu.leul rosq d, conisura alba ante

Paleocortexul a. se afla i
re didcetal t ners
ter; b. e in .ohpooslid calea ollactiv4 c ftntine
c€nlrii limbajului d rom4r6 qn d€ cerc :n jml
4
dienefalului.

NMod€nl a caiu I din sase st.aruri cs € rs u

pEzinra sediurpro.ese or psihice supe ome acriv
Fs17srsdhici 6n 1rFru cq$GtziE4bi ANS Cr ren! prin a.eas.
ta se iiteleq procesele c
e stau la bak memoiei
invalaii landnii.Edi€icrc
Copri sEiaF (nucLei bazat cp.ezinta nu.lei im
Fu4iile nMorrexuluj se srupeaza in: senzitive
ponan[ ai sisremului ext.apiramidal si sun! siliaii . Fu.riire setrTrrirJe se realreara pnn sesmenreLe
deasupra si latehl de talamus
. Fdn.liile as..iariue .ealizeaza perepria ..m.
Rep€zinia eblul supen.r de iniegrare a a.iiv t,ti plexa a lumiLioc.niu€to e gisemnificaria dilerrelo.

Substania aba a misf@lor eEbhle est. fo.
mata din librc de p.olectie, comisurale si de aso.irtie
F b.ele de proi(tie unesc in ambele ensu.i scoarla
cu .entri subiacent nbre. camclmLe ums. .ee
doG em sfere, lomand co.p ul .a Lds, forn Lxul (tisonu I
cerebra ) r comisura alb; ante.ioali. Fbrele de aso-
ci.lie leasa resiunidin acee4 em sfera cerebrala.
Dupa crm niti 3.Gda cerebEla cuprindc pale.
Pde@rt€ru! jncus ir ssreduL limbic. conrine
doua straruri .elulare s c..nexi
zato.ul oracrv, hipotalahusul, talamusul, epibla
mlsuLsimai purin cu rcocorrerul.
Cele ma impodanrc ..mp.nanie are sislemuhi
limbic rrr.o ea olla.iiv d, fo.mab dio ncrui ouaciv
PaleNodc:u (ris l7).cupa o zoda rest.adsa p.
faia mediala d cmisfe'e.r .ercb
numaid n dola stdtu.i.elulam s
sel.r psib ce alectivem.lonale sid a.telor de c.m
ponaheot instincriv.
. nrn.nah noroflt Emsfe.e e cerebmte .otrtrotem
mdtlrie somdic;, v.lunbr6 9i invo
iDrr€arla a.llvilate
lunb.a Princjpaele srru.luri Lmplic
suot codexu moior rinuclel beli (.orpii sriau)
Retuxele n(odFomle 9i on.Iliomte
Ref exu necondilionat en.innascut si esie carac
ter stic speciei (€x. .eflex u L a imenb( refleruLde apa-
Reflexul condironat este un raspuos .invdraa pe
care cenbr neruoriil dau unui nihll Loitial indiferent
(fa.a impofranb bioogica) b apa ia unuL ssmna
abs.lut (.u mpon nta biol.qica). anLmaLul de axpe
rienb r;spunde pdntr-ud reflex neconditionat Li un
emnal ndilerenl anifralulnu d; n
e o reaclie de onenbe lP Pavlov a descopent pos
bilirrtea in.arani exciraotilorindilerenu cu $mdificatri
noi si lranslomarea or in stimu i condiliomli, pnn
. asociere la adm n slrarea unui sUmul absolut
(hrafa)sa se a3Ni.z. un $inu jndirerent Gono. sau
.prccesiune - srimutul indiferent s6 preceada

.d.mindnG animalu sa lie llam;od.anfelindr

nstinctu alihenb sa fie dominanlin I mpulasfieri
Pe tala hedialt 6 etrlsreelor @brde se poi
i reperare - peotu Iom ea unuirefex conditio
<t6oa a. s.izm el.adnA t
girii orbilarii c rartul
nd suni necee€ l0 pana La 30 de sedinie de ela
 Pavllv a expicat me.anLsmuL elabor;.ii RC p.
baza ap iei uno..onexiuni iilre centni.odl.alj a,
anaiz,to.il.r vnualsau audiiv I ile c.ni.ale vege
ta[ve nimuldte de exc Lnrulabsrllt Neo.oaexul este a. alcJtuit din doua slr.tu.i
Reflexee condjti.naie sp.e de.sebt. de .ele celulaFj h Fdiul proceslor psihic€ suPeriodrei
lnnascuie seinchid d n !e .orticd El.sestingdaci c. denumn si sisldul llmbiq d. ediul actelor de
sumllli.ondiiilnaLiu esie inta.it djn iimp iD timp
p r.e abs.lut (itrhibIe c.dLcala). Pal€ocortexul €ste enhl cdtical al ealizatoru
Pavov a arabt ca ld baa iduro. rctivtrdiLor ne. Iul a. auditM b. vizua! c olfactir d. cul'mt
vors. sbu doua prc.ese, exc ratia siiihib 1a @Complchi spaliile puncbt€ cu temenii cores
Ef,.ilatla esie pmcesulne.v.s activ c e se nan
lesa pnn iniiie.ea Lnei act\ lrt! sau pLif c ea Funcliilr nocondutui se grupea, in .,.----
/nhibil,a este lot un P.oces a.!! .are se rani
festa pni dimnuarea sau sLsbr.d dneiaciifiat ante'
r.are Eristi inhibiti. erre.na nec!-ndiii.na! lsu
pra mnaE de pfu,eda i Pnn nd!.[r neELla]. S !teNN n1 vn3 re9et.t, r
dLn afa.a loc ulu .r-i.dl
arl v. si idblbile ixem; c.nditionata (de srjnlere.
Centr i ne.voii vegetaiiv si egttura or
de tu ziere si de diferedriere) care aP e .hia. in
inteno.uL f..atuhi con.al a.tv :L e$e spE.rfL.a Cen|n re^is siiudti LiLiieriia sie:tanev€-
ria. anaii in .elaiie cL .rg:nee a .ar.. activitale.o
Ambele pr.ccse slnt ertem de mobile putind ..nt.L.a3 f..nera !!:em!l i
iradLa pe o suprafala
.ofiica 6 sau .ddrul snlemlu ne^r- !.q.i:r! d..sebim. stnc
tdrals fun.n.nal n sniEr ie .s smPaii. F LnuL
p asinPa[c ceE ma nJre.rg:
valc veqe:atia dL:lrl. !i ar:aglrna n alre lrqane.
simpa!c!L 5i D:ras a:a!.Lle\erc b efecle de ace a9
tip. d a.ssle.1..t. srit.:i.r:r. cantitativ s .a),tj
tiv Erista, de asederea r_a:"e:suPfa car.rd numal
E.;:-
"n!ldinLressteme
L! baza actlit:ii r ii. -- .trrs veqetativ sb
Neuron mul0lord ft'liDt tn Elexu care se dEri:r2: :i :::: a:.!l rener ve
asiatje inresihe in sNc getaiiv !a ea rer€r:: : r.- - _:1rs ene
:: : r.r ,.ilex
'egebhv
Jo di.
Neu.oi!l vis.erc:i€r!.: :: r.:nq rEa ii gangli.ni
(murcn are.enr) deptori h SilC spinal sauin qanqL:rai Etar.iat i aksaline'vlo.
miie impuhui de h ..dnienL oerdria .r ij!1se tr :a.!Pr.. dLn orudne
(neum ereren0 sNc la un orgrn eledd sad vase (bar..ecept.a p.6.Kepiff cl,edorecep
A*i@ de neNose inconju' l.rj) iaraxonllpatunde ir ierrai. intrindin eq ura
coniundir Poate fi
EE de resui 'lbrc cu .entul vegetaj! (sinpal. saL racs mPar c)
CaLea eferenL a .ei exlili \ egeblv se deosebene
N carc 3rmuleaa .ontaclja fundamenb de.ea a rpneruu s.ma!. ddd ra exis
tentei uno. qanslLoni v.gebtr larero!e ebra iu
.duL sisremuLui sLmpa . eu jlriavccci :i rta
musdatu'inete.qamjesrduLui muiaLi, in cazu sisremuu pacsimpalc La dvdlul
garo onil.r e loc $apsd axriul neuronLiLi
vcgctativ p.eqanqlLoda. 'nte
prevazut cu ieac; de mL.!ind,
sine(onulvagelatv p.sgang .na. al . ui dron nu
crup de coryi ieliom[ lo.albati are leaca de mielinb. Axodul neu.onuu postgan
glionar fomedd libd posiganqlionaft. ftre alunse la
Arup de lrb.e mnoae cat leas, orsaoul ef{rd vesetativ (muechi neled sau s and4
SistemdL nervos veCetativ fomeaza, la niveu
 plerurile din peretti tubu ut diqestjv
ln .au I paksimparicutLi, fibra p rcqanqlionara este
ruf,qd. in LmP e fibrd pongrnq,
r'nd roane apr@pe deorodn! csDed \
tj ambFtt sdeme n F hba pEsanq una.a si
cea ponqanq ion a s" eibereazo acet"5 mcdr..

La sslcmu s mparL. ra laoirul oentenc al nbre

postqhs omre. {oro unde:(e6ia E .. .,
orqanul etectoi se e ibereaa n.radrenaLina -r
iar ii
caul paras mpati.ului, aceritc.lina.
Pnn .oororut asup.a hidardutui. m$.r,lan di
netede ii SNV c@rdooe
(eElor ( slandelo.,
a ldsetor
engvin.. Ede !orb4 asddr
de5pre ere tor .aF nu sunr n mod ob\n,r s,h
Arulrefle! vAgerair are dcetea5i ! omoonen te cu
,el somati., d/rercnrd cond, n m./ur ,; .'rc ah

ic]a6!xhdfuqbEl Aceasa cup.inde d.t Deurcni phnul arc ..m l

1 rod Fer ,: i.;!i neuronar siluat in subsrania cenusie medulan ;!
cerebEl6 i donu su face sinaDsr cu .el de at
dollea neuron inlrun ganslon vegerativ prifr,lne!
:ente tr M<se p p{un regeial !e m \!e ron se nume;te preglngliondq iar .el d? .t doitea
< mparico

ceniii shremului simDatic se ana rn coarnet. t,r Ofq neo f bre/.r preoanqtond.e 5, to.dlza.ea din.
4le ae maduvei to.a:ale 5i lonba.e suDerioara glo or \eqelar! arub /a d ferenLerea !et' d;u,
componenr. ae sNV: s mpaLca gipa.asimparj.;
a tii sistemuiui parasimoatic sunt sibaii ,;r in
'rc € i pdEs mpdr.' d n ltun.h ut .ercb.at cal s, rn Co]I!e!€ inr€
adula sa.6la 52-54 rnde se des.ne nL.te! SiW simpalic rj cet p@impait
C a.ierjsti€ SNV simpat SNV pestmpatic
Cajle el#mu]nl refroe ves€ilrv
limpatku 4 de.aretu propn repruenbre de oi9ne I'brcrof zmek rmcid
dturile simpdh.e pafavedebrue larerolefrebEtel pEgdnsLme i romb.d de zNs@hr
;nsmpar.ul(dnan tooseste (dtea uno, ne^r.ra m.duvej spineij dduvei spin.dr
en' lll. vl l\ X rdr p asrmoar(ul sd.rat F .aa a Lftdi,lm sd. IjnFJite p.6. c@Udi h,sri
r pEd.bite nGion (c
tintune s'mpdb.e pda,efrebo e 0alerorenebr. buEti)
'n eu in
!) slnr doua ranlun de q.n<ton,,nudh deo Dade s
:. alla a .olohe ve ebra e CanolLonri Ldrer;lede irq tutuvisd0
:€l' sunt lssat 5 .u ne^/ snarr;nn cmm.omr!. Di*'buE In hr@l
rtebp.€San sqhism p:r, b cp r;vi,
in cdul 5{smuu empat4 sinaosd rnre Lbrele
_E ponsanql
ri onac are ( nq irtioni taterov-{.
:bEr apafrinand lanturior otraveneb.a e DeMFc C.mpomnb qnpdi.a
<eit s:nqllni >unr foane apr@pe de madula. ru upb 5 dp arc -rwaa trg bmu pen.
'brelc preqanol'on a ene j(uda
ddrcn.lnd dn lite e po{ sa nsiron e.ide ddrenotna
sstsanqliona.6 esle lunda.
ln .aur njemuu;'aBmpak jmoe rnre dji medullsupratsndta C.mD.nenld DaajmD*i
'bE preqangrbn a t, cea podqanstondra;e t,!p,n produce cPl md ade\ea
.urui. pnn e bpidrea din r,bre e oosk;d,"mF.;..
ignonn lu\lvis.eEliGprcape ne ! scer) su in1Ja. rirco,ner. A.tunip .eror doua.o,i-;*r mn,-
rurari lafldh .hrar jn oeret.e or&nulurr .!m s,nl
echilibrate penh nenrinerea homtush,b
 Exisb sirn numar foarte m. da fibre postqan
s,."#lilr qLionare simpatjce care eLibe,eaz a.eiLlcolna (Ach)
ENhb si 6b.e postqan gl onare .are nu eLibe.eaa
ni. Ach ni.i ndradrenaLina acest
co inersLce. nonadrenercice, eLiber;ndate subsianle
precud monoxidulde aol (f9 3s)
Aa oritarea vis.ere or suot P.evazdte .u insrvatie
dubla. simpatica n p asimpdi.b sjtuate in care cele
dou, sisreme D.t acliona taconisi (de e{emPlu,
rcqlarea dDm;rruLu puP'dl ..mPkmPnr ide
e,emplu reg €a \{rete e ldkl eu ctupe rni
(de erpmplu d n !eu aParaLUU repnd!.aLorvurn

E{isb ii caicva o.gane care nu sunl plev6zure.u

neNate pmasimpatic6: medulosuptareiale, slandele
sudorcae musch erc.tor di I rel.r Je p sau
mdo'iiaka lded !nq!ne n a.en.Jz reslarej
activit ii se race pdn cre crea eu scaderca Etei de c
iimulare simpatic6 a $ru.turli resPectiw
Sistemll simpdoad€Dal nieryine, de asemenea,
 E ertele \tinuldil sNV asupu dttrLelor org e

Electul stimularii simpatice Ef€ctul stimuldii parasimpatice

hs (mu$hi dilabror pupilar)

kis {mu9.hi co.situ pupild)
Relax e (pend vene@ La disl?ot.) conrraclje (penlru vedee de aproap€)

.l Hre[a - delemioa sr€be T Kela - deiennina srele

1 J
J

Di atalre rn c3leE reritori vescu are

atectedd mq,o'iirea va*ld (ane.i
ole dn bsumtrr. visce.e sipadial

rcldea; sfnd€.cle (& eLe mai

Educe debitul unnai 9i sl4h .onbada mu$hiul &tsusor veical

d€temina cmlracda slmdetului .€laxed sliderul veTi.al nre

 - -\.:rt *Tfr,*
,\ .t

--reqs--
I

'a
Fk'4lgnd'Er6!4@'
Notiuni elementare de iOien6 9i p3toloqie
Ctup de afe.lun cereSELe detem'mE de enqe
€rca la orclul tgutului cerebral. in soatule eoduml.
LnfLn;da mme s de nive sp'nal eu .erebrar
a
suMural eu subaFhnoidin RddL, de obicei, pin
Pote avs mulhple etjologii, baderiede eu MBle
rupfta unui vas at€.omatoi la o pelsd ce sufers
de h'p€deN'une ad.n4l. l t I ma' rd se pale daioE
B€h inllamato.ie acub a crcieruloi deleminab tuF mu meri5m conqtr'tal iu une' malfomauj
pruenb uoor vinsun a nivelul sistemului .eRos
de
cooseijtale EG mai pd $ * coosdnrie si ca um@
c6tal, iu prinL{ rcacti-e de hiPerensibilirat€ initia
L de un ttus eu de o proteina st6ina orsdhmu ui Af(aiuoi cu turialiilte ndicata. .epEzi.ta urgete
5e cuadenzeat Drin disfun.tii cerebBle exrinse !i
medichitu.gicalE cbiar d-a hemmOia ede opriL
:: $ngele d.emt P3.ienrii por dmane c! sechee ze cele mai fHveote sunr idumtismeLe cerebrate,
hem..ag le c.rebmle eu alectiuni ccbiale dituze su

Rep.uinh a.a sla.e clioica a unui pacie r in .are

Tesia nu pcre li tezit si iu dspunde ra n ci o care
E3i3 de stnuli Apricarea repebb a unor simu
trveca cer mutr rcflexe pnmiive de rpaurs. Dac:
sbrea de c.m6 erle pbtunda pd psi si reflexele cu
*l t
u rtr nchiur cerebmr .; si .ere mi.h,i.e
Are multipLe caue care mpi.a disfundij a nivetut
nisfemlorcercbEleLdiencafaluru sips[iDinLe.au
Sunt de doua hpuri: izolate ncKurenre si se ma
nif.da dmr in aiumit€ situalii(ei brlr Iebrile lrauma.
tisme craoise), !u epilepsi3, b6 .
cakcteriab pdn ahcuri.u debut btu{,.u pierdefta
.ms enle. cu adivibre mororie oeconrolaL sj cdac-
ldisrica pmcLm si cu fenomene enzonab. Esre deier
minab de siimu area ex.esiva a ce del n.NMie

Ca ea af.renb n n .odponenta a.crlui ref ex face lesatura inre: a. ef(ror si cenirii nenosir b .enrii
., ,FfF o ":,.o. .-rD.o,d,,aP.
'q\ e cerebrate cuprind trei menb.bq astel a tronrala, pa;eb 6 si vhceraLa b oa.ietab. arah oida
n o'dd,.dt-d,dF
^lcnjnge nMidd ipo ,o,,oo". p..,,.:",
I nchiul cerebhl esre fomat din: a. bulbul rah dianr b. ce.ebel .. puntea lliV uL d pedun,uli .trt.
rdli,'.1 ..ia Lhd. raior, tupiaDp.1. d"@ ot.ld1.d\c ibla,d.botdrr\4 L,

StltiliF d a.a enun tun e

eqare p.in conl unctia ^de.arece s uni adevaEre sau fatsq i n .dut i n e c c.nsi
deratica sunr adevaidte, detmiroF daca inrre ee cxis6 sau .u o ELarje de cauzahate.
Hipobanusul repFzinb .enlru sup€rior de inregrare, reslaE si .oordonre a p.incipaletor run Li aLe
.rgaiismuLui, de.are.e esie componanla de baza a mezencetatuui
Paleo.o.rexlleste sediulacielor de compoddment insrin.tjv deoa,ece este atcaru din doM sliiur d.
Cunostiniele se dobandesc in cu.5ulerisrenter prin invarare, dcoarece nu sunr eredjrare
Folosind cunoiti ele desp.e nervii conieni incei
sa le d3temriati sub foma unui rbe porivit mo

3. lds'tfi€t i ,. dsntE Gr md' mu h d'nke 5hdunte . e pot Iiob$nate |lt rmaqinile de mai
 2. Analizatoril eieine). Este lomat dinrrun snat sp.e epidem
numii de.mulpapiar $iun *.ar sp.e hipoderm, nufrit
Anallarorii sunt shtefre mo.folunctionale prin in
i.me'iiul clrora, la nivel codical, se .€ izeaza aoaliz ln iJatul papilar se afla papilele demice care sunl
.anl 2riva si .a ar v5 a $imlril.r din mediul exted si niste dica['n bon.odi.e. Pe suprclaia degetelor
intem, care actionea, asupB re.eptorilor papilele sunt mai evidente ri fomea?a nille prmmi
L{.itatile propaqate p. caile seEiiile detemina, nenle numir€ creste papilare, a caro. intiparne da
in a.iile cod calq fomarca de se.atji. amprentele, cu impotunta in medicina Lesa, si in
Fiecare aaliator esle a .itut din tei segmente :
pe feric, intemediar 5i cental Stratul.e cula. esle canst tuit din fibre de co asen
S.!rcntulp€ritaic (.ecepto.u ) este o fomaljune si tibre eLastjce fomand faricule grose. Elenente e
speciaLnah .are pMre percepe o anumiL fom; de
ercrgie din medi0l erte.n eu intern. sub Ioml de ...
S€lnstll inlmedi{ (de cooduce.e) este romal
din caile neruoa- pnn c e impulsuL nervo5 este
v
lrasmis la tuarta .eEb.ah. Caile ascendentc sunr
Pe calea dnd, cu sinap* putinq imprbunb sunl
i
coodu* rapid si proLrtate inLo ade corl,cah spfr|
fici fi{atoi analiator, lar p€ calea indire{b (stutemul
rercular ascendenr acrivdor), impulsuri e su.t .onduse
lenr si pmL.cbt€ cortcal, in mod diluz si nesp{iffc
s€gndtul .€ntal este reprezentat de ana din
{oa4a ceEbml. a c e ajunge c.lea de conduce.e 5i
la oive u c6.eia imDukun e sunt baosloma le I n sen-

A r. ,iJt.r l !!i. rai

F44:Pl.Ejq6.lb4drP
Pielea este un imens canp .ecepror, datorita
numeroaselor s variatelor teminarii ale analratorulu,
cutanat carc infomeda ccntai nervosi superiori
asupra prop.ieta[lor si fenoneneld .u care organis
Epoddul esie a catun din resut conjunctiv Lax.
in pisle e Fsesc .e..ptorii bctili, temici, du.e .u un oumd vanabilde.eLuLe adipd* ln hip.dem
ro5 de prcnuoe s Penh vLbdtji s ana bulb i firului de par, glomerulii glandeor su
PieLea constitlie jnveisu pr.tector si sensibil al donp e 9icorpusculii vaier Pacini
orsdnismllui si se c.nrnua,la nivelu oriliciilor datu FeceFtoriicuianali
ole ae orsdnismului, cu mu.dsee. Este aLcatdih. de
ln pie. exisb reminatii libe.e giincapsuate
la supkfata spre pofuuime din liei sl€tu.i: epiler
mll, aflat in conract d r{t .u med Tmhdtiile llbs! sunt alnofiztji dendnfte ale
si hipodemul su resutul subcutand (fiq 42)
neu.lnilor seritivi din sanslrnii spLoali, distribuite
Epld€mul este un .piteliu plurstalfi.at kerati-
prnl€ celulele ep demului.
nar Profund, prezinta statullemindiv, ift superfi Eristi libre neN@se c e se tem na sub loma
unuicoruetinjuru Lnor ce u e epit€lia € !jcare con
stituie dis.onb hctile Aerkel, car
io epidem nu pattund vae, acesra liind hrsnit
pritr osndza dio lichiduL inter.elular Epidemul
contine, insa lemiiatil neNoase Libe.e.
TmjEFle incapslhte in hiponem e gaes.
Dsnd p.tura conjunc vadensa.inca.ese co,"usculii pent.u snsibilibtea bctila, corpusulii
e51e o
VarerPaci.i, cei mai mari corDus.uli
i lmlalice, ieminatii neNoase
sasesc vase de s6nqe ln denn se Sases. corpusculii/,1eissner, Knuse ri
si anexe.ubndc (f.elc de par si canalele alandelo.
Ruffini penttu sensibilitatea lrcfiLa.
 C..p!scu i RLnriDi sln
pentLicald. iar c.rpus.uiiKEUse pentl rcce
Pie ed ene sedili.ecepto.il.r pe.tl,iiimu le t
tlr de sersl,ilr.ri. E rcOezi a resnentee p.r
,e.i.ea.e putitrlreitjpur de ! r:lu
epiderm de.m hip.de.m ...pusctr eissnerc.r
pus.u Ruffin ..rpuscu Vaie. PacLni,
^ c.rpus.ul
K,3us.. cl4,us.u C.lgi /,bzoni, disclri ]!lerke,

Rt.ep I orii ra.r ili fac pa c dn caieqo,n nre..i.

receptorlloi fitd niduLal de def..nmr ine.rn.e
sunl ..ai?aiijf derm I
menleLc lad pal Pin inierm.diu a
pdr generd s.u ta.iile d. p.e! roe sau vib atori oAn4i raspunsulco€L
Cej cu l!.a rak ii F,Lea n,})e oa a i dermuLui re Seomentul pe.if€i. al undi anallzator esle
.epioneizi atj,gerea l...pus.ul Me ssne. dis.trri. rcprezedtat de a. rfteptoc b. .alea afeEntbj c calea
{en(c) ce slL,.i jna pturlnd. pr.silncd (c!r
Epidermul e ln struclura sa a. o pdrud super
Tlt in prolunz mt re dfla.o.pus.u iPacii.. e ficiald gemioativ6r t un numl. red6 de capilare
se id.pteaz. foarle,apid sl re.epucEaza vib,aiiic ssvine; c. teminatii neruoas iiberq d. glon€rulii
lffl se rdrr|]a iermin:r ile nen.as.lib.re car pi
deie.id inscr.a si presruned Clrpds.lli Recepto.ii pentu durera a sunr iimulati de fa..
a.lg i1lazo.i suil bn mecanici temri si cNmicii b. se adaptea4
l.ca rti in hipod..mul FuLpei usor in prezenla stimulilor c inlra io -peri@da
refracrard absoLub'in cazul persisrent€i stimululuii
Re..!lor! lsna i sutrt renfrdiL ie,yoase iiberu d tete raspunsu.ile sunt coEda
f,r aFm,ettunr s AEnmdl re.eptorii cutanati ti des. elj rclul

gurent'lui s.ad. rc..pior pentL E.e . s .ej Oudizind .uot[nlele idsutte la studi€ sis
.a'cr ir mp su etLd.L.a,dtenrperlLtrrcutaia temuLui nervos,stlbitlj calea umaL de *gnentul
i.temedia. ti ltrllz4i sgmentul .entraL penlru
€.e i depdscsc nrmcr. pe.e penttr cdli TehPe sensibilitatea ta.tila dosie.aobbpa[ca).
5 re.eolr r Penau
Rr..?]lrriplnkl d,glre srnt, in pnn.iFl. te,
ntia{inervMse Lbere rnsr t.! rerepl!'i .trlirJl
rot i.r inite idfunri .irc plt f i.re p etJla .. Luctofl ptacfice
dNrere nLmubti d. beL caieqorL d. fa.trL rre..ii Eviddtier€ ssibllt Fi ta.r e
ci,le nri. s .hiJn.j- se ddipteaza puttr s r de.. SensibiLitdea ractil6 nu este reparliata unifom
Mai i ll
paBisieft {mrlu
rL pode du.c d (.st.r.d in ini.nsbte a s$zdlei
Campul receptor ti acuitatea *Moriala
Camptr re.etl.r a uio oe! nr inf .:i rr seis
,areria/ll nece5a.i esteziomelru Weber even.
brLiid.s .urand; esre a a teqlm
mulare detemna m.dific n Eta d. dcsc c e a
ieL(ntrlLii resperriv 5lpfdfab canipulur relepli,
ene'n raPon nve,s propod onal.i deis tatea recep

A.uiiatea tactid s. c actcnzcdza pnn prasrl .e

Dercepere disrn.ti a dour puncre drferne ! esLedi$
pin nlmrlarei r d.u pun.ie
ap.opLaic suba.tll pe.cepe dnoeEa lie.6.uia din
teee.Va. caic.srcialaiaraintc2mn avntu
LitrrL,isi50mm ri anumi! z.n. d. p. i.rz.clc pos
 amb€b naini in vasul cu apJ la 30 C, cum vor li
Discrininarea sp€ciala se pele detemina cu
ajutorul estetomerrului weber ' m compas spdial iimasr€ aborstorulesk dotat a un ter
'n.are
moesteiom€h!, se va folosi in acelasi mod ca
cu care pot fi percepuli izolat doi stimuli aplicali
sisuhan. cele dofi varfuri ale .ompasului su.r per
cepure 3epdrat dact *
ana la o anumit6 disbnt
unul de .elabft si se masoara in milim€ti. Dlstanla Eddenljm sii)'ltilFi dtlt!\*
c€a maj mic6 la care varfu l€ s6t simtjte sparat Penh evident.rea Fdsibllitati durcrcse pot fi
dd a.uibtea ta.tila, difenu In anumile regjuni ale utilizate .iupir@ intepdea lovi€ cu o ngb €tc.la
corpului. nivelul teglm€nlului. Nu €sre ine recodandab sa
s taca pe subiecli Lmani su pe animale de labo6
I tor, din mdlivd l€sn€ de inteles.
Esb de pEfe€i sa * organDeze o di*ctie baza
ti pe dpenenlele antenere c.nd sufenola a fdr
.ons{inla uno. facron ndivi. Esi€ .u6cuta po
ceduE provftrrii reflerlui de smtal (scalpinare) la
broasca spina[zata atunci cand, suspendatd pe un
*
supo4 i pune p€ toEe 3u pe abdomen o hanie
imbibara in a.id sulfui. 5x, este iodepartaL cu

L-
Evi&nti@ snb iti9i termJce
Este io raporl ru
tempeEtu.a coIpului. T€r
moreceptorii suni ftspanditi peste tot in dem,liind
mai numeroi pe buu si in muc@e blcala
Corpu$ulii Rufiini sunt sensibili la tenpe.aiuri de
peste 2t q bmpe€tu.ile peste 50 c dau s@lia
de duerc, fi1od percepute @ acuri CoPusculi
Krause sunt mai sensibili la tempe.arui sub 20'C,
sub IO C liind perceputi ca sMtiiduer@se

Receplarea seroatiilor de cald si .fte s pGte Evtdd4j@ mpRreld

tac inhduddd nana so.ceslv, timp d€ 3C40 de necest tui€ra, tur nestu, .oll de
sunde in vase cu apa la dilenle Gmp€6tui. ^4ate,Lat
Capacitarea de difeEntieE a int€nsiiali stjmulilor
tedici poat€ li apreclata hrmai pdn conparalie
daca $ tolosesc lrel vase
de 20 q 30'C, respectiv 40 C
d
apa cu tenp€ratunb
i
se intndu.. o
AmFenta.€a s lace pnn presar€a lioar6 a unu,
deser intn tuier, i,
apoi, pe o coald de hrftie,
oblnandu.* ihpimaea fomei papllelor demice.
I
man. in cel cu apa b 20 C $ ealalt6 in cel cu apa
la 40 C cca 5 minute ri apoi se intddft simultan
se .onstat , pnn .omparalii, .a sut f@rrc dilente
I
)
'Ara zalorr kf!stezic
Deft ionftLa a activLbri mot rii oecesil;
rared
iiiomdea Demanenia a snemuui nenos.ent.al
nenle si a g@dului de .onlra.lre a murchjor Aceste
infomatii sunt Iumtale de Keptoni apaiatului vestj
buhi r(epro.ii viuuali si cubnati, da. ri de
umih
I
asrpEDoz,bcLspaiaca.oa!Lu, adile.ite.reeses rccertori specifici ca.e se afla in apaatul lftomotor
 (popnftepbrltr R&eprorji anatr..ului kjnesrerc sunr
situdj in mus.h kndla ne. anic utaL! p€nosL tj@en.
re P.ceproii k nedezi.j dn peno!
cotptd.Ltii vaLerPacini. identici cu cei djn piee
sunt sensibili la migcdn $ no<lificaa de presiune
abrpls.ulii nelrotendinosi Ootci suot siruaU ta
Fnd'une. mur.hr rendm in colPu5.ut patud l
rbre nenc* cde sunt sumude de rntrnderea pu
monibrnedi continuu iens unea DrcdLs i n tei.
Ei
dome s ajuLi la p.even .ea c.oract ei ;un*e erce
sive $d a alungiii exagemre a huschiu uj.
re,nmrm€ n?rdoase libere * EmiDca in lGra
srosimea capsulei aniob.e sj tra
.pend sensibihaka propnftepriv6 de reqare a
mjrca.ii (simtul tonusului muscuLr), pnn Jas.i.utete
spin(ercbeloa* venL?l si doE
Dspunerea in paEtet a fibretor jnrnfuele tace .a
nundeEa fibreor errafuee $ delemine 5 nljn
in madula sp'nadr e\Eb d.ua Upun de moroneu
murt!' 5.het
ro'lj .are lneNedd
v@zz fib.€le exfatuie moroneuronii 4 5i cei cale
neRee r'brele iumt] mlrlneu.od,.
'nlrarush
Relasred mu{u.E a{e prevenib pnn jnbnderea
? dcrla.ea fusudor.are la Bnil' I
conrradis r€fler.. Aced m<arirn p.odlce o iilinde
re i o tensiuoe mu$ula.a de re ax

Fblrile naronls.lirre sunr dieminale DddF Cotpus.utt Rutlt * n sLdd .dped'.'ata

itEle muscuttue sriare, ctre sunr sb-mu ate dJ redsi c.p5ule, ato.uare ^la
! Kcpionp.D plz [a si m r.dnte
unea dezvoltat. in timpulconracrje musc!are. Fusu.
nle neurcmusculaE sunt fomare din tto
tibrc mu5
cultue mod flcat€ oumite fibft inbatuete, conrinute
looundvd r d5pusep ale cu ree eF
'nso.dpsu)a
Laluele p.di'n P penrence 5unr.
liune. cenlrdla ne.onLE.Lrd contine nude (r'q 4t)

'nsaie de dendriter ale neurcnlor $d.

Fusurile au etuula moroie. t;eruat,a
senzinva ese asisuhb
zirivi dtn qanstionut5p,na (riq 441.
lneNaria morone enc d( ouab de dotu neurcn ror
T din .o.nul ante.ior al naduvei. Acrti axonj aibq ta
patua penfenca a hbreror.u e. nuc€ar r !u lml
nd. e De .dre le ..nridi
pofiiunii cenrraLe, .ea ce duce ta srmuta.ea fibrelor
senzit ee bulospirale si a celor .in 0de
impulsul neruos se i,ndsmite neu.onuluia. l€ .e
duce la conlractia fftelor exrafue e deieminsnd

lmpursune arerenrP de
du5e pnn doua .
rpenrto ensibiliratea I nelrez.d GmtutDdtjeL ,
. m {anirn spaturpdn fa{.uee 5p,nobulbare

Fr4 4 @ldbhE(trrr!*nrr'l@er q@r F_r

bhn!hc,. rGd

l--CrMNlt cHEE -. -,----.----,---..,--;

Fb 4f, FbE bhhete { tu I mrorcuq
":
2 Nd i.orpus.ul \ateFPa.rnr, cor"u\.ut Corqr ausui
: neuromus.ulare. mororeuron a molonJrcn
srr4r5 aFrs iiiLn!&d:6 ffreoratuie

c@pletai spaiiile puncbte .u lemen
Ar.n i.elL,e o blFla.. P Ea.a.ri i t.lllbaza rL
pcntr a l,,na nenLi olfd.tir
(i0 20). e $ibar laru.utul; r .tm.idllLLi si se
i .ores
re nir ii bubu oar.ri! li.ind sinaPra ru relroni

lnervalia senzitiva a fusu Lor neu.omusculare

n!Ip. l.elueLc rual.r;. 3 a.en ivel. car. rc
p,.zinb i lre. reu.n 3 cLirrs.rile (rj1J 45)
este asigurara de ale neuronilo.
.... .........."....
dn .. spnal unele dink Aro ff fi,'er-tdltul Jl..liv.a,cinfinalse
acestea sunt numite .-.,-.-.-...-- eu p.imare, ar ome.ta:- p. ntrda: i l.buLJ! h.da kria
altele .-.- -.--- ,.,, sad s{undare
i la.t !: {i: Ll'ath pr.np. si rt.leu anrigda ian)
Cal.a .saiun dtrd.te .i talamlsr
rlf.{llrr rL:i.
PeM fri.: tim,*t. . nibnsnb telJlrc s6
_Ana1,z.tof!l le !r:: a s i 3jrqr. in rtr.i s3 fi-" soub i astfcL
!. fa ct in. s. p!.ri r.re6: nEid de ,
siml rl mnsdtr .Iadi - esle siaSJr^riJl Porre Jil nq. P3na la
la !dL..omp div.L rnEle anjnr e Ri,L! ru l]l1. It000 de mr.su, da.rti .\n: un rrm- de apro
)il.rrsc in a dcpLJra Prezenta i r fulr t0 dE Tnos.r ii .4e dr

imtllgrnLlLi. de a padi.ipa ld a.
Re.epi.r analzdto (lu .tactivsufr.hPmrE.iP
t.n . c o.Lpi Pad$ poner!'nLpeilrara . ir.a rr
na r I Ll epFzenLt l. el "a bpo# o n! Luctore ptachcA
! d" p,m nerm a.LE:
bp. e rL. deniL.ita s.rtu i Re@o4d@ sd sbsrqldor dula mjc i
mina.u ! lerruL. hui.nllo id.ti! Prevazuts.! cl pEguile ssibihtAE oUer e
Peotu ca o slbsbnia * srimueze receptoii ol
fac[vi.lrebuie $ fie volati; si ! a'ba o adumit6
concentaLeii aarul resPilai., Subslanta odoranis
p..vBra stimu ea s *uatia o factiv6 daca arun
sup€n i . n^alu muc"d.e' oL
fa(uve I nd ne.eere. [Po nspra' e md ptutunda,
lie nsptarji scude sirepebte (adLLn{ e)
Prasrl sensibiLitalii.lfactive ene.eprezentat de
con.enrratia minima dLnd.c substanta.docnil ca'
re povoaca senzalia de mtos Penh eier este de
l/lO0O0O0 O/L ad iar penh mosc praqul este
d. zece orimaiscazut l/10 moom 9,/L ael
r4'.ri?l na.asa. srdlete cu beE@ acet ni.
,:" t.luetr IruRe d€ nenD. fldi de bandafi. sL f.ene bulbi
de capa, usluoi Iu pin] de levdbcd, difeite fru.te s a tl
r'lod de Uc.u Subiecrul se leaga la (hi cu o
esarla sipus sa recunoasca dileritek mn.sun
Des nu ersb o .lasificare a mnosu.iior, fiind
foafra vanate, eiista incerc6ri de a le s.upa in alo
matce. eterice, ba samice et..
Detem inarm sensib Llitaiii ollaclive s lac€, I n la'
bo&tom€le spe.iallzale cu oLfacrometul. Pedtru
iestarea a.uitalii oLfactjve se p.ate folosi M olfac
tometu simplu. dnt{ paradecauciuc Pdna.arei
apaere p pompeaza b.usc in narie subitrtuluiae
rul care contine substanta odoranb in concentElia
do.it6 Acuiratea olfaciiv; esre invsrs propo.tionald
c i..n.entdia sub*anieL od.Ente
 Dn punci de leJerc ori.Lc Dcntu rn.,l,d o Fr
O *istbililate fen€ mnh, nF
marc o avem
ru or,rarre,re perepr; ai ro;r mp.4ire Ln pdh
cap b n (denva I oroa n'. .aE mate fi ftr
al sutfltu i),
.akgoni qt num e seDcji
cpur crxar ]a o co(drar€ de xto dmq/m.;er \cesrea 5unl'tEle
ad sJ,rr n,/.c si r o".
I'jnd folosir proporli hfme in mestec o lr t cei mai mllli drnre moquniquslativitui ti stinu-
retan (inoim),'n p€nh' a * depist uq laride dojsau mai mullistimulisu*a1v ai.hiar sj de
Dra;ta unii stunuli ousr,tivi car. nu irrrd
pimari, jns.6 de obicip.edomina una sau-doua difr

Afa zatorui IJ!stat v L, conbdur dihre subsrantete sapide 5i celulele

Simturgusr0lui a.€ rohrlne a inroma asupd cati re.epldre dle mugurelu qusbl/v \e prcdu.e o Llepe
itiiaimenteor inlrodue in qu6, da. jnieNne sijn nt/dluluL de re..'
id an$nrea ref exi neconditionata d s{.el ei qtande 1or,dsfel: subslanisle chimice s. €q. de motaclle
proteice receptmrq care palrund io membrani mi
Reccprorii aoalzalorutui susrabv sunr chemore aoviilor si desch d.anale i.n.q a.este4 odall des
:epto.i. reprezdnbtine muou.r ousbtiv siruari la ni chre periir pahndeftd rnrror de sodiu .a.e vor
,elu pap'le.r oFidu!e.a[!'furm!icir.umrlare,
rqr.fl,,. r roloi. Llm mrroJe l',auaa oao,G[ l4uqun'qusbri! sunr dsrrbtr'L E suDr4f.trd lLmbr
1r'lo.ne nu au mugun glsrdrivi anrel' id€o deln rd z.ne,d"..i"t. -, r
Muguni glsta[vi du fma ovo data (fi4 ,j6). li shc Ift.pii: un! adumit r p de sust fundamnht(ris 4?).
r hr € sa*y ell'le fmn!e, d< pre'nb tapou
?i.a un L! plLu bDt d .plutettr qusbLle
..r$. rm'naji
'nlcruqlneRok dte nen fiort,. olrllann
q'tu!""*.na,"@
'lff
lonii a'Exdti nary d enumsari. id at do € nernj *
:tu io nucteul sotib. din butb. Ard i deurood.m lor
r in rud@q dupa Grc + sFe rdldmtri
'nL][apb
:ituab in paded inferjcd a qnului Nst.entai
se/uaria p,rndra dearst tde;iinrtea subsbotc
r chiml.e spec fi.e care srimuteaza receptorji pen
a susr estejnca ln.omolct cunos(d. Au Lsr iden
fL.dr cerputrn B po(b,/ su probobt r(cpr.n ch
'Fb47h4'@Feaqdd

'ltctote
ptaclcA
Rffigt E dilqitd.r tutstar. dnd ds qi
pmgd cuiHjttdl rruslllive
Un slrmu pcte prov(a stuaha oushdva n!.
ma da.a esre slubl rn apasau eti-va ce,,neL
'n
ubil' nu sbnuleaa muaun'.usbtr'
P..h demoraG rdr""'i, .r..
palru s6run runnamenlare lhe "*-*d
;>kil,r se D.i
robsi unete ar'm€nre, qcum ainL u-"'a"
bu.dhrie oteu ii sufrl de srepfrut
ReonoaiteEa hor produ* dupa <usr e Doale
*
r€liu legandu o €s a b dhii subiecbluj si
oferindu.j diferire alifrenre cu gust camctendjc
 S.ler.ri.4 tunica opaca, reprczinb 5/6 dii luni

Plzoul *nsibilitaiii qustalive 6te rePr@nlal de ai globului dular podenor .ste pedo.ab abr de
.oncenlralia cea mai slabr la care stimulul pn auce fibEle neaului optic, .are Paraseste gllbul dular. cit
o FMatie 5i varid, fdde mult de la o sdtstanF la si de aftera care ioft id slobul(ular
alb e$e mai iidiGt la .ele dulci ti nai *aui la Tdn@ m€die va$ulard, prernL trei *sne re
csle dare Penh! ziar *consi&E ca pr.gul care, dinsp.e posierior sPre antenar, sunt cor.id4 cor
este de I q/l- in hp ce D€ntsu ch'n'd e'e de
OOOS o/L h o L.mFdtu€ a sord'lor de 24 C Coroida * intrnde p.scno d. .E ffla ca.e
Brut!.iie p€a.alde eu prea rsi .!du gusL rtprczinrl limib dinte.o.oida ri .o.Pul ciLid. ln par(e3
D€gudatodi de viiun pot deos.bi pesre 3oo de e pcle €r;, csoLda este p€va,ub cu un .nfi.iu
Corpul.ilar se afli lmediar inaiotea o.eisatrab
.a i. sd.tu.a s, pr(eele .iiare 9i mul
si prezinrd,

bulb olIa.tiv. buron oLfactjv, cil olfactq papile cali mu*hiul ciliar este fomat drn fibre nusculdre
cif.n.e pap le lunsilome, paPile foliate, papile fi nelede. FibEle ci(lle sunt in.frate de paresimpa'
llfome mugu.e gusbtv, hma ciuruita, cl+sbuv tic. iar 6b.ele kdLa.e sunl neruaie de simFt.
Procesele cilia'e sunt alcatuite d n aqlome.rr .api e

/risul este o dlahagma io fab antenoard a c.istal'

inuluiiin mill( pranta u odliciu oum pupi6
lrisul are rolul uoei diafiaqme .are p8mLte rcgla
R{eptdii analiatdJd olJactv F gsradv sunl r.a.anlibtiL de !0nrina ce sosene la relina
in pnndp* a trr€@oftcPtori b. intffiptoi Tbi6 hten$ este repr@enbia de .eiini Ea este
c. .hemoEegtf< d BffitProd membdna fotosensibila care iealized r{ePlia 5i
.,ci d{#va e ffij.t:lls h tuvelul suidu' tanslonea stimulilo' lumiiosiin influx de os
Iui ftrc cabal ir : bbd drdis al ceelelulul Rerina se iotjnde posenor de ore serab siPre
h t Lmus c hipobhnus d lobul idpoGl al zLnta dous .esLunL imponaote:
. pata salbena (macula utea), sitdala in dr.pirl
c€l l.le Ed|ffi ak analiahiu olfaluv smt axului vtual. L? nivelul ei $ gasesc mai multe couuri
remn! a un;ld! b. bipoh4 c P*udodjpobn
{
att
Afa Tarnr.j !':ril
Vcde€a lumized Fne 90i din infomahile
ll'-\ ,
d\uo€ nad'
'l! 'ncuquctor
de rftd re o imp.i '--\l *a;
!!'5d4ab14 nu numa dire
tonld lz'ol@'cd
'
.enllerea lumloorbtii, lomei si cdbni ob'ddq dar
rijn orish.ea ii sPatiu, me.ther@ Khilbtului si a
tt. "
Cllbul (!Ld {fio. 4aI de f.ma aPmx mativ sfer
ca. este siruatin orbiL. Peret.le slobuluimuhr este
Lmat din hi tu.i.i con.cnbi.e - ext€md. medie i
inrema sidin meiii refinsenre
Tmio ensnb este fibr@$ si fomatd din doua
porduni inertale postdior s€ afla {letrc4 ia. anteir

Come€a este lransp€renb, neavand va$ de san

e dar a.eid st.ucluB $ numer.as. tLbre newcse
 Fuocta ph. patb a dnat,atotu ur uzual ene.er
reperea tuminozbrir fome
, .utori obie.tstr d n
d drbpkr. htar .sre floal dn mm+
{o ^pr
o pur@ de rerE+e d€ aDormL! {O de drmh i
r dsrarin (cu u pu*
de rehact€ ae zj_-"-ri,
de d'opini) simptrnddd apmru d,nptnc at (hutu
pcrerrcnrde€r@oenCft16
o pue bd, de aprctumdy m de doh,,;. ."*

F+19'sdeEh tu oph! tdrT frm ,n fab rehe! R-.ta

F;hh are
E'-u! @'F I .tur 44rp& r@d!"*r 4.d;" un de b o dsbntd md mare de 6 n e vr rtrr,a i
r / mm in sp.rete @EUtu, .puq
"_,; qm rcata md m'ca ,, r6ru@ra C
dand F reh . ,m-

a puiar de rcr'a.l. a apaEt,rru doofi. ;uk

dftbt basronase in cenfol macutei turea se an6 o
apdm reFi anrtr@e J 1mft,. Totu;: cn,brrnul
coocavitare fovea cenLilis _ .unai .u conod
e* mpdlanl durae @ tu de .u/oud kk I
-
.pat. crbn, sirudb med,ate inferior de Br, n mu I ftnti, @ti*nn ortre5,j de 4 Lmd; ,

benr. reprzora t6ut de rerre a nerui ;dL ;-

A.onodrred(fis 501repre nra vanara outenr de
rerrdcre a crisblnuu niq@dtudsL bGF
gobd (ular r de hrj?m a meretor alobutui" rut,r pnv'm un ubi<I. Acomodau a Jdroreaa
h PaL @dd nu e{sta etemenre f.id;nsir ts c'bui.dsblnulu! dpaEru u sul@
eld+,
ln shctura reLn€i e deenu IO ftr@ rn mtrrchiulu (llidr Gqanut acrv aJ a.omod esrc
*,nurne5. tret feturi de .elule run(lonae dnakcatu
,n mukhrutcitiar cand (hutpnven€ a dsnu mai
t al, smpuft .elu e fotoReprGre, cu pretuno.jin naE de b a mutrtxut ciLar es
rma & .on sj de basbtui Le u e biootare !;r, b mentur suspsso, 6re ,n kn,m". e-*ru
mutpolare li atura de a.esrea, r mai@sesc cetute kneuie (stat.ida romp mrnd crsG/,;, o,n"i"
e susrnere 5iQtute de a!rric dm eM de cubft a&stua .a
Celulele cu bastonat€ sunt cetuJe n@ese maJi & .unveqenb qade ta vater€a mrmd i;20 d"
trcate in numar de crca
qor
t-
de m, ,ade Basromsete d'oPE csod pnvim obE.te 4flare td o dr[d^ fr_
adapbre penrru vederca nduhd. ta hid
Ceulele cu conun, de aqmena, celute n@o,e
m& numdrde 6? n Lc
ro.r '.ate 'n gaibsd;jn
rn pdra fov€a renhti5 exj5l,1.ma,
(onurre sunr adapbre penh
vederea druma ..
M.drile Fftin€€l! sunl repFEnbre
@ffipdenb unoara apce cmr.tnul
Crb/srrdlare loma uer tenrie b,convde rEns
pr.nte. (dtuald
nle r de o cdpqtd et6tr.a _ msratoda Cnshrnj
€sk molrnur ]d t(ut eu ptrb b ,nem de [bF .ae
a.atuesc [qamentut susp€tuor cnsbln,j nu.6bne
%e *nqvine nutrb e laonnr pnn dfBuE de

. Umm..a apor esie u tdd n.Jor .d.e e

rea prk<tor .
Corpul !d.oj are o fomd sferoia a. .onsrsr.nia
rrM.pak.L oc"!a c"_*" J,
roae, s'luat6 jnapoja cnsblnutui
Fb$ a b d,d4 h a!@r"E
^dr&*
mi.a de 5 meti. mug.hilL cil d se nrnta.b si .eLartu
{ibFe lisam.ntu teisitn.a din cnsbfnh scide ia.
JdoniJ Eld L rrdl. . isLr n * brmbda Ca omaq
purered Je .oiverganb c.ene L !
Cu . t . anii plteEi de .tnFilenb s. le dd
/.- \ g
,....nsblirul Jrlire ma lrtus si m
arj. ntrmib prezbi.ple (p.Prbi!e)
Punrt lelnD!:pr.ptl d. Nh a.aFved.m cla.
_Jry
utr d,i<rr .! elod a.rmnii! dl
Dr?.r rr.rin PundLL..l mi rPr.Piai de.thl la.arP Asrirrmdnsmul esle !n \i.jr d. rci.acle d.l.d
v{em.d tu€ eird de ic.morlde erstenlel m3i mtrlb. rde de curbui .La nrPEteic
r.n.r!1ibn...!rddprdnm eira a 25 !rr! ia' conrei A$nd m meoJiar .r Pur
tuni! ren.rtrm La 6 n d. rh. Ac.moi ed ede 0 ai.mila .!mrd vd nddnr i l.rmra uni i'.aqir
a.r Eler n.d d. ..rr ..ni.ili sL de cni.! rctni.n. d{la,e pritr! tlr.iee 3flde Ln n,e, di.nl
.vaddq.m.ni srFir .a.e P,in intemedilL n!. Pd'r spdt dl .ocspofz.in. AsbqmilsmlL se .o e.leau ct
vesEbb! p riinrp?rr. :rciat n.auLui {ul.m.ior din
nezen.elal ..iirid: .lrhdr m'n..hiuui cilirr La
relelr de a..:r:\f. padcipa s cstiicolj
.aiidn ana- !n;: pnire 'ftala ! nndato !! atrE
tive.;. dcsplE! eid:r padi.ipa s n $hiiinsului
!in!F.h e:tu< r sl:.b!r: { ar
lieflexr ptrP 3r iir lir est. !n .enex m'rli mri .sd@nGm
simplu. cr.erb ii iEen.E;r LL c
r(uhrii lsl:ir lnit de rnj.z4.d rr{
mus.hiJ: Pllsrk forxhimic din rerft
ln h njn!L,€:.u lnc p:1ci,. Retnr este *nsibila a Ediaiiice(t!'n.liei.a.!
lmqjJnea de $da crpine rte 190 s 770nn
(ld i nsJL,i :nr: ii lid..tu(Qb i. sa Rd(eplir vnuaa c.nstd in rtisf.m er en.rqe el{
t.maqnelc d luLnii ii I ntur naa.s A..sr pr{es *

...hiL, en.rir : .:- rhJ ts:tu L: 1? nim io mosul. f.bensibile lpis eDl vt!a), .arc suit d.
5pJiele +,. rr. t!rrbr{i..rPr$teLd
cerbilL mai muli€ [pun: basl.iar e c. ]t n un s nsr fel de ! !:
mcnr vizua nuirlt c.nunL..rnl i lreitehr
de ei,enea p jmenii'odoPsn;iodopsine
I,l€nind rolrfteptr. Pr!.esu rol.r{epri.
esre idcnt. a c. e d.u d rjpu d de .e trle f.t.mcc pi!d,.
PismenlLt vlzua ibs!$€ ene.rlir.id ati.i uminrase 5
sedds..nprne in ceLe d.ua c.mp!
nei (c.mun pismcntlor lizuali. der vat de vit
mina A) s 'utLr..
lpsinr ({lirerr. ii rln.te d. piqFcnrr
.d, .-. .. --:a :arb d mri
tr /rip.mEkr, vmal) Deraft.e pisnrentul h.e padc din sh.tur
Prtin ce 17 mm de cen:J ::: 3: i: LP:nld rre b'dEi coiu.L!' i ban na*i,r de{ldt]dNre:
.bie.rde de..hi penw . : r::-:: .r :riri{Qi
e delemni modifi.ari ac .oidr.rante.r irn..
urid. de a pan tia p.ten tiaLului .dePt r
rdeptcdl.r vtlal e e lmfre mar
S.DsLb Lrdted
Bdsr.na*ie suit mull mai *nsibil. dfrdi coidr.
Perl u 3 stimua o ceLua .u bastonds 61e nLlcen:
eneqia uneL sinquE.uante de lLn iJ
Adapla€ reptrxild viaali S€nsibilibtcd celLle o-
hiDemerqb b*@*Fd i.rore..pi. e esta.u abt mii ma
. dhtr /nr.t 0ipomeb.pl .-:.:. r'::: iE iDi mut pi@enL cdntibtea Je 0d*i1 d r ..nlr
si b:n.iae vanra in fun.te de erpunere .r a lN
lnle dr.iDa de 17 mr Pssdi - mLna su iiluned!.Pn erplneG. mrltimP laluntri:
 2Jtemica Pgmenlul vrua aiji din c.nr. . s din n velu ce u e or b pdft nin rehn6, br a ll ea neuron
Sasronas.eiedes.h}siircrinensLopsine inphs
.ea dEr m e pafre a reliienu ui lsi din .onui sidin Lai de ..lulelc mu tiplrare Aio ii neurcn 1.. mu iip. ari
!stona*)ene ftnsfomdii ! tanrna A Asrfi 5.ade poven ti dirr .ampu intem a rebiei(camoulndaL) s
concen'a[d p sm.ni ff ftul, iir sensib i{atea..hjr' incru.ireazi. fomdd .hj,sna.prica dupa . e alunq
uil: umna s.dde A.es p,m!s e*e nun I id.pbrc . Ln ra.iur opi. .pus Ax.nr p.ovenrridn..'putexreii
umd vederea ilLuma (r.t.p.a)* rdtedn.! ar . dl .etine icampur emPoB ) N se in
tu c.nldlor TripLi d. adapbre ra Lnin, ene de 5 n lmcLulopi. de dceeai pade. ueNL opi..online lbE
nui.. lnven da.a h ndivid sb muli tmp in intuneri., de la un sjnqu, llob o.ua( in tmp ce (aciul opti.
retinenuL s ops ie e d n ..nun si din b.n na* sunt c.n conine fib.ede a antr .chr.
lear re Ln piqment vizlalj. D€ a*mened, vibmina A .ne Iid.rur.pri.ijunge ametaraantrrls..lPulq.nr
IraNlomab in rciinen c.escand astiel .adhbtea de pLs .u al extem) unde malodbtea librelor lra.[ ur o0[. td.
mdt vtuai Acen PI(es esre numil dd4tdr ld rn sinaps c! ce de a Llllea o.u..n. al.;ruiaron se pr.
ruiei. *nsib biea liuibasron.s la iilme.cesre de pasa spre s.G4..e.ebrala s seleminainlobr !..ip
,<i de oi mai mare dsar h c jn lu rul { zuni cahanne ude * and dnre vtualc
derea rduma Gc.i.p c;) e{e a5 sumta de b€n iase pnnan si se.unda.e su rs( irive
rn avnamrnoz A se..mp(rre adapurea la iilu
rcri. ReduceFa ved.ni d ume aste nrm ta he,nem o
pe ara celei...tumc oicbl.pje
Vedea albne!ru 9i v.deB aornndcd Si mularea
ban nae .. polu.e senalia de umina alba, iar lipsa
slimuLani. enat a de iegtu Col?urile .dre reflecb roa
re fdiariie lumin.ase ap abd, ia..ee .ft absorn
roare hdiariilc ap negre Srimu area .dnuitor prodL.e
*rali dq iu nrclie de tipul de p€nre.t !i
drlereni
zual pe.are il..n!n Astel eiista conud.ae.!.tirr
pqment seisib ld.ulo ea nsie G
.o5ii) ..nun cu pilrdenl ensibil ra curmFa wrda ( ..
nun veri) si.onu i.tr pisfrent seBsibil a cu. .a d
b61ra (.con!d albmtre'). St dlared e$ld a c.l{tr r.L
tpuri de conl. pDvoaca senzaGa de alb srimlLdrea
unei sjnque catql.ri ne .orul pr.vdaca seozarid .u

Culoile osl albastu si vede sufr .LLoi limare

su furdamentde. Prin amene.u ror if dile le prG
podL e pot .bll e tDie cel. alte .urori ale sp{tntu
rn.Lusv.ur. ea arbi. Fje.d.e cut.d din sDe.lru ijcoE
sPuide o culmre co'npLemenb.d c

llnnl dnte deldele vederii (.rndtice ene .un.s

.ut sub dedumi.ed de dnioris4 P
au din nasleie .elule cu con .orespr nzarsre uneia din
ft ccle te .u on f"ndamenbla rzd
vetrt irJsesc .eiuLeLe
.u .on sens b e la verde s c.le sen
apare aprcpa rr er. us virsie la ba.baij (gen. I eces va
X link al AD.oximativ 3% drn p.pularia na{dina
RepEzinta seqmenllL intcmediar a aMltaronlr
vnud (fig 5l) R{epiiiicaii .pi.c sunr .etuee for.
se6ibLlc.u .!r[ s ll3ionde Neunnull$ afli
S€gmmlul ordcal al amliaroutj viaal
Fi*dtuL pund de pe Eri.a iicoEpunde un p!i.r
sp€ljc de proiecn. cofrca, Aria vtudla pnma.a se
int nde ma a es pe ldb m.diar6 a robitor o..ipibti d. .
pane side alb a s.Lurii .dlca. ne ln lurula.esreid se
ana ariile vizuale *cuDdare iu dsNaive Li rivelu
anei vizL i e pdma.q cea maj i nlne rdp.ezenla.c o arc
mdcuLa: a.eask ocupa .e€iunca plsed. a a tobL ui
occipibl ln snile vhlale 5e reaDeda scnzara sip€ .eD.
la vhala resptrnv translomrarea slmulil.. elecri.!
p.m li de a iive ul du c.r l.lorc..pl.aE in emnc
a
 Canpul vizua! veddo bin@laE a stdco?ica
Spalul clprifs cu privn.a se nlmene canrp !t$l
Fiecatrri {hii corcspunde un.amPrizulnon(u/rr
(fis 52) .a.e se supmpune in mare pane .u dmpu
vtualal.elu lat mhi Padea.dmLiJ: ce.I d.Ld om
puri .cprczinta d',p!l urTualbintrlhi Oice obie.t
t,/
aflat Lncampulvizualb nmlLar f.m
pe rerjna fie€rui o.hr. Aresle magini fulneaza pe
scodd j nh r aq ne unjci Prtresu de auziune codi
.,lt eda p.sjbil rufrar J.., im:linire retnlene se
fo.neaza in !u r.le c.,esPondenle
Acest prmes dE fuziuie a im:g,nilor jncepe a nive
lu co.pilo. qenLculat laien i VedeFa bin(u ai .on
Iera abiljtatea vededr in p..,uujme (ste.e.{oPL.al.
E trp ea e \ zld e prm e d.fem no orbnea vftald: bolnavu rede Lde.el.
D stuqeFd n, or \ zuae r.unddP Pr.du.e ordid +'nrifi.at d cuvLntel...Lt le

'
(mediabn chimici) colineigft acericolinj elulie
Luctdti ptachce l/lm0m eventEl atlpioa IC siadrderci.e - ad.e
nalidl (epinelrin.) solu!€ l/10 oco su prLcal?ina z{
'Dsiadobdd tr a 'DqM5t@ cfr.hiui ffi de ctPie
n4aiprial n..€s dhi de vit- (de la abatorl tus,
Refled esle polisinapnc nsLc€prv. CljpituL,
de disclie, plmttd eu taMta pentu djse.lje Lup4
.6spuns noior de aparue e p@te pdl!.e pnn ahn
de tu.ru Se or4a gisimq
globul mhr, de ldea comei a vait Refl€rul nu e produce in @d
Dor l@iuni bulboplnrift ale nucleului suibv al tise
,^.Jod
de lduluL conjundiv si de nug.hii extin*i 5i *
menului iu ale duii olta mice a aceiuia
obsNb smeea si {leotica. Cu ! lama eu o bit Detdnilrc .anptird lizql
tudul se inciz€a sderob@, pe linla {uatona 6 pana b
,tiit de irc.& Se ll"s@ Pe taba r@ vtntunLol
corcida, contiouEnduie, cu fdf(a p6na la r€ljza@
une kiotun .rolaE Sclercrica F st [on@, ]o
asdal inc3t lrd in ce s lnsetaie dr€Dtele denate
evebi si * prinde cu ee p€ planseta Se obsefrl
$ 6e la.ivelul pupiiei subiectulq .cesrt va sia la 15 cm
de tabla ri va pnvi cu m sinsu (ni l@l aminti!
.oroida S€ indepaftd com*a de{hizandu6e 6l' pds,
claLaft (hi fi]nd ac.p6il O ala deplM o
fel camera anrentu din cde se {u.g€ dm€ea
oeln aba in hds fi{arei In[ de pe bbia de la mf
apcd oberya irisu! c4e deLimiba, pupr a. DuP6
Se
gios s'c cenru cdd subieciut ce jd tot tmpul er
indepartea fisului, p.ln hspadta cislaintLui e pdmstu ui pnvene numi in cenLrr muia ca a Ps
pot obseNa maola de4 pata @6a t
laele de en'
cput cuLlfta alba *m h@j punctulrespdiv. L
qe de anvelu relne! S. x@ie cnsblnul)L linandu
deasupa unui tert *
aoftta marirea lii@lol s? Iinal* (m. pucrele de p€ late lioiile, obunrndu e
o foma Sometsic6 reprsffid dmp'rl viaal mm
d6pnnle apoi aisr.loida Dupa desp.indeEa .risreli mm
dulul * vede.oipul vilroe cu o consisbt, caEdens
old pentu lmim albd PsLa campui vedoji
rice F vor rolosi dete de diloiie cuoq p€'imekle
tjca prin indeparlar@ caruia *
pdte obseNa reona
acestod vor ,l diledte de cele penh lumitu alba L
'Ddnotst@ renenbl !{pihr a.elasi lel s pMeieat poh .elalaft mln Padea in
,lod d? LcrL Sdbie.tul esle ast jd faia unei
su& lminGe ii i * mped trhii o o eeda ne
Ea: cca 3 minute La despdndea ee.fei subi{t'il rr
buie $ p'iv€asc; c! dhil laJg de*hii +r. suM de
lhina S€ ob* a ca pupjlele suot dLit d,lite (midn
aza), micao6nduse in .tcw seonde (mioza),
dev€nind puncrifome la o lmina jnrens
RoluL sbiemului nesos vegebtiv in codlrlul relle
xuLui pupild e pGle pue jo evidsia pe (hi de
b.csca. folosindu* sunsiate neurcraDsmtdbarc

Tuni€ medie a globutui ml sle lomata ditr
a mDUlciiar b. c(re c irir d corcidt
ln aEuctm retnei * qa$* c€lule a runclioale
t de sugjnde c *ioalE d de Mialie
Ilw.Fd notdk a dobuluj Gula este @liata de
lwiictrieiij a dddoldi b. dbdu€\i ctd
A.dodd@ se r€alizeaa datonta: a aparalului
suspensoral.dstali.uluii b,€lastjcil.lii qislaiinulujl
c. mutchilor oblici infdioi ti slpe oi d. mug.hiului
e An.|i r.spunsul coEr
Mugchiul cilia *te fodat din ffbre a sinatei
b. oetedE .. mixte, d bl ln acomodarci d. special€,
Distanla cda mdi ap.opiab de (hi
Ia cqe se
ved€ ciar, fara acomodd€, esld denumiL: a fovs
centialBi tpuncr proxrrj.. macula lul€ d. punct
Celulele .u
conun contin pigm€nli Fosibili la
cul@rea a rcsie b. alba3trai c verdq d loate
.aspunsunle sunt corc.le.
Ar; zdr , Li ,ir:Llii r. !.:Ji!,r r'
Analizatorul acunic ai analizaloru vesiibula.
tu poz ua co.pului in rcpaus si mis
in h nery.ee.on
uEchea intema. Fi6aie are cate
duce impuhul neml acuslic (cohleao respe.tv
ieml venibuar Pe taiectul ne uluicohear F afla
qanslionul spiraLCor'li id. pe lraieduL neauLu yestibu
krse afl6 qanqLionu vesiibukr S.arDa. CeidoineNis
un€sc si fomeda perechea vlr de neei cEnieni.
Ufthea umana poate perepe undeLe sonore. repebie
intrc anumih ordine Gunete) e!
nr.ed;nduse
n ceea.e pnvene anallzto lvc$ibuai e a.e
tloctia de a funiza idlomahi asup
rilor corpului in spatiu pe baa ca6.a declased;
tfl€xele postlc e gigesluale La aceash lunclie mai
panicipa si infomali La culese de La recepi.'ii muscu
hn kine.tezici,.ut ari (taci p.esium) si opticr
PerJeclron ea apa.atului acustic a deleninat del
volbrca unor anere jmporGnte urechea enema cea I c.hLed c e.onlne oqanu Co.ti,.u re.eptoriiacusli
medie c e nu au nicj o .e atie cu apa.atul veslbular
Ure.]s €nad .updnde pavilionul Fi .onduciu
Li€.h6 medh esle o cav tate pneumdi.; spara
in stinca rempomldlui Pe.etele laietulalurcchi medi
esle reprerentat de lmpdn PeEieb mada p.dinta
letaslta otata si lereaskn ,oruda r.a nivet!
peEieui dred.r e deschida r.npa l& Ebtachrq
p.io .ae .as tmpanului c.munica cu azofaddseLe
A.easb comunicare arc rclllde a esaha p.esiunea pe
ambee fete ae timpanului
€di Llrech.a medie conl ie in ite.iotulsau un lant ad
.u at de osc Bra .i..,n,l
dt .,l
.anu sL scariF au f{arc cte un mus.h! muschiul
c ocanului care dimiireda vibrdtj Le souorE pltcr
nice $ nuschiu scanrei.aE le amplilid pe cee sa
be, regand liiensilited Lndei s.nore
UKh@ intar, ese f.mara dinrun sislem ne
in.dpe.i numre labnint.sos s6pateir stinca rempo
.alulli ln rnier.r rabkintu ! osos se afl. Labttrtul
memb.anos inte abirintlro$s s .el memb.anos se
Labtinrl os.s ene a..nmr
canaee semic rcularc osose sime.uios.s.
Cele te cana e se'ni.i( a.e.ed*s.dflainpla
nudpe4rendic a.e unul pe ceblah fiNde canal emi
ct.ulai s des.hLde la o extemitate a sa print o
drLatalie ma lalga. numna ampuh La ceak ti extre
hiiate candlul aote. sa uneie cu ce p.ne'ior in
tun canalcomm ina nta de a se desch de in venibu
a.L.u os.s esre sruar anleior de vesribu sipE
z nb o fom; ..nica, cu un ar osos cedtral, numir co
pen lumela jnjurul.tuia mel.ulosos.edLred 2Lt tuE
pe c.umea $ p nde lama spikla osG$. . c
este int.egih de membrand bazila.a a labkintu ui mem
branos si membcna v.stibu da Re
memb.ane cdmpadimcnieaz lumenulosos in
'tuno.
vdstibuLam, situd; d€supra memb'adei vesrjblld.e
rampd timpanica, sub membm.a batad, si caoatuL
coh ed (me .ur me r b ranos) i ilre memb.ana bdila.a,
membrand vesibuai riperereld exiem at mcL.u ur
oso' Rdmpere vesiibu a a si rinPa
fd. ia. cdndluLc.h ed, endorimfi. spc va uldetcuu
a$
dma sptala un spatiu iber -
heli.olrema
Labninlurme,rbaros esie formar dirnrm sisred
de camffc situde
vesibuluLmemb.anos este,.rrut dn d.ua cavii:i
uh.ua sruab n Prne:.uPerod
cana e semjc rcu are menrb.an@* (r I 53).
a rcule po.,erre.analul
c. OrganllCoid este aleal pe aia bar ara
lD .entu o'ganuh'i C.rl se 'nemb
Ease9te m spatiu trj
 rj

.eu e dL susri,ere ltrn.lu eJre t.ire et de f;tr.len

n .e.e lrr sprtlau:
ner.nLlr iin ldig
de sunne,. r !!ases..cLucL.
du.ltrve LaP.! br- i.eulen.a r'.a*srler
mindi dcrdni.E dLe ie!.n d
Codi Ld p"! .p.a a ..ltLelor auilit!. se lases. r tr
iuditivi .a.. patlnJ ir me nbEna
. e .ellLele ile n,sr Era Dcasuprd.il l a ii!isedflr

Sunt jii l:bintu me',bdi.s lr lt.uld si

situ
e.! i se q:s.n..d., nr..!a FsP..if uti. a,rn
scl a fomidle d .ede d. sls
:neinbraii bdala. p.n. .dc suit d sptre .c uli rtr
DdaLc .u cili. Ld pr L I h^, !o.! d nfen.r rndE se qasene. lrea n.urcn A
ses. d,andiie : e nlun,nLi i n !r,!]l.nd vcn bu LVLed neurli d .ai..u{i.e se sas.ne in corP!
S.arpa Cilii slni iru.bil rn nEmbrana r!1i1.. ii ceuideaLlv ea relFn sE
.ae sa.ra gEn!|. d.. b.nri le prcie.iiia ii !tu] rmpoE s!p$or (ts. 55)
nlmiic oliliie cFnee;rnF re ..: -ieLnd,npdel. i :nm c s.:[i d i secuida d s]u dr
lurrL3n.r
.aEe..sem.robrc m.mbEn.dsi suil Ln'd. d l as..die.. e Dnmdste aterene de Ld aria Piturt
..lLr. dc sudinc,. si .eule se.uirie b p.Lu ipica Cal@ vestjbulaa r)rmu ncunn se dfla ii gan
,eLr eeseruu iep,e?jih. . cpatuft Lrti..!Po
; oelatin.a5i i . p.LLbaza se !r. f.iul lestibuLd, S. pa DeiJriee Prntui n.uftr
drlr]]] La .eLu e e si7.r a e .u .li din md.uld si (esr.
dni.c al. neroi or dtr sa,gt.r renrbl S.dr inpL,laE ia. arinL lormedd h,num venbda.a a
Segmentele inte.mediar s cenLral pe.E.lr i Vll. de ip r .Eri.ni (n.n L lei'JL a
Calea adsuct Primul ner.r s. afld in $,!]l.iLi ..hrea.) R$uc Eni[ da 3e idd,PrPl, sPrc ..1
:ptral CJd Dend,irele pri,nulli n.uff djtnlL :r :r il pdru iu.e len bu.rid r bub (suren.r nrdd,l.iP
bful I .eluldlr aLd { !e .! . d L E slmediaL) La a.en nrvelse ati.e de i Lean.u
a\fi tirera ndlu .rhe .d. s. xl,,".irr^.p. L 4 al.a rp*ib! rra s de ai.l pLea.d mai du te Lsc
.eido nu..LroledLlleitr.: d.rsa ) d pui..liCa
r. qa;.n. r I .i ncur! Aroi! a..nuia sd ii.,L .tus..uu \eslb!.srina sp.c midula (.ni
.is.:ua liFr.if. r.r,rda u t.e.r as.4deil sl i
 . Jasci.! ! vesrjbula.erebel.s spre c.Ebel (.o d{a aju uj in hp dinte semna eLe acustice .d.e inta
b.L.az e.hilibru sbti. n dinamtrI in cele doua ufthi si pnn diferenta de inte.silate a
sunetulu care ajuise la ceLe doui ue.h
s lV din mez.nc.Idl s Vldin pd;E (conrr.ha& mif Frdolooia dalit roilui v66buktr
': .ai e sLobild dulan .! pun.l de ple.are labi. ntic); AnaltratonLl vestibuar are nlul de a i foma cre'
. fas.icuLul venibu o.lalamic spre inlamus d. aic ierul despre p.zitia capului ld spatiu si despre a.ce
)rin ijbrele rilamo .orticale. se p.oje.leaz6 pe sc*tu e.anF I nidre sau ci.culare a care a.esta este supls.
a Mffiimd Reptki auditive SimtuLvestibular nu esie propnuzjs uD simr al e.hili-
!rc.hea umana percepe sunele cu fiecvcnb .u b ui ci . .omp.ncnb impofranb a mecanshel.r
rnnse inte 20 si 20m0Hz siamplitudiniinte 0 sL cde conbibuie a .esla.ed echilib.ului, aldtu.i de ant
n! d. dccibeli (l db = I dync )c zdo. i kinesterq vnua , raclL si de .e.ebel
Undee s.n.re suni p.aduse de ra.efer s cnn
densan ale a.tuu siau ca p..p.ietati lun da, nefta e Rseptoni macu an sunt sdmulai mecani. de dt.e
' rnahima4 deteminab de te.vedta L idelor .t lite srimularea are lm aGt in ..ndnii srarice .ar s
.,nrcnsitaiea det.minda de ampiiudine. dinam ce Cand capulsb nemiscaL otoliteLe dpasa p n
'1m6r!l detemind de vibnliie monce supe Eeutatea L asup.a ci i s celulelff senzoriale, ca.e lri.
m impu slri spre cent inf.m6ndu i asup.a p.zitier
Celdlele seuo.iale de a niveLu ..ganllui Cod capu ui in Ep.n cu dirdia vect r ul s.avtatanal.
:aEfor ma e.eqia meca njca a $netelff i n mp uls ie r Cand .apul s corpu sufera accee.a linia.e onain
,E sunetuiesie kansms pana a..qanllcodi. in.e te inaDoisau lateral), Ldee de inedie ifrpinq ot litele,
)and de a nive u pavillonu ui urcchLi, cdre.apreaza I care sunt mai deuse dedt end.limfa ln rns opds
:in]eda sunete e spn .oDductu iLdLLv errem La ca daplasadi AstIel e dclanseaza la nive ulcentdlor der
ratuLa..suE, unda soo..3 pu.ein vrb6lje n,emb.ana
hpanuLui .ffi, la rsndul sau, antren€za lantu celor capuluj. in veder@ mentinerii {hiLibrului p€ tGt; durd
reL os.i6e Pet ntjiLe timpaiului nu duc a suditd3
: Nmai a. s.adere a a.utiliiaud iive a urechii rcs
Fiive Uida sonora esle lransmie maincpafre, su.
--<\
=s
v feresiJei ovale. pedljr ei si .ndo imfe V Dtiile
? prcsiune ae eid.limfei lac s vibreze memb.ana
E ra pe c e se sasene o'qdnulCld
Vibdtiile membEnei bdirre a.treieaza .etulele
)ia
rdil !e a cad .ili v.. sdlei def.
:rin.tulcL memta.a ie.toda. nclinarea .il .r inbo
ede depoanueaza .elL'lele. in dnecla .pusd lc
_,rerpoh.heazi Oepolari?6i e celuleor senzoraLc
?sc lreo€nta potenlialel.. de actiLne d hLpeQ.la
llemblana ba Ldra . . skudu.d compdiab i cu
rr Gzdndo. cu codde cdrurr ii c.resplid parti.ur.
-3tjde elaskn e siJe €z.da a b
. rczonarla ctr sunelee de lrecvenra inalta
J00o Hr, nilo.d membmnei ba
-knr med Foml]z), iar va.ful mc.ultri. cu
'{rente i@e (2G5m N,
Ttunilerea dim'il'ili audniv n.ca.e n.uron *o
:trr dn sansliouuLspna Codi bansmiie impulsui .er
\,r
.2se de a a anumna zoua a membEnei bdilare
r.easta sF.ialh.e z.nala s pasteaza in continuare
r a ce ek te statii de .eLeu aLe cai a.ustice Srneie e
:. . anumiti tre.venl. a.tveaa anumiti neunnj
:rhleari coli.ulad e merrralami.i ln acesi m.d, excL
:liile s.n.re epamte in lrecventele .omponente la
:relu m.mbEnei bazLare, e tansmit prin .fi.e t.
ldenriicarea dn(tiei d.
Lnde viue sunetul se rer 2.i dr dN(oh, rhArr)r.4
ieda pnn d.La me.anjsme p.ncipale pdn derectare.
ia mirca.li De rem cat ca Fceptdrii macu ar nL dctec
teaza viiea de deplasarc a corpu ui. rsp(tiv a caPlluL
ci ac.eLeEla (cei din ubcula acceleratia odzootala
i.r cei din ecr i vedicaLd). R{ePto'ii a ra u t ru ui
v.5tibulff suft ri sediul unff .eflexe p.stune O mod
n.are b.usa a pozile corpului ddanseaza rcflere cde
aldta a mentrderca posiu.li :i a echilibrulul \)
i.,
Receproni oioitjc nu paidciF La menlderea echi
ljbrului i n .onditijle accele* d tr c i.culare ale .a Pulu i si .'.,h
Creneb ampu e ij cupoL.le selabnoase care se
!r!a< o bdr i:elff sem'.rcu c ftprezlnb .Pl
dEll do cd !@n Flepi.r al anal'
respooebi de frentinerea echilibtuLu in.ondlliie ic
celeraiiLLorulare ale .apu ui 9i corpr
c trc Le
Lu L Cilii .elu
lo. senz.rials drn .
aLele sem ci.cuap sunt eNcitati
mecanic de deplasa.ea eddollmre. ori.e misca.e de
a capului sau a c..pului airteneaz .aiatia si
'oblie
mulbn6 a camleld fmL.ncu are al de io planulrora
tiei respective Din.duza idediei, endo mfa dLn a.esre
canale va suferi. deplaere reld va in sens oPUs si!a
iocrna.up.la in ssnsLLa.este deplas (ns 56).
Recepiionarea miscenLor .irculare aLe capuLul esle
ad onb inenf& cdnd.or.eml.k.uare n ccle
rsbpinun
he r c spahu u lftu d oflzo.ra .isaqib )

tinpan. leG6t.a roiunda,,ovab cl.can. ni..ka

scanra, tumpd lui Eusta.ho ulrcuLa sdcud
ab nt hsotimembftDot vestLbuL .ana€ seml
.irculare. otolil.rqao Cofri, qd,qLi.r ScaPa
'ne. Transmre.ea inlactiei sc fa.e de la pe$oao6 La

persoana sau de la animaLe la dm Tratamenlu ese,

de rcquLd l..al, La. preventea raspaDnii inlecliei se
fa.e pnn lratar€ Persane or boLn

R€cepbrii maobn din ut cula d $cula de

tcteaz' a vit€u de dedare a arpuluii b. viteza
de deplasE la nivelul capulLi c a.cl€Elia dizon'
lald si verticdhid afteleFlja onbntala.
Re.eptionar€a miq<anbr circulare ale caPuLui
€sle posibila datori& onenbrii canalelor smicim'
t
leer a, in plan lrcnlal sagital b ln plan onzontal
si verti.al c h plan fronral, orizonkl ri egjbli d. in
pan tEnsveEl 5i longitudinal.
O Eplicatj modul de hdsfrildrc a slimulului ditiv.
Boala inflamatoie ce alecleaa lolicuuL pil.se
ba.eu: etiop: loge. ie comp ex 6 si nc.m plct eluc idda
Afe.teaza in speca ad.lescenti Lneo.i.apala.d ri
un aspect psiho socia L im plnadt
l.feclja cu vinBul Herpes simpr+ c.nia d n apan
lia lnei eruptii cubnak su mucBse cu dsp-t cdac
ien$c (vezicule pe o bad eri{efra{.asa). lir{lia p@ie
Ji pdma.il sau re.drnla Se pMle t.ansmite de a om la
odr TeDpia se lace cu medicamente anbvnale

Notiunielementa.e de iq eni si pato oq e sunt infectii ba.te.iene cuinnate de obicei super

fi.aLe, benelicind de re1}!a de te.apic LocaLa cu dntL
lnaeciie lLng ce cubnat. pot n p.lvocate de der bi.tice Ap3r jn specialla copLi.
mai.firi ctre produc infecta.ea tegumeniaE supe.f
.iald sid dnexelor cutaoate (par. unlhii) saudelevli Edem 5i vas.diatalie la nivelu muco.sei nazaLe
di qefulaardida.e pot ale.t i ml..a*le manifeshta c nic prin inoree s obn.ucie naala
Poate avea frurjpe etiorogii si poaie tr acula
RepEintd opdffeea cristalinuhi dio ompmenb
uj .rlc al olobului mlq cea e du.e ld
sisremu
pierd€rca gradata a &uibtii vizuaie, carc pdte
panl la pierderea compleb a vederii. Acesb opaciliere
e dator@a uoo. modificari chimi€ ale p.oi€jnslor din
comp@lia.hstalinului, modiric6n a
bor infeci i ir?massms
CataJa.la reprejnh pnncipala .aua de pie'dere a ved
edj. Trerrmentul con{a in lndepanaE .hirugLcal; a
oista inu ui afe.tat si impantarea unuja adficial
RepFzinta a doua cau; da piede.e a vedeni 9j esie
rdde kKenl maia6 in udle maiplrin dsvobie
P6te afe peMane de onc v56ta. da. 95% dr
ca?url apa La pe.s$ne e de p€sle 40 de mi
Claucmul esle c.eslerea pr.s nii inh4u ae UnG
rea ap€$ nu s dren@ corcspuirabr prio sGtmul
sau wn c pnn compa€lie cu vnez de producE Cmu
lfta de lichid duce a compEsia va*lor globu ui cula.
sj a ndLiui optic celu ele retjnine sbr disbu* iar ne
v! opiic s pete atofi4 cea ce p@te du.e La o',bir,
me.ge Reprainb jnllamari n!.c*L conjuoctiva e rj pcte
avea caue mulLple alersice, inf{ti6*. balfttice
Orita excma 6ie un temen general pdn ca.e *
denumede once nf{tie a ure.hn sxt€me (mjcolica
Outa medie pmleob acub esre o inf{rie a ufthii
mcdii Patoreolj ajuN ld acest uive, de objcel pnn
lrohpa Lui Eusbcbi. su.cedadd cel mai adeea unel
amisdalte su dceli Cei mai su$eptib suot copiii,
d@Ke des.Ie.vsni si au trompa Euslachi. s.uria
si plasr,a orirnt!. Smpiofru cel md iecvenr esre
du.efta la niveluLuKhii medii, iar p
de inflmb de la acest nivel poate duce ld tupeea

S€smentul intemedid alamljat ruluircnduce impukul nesos de ta Repio.la asi

SNC pdn cai: a de
t
atie asceodents c descendeuiE d coatemle.
Drir.{r''b'aa e rfl \ l,podel n tMF,, o \"p'.,!L..1
'Ft.dp.d "p'demutd
supGlaF canp'lui raepto. peniru ssibtjratea curamia: a esre in rpon dte.r pDpodional cu densitalea
rdepttr oq t esc i n rcpod rnvers p.ap.4jonal cu dens tatea deptorilof c. nu depjnde de densirarea re.sp
bd o( d. tGte r;spunsL.iLe sunt gierite
CooaDadin sransacupdnde unere srldun ae s€men rului p€fiferjc a anatizaiortuilnul ia. cea dn dreapla,
fomailuri care iDft ln c.mponenta ac6to€ A*iati fomaiiun le cu stru.t e co.€spunatme
I .dm a mhd.d a pab gatbena

3 tunica nedie . n,;.hii*ti*{i

4 tuni.a inGma d. com€a ransmre i
5. anexe e slobuLui mula. e um{tra ap;s
St blill daca enuntuile le9te prjn conjun.Ua .dedft.e sunr adevamte su talse in cazut in .are le .onside.ab
adevaEle, .letdmin4i dad intre ele eiista su nu o .ealie de cauzaltate
P erb o.(r'qbri.l*- d4 + ddee,.n@qe.d'-dDd, Lrp d.era e ,r*atubjto., . L1
e ds,. ri o etuLdd. ,,\roqb ode
URhea intsm6 este lomara dtnbxn sisrem de i ncaEd d umiie lsbinnt osos, deere.e i n ntenorut aces

R*plondea de cilt anaLiatoto I vestbu ar, a miscantor ct.uLare ate .apuluj esre poslbib n€a.e.€ impul
suile o.fr€se provii de la canalele m c rculft, ca.e sunt onenbre in cete reL itaou.i ate spaliuLuj.
A.o .0" ,toou..- ptu.o,o"." "
'",'o.
ollo.lrla nu are tur n'i,etoaddh-,l.ld,
dcde c, hhm Fr """
D{ADo rpno, o o.:.n.o o b r o.a. ".o.rn,.rt ,F,d , o"o,?c.noUotu% .o,
ti n --.1"opod.e hidtuFde.olEqrio
Acan4i un e*u .u iema -Sensibilitatea - componenb a flnctiitor de rekrie.
 ^: ..i,ei.: .o .od nr sn.n!
: :. :: : :-:::- r.'!!5 .';nd tuL d. a r.sid 5i ...r:.na pe.ae
c':iiala a, s...Eii inem: srit limde.ir .pi uniala i.i ! taiea diaerrai.i o,naie te ca,. lc lnr.
ieiisec enni al. .d.r.alLL. Pron q..azi ir inanblu iur.l r.r jqd, !r! u
i .iiLd erz; ,jn.cL i i sanrle )ln.+]i!l .. r qriPff.id!.il....rn. ri
ti{monLi nrll lubndni.hn.e spe.nc. .rd Fq cdnr.hb.Emtlli.elLrlar
ad,re r : disr b de l..Ll snteTP si oDCu. H.rmlrLi srnt . L,e!
d;re ard"i'i- se ..nside,. itrd. enn..r n. p1rt:r rpre rtrrie.c[ ee..rPU u
j ! f rLlE. f,.[. lu
'msu +t, t P
LId rb a ue er.etauu iiiPxi c[iatnei
:rish s art; lrqaie.ar. ,n.a,a iun.ld llr Prirl , r 1r 'r'nii i 1D
. ile r! s .e u e.! n-.Lsndr. n anrLi;iir. rE.re Loan li r t ad.I
,o*r"q l'.a"",s.ro 3r in.Lr i I l.r Catn.n.500,i!] Ln. aL.rlu h din t. ob
t-. ..h d, --n.,pn ins nih.iu (iniqdrec r 51 0ntiirr L,btr
:j;sltr. r ii.hiut r(eri m s { t.prid r d. rm.rr 5i.e nt.flnEdi.; ..nntuLe trd.r.h,t./,zr
'i.lLr uni neuD,i hiP.t afi!. r dL aLl.r lrq t ia, .bu rre.,.r nrr/tn,P.1ilr
ri
Llbi irit.ri.r ene p t.a ..3 mai d.zrllta:r tr
tt!f!n.r.enri.iia .:ni.i oiniiundT5;dnmasJhr.ru!i.inttiP.r
: ! n.nliendr.
r rrrld hma.:iieliil. ii.r.nt I
s tun.:.r:. AMioir.. rip.ri:d e
r rrf ,! r urrd ln, e 19lnrt .,1zii e puh

o.n hLt.ii an.hiPttirr.

rl.s.,s Je anai.m'stul i.nr:n cnqrre T rr.Pa i'nP e
una .. Ur: fi.ldins i1P h Potal.nlsli inte, i sL
):_ nlu,rl,it].lra .ind tr.n, nc i rp.iaiari.hp.
r3s.trLr. s ,.,r.is.3 i n
.Jc r d. fetr je.dh
si rcq a:- ri.,!tir I p nn.i h, p,,r ntem.dnd {e5
ten ..r,Ju,.drr i.t |tr.a Lnlreqliui ssteil

st!.!,n r ra: ani.n. a. a s. intindL 5

Ene
.r,r.. npe err pt.

F,-; H i r i,l- p ze .Lr ql,

.a .rqan.inra .ire !:n:. .nr!.,rre tAa Jll T5H
FSf lHls nrtrqtJ!r r:irsTll ry.i.ira)
Homooul s.matoh op LSlllr tLe,. it si ho ro'
.ic (e!.rc nimuea. rrprerni !u ini ni h',
moni tn.'Jicn i sltdi. ...s1.8i .rq lnLL
STHni,r!.azatunJ.Lqere-l;rirelLr,.rllil.l.rx.
(enee ir.iiriz e i(lilrr.piri: el ijeterm Ltr.
.rs1e,a: ,n Llnsinre a.ase r
STf.e px.rnd i,iJn,..t. P, r a.i unei.i! tn.nrd:
r.,tale slllp.odurei:!ltua:., iasc.r !nq!:i Je/
Stim! eaza.;.ne e- nas.lri-
si : ! srs.lir .r cr.ipli. . .i.tu uL STf d.r.:lir
iici.NtrKPin

14$LeglbkwiF'rdfthFMdpdllE
I Ir hdt Eustdai 6 hb nem
"!
HipeEccrctid aceslui harm.n e .oise.i'ne (jn
d e vaEb) asupE de,vdltdn s.mdjce si mera
runct e
boLsmulli. Da.a hipccecrel a de STH sunnc inainte
depubdare sc p odu.e qrqrnr6mrr i,l\rJLLdrLnoe
br' dppe{e2meri prn4*hred.raqeBb i n;
ne a .!tanrohli lntete, u n E\re afedal Duni
Pubaddr. se Prcdu e a.romP4r,
'
crellerea exaq.Eta: oa*or fer.i. a mandjb ei. a !a
rLor late- in sene.al, da iinsosarea buze.r cresle
rca wscerero. (iimaL fica! dnichi ljdrba) s aunqnea
eiqleEh d m;in lor t p.iMrel.L
Hip.se.retid pr.d!ce, La .op I, opnrea creterjso
marice dar nu a cete neu.opsiht.d. Boata se numes
ie rira.ism (nanisn) hiponzar lndivDti sunr de rale
mica, r20,t30m, d propodilnaid.zvolari sj.!
H
Prolacdna nunrir ! hom.nut marnot.op sau tlteo
top (Llx), nimuleaza La temee
p..qes
s andej mamare, s.nsibllizata de esboqen si
teron. Proractina este uo iibibiror al acrivitatii
q.n.dltope find ldodb'la s o.e! a lvudE
{rerk,leDrcbdin., "r.,; --. ..'".' -,,.
de efodul ijzic, sresslt psthi. si chrrurs:c.t hip@ti.e
mie, s.m4 in timpuL srcinii secieria prctacrinej cresie
sEdal atinsand un vird la nasrere 5i revenind la njve ul
de conrro dupa aproxtnariv 3 zite Supiut delemind
.re$erea tempora.a a smliei de protactina
Homood adrenoconjcoaop (ACTll c. ico-
topin4 nimudza ac vilatea secretore a sa ei
. d,.s,pr trrndl. nesrrnd.!n.en'raia _tr qrr d d
9 urlrur no zio a h!m!ntr se
se..elei de minefrocod.oizr efecrea Aalll sr
m Eduse h alaE actiuni ndtrecre. ACTH srm I
eaz, nrc.i meanoqeieza in.eulee oiqmenbre
(melan.c ie), ptudl.and in.hjdeEa culo.ij piet i.
Hipe6ecretia de co .or.prni produce rrat efec
r.c ex.e u de sluc.c.rric.rziL c;r sielecree meld.
La nivclul (e.rm.ir r, i rdah*
br.nzd)
Hipose..etia de ACIH prcdu.e ere.rele.a.aders
tce deficit!ri de qLuc.con.onj (vczi corti.osuo.a.
Homonul ti@lrop (l.eonimltina TSH) srimu
eaz s nteza sise..era de h.monirioLdrsni Hiperse.
.Ietia de TSH pode duce a hipedircidism {de exem
pLu boala 6a5cd.u), ia. hpose.reria du.c la jnsuti
Homonii gonadotiopi (9.n adosrimu ljn. e) con tro
fio,monlr f./i.utosrinut nl (FsH) a beba! sri
muleaa dervoLbrea lubild seminifen sj spemaiae
nez4 id( a feneie, dctemina ..es
rolnuLLu' de Craaf r s..reLa de esr.dpn
H.r,r.r,r//!rrnzanr tLH) ocr.n.:za . ba bdr
prin siimular.a sec.eliei de and.odeni de care .elule
le interer t a e renicu are Levdjq.ia remete deL€hi.
ni o{ldld aP 1a.!rpu u' qalb
de pmqesiero, ' 5ienr.q"n o nmuleah
Lobu intermediar imitlociul
Reprez nta 2ts din ma$ h pofizei. Anai.m c, iice
pate dn aden.hipoliza. El sccreb ui h.mon de
$imulare a piqmenrog.naze nuinii hmon melmc
ciiostimul t lASf) care d.. d.e a
Acl}]u Hipotalamlsu secrcra un h;mon de nhr
Lobul posterior {heurohipoiiza)
rD Hom.n e berd! in c rcllatie d. .dre i. m
hip.lDa suit v3soprcs da GaL hormo.ul anid ureri.
ADH) si oxito.ina. [i sunr secErati in hp.raiamusut
antea.r id punerea lo.in cncuLalese td.e nrbiin ts
enb h poralamuslrui prln rira pituittr6.
Va3opEsina denum r, I humonu arrdireric
(ADH). e G rciiune p.m.ipra cresrerea absodtiei
ldru'aiv. a ape d nieu rubr j dna i ro-(!r
a nc o L. n alan de ftduclra
.etua.ea u.in ei. ADH pr.d uce ri redu.e rca se..eiij or
iutlror g aide or exofiie sij pnn aceasla, conbbuie
la mentiDcrca voumuui ichideLor.rdanis'n L't in
do?e mm ADr prodrce vso..nsrri.ri.
Hip.secrerii acesr! hlmon deremina pLerder
mari dc aPa. in special pin u'in
p.iie ai! r.re p3na d 201 i 124 dc.r. Boi a didbetul
insipd surv e i1 aTiunial. hipoi: :musului sar
^le
oxiiNina (r.ir!.iia) ninlledzd !:oi trr.iia fr u sc d
Latui ,etcnr a lretuuL srard n[ial.s Ld praaima
l.plelL,i dn slaida mdm d.
dnortta.oDta.:ei.eu.l..r,c.pire a.. eiicon

,-].
hip.fnd dderorplliza. rcu.ohLprr -. hrmoi sinr
tot p pr. acl m h.mf adrenr..n.,bp hom.n
ti eot..p hirm.r qondd. U.p. h.m.n icl.n( I.str
iar ani. las.p'Esind. dLdbet b:. ur didbet
'it!.!ia .,

i; ! -n€'aaa ! &r rtun.2Fd!n

.Loruui Redbsodria ape ene conse.inla gftd enlu Li
OAlesei ..spuosul corect osmrii..ra de t nsPoduLNaC A d.ste.dn!|, p.ir
Sm detemini: a. eliminarea und QmpNi ai Ca d.luiea sd d..e!ne.e a Na'in o.qanism. ale..Lir
si Naib ellninde de K, Na siB c ret€dtia de Fma nFniir..ea presnrii lsmorce a
lomedjns d. rerenlia de.ompusiaL Ca, Na, K P tL N .rsanLsmuLli si a lolumulu sangvin prerum si ii
o Cmplelt! spat'rLe I bere
Pnn.ipa horm.n q andulolropi s(rebti de adE CeuleriG asenandoaE se ala i in gandeler!
'
a......,....,........; h -- .,,.,.,...-.-; c --,''-'' ---- tiireBe(eta de at.n.ron (boaa Conn)dtr.e l.
h'pe6e.rela de SlH produce nainLe de Puber rctenle masLv. de srG si apa ii d.lemLna edemE s
;i a adu t -.-.-..-.--- 5i hjpefrensiune. Hiposecrcti se inlal^esie i I .dul Lns!
hiposecetiadelermina la.opi!...-.-.-.--,.'.' .- T.e e bae d C\P rtrula lddrson) Ld d a'r b.
I
nd rE f ! osdere da -ne s d
Oxitdna stim0leaz,r a. contmciia muscdlatuii sjadiname (s.dderca.ap:ciidi d.ea. L
r.nsLune
oerede a uterului gravi4 b. expnaF dioxidului de 2.Oucmonicoizii 3u tep.ezenta! in sDe.ial d:
.a.bofi c. expulzla lapteluL din ganda damara ..nt'n si h,dro.or!'on kodnoL). Cil.lh LD;nq:
lesd dpp, teneepld,mdrc Om.afra.tlnc ibe:
! (ofrprrlLL i\F la efedele mdob!' c .2e ifne
C arl!l! . L i,r3 e,alc uor
EJ{te spsiff.e dsupra orgm€ ti tesuturi
Suni sd,Ja ;e,e.h. siiraie a Pou supero al
to P..tiune..d Organ su lesut Rol
.d d (pe.iferi.al si lnr rudrird, tlifer iP din PUn.t de
ledere ,qn..j.l.qL., dnatodL. si tun.lri (19 59)
colt cosupmrena a lcsFl ilmrdl dinotj d
J de e tl bdorte
Homron se.Ebti dE .orti..nrPErcnald suDt de
narura Loi{ind EL sd sntehzea- din..le{er.l Rrlul ,tsnb; mm t Nm6turde mu
lor ene vita n lunctic d. a.!!ie. p.n.ipala exer.
tab de a.enL hlmdi eisunt I nabi rbr€ memb.selor lizozofr:ls
LAineElocorticoizii. ctr ,efrerenhniu o n.iPa I nuturul de mro.jte c r.u anE 0i;
i,l.sler.nLl, j. d r"lLi fi.tab.LsmtLs.rL.i.r miu
c.d., detenrianl reJlrs.rbii. lia ln schi'rbuL lt
ra H.a. e er...taL leirLltlbi.rurdiJeicon hintesrjbbl.l(*d$ac b66 b
1..r d ira s occt,n. Se pr.dJ. kdirie simLdun.
an. ir:ona de Gbs.rblii pe.$F|6t]i' mcl jfi a sd*]:]el
 Rolui luioLmic€ in n€bn [m'i intmddid p.li.. a .arul ie!
Ho.trio ii *..etdii
fredlldd semmes..atd.!
de
T €bbolisfrul ii mu$chi s.helatti aiiii€ nal i r proFn e de 801
adreoalina (ep nerf
noradEnalina ln.rcpincfrm), in propcdic de 20%
Actiunea acest!. hododr este idedti.a cu stimularea
sj,Pdi. Prin. Pa el. .ctiuni al.
acenLr h!i, lnisimedd.i llrmi su t
I conceitata eitlo, q€$i lb€d plasmricL
rasupra:prratutu .adiovascular prcdu. bhic d.
vds{onstj.Le sL hipedensLune C.esle ex.iiab itaLea
Hjpe6{.eiLa de slD.!..dL.oji deLemriri sindr. mi icrena n] djhti jnsi vaee m[.t e si le ..i
mu CNhng,in care prcdomna semne. der.slariLo. tada pe.eLe Cin piele ml.odse ! vrs.e.e N..dd,enr
meldb.lsmuuL Lnrcmedia. allndvi p.ezinta obez itu de predorn !.1actiuii$s(onsiri.io ei
t.le diabeL sL hipe,tedsiune. Hprsecrelia se ini; .asrpfi aP .tu !i ,csPtr .. dei..mina ,. ara..a
mls.! arurii nEredE i diLb.ea btunhiLoi
. asufr trbtr!id,qen! daieunin: .eLax .a mus
.udud neiedr a p..etiL. !.rntd.tid sfid.terelor
krhiba maloritatea sretil.r C. rln
.asupra mebb. sFUUL qLu.idi. I lpdi. prldu.
qlL.lqei.lri sl hipe(li.eme ,n.bi zarea orasim 1..
dn .ezerue ! cabbo ismuL 3c zi o, s,asi Ad.eiaLiit
dE electe pi.drmlnanr ekb. .e sjeieroetjce
- Hip.bamus .alle:.iiun diai6 puple ..ntacra fibrc. ie
tede ale mus.hild c.ecton d fnulu de par Prldu.
aeda.on.ala. anr etare sif.i.a. s
rer cul:i rctivd.r as.endcnL
Art si (er a ..'LL.aleL cat sL.ea a medularei qr
- A,lenohipofiza prrremLe suDi stmuhie in conditiide s.ess Gbn d.
in.r.d e eur.psihi.i. de em.!i.lmdniatisme. trg
eu .i dsa ecsi€ d.) Acasti b.rm.ni au Ln rcl
impodantiD.ea.!adeddrpta.eao.sanismuluiiiti
ta dJeritel.r agrcsun inleme 5 exteme
cs

I mnemo..rl..iz 9lLicn.rni
idr.nrlina i.Edr.nalina b.a a
CJnn b"a r Addrsln sind.omrLCusl,Lns

3. Hmdii *aetmi, sunt rep.ezentab de doua

grupe de hlnn.r lli
aidrogenl Gsamdrd.n c.l.r
€reL! Jc knL.u I siai! .$..senL (as.mandro, .eLor
qretal de .rre]. Acr ea a.esro hornoDi o ..m
pLetea p. .ea a b.mr.nj ff pxuali .csp.divl R.ILL or
sp nai lesu ii 3p{ial i n .aul apailieL n de?voliri
etemin6, La baLeb,
oesrdrea lb si musbtiloi dezvotarea ldinqelri s
.ularc La Jeie srimueda dezv.lld.ed gandeinwn
depunerea lipidel pe sodr sico.pse et.
Medulosuprarenala IMSFI
Rep'ezdta podiudea edu a a glardelor suPQ
.enae Anatomi. si lurcl.na meduLac qLdndc
Aledeti raspuos cor{1.
fiomonii sdetatide sup.ftnah sunt de natua:
a. protd i.ai h lipid icdi c glucidic6i d. fosfolipidicd
Hip€Fecrelja de aldostebb delemina a. elme;
t hiporensiunei c, *tderea capaciLtii de elorl d ede
e, P.incipdlel€ actiuni cadiovasculare ale adrenali
dei si noFdrcnalinei sunt a tadi.ardie vasEod.
striclje ri hipoteosjunq b. rahicardie, vaediatatie 9i
hipoteosirnei c. tahicardiq vasoconstictie 5i hiper
 EJe.te spdfice pe sisteme si or<ee
Este L...lLzara in zona anerioar a giiuui. in.o
cap i tbroas. (l!ra tirndei) (ili
t rotu d t{venb .onta.rild
s.fttor (parenchmlr qandLla,) 3sic ro.mir di,i
celLle epiielLale o.sdnzdie in fnlL.ulL. ir iterionl t tonGur lo4a de contGcrie si
c ora se afla in maierial .moq
... d (le 60) A.esla .ont ne tneog.bu ini f..ma
de depozit i hrmonl.I tnodLen liroxind 5 tri
iodoti,bnira. Tne.qobuLina ene o p.oteoa siieriza
ti de cel0lele f"l.!1. e P n ird.re! ,noe.trel.r de
tir.rna din *n,.trn tiE.q obu ine , r.zuLt h.'m.niL
in.idicni (in.rird si ti.d.tn.nina). S nteza rDr
monilor sieLb.tu,ea .r din.oloid in s;rqe 5e face
3ub a.LLLnea TSH lipoar.r.

liipofun.ri. rtudzna duce h.onsd.dte variab e

ii lli.tie de raFir Da.a nflnp 3 ..piu mLc. s.
p..ducc.inc.in..trdrzv.rarLs.mdr..si psilii.e
d rrcln ii D..a su ire la
adu 1. se produ.e dr.r. d itra.
rie si..pa.bti deirratF'n lnditerenidev sa pm
slrr r.dusc m.bboismll bd-
.stc s.azli ia. resliurie sLnl i ,Libate.L d encil
,m.!s(diredein. pilea de!ie u..ili iig(6ali 5e
ptucre.6dcrca ptuu apare seuria de i.ig
Np.rluncti !rtrdiand cne.aE.idtrat prn cres
rered metaboisnLLlLi Lazal .u 100% si tubura

h.rnilil... ln anumite tipla d. hLp.ntr.idnn. b.

na\ iprezintsiptutuziasl.biorr.uLan(exofbmie)
O.LLi iiednre a !rdrde tir" d esle gL5a eide ac
i... Cusa esle o iestere.ial,rmc.. qarde !is.
tit dc nbn.id. hpotun.i. cr!- glseiene prc
zrnta r rLtrertr s ,n rP3 dc b;ut i un.. subnant.
.h tr:re lridme rrrriie lbndnte $5qrene.]\.r u
EF
rr: :.enff3 sE erai. i ii mdn reqill! pii!.rra
l_:r!frr.IL: q dnd.
i.qlat. re.iiiie th dei re face prna un mecd
rr.,; 1..:b..k ripradi.l,ip!ttrl,ddidn
Caicii.ni.a . irelL: r.oLJer si rartl.oLd.l!. iL
nte r. .u iliroiderise gasesc ceue spe.ae i:5r r,!.ir { dJ r iE.Le.lEritt derenuLeptreliu
nrmiie celle p af. L.u e sau ce uLe C'. care se C Ee rE.r.b un hr,
.r. 4!ta d fi ea Cl r
Homonn tnoidieni .r.sc metabolsmrL bza si
!o sumul d. .n.@i. s au un r.ljn pmccs.le mor
foseneiic. de..enere s n ie.enii
litu. A..a d a.rune sa n,ai re{i iLra te pregmni a Srnr ri:1 s:r:. r. s::i .;:. i.!: p. fab
prsien.?3: rb !i a,r:: ri .-i:i:rd..uil. F.il
Ele.t.asupm nieutirlLinrlur i r nedia. llu caie..re :€.,e:: :.n:'::i.tr1 .i.!.Lee pnaf!
crdic hipc.siccmi. lipidic cl..t hipo.oLeste
.oLemidnr pr.te. caiab. sm
 Pe$omsul lPlh) eie a.t\ isupi os r tr , r r
. L. u 5 ri.tulLL d!.trtr lr r i rreae .ir.rtr l. Par.:e.n ridonn en. mrii.d ,n cinrrl
I i elg lee rtd,r kiD! d.a.e se nr3hbJ]nj lL,i riefire.'a. d lnL.iic !r LpLJelj s
lLip.ri..!: s t,prnrfai.m: sunt r:r:Lltui r,rniiel. ri lrunfi s.rr,rrr r 1r s:idrr r,e
iied.lr ci,nluqi:c d. PTll l{n drrifle. ,:1,"1 Ci..,e.ndr. re r!.Le inaa:h.r n.r tr)
. rnelrr. rlntrii db:rd!.
ni l.i e. d.Lrn,h!eitrtl r.i. I r20ir .a1 qr.ti slucagon s
!il. e: I al r0',rr: i re,re! mulna
Hre.:ler i rl,l,.:e.;.Li,iiiPIf !i i!.r rl .(..brJrLlnrmrn r,!ari. i Pau.s.r I rll2r F,rl
.az da trLl)e... ete t. rcJi..rrii: .r. ir t92l d,iLi$,r-C 3iL q
sp.rran. La: .d. u il ir rj.ljF 1. .i.L
nt.mr.d ar. ri s ns!,rl
Calcitonina 51nalL, de..ni.r( i *.r.rl. d.lr
,' rar,lhn, !l,iba a rrr!1cl,f De:.', .. i,,5tlitr iJ.bert /1a!.Li.oin lLia

n,,cu tirJLatr r:e r,.rr,, n

tLlJrl,!nm p ilh: n,r r.

ir Pr€izalj efe.tele honnoni or i roidienr aslpra sis

'-rCompletatl 3pdi,le LibeLe

Ca.ilorida este dn ho.noi secreiat de .ellle e
C' rle

liEnm@li modaitalile p.in care PIll delemina

Efsrele mebb.l.e ale insu inai

t
 I
prezenta eabnlor crescuie .le gli.emiei la deter cun a' 6 sistefrele n erv os, ca drvascula. $ u ex.re.
min;r rcpetate sica.e,in ev.lula eiprezinta hiper tor Excesulde insu ina se ca.acie zeaa pdn hipo
gi.ehie, sicdzuie poliurie, p.lidipse, poLifagie, glicemie sever6. .are poate compromite dramaiic
de?echilibre acido.bazlce ii elecfo itice. Complica
riie b.lii prov.a.a i .ompromiterea morlotuo. Clucasonul si eldele sal€ sunt prezeotate jn
tiouala a un.r iesuturi si orqane de imporiadra vjtaLa,

'Epiflza tg anda plie! El

Este situarainte nLber. ulii cvadn qem en i su peio a.tiune antigonadolropa, mai ales anti-Lll. Erlractee
si int: in componenla epiblamusllui de epina au sief{te metabolice, at.r in metabolk
An omi. s functionaL a.e conexiuni cu epilaLa mullipidic, qlu.idjc Droteic cat Fijn celmineral.
musul, cd.are f.rhears u d sisiem ne 0rosecretor epi Epifiza a.e leqdui sdanse.u.etina Stjmuliilum
n.ri p.oduc, pnn intermedju ne ilor sjmpalici, o re
Epjiza sec.eta melaloni@ .u actiune trcdatoare ducere a strEti€i de melatonina La intunenc sec.e
asupra funciiei sonadeLo. sivdtodna cu puiemic; tia de melatodra c..ne,f.an;nd lunclia gonadeLol

Are un .o de glanda endocnna (Iis 62)in prima

pade a..rogenezei, pana b puberiare. Esie oglanda in orsanism are alat ro de.rg llmiatic .e^irc.
de epite iu ecretor !iorgan lim c;t si de slanda eodocnna
falic. A.e loc.ltra.e reto$.mala La pubedate, invo Desidu au tcn ndividlalizati homoni.a ata.e, *
ueaza rara sd dispad.omplet cunosc o serie de ete.le aLe exractel$ de tinrus:
I acliune defranarea derv.lti lq.nadeloi Z actiune
d€ stimllare a mineraliza.ii oease 3 efecle de oDnrc
a
- mitozelor.
Foncuie lhusului sunr putefrc blocaie de hor
monii slemizi, care deiemiDa jnvolutia acestui o.qan.
-
llniraiea hnbbgrca a timusuiui este lobulul rjmic
romat dlnlr{ retea de c.lule r€!.ulaE, iot. care *
ana timd e Acestea sunt celule hemalofomalcie
pnmo.diale (stem) mjsrate din m;duva hematclen;
si lratufomate sub influ.nb fadonls ltral in .eLul. ..i
lmlofomatoare de tip T.nheireLe inimanrea'
Fb62rmd I n+: z e4e io orqane limfoide penfe.ice G&qliofli linfarl.i splra
 0lsfunc!ii endocrine
pa.ioada.opiLd.idl.e La nanism hip.Iizai
Carqia Nporhrt (]dla Simond,
Hip.se.rel a hohlnutui dc ..estere la adult deier
fina 3..:sta sufe.ta .drt c a.i.rnrta prin
imb5ftn.e prmatu.; prlvo.ari pan artufie rsu d
Repkznta .rest.rea in exres
sau numaL a anumiior segmenie d
exces a rohonuLuL de crcse,e a copl.
calzai6 de seoeria in ex..s a h.m.nuhi de
aenere la adulr 5e manilest pnn crc*erea in
Eosime a oasclor ungi$ a renturllr mor maides
lne povocd de delicLru se.retor a ADH
Sjmpln'neLe inc ud poljure po d psie si dezechiLbre
oni.e se Ifaleaza rrin ap.d crte.n de ADH
Bls€dow4rav* (sur6 toxic6)
-Bo6la
l,,plamanF: de \ol,mdlrdnLlc ri!'d.ay.'atd
,a in 5e nlr mekbub
mu baza r fre.venb cardiaca.ras., perscia scade
in s..Lbte s ap& hpe.sud.Eri nlumdate dnre
.i.ur apar. s er.ftalma ca..onsecLnra d sd.mu
lui.etoniblralsidrum.la.ie murchitorex[fte.ia
Ene rczlltdrul hporrodismuhi la a.lLh si dfe.
teaza e.hi btu I hnko.l..r.l i c provo.ard ede.n si
.rcnered !.rlmo ai sanqvin. u.mab de.resterea pre
siuiij sansvine Si,rptomee de mLx.dcm incud:
sc;darea metabo&muu baza elargie iendnra de a
.Esiein sreutale. Benefr.iaza de iecp e.u hdnnod
Esre f.rma inlanlila a hp.rr.jdhm!ui .unos.uk
si sub iumele de cretii s r 5e . dcb.neaz6 por
ae*e.eiib.ziatd basaiui faciale .arac ter nicc dez
volbre .scasa an.rmala, rerard fsiht. lemperatuG
scazuta,l.ta.g e Di.gnonicat p.e..ce poate I ratar
se cara.terzeaza p.in trasreFa de vo un a qLdn
dei tir.ide pr.vocah de apo ul nsulicenl de iod.
Dezv. tarea anlmala I rnoidei ene pmvocata de
ercesd dc TsH, stiftLal de nivete e plashaii.e mr.i
h posecrelieide homon pa€t r.i
"t -t,d . )-pa a.""
.hirurgi.ala a.cidenta; a parainoide or ft prncjpaLa
..nsecinti asrp 5.adErea m . a a.a.iLrui plas
md.,lapr ce aae.teaza d.iivr ra mus.trdurii.
' B@la Recklingnaus
Aoah se dat.reaa distun.tiei sandel.r prreriroide
siprd.lu.e tuLbutun ae mekb.l snrului ca .illli si fos
lDiLlui, duc;nd h nemnem zan o
cemie 5ihipera.Lun. Se maiifesrj p.in duren.soa
s. l.aduri pai! lgi.ej cilo{o ioz6. calc fic irenaLe,
die dne..r.. s tcsutulujpemnL.
Oettiene hipececretu de conicosrerJir si .ne
provo.al. de rcsua d. tumor ae.. er J dd.enaL
sal de hperse.rerie de ACTH Se.ar..ter/eaza p.in
are.iarea melabolrsnuuL lipldL. !lu.d. s prne.
Pa.ianiiiprez nta hpenensune hipergtr.era s .sre.
nie mus.ulad,\4odjt.a.ite J.eLb.l c. ..nfem pi
cenillu asr..( nnpasid sL pD!.d.a lara ,.in !d.
Plnd' siceaaa de b?on .
ilodihcdnle pot li nduse si Larosen dFrand la
Paciedii tdial pentu ale.tiuri ffl n lriL ctunicc
cu cotr.oster.nLi d.easa terrple a.e ilrepi fun.la
menl pr.p'ielatie antinflam .i i de scadere d
,aspdniulu r n r. d!en. qrupe rarma.olo![r
! S,n.lroul mdr(xefllal
DE rcqlla aslcil sidrlmulu Cushinq. a.,Aani
maladie sc d.o.caz; s..Fr al
indroqeir L2 copi deremifi ap.itu pLb.nalip.e
...a ri hpenrcfie.ea orcanel.r 0eilaleexlene Alr.
Lnq.osarca v.cii 5 piozira{e
er..s La l.meia adub dercmLna:p ilia p .ziralii 'n
Alectiuned se dai.reaza se.retie nad..vire irit i
m ne.a oc. l.otri 0 .;i s i I u.!.
d.termiM hposli.emie dazechjibru d trdLnrc.r s.
diuluisip.tas u u deshidEtara, hiporeis rne s.ad.€
dprd: in gr.ubia I asrenre m .di O Derseft .e
sDfeia de aceana boala sinu en.
ne.ozi pode mud in.iieva zile prn d.shdnrire
s.veri tideze.h Libre ele.to t.e naro.e Un aii s n,P
t.m a aresrel boLi c*e hiperlig
p.ov..da de se.reriajn exces a Aclll.uLui si p.s b I
a ilsHuu (provitr din acesas m.t{u i pm divaj
enz ma!.), .a rczu rai .l rl,sen rc feedbr.k u ur i eq.
tiL
'Pi
iLde it.n-dou o\upEadcn hn: a
'lurblr;d rre ndrabo Lsmltuj eech.trn prov..3t.
p.in hipere.rei a de aldoneron
D slun.!. a pancreasuLjcndo.rn..nd;id dii
in..pacilater orcanhru ui de a oxLda qilc dee,
d.dd , .
,-d. ."
 i rlrnrnuL :1ft ttr,rP nLTU it..r.ne e.
. h..r.n i!.ndJr: : -.
2 Li dttl! s pid e5te ?n.:.i!!i!:
r,iPrse(elar nsulLrEi . h.;s.i:. :

enurl!
Stnbilili 3d.d .e!r..P suDi.JeltdesauliLsE r.::l
5ii: n rlr r:. detemina!.1J. inre.l..rJa s r. 'ilrre Je..r7trlrraic
P,: n.' n.:t rh!rn,.r.artprn.d.tmirirn!. n.r.rNLiie
is:!,i I r.,.{i.rJd!! Ir.d:a:r J..:t..d!1.e l..L .
2 I lprs-r ?r i d. :Ldond !i pri!
sr. r :pr i, .rLl:frsm
I indcL.:n:!.:r.. t f, !.

'Redaclatj Lr itL,.! r.tu l1..runu 9.. r de

1,:,rn,l s.i.nr dr m j.:s

l\r".h fr.dr i rlrr Le ur

 4.Migcarea
Mltcdrea, lna dntre inslsi.ile .ard.te.isri.e ale
organisheLor vi,se.eaizea?a b omprh nteflnediu
sjstemuuiosteo ticuLa., cu r. pasiv, i a shtem
lui muscular, c.mpo.enb dctiv; acesi.a asigur6
misca le co.pulu, ae uior sesneote dLe sale si
0sieoqene2a 9 creFterea oasslor
De.voltarea oaseLoran F p.in p.ocesu de osteo
sene- (rls. 63),.are..nda io ransro.ma..a iesutu
lui cartilaginos sau .onli.tivo 6br.s dl embrionulli
in s.heLetuLos.s aLadtr tu|tr
F46 cqo4r anil hrr!zed^ lPfd)
Dupa o sinealor Ms.lcspp.iimpa{ inoasede
membcd, de,voltale p.n !si6.a.e desmala (endo
..nrunctiva), si oase de .an bj deu voLrte pr n .siri
Osj/ica.ea desnala - de membrana d; nat
tere odse or b.lti cutiei .6niene, pad a cavicuelor
si mandibu ei. Acea$6 osficare .ealizeaza si .resie
reajn grosime a Mselo lung pe seama periostului.
Osilcarea en.onddl, d; nasie.e oaselor me
brelor, oaplo. scune si oaselor basi craniului de
asemefea prin acesi tip de oslficare r .ealiFdza
crcsterca in lunsjme a osului a nive!lcarlilajuldi de
oenere, cafrirajut diafto-epiizdl ln m.deu caxtaqi
nos aluduios ung apar cenlre de.sificare, maiintaj
jn dializi ultei.r riiD epifze Aceste cenre se nu
mesc puncte de os ricare pnmitiv6 (pdmara).
Osiffc ea epjfizelorincepe maiGp u dup, ce e e
au aiuns dprcape de dimensirnile definible Raman
. riLdsinoa*, pan6 in ju.uL va.srei de 20 deani,do
carllalee de coojugare daf?oepifirme sau de
crcrtere Ce u ele dce$o. cafriraje protilereaza numaj
sp.e diafiz6 rcatt;nd asrfeL procesut ie crestere in
lunsLme d osuui Crelteiea id srcsime ese.ealizda
de zo.a i. te ma, .sieogenr, a pe.iosldlui.
Dup6.e pr..esulde .reFtere a incelat. epiftee
Emdn d..pqle !u un suar subira de renial hLatn,
numir cafriat.di.utar tn iuru ldre de 2G25 de an',
c tjale e de crest€re sunrin (uire de resur osos, iar
ep lize e se sudeaza La diafne.
Sc be etL, L rcprezibb toraliratea oase or a5e.ate in
poziiie anatom ca (vezi fis. 65).
Dupa fo.ma lor oasete sectasifi.din
.€r unsi pred.min, lunoims: humetus, ndius,
toase de predomlna lsrimea rijnarimca: ptr
piia stern.scapu a coral
etal. nonta, occ
'.ase s.u e - cele tei dimens uni sunt aproxi-
mativ e$le ca ptene rauiene.
Exisid tioase, cum n 6 rolula,.are se sasescin
gr.sim€ un u L tend on lieo don u L cvad.i.epsului femu
rcl) Aceste Gse se oumesc eeDoide. Exisla de
asemenea. r oase alunqiie, cum a.ricoaslee i cav
i.ula La care prenomina Luosimea dar care nu
pezinta dialna siepifize aFa cum au oasee lunsr
Este aL.duit djn neuM.anLq ca.e adaponeie ence
faLul,sidin vi{erGaniu uMe * afia di;r sgmrnieLe
peiiledc ale ursaoelor de simt cah p mele segmeoie
ale aparale or respnator si disestiv (iiq 54).
{
 Neu.cmiul este alc6tuit din patru oase nepe
€.he froiral. eino d. sfedoid sio.cipiral ridLn
d.ua p"ra.h, remporale 5 pafeiae
od5e
Vra.effin'd ene fomai dn 5ase dse pere(h
lmax ilare. oa La tj ne na e e, bcnmaLe, risomati.d si clr
harele ndale infe oaie) si dou6 oase nepereche

E*e Io.m dln col.ana ve.le brald, ste.n. .oase si

d
bazLn Bazinuleste aL.aluil din osulsacru iiceledou6

Reprezinla schelerul arial, Iiind situata

jn Pdnea
medand 5 PosLcnuafa a .irPulu lndePlinene un
hD! r. a^ de strn.erea.orculu
\er rMn 5 4€ ubrea dfe Lrero
lhLul; t..pului Clpnnde 5 rcqun .crv'.rd Lo d
cala (d.re a) l.mbaE, sacrald si c(cigina
Vea(ebra rip prerinta, in pa.tea s antedo d. .or
oul ledebieL p.neror ar.u ledebrtrl .ar. tne
legat de.op!l'4 prn do pad'.!l \edebra
Aresta dm umd
".debd
n.iile int.nedebEle lde .onrugare) P.in care Les
netul spnai in ra corPu \edebfo pad'.u ' lede
bra' s d^u ledeb,al Q .fb inrr'ul \edebEl , de
pno suprapun.re Lmeazd &nalu vertebral ce
addpone{e rnadu!: (f'q 66)
l Gul ed Pro\ ne dn suddea !eor.inc \ene
b.esa.rae OsuLscrueste unos edian nePe.eche
de rom; uiundbuLar;. cu baza in sls
Ferele late;b ae $c.ulu prezinia o n'prafdta de
an.!larP penttu os!1../a
V,ldul'crulu ndrepbtrnro- \aunene( b a
Co.ogEle Rezu te dLn flzj.na.ea celor 4 5 wne

i;a .5 ,r ihiiFTn.b?Fa
 Coro a \edebrara p.sz nrd curbu,
eg'c. !;L s n pbn rronro (riq.6?J cub!dat,i Dan
F,rn;L;
C rua e'ie ur os unq di lorfrr irerer s..l
eqr6rinrnumire ordDc dnd d"."".", r"k";",. .aE .are 5e anrcu ad- toLera .u (.DUta \ mpi;
enorrrcqunre.e^irrd s lomb d) ,.tt.E ;a,,n
.rn.aqLka p eiie anrenor S.aputd ere /.. de foma fun.h,utaio dse
un os
i(adl ' ubrie in plan frmlat s; n"-es.rja.ia
(reqrun,le s reEtse dd uteak c; hhenx,I
,.. .,. 5(heeiutbratu u esLe elraruLJn o5u humcnr
a 5Lanqa sau td drcapra :rheeiu Lebfatulur G a dtuiur d. dou ce
t! Strheeru manr ede lomar dn I lae !d.Dene
r_ meL.arpiene 5 ! rdtanqe iDenku
-r. Po'ce - e\ nr nun douo raLnoer
deod, i
Scheletut mehbreror inreri;e ene ao m, a-
a. .eniufd pervina s \.he/prul membruur,ntc..r
)I
CeniuE pe.ma teago membru nteror de s.hep
:1-- rur tun hiu u . esip trmdb d n o.selc .ordt. ({e
J. pdbEnd d plnqr !u sa4!t ro.mand baz ul
reerya!o,nd$kruni o{ .ord pro! ne dn {dred a u iai: riol
6Ece 02t I E(!dn chhF A.nDn s puD5 dlrasre 5!d esed ..eardadiihn
1l ra ibtrunca bipeda. mehbFte nrenoare rrLnd n,re
renr de in !edefta run.te de pkl

Srheeru ckp5e e{e r.rmat d,n remur re/mi

Tora.ete osos ere rlrmai dnle Lor de srern iis
:remut e*e un ns tdl,rua aDte.or,De in,ama.
S.hpeLU q.mbe,ene a.
ur dn duua.dse ,D
ase2ab meliatrima \!/umnoae s,Iblla
dana a ruE.etli Ena tumdl dn n t"bFr
ubnu (.ro s, roub ere un os trunqh utaL .tr baza rn 5 F s
bpendcre l rod .. .--" _,1 &._ -; ,. rud n rtndonut mu5.hiutu, c!ddr
lurur vaEreide,l0 de anl rercu 5e dt.ureab tu aprr& d naL a Ghfti ,
C@lde runt ar. uri oneo.dd taq nia! sirdde rn
panea arEb d ro/a.etur rnrin\e de
to..r,iDi \"d" t4lranqe lnuDd dola
Drar lra ra pam . n{n rlnr n nlmar
de t2 De
,eci Ind rlmnc Po\ten.] J,n ru
dnru€k.i \erretee bEcte .(r! r| .hr:.-...,....__.,,..._.._
Pnmele 7 perechr sunr lanp ddejqrdre.!dn,a,/ !{rebf pld !ur, lereh d
.o.oge .rozr o.dozd srerl
,c'P idsP dPoarc.. sa ofrlutea hume rs r.d, s
irermpd'u .lrdluu .oa{c, vt urLrmee d;i GrPme mclf psP raldnqe, tnn ""
.i.{e nu au lan Ll ,r I u a|dnq purE bb remur fibua.ldBiene mcrac 6.h!n
' !.na
.oane [.bnte ( befe)
P.sreror, s.he erul Lonlelui ene lurm
d...nF

s<hete tu I n ernbretor superiode

ene lo.mat nn osul corrlprcv'n€ dn sudarea dsror a ["_
.
{neeru renrtrri 5capuldre ! s!heetulmembr, i D <hon;c ed: d. Dubir
rpeflor rbs Grhedrt bEldtu df,teb.arulLr s schekrut m6'nii sie rom dn Gsere a ffi^
m,n|. Lenrra raput4e sad membrut;uDa,q P enq b m.ta(aD ere: . b6bnP
r brre i sre form . dn lldv ua,5cotrld Ci&icdl. esr€ un os tung aft are. d loha
de S.
(ucar b o qremilaie mediata.
co manub.iul c. o extremitate late6E care se adi
..utji t..a.L.a Pe nru in ma :L plrtrrrili
cubaza cu *apulai d o faL cosiaLs care se a.li ''Ibdr n! osos p.nti ..sanele pev ne
RoldnUtoxic. Odse e eti iuner.ar sLbsLaA
cuLeda cu tuberculul ultimei c.aste
leror.c(llg.Pb F)palruiseacfld.ntlin.rlLdrsm
CuDunle colo.nei vefteb6le in pan fiontal se
siL..lbd ea, tretl.i. f ind ap.ielimidate ena ln
feLul a.e*a. ..i.ent a
.lhesc a. scoliozer b. cjlozq c. Lordozq d condr.ze .,esle Pr.i mllt si suDr Prevei.e ete.i.le no.ir.
Osul sacru a.€ ca pincipale cffi<&rhtici: a pro
vine din suddea ultimilor 4 5 vertebre aLe coloaoei
b rcprezinbo EmdFlra.ozi mam'rereor. laiele 4 Rol de sedju principal al o€eelor hemaroPc
Lreobi q DafPrc ae adrd 3ie .r ..ralu d var i.tice Lr ..pii. t.arc oa:eLe. l. :dut .as.le dc
ruLse a.ricul;a.; u, iar baza cu.dcisere ..irin madula r6ie heid.ePna Li :nllt ntd0v:
dn canaLrlceilt ildializc .is.o,lu s e*e qa
bEnd teslr id pos.u a, .1. .Ezdrlil ia. a vaBlnic
Oaselc indeplnes. it
mdte r.ll fLn.l.nal. esle.enur. n.tund.nrld
IRol de parqhi ale apamtuLui ldomotor lJLs ijsl 5 Roljn metabolismul calciuLui, f.sfo.jui 9i elc
AslDc li a.tirreaTa musc asgu;nd sunirdre: lroliFlol Od:eie tP e7r,a
..,puu t l...m.tia Se.lnstituie. adls paEhlie subndne,n nen a :L.rsanism!LLi
adL.uala .cnuuL .L ..l.ra CompoziFa chinici a 6elor
\.d.brzra I r i.uititr dnb. oaleLe earnb.ir P Osu .ontiie 20t.pt siSoi.ezid'tr Ls.d Enc
.:!r ll- .!L:i3 dntE osul LrIalLr u s .ele.le alcaiuii ailrn nnt....sanicr soidi .are.ie
f.mtc iul nb,b de depr:er dr 5 ur de.al.rl
,rl?trr.ra.rgann: a.srrri Est. slcaiuita !G951
in t b,e de .. asei. a,,eill.ie dn nLedni o nolr.i
nrmit n ria r. tLriam.nb d nrfleui. ..nr lu nJ
rsen,a F,b,ee d. .rla,lei se ertid ir pnmll .rrJ
nei lnqrlLiriLr..le l! . de tenrtn. sid lsu!
5rni,i.,rr.Ln. Sunt ,cp,ere,l.ie In sPc.ia
de i,r.;t!,d..;1.! ;,.ei,ia i,nP.iiut strbsail.
.rish na En. rriitrJ,at.rir,
Ld dnel l.den rtr,.. pr,.Ere met.bo c. sim
Ld.e.e..aie lgan. O idd..Ladldp nretab.icd o
coinilus ma,.a anrndte r.ubstintei tunddmenr.le

.a r!NrF .prr-.- .....-...... .'' -..

padrLe. mat.L.e .r!.n.r .slLla lr d,.x roilit:

o Cnrpa$ dspunsud e corecre.

Ro ul scheletuldL de proteclie a unor orgaoe €ste
atLsuEr de a. curh craniana pentu eocefali b. ca
F4 66 Ped! iry.r+ r.lu rahidian penl,a m6duva prelungitaic curia ro
zi.: frntu inim; 3i pbmad d. bazin pent.u fica!
2 Rol de prct(tie a utr dgft ecdrpa4j l{ul de aplicare a forlei la cele trei
- ,-3ri i.b6ir si .unostinlele din fizicd
..:nr u fdhddn P.r rt
 't
Ani. alile suit orcafe de legrlur, inte .as3
lind sedirlmkcarlLor DLpa qfadu de or.bil ate ani
.!it le se idrpart ii snaftrcze ridiaxroze r!
Sunt ani.uati fjie,lmobile; ru poseda .avitarca
arlicllar a. ln acesr tip dearti.ulalii
to te red6e. Dupa IpuLtesuluu care se inie.pune
inte .ee dout oase carc se :dicuLerz;, disunsem
sindes,rozc se inleelne lesut fibms Guturle.ra
niem) sinc.rdr.,e se interpune Iesui canilasin os
(simrzee) si sin.sloze - se inte.pune lesut .sos
l F969Mdli!FodddLFene
Gjndesmoze sisin.ordrne osrGie !a6'a)

Sunl ani.uali .a.e poseda !i

gnd v
abil d. ..-.Crrf .,:ts1i..... ....
m.biilate sl5eimpa.li atufjartroe kfticudi rn
mobie) ri dt.odi (artcllatii mob le) i sinadroz. nndesmoze sin.noze, sincondroze :

Amfiaruozele au supralete articulare p ane sau ; d,a' tmre .m tiar trore, atrod i :

uro. concve (adicu ali le dintre c.lPuri e vedebra e

.are se kc prn inrepunerea di

Amodiile sutrt articulatii s noviale, cu o ma.e mo

La ivelul u nei ardculatii mobile, mis.an e depind de

n Sinartrdele smt arti.ulatii: a. semimobilq t
car€
J.ma nrpraletel.. adicu ara executa misc&i foane r€dusq c lipsite de.rviiate
Ee sa p.t realta injururunliar a doua dxe sau a am.ubd; d. care dupt tipul tesutuLui mnsrirutir
pot tj sindesmoze sincoodr@e saL $@ston
Artmdile p.ezinb ma multe elemente sh.tuiLe: oEnw€El elementele componente ale unei
OSt bUllt car€ sunt elenentele sttuciuhle si
funclionaLe p n carc anialalia serunchiuluidrrer,
de .ele ale umatub! coiului d soldului.

-{91!! qtig-p!!q!g e €$er+te

Se .onst tr'le p.nalunotrea Lisamerlql.. .dmpd
e{ apes a njvelu .riczrui c.E!!'tgr I Jis neite ale u!9trlqlrlqlii, prccum sia llla'neitelor de
iem!ldiosls .ele mai i n talniie su4!9l1de LaiiqelL'l ve.in aie Ir.t avea dve6e g.ade de gravibt. ta
Ismentul la.;ndu se dfe.ent d. se aso.iaza lre.veni
ed!tuj-rertciul€, qi!t"?., l.{!qzi sj {o-linscita
repr.z nta n er4qsEr! 1 cudur i .ol.anei (.racalcl
L6;-areznb. +dsie a..nldb .ol" a U4"
L-nL_.. kr r hr;-u .Libar-rdr; d :n{nL L{ d
a.ioaDe !ei!-';le-ru'6-,ji apart Ta . .e niver .L *"i;nifi;-, $;c;F-;-rer"6i .d -l*"
i;l; -- . ffi--B," . -, - ir, ai; ."1;=;;";
chluLuL sium.Iuloi.
tedcil"
ntetupe€a .oitjnLitati anat .e a uiui os lle Temenu de a frdb este scne.al p€nf, un numar d.
R{u!jg]]n ir uma unoJ lmumatismenar excb s
pene 50 de afeclm 3ni.uLde difenie bare av6nd.a
unff b.l c;nd p.t n s
+n!&. (; *t t"g,l-, r,aLl t,n cddruluner s rptoin ed.mu. iftlamala si dureH. Cauzele celor
maimulie atuiie r6man ne.un.$ud d mulie dinte
ele suNLn mor taumatisme su prcces infecricse
 Fnnc pa , , !jupe de mdschr schelei c
i'rr5.r srr..:. :. q L::: r nr i.h .:PU:
:i:!n,r r,..! ., rii t:nai dn -rs.rri ..:e \ -irr r,:r,I q ,i)

:r.uj i[ .rl riL.! i ,]

rr. trp es a. a:!
ruu mrr!1, ,:
.', I , r:rrl,rri ai,
l?qn: nf : :

!:.- ni'.fi:r \?,r P rllnzr. !. rrrrr.l

'Srruct!ra m -
:.

lnLj:. : L 1 rLr:5. $.o... jr mJ:ll] !]:::

sr r! i. ,rr.lr

Lr.ir ii . t,,!i: r::i-,

f.adri| r! h ! i .trt J.'r i
L

!k i. lrli r.r:rLi\r d.li ii:

,-')'
i4:
.)

E
 Muschiianknon ai anrebhtului sudi flexo.i aiatrte
bbtului si aimainii s, pbdaton ai mainii. lJoii sunr Ie
l1u;chii posleriori si laterali ai anieb.aluLui s0nt
dteosd.i ai ant€bratuLui frainii si deseteLor
fiana posed, !n apaEt mu*ular complex i aIe
nuschi numai pe fala s pa m 6 si in spatiile iot.r
Mut6n n.nh|lnn blenor
La membrul infenor e desc u muechii bazinuLui,
mllchii cGp*i, mug.hii gam bei ri m
"schii
pr.iorulul
in jurul a.lic! aliei roldului se srse* mus.hji
La coapsa, nuschii sunt Eupali i0 lola anterome
diab, Loa posterio asibja laterala.
in ora antedoak se afia mulchiul aoitoi e.€ esle
ce mai lung mutchialcorpului Sub mu schiul .bit.r
ln partea m.d;la a.oapq casim cei trej mui<hi
adductori mare, scun i LuDg, ri mu$hiul drept
medial. A.esii pah muFh! pnn .ont6.tie, ap.opie
.oapseLe jn tie ele - adducire.

:- r-

ngTr]4u,d{!d.l.ud'm4dibb

bn!*h]6cPidnF!*hd1i!+5
 : .,: )"i.,,nE s. iar iLrrl I rhte: rir!irtrrLif-
inu!.l,i $,r'ii i,r . rFi' I .lrn,b r.1i . rrl li
si.:su_'. :,, n ..h '
Err]:\]lli.nl']r:n. 'lxil.-,, :r r' !i
. -, t,.1 ,.: iurhjj
-!! i f, n, ,. ./,: rr r' .,ii i rL. in.,.L.l sl
rLs.Lu qi*J.riiinr r r,fr
r, ']. ir.r..Jnr,
iuri! r.lu s.zf. rnr' i'ri Pi.r'l i,:,lrr, i,: ,1., ,..
L rtr.ar'r::.!:r' ! l

Ih:!l,Lpr!:.. s iris.rnii:.iL ! r:IL. ! L:. rrrn, r !.1.r1

C.nrir[r dLe hbie
r!1r ir,ia'n

.r \. lial. sJ:
DLnri. !.hii rn,...n d br.lur ia. !:t
brarn! b b..psll L,rahial c trn.psu D,-:
I]1u:.hL di .Jarsal suiL :
d,epti.edii b c.: ir
.. lemi,ief,,braits d s.Tit.ixltt6.

Flzio ogia ir!s.hr Dr sche.t ci

ha Irr:. 'rj - ' ]]t- .

lJ,ier,ifi:i :r-i ..1:i L rr
i !r'.s P! ;::rilJ Jiir ! i r r r: r
Mtrlh {r,.r,r rr:r':i:.'rir r'r, raiiir

aj i .1.iir4,,., ii 9

B{d r,trlJ,tr,. : r
t.r:i)L.!ii,.rnsdr:!
si..n. | .n!: Ll:tlld ll|l'..1. l]:: : -,I
r1,- ,1, ,, ri ibn . Z
'a( r'i(i'.: n dt,J.rrpr;,ir.i
''
 r rzol.n,.. lunsimed mus.h ului vd.iaza, id ten
MLB.5'j reate:, uc.u
mecani. A.este.onlracti rx cEclsstne maFn
hul.hiu u ln timpu uneiactiviiat lbis u re lecare
muschitre.e prn faze izomer.e. nobDice I aux.
t4ajfest rile 6bac1i€i mudift
Lr'lan,leslarilc.le.1r,.e suit reprezentaie de pc
tentia !Lde acuur aLfibre Stimula.ea fi
brcli mrs.ula.a pe caLe natuma'nus.llare
(de a placa m.td
ie)sau ddirciala (cu .L.eni.lc.b.) prov.d.a apaf
iLa unuipoteniialde actiune propasdt jn uqlullibrei
.! o vlleza de 30m/s. Polenuaele de a.liune ae
une unilitimolori se sumeaTa, dind p.tentia ele de
placa m.tor e A.iivibiea e e.rrica a i ntcqului m us.hr
sau a LnibtiLo. moio.i .ompooedie pdate n l regis
lraia. obLinirddu-e eectrodi.gmiD.
2 ran jlesrarik.hini.e suni
osmul de cupLare cr.itatic .on hcne P.ocesele
.himice din mus.hL asisud ede.qh de.es a proce
se or mecanice. il1etab.lismul muscular este :naemb
in primele 45 90 lie secunde ale,ru efod modect
sau iniens, iimp necss ap aiuLuic diovdscular sa
regleze apodul de origen Dupa prme e 2 mjDule de
eL( necesilitLe enerqetice sunt s.tislacute in cea
3. ,^1anaresuri.L (lls 73) s stud di
'rr.anr.r
ajut.rul mioEafulri Ap .area lDU s
F pEs detemina. c.ntuctie mls
s t* mus.ula.a, carc a.e umaioa Ele .Dm ponen re
1,J
rq
|udUe!ci.nujl)9!]a!5i]c<
a fdza de la1en6 durcaa dn mrmentll dplicl.Li
eicitarrdui sj paM k ap4ra .o tm.{ej l. timpui
acestei laz., a.e oc manilen 6 e ecfi.a a con
td.uei, a .arei ducta dep,ode d. lpuL de muschi
liind de la cca O,0l s la muschi0l stdal;
b laza de .on I.acr re dureaz. i n medje 0.04 s:
. I a .le tula,arc djezLz A,A5 s
Secusa pode fi rzometLca sdu izotonLca. Dufdta
loli a a secuse esre de ols, iar aJ.pLiLudldea eiva
raza propo4i.na .u irienslt.lea stiruuLui aplica!
Fna a. valo . maxma Acen lapt se explic6 prin
de Jibre Druscu e pe mas a ce inteisnaba stimr'
cu
Daca, io o. de shllar? unica c r.bsesc st muli
rc petil ! i, la ii te.valeici si reslldte, .u.ba .ezuhala
m
i!rn.iesra. secusa.. o sumalie de se.use !mt
bbn.s kortBctie kian.a):
a jn.ompler, alcaruigralic prczinb unpdou dn
Lat. erp.i and suma.ea n.ompLcb a s?.us?ff la
slimularea repeliliva .d ftecvedta r.as de l0 20ni
.ompldl. al ca.uL scf. prezinb un p atou rcg
b.
uat. eipamand strfratia (.bLd a se.u*lo. obtnut;
prn ap .a.ea $imu ior.u o l!.veita duli da rna'e:
Toaie conbsctire vounb.e ae mu$ch inr din or
ga.isd' sdnt tdtdnosui
$manda yohrntal.se t.aismne a mls.hLprinimpu
su.i .u lre.v.nb mare Erisia jisa iD orqanism si
ioa .a.dia.i .ontactia .btinuta in u.ma .efleruLui
a ,^lanilasririre r.rmi.e :le .ontr..le se dalo-
Rardame tu c.itn.iLer maseL mLs.uLa.e esre de
l0g ceea.e inseamna.a 70% dii dnergia.himi.a
se bansf.rmain eneroie .ai..ici
 Nollui e emeniare dd giena s paro og e

Oboseala si fo4a inos. .r,

LLrclate Placflca
!i dii.,,.xtr 5 :r.
Evidenlierea propneta$lo.nus.hiuLui scheletjc
tH L IL r ?..1 r,
. trLir5blt.le. s
',:rrs ui ,.fr..r br.:s.i tr* ile d\..r.
n:: r I ?'ti Ji / bi in: anrli.? , !ri i.:d:r:

J.tu. i5r l..in. rJi..,!r I r':

lli r:;irL rs r f.le.:,.r1

Lr!.s.t t:b!. ., r;:.

rlftie, ii \ !ttr.rr!L:-
lntinderi sj ptur nuscu .
C.,ntai:rd,:rr\!: rrL , ..
, Irdi,i.] 5. rhr

a rr. t s ab .it L, :.,

d iri 1r,, i i. p,i iirr..r' .:':

 denumre ir.rl!.ni di sliiq. (r.asitc E dupaf.maacenod, prcze Lata

Asi4i uneL. l..me ale muscb L.

I patnrlared a b.ePsulfemura
2-.upola l, m ele dnrsa
3 tuzifo na .. dLanaqnia
4. tunshillaia d ptra'iddLdLabdo enlu
5 c..ulzfd e snn.retu pLl.ric

Redacbti Ln eseu.u lemd SeislbiLitaiei i mLs.a.sa,..mpoiente d fldcuilor de.elalie sru.iu,ai dupa

.imp.danta inieqri(aiii andom! functiona e i .r!]ane.r de nmi in pe..eperca inrusir lor.biectel..

d. trla i lan.ranel.. dn mediul elte'. si irteri:
.rll(lsislemuiui npruisin transmtrErea.l]relLcra,easiinlegErea nrlmatie
.sisie nleid..rin.a l:cior reolai.ra ..eslerisidervolkri.rganisrnu u I dl ..mp.dam.ntului u ii:
.nr s.dea.a m.da iite de nteqcrcaoEdnLsn LiinmediLr.

C&iti aso.ie,ea in.!rd.t. refe,r. itli ii ..mponenla membre.r: r bGr

.odpsr: b drlebfat - ganb: c rneb.arp mclabEid carpieie - larsieie

C.aneF adsv ate.eprennra a. t,e pere.hi: d d.ua perech c .pt p..echi d primeLe sapte pere.hi

G6siiir6sDrnsllqresicLpnvtcla.L.&.iieri..oqceae..l.dneivefrebrriea.eruicalarb c...isiana

Stltiljli daca enunlurle eFt. prn conln.tia .deo e.e sunt adav6rate e! rake'r, czllin.,re ...n
sideftticorecie deteminati da.a jnte ee ex'sta d r,A ar e de.au?altaie.
. Arrod ie n,nl.onsiderate adi.Llari tre. d.!dre.? se rea zearir pnd pargh i.soase mobile
.Fotula este ui os tlnlhiular, de.a€.eene studain ten.loiul uLAhLl..
. F rac tu.ile s p.nla ne de te r m in 6 lu x.iii. d..are.e su nt disl..ate e eme nt.le .omponente rle dnL.LlaLLi o r
' Onfi.rGa desnala esle denumiti de m.mbrana' ce.are.e da nan..c.as.lo. bdzeiccniuur
' C€ste.ea in s.oside a osllui se rea zeaz; pin peiosl .leoa'e.e cadialc e p.o ifcreazd nlmai sp.e

' Ento6eLe au difente qrade de s'av rate, de.ar... rep,eznta aLungin vanab F ale lisameniel.r anicu

RedacreF un ese! cu rema.Rcspcdara curbeL de ef!.t,lni. sjsaphmiia in prevefirea bolior sistemu

 '1 Diqestia si a h sorbtia
Sistemu d gestiv esie aL.atu I dii .rgane a nv.u
.arok 5e realizeaza digest a a imentel.r, lraisl.ma
rea ld jn p.ddlsi aberbabi

551emul diqestiv.ste alcdtu[ din iubul diqesiv s

I Tubuldjgesuv tomat din:

.aviratea buca . (fis ?5I
'ia qe (naz. or. si lannsofainqe) segme
ccmun sisteme or diqeniv sirespimtoi

iirennulsubtt. (fis ??). dn t.eipoi.juni duc 1

FIJ?'C.litGhdLb@44@82

A.')
-€g
,'
:- 1Jt\

'+ lq

Fb?ahsdsrlchr ao'2i
 Iol .u teipcrtui c.c.DorGs
- in tedLnul stus, acena esre aLcatuit d n subsianle anorgani€ (0,2%)
.endenl, tmnsveG des.endenr 3sm.d)sr r{i (rig 73) si substanie orqarice 10.31) PrnciD.li ele.t litL dr
2 C andeLe dnere iubllui disesiivl sdLiva sdnt Na- K. Cl . HCOr , rlPO: Msl, Car'. d
sa oa.e (submandbu e, subllngdale p .tide); card ..ncentdie .u erceptia K- esle mai mic;
dec;t id plasha eqlvina PdncipaleLe sub*anrc
o.sanice sunt dfrLlaza salivara. du.ina, Drzimul
Fb.liile salivei I Prcte4ia mucoasei buca. pin
alimenielor fie.bint diiuarea eveotlaLulli HCI
'a.nea
sau : biei .are ar .egu€na ji cavitarea bucala,
ri ZDigesr v: saiva incepe procesul de digesLe al
amidonuuL ! amiaza pmdlcr digestia chidi.a a am
donulli prepaEr. eeste hLd.llLzat jn treplepana a
dadiulde dD r.zr. A.easla enz ma va fiinacivata de

3.iilesnegre masucata ubrliaza almentele, usu

.ind deslutitia: umc.tedza mu..asa bucaa. tavod

4.Ei.retia unor subslanle endogenc (uree ..e'

tinni acid urc), exosene (mebe sELe $u aqenti
pd.qen0 si rclbacten.id prin ljuozi'n
SElabom.ea seizatiej gustalive prin dizoLvarea
!i wa cniNrni{rt6ap!e s lbstant€ior c u Oun spe cilic pe supra aata recep L v, a

D gesi a 6.J.a., inl imp. ant rn mentinerea echiLibrului

Iubu d scniv assurd dponLl .rdti0u da ap: Ca u.marc a tansfo.marior din cavitalea bu.ala,
ele.Ltulr i
subsra e iurrir!e rc dlimentee su t.hogeni:ate, Ldbibate cu nrucus si
lui,prn: depasarea aLimente.(2 secErd su.u,il..
Jsenive sidiscnia almerteLoi 3 absubla produsi
lor de disenr a ape sia ele.l,oliL..
DesLurta (fis 30).upinde totaitate. acr vitati.r
mol.ri c e asigu.a tmnspon bolLuiaimend d,n
A.lirilirea Jioto,ie a cavitdli bucae ..nna din caritaiea bucabinsi.ma. Esle un acireflexcare se
mani.riie si din tirpu bu.a d d.qlur t ei.

Masi cal. esle :.1o

poarc des,asrc si sub..ntol vounta. R.ller nias
t..tor es:e.oorClid'le renri ie,vos dii irun.hi!

id.ilGnd d.qutitii
I lrdqmenrarea alimentelo.
crcst.r.d slpEIeiei de.onta((
si
,i
diite a imente siemhee.igesrve 2 r!m.e ubri
lerei s ii.Ner.. b.uu .rinen'ir l. asi{1u.6 ..n r
ractrlc! a.ept.ri gNrarjv si.lib
Lioknte. c vff nLmub r..epllnL otucrlj, initiid I
Activibre: scc.ei.r? a

Conpodfia slivei Zilnic, \

& saliva cr.e..nr n ggJ* aFs 0.51rcziJuu s.d; Es

Luctore ptaclicA
Pentru a pune ln evidenF rolul amildei $livare
in digestia amidonuLui, lolositi solutje de amidon
lied l% solutie de iod iodumt 1%,9i 3 eprubete, prc
Se ob*.va: Concluzie
lml solulie cuLore. alb-h
qtml $[va rea albashaidlet
disp e elurja frid
eprubeblllDUPd30mn'0Pdinidau
lfrL solurie amedeui ncolo. mdmului.u
l 2pictturi er{tudio cctje ;ns: deibro, ri
iod ioduE! de recsdnere noldk de mr
09mL siv: a gucideLd
in oi.e elapa, pin uelberea continutului epm.
berei, progr€sia rcactijor de hidroliz a adidonului
poate fi intrerupb, cd o con*.inta a inactvani ami-
Ldei. Astfel, daca fiedem amestecul de culoare
albast.a viobta, culoarea disparq iar dupl iacne
aDare dlo nou, frr6 sa se oaimodilicc, hdiferent de
E\penenla dmomI'eai Iemolabilitatea €@mei
I Trnplrr!.ar (rorlnra, ii nomentuljn .arc
I inghiite. ele sudr id
alimeniele sunr gala pentru a
mod v.untar rmpns€ jn fa.inse De a.um incoo
pr(eslLdeslui tLei devine i i inlreqime. iu apr@pe un
act auronat si in morl .bisnuil nu mai poate li .pnl
2 linpul lart!74:r Bol! stjml aa, anih re.etr
:r'e din juru inirarl in la.inge lmpukunh de la a.est
nivel alung la trunchiu cereb.al 9i iniriaza . senp dr con
t.a.ii larinqiene muscu ar. aut mare, .are dD ca .eol
bt prcvennea pdLudeni afimentelor rn trahe aimen I
tele deplas:ndu * lbrr spre esokg inftg pr(esu du
rdi l-2 €unde Etapele succesi'e aie de€lutrei sunr
c.ntolate aui.mat de cenhl deglllitiei.
Centuldesulire inhibd spe.ifi..enttul resp ra
tor buLba. pe durata dequriie oprind rcspnala in
.ri.e pu.ct a cicLului respifttor
3 TnipLI esolaqiaa EsofaquL a.e io principal
r.lu de a traispo a alLmenleLe djn aainge in sto
md. mrd e d,5unrnrganErespa.lrrn\ed.
h mod nomal esitaolloEz nil
dout tjpud de mrcei perntaftice perstaLtLsm pri
m s pe*taltism se.Lndaf Peistaltisfru priin
ene declansd d. deslutitie siincepe cand aimente
le be. din iar nqe ltr esohg: esle cood.nai vasa
Pe slaltismu secund se d .rcaza prezentei ali
men(elorin escid!sicontmapaia.andaimentele
sunl p..pulsare id n.ma.i esie coard.nat de sis
tehuLneros enleri. a esolagu ui
Pe m;sud ce lnda oenda L.a se depLaseaza spte
siomac, o unda d. ,elax e. tansfrisa P.in neuroni
m enien.i LnhLbiron preceda coitacla lntreg slom
a.trls idtio masum maimica .ha. $iduodenulse
reaxe a cand aceasi6 und; ajunge la nLvelulesofd
guLlj itenor preqatind a Jel .dviratiLe rcspe.tjve
reDd pnmtea alimentel.r.
La capatu ieminal al es.faguLui. pe o po.iun. de
2 5cm deasupE jonct uniicu .ma.ul, muscu atDra
. rcllara esoias;nd este iistusata fun.tionand ca
A.est sf ncter prez nta o conrractie ton cb gieie
desiins pnn reaxa'ea recepti€ C.ntaciia a.estui
sfhcter contLblie La pEventrea unui .enDr sasto
mast.alie, deg utilje bol alinenra., amLlaza, to
zim, dextine maltot iimp bu.aL, iimp fa.insDn.
timp esolaq ad, uoda penna[i.a, unda de relara.e
Tubul dlgesriv asigurt: a deplaelea aiihenlelor
b. secEtia su.uriLor diqestive 9i dicestia; .. at
sodlia de didesfe, a apei si a ele.toli-
tlloi d. icte Espunsu le sunt.oHte.
'rodugrlor
 C.ntul ddsluulel s. ana h a. a:ile neurcml€
pslcp€dun ulare b nucleii prcpni ai da€nefdh'
luj; c jile reurml€ din sulstanta Etiobta buba.d
ri po4iune inf€ri@n a pudi! d. nucleii propni ai
Cd! raspu3uile qeeile
a ,loui tipu.ide g ande gasrrice.
hin mnicalie * ,sjgui. a ltgndn@ alm*
leloe b. fmffi boldd alimenEa c dioesrh lipid.lon
d elibe@ subst rn€ld odmt€ djo alimdte
R*ptoni a cdror sudlar€ detemina salivalia
sut repr4dbti de a. .elulele s itive din mugNlii
dusta{vi! b. elul.le *Eitive penb! tacl ti pe
siunerc.ehneb motoni carc stnuled.a ma3lic4iai
d celulele *dilive pmh.J ldpsalur. d dureE
6 Enm@fi ri explicatl rucjlle pe 6E le ind€Plj-
in sromac aLim.nrele sufe.; .onsecinla acli
vitaiiLo. moro.ii si se.rer.ii a e acesxib care produc
tansfo.ma.ea bolului alimenla. lrr
Adivibtea mobne d stonia.u ui (mot Liritea gasrn
ca fis. 3l) .ealteaa: L st(arca alimentelor ca uma.e a
rehranir{eplive 2 amestecll a LLm€nielo. .u s{.etijle
@stic€r3. evacudea coniinutuLui oaslri. in duod4
Pdistaltimul cont.actlile pe.israltice, nlpde la
g.anita dintre lundu 9i corpu gadn. s. deplasetl
cauda detemin6nd propulsia alimenteld caUe pilor
Fona conhctiiLo. pe.isblti.e este co irc ata de a.e
l?
,"r.q:
Retopllsia Cupdnde migcarie de dule viD. ale
chLmului d?rermimte de propuLsia pute.nicd a
.on lid utu lui sast.i. .at.e slinc letul piloic i nchis. A e
roL iinponant in amestecu a imentelor cu secrelile
Activitated s(.dtde sbfracului
a precum ce e loarle solubie in ipide. etanol, apa i. iu
F se.EtiiLe ganice .onrinua p.ocesele djgestive
incepute i n .avitaiea bucalri cant ited sec.ebb zilni.
esle de ap.okimativ 2L sj esie un llchld jrc.lo. cu
pllu cup nsinre 19i2.5 a adlli Contineapa(999)
si .diduu uscat al.drit dn subnanle an..sanice
sash.e se dfla La o,v.uLsLai
CeLulele secrcto.ii
delor qan.ice situaie in m!.oasa gast..a. Exht;
a. Orinri.e localizate la niveLul fundului ! cor
p0lui qas c Se.reta HCl, lacto. invinsec (glicopr.
tejDdnaces 6 pentl absodtia ibab aviramLneiBl2)
b. Piloli.e -
localizate in regiunile antrala i pilt
n.i. Conlin celu e C (care eLibereaza sasnna) si cell
e mucoa* (sec.eta mucut
A subshnlel€ mdgE lce. P.ezenta dciduLr i clol
hid c este .acde.ishca s!.!lui gastric ln coDditi
bazaie seaetia sa variaza inre I si 5mEq/o.d Hc
ber sau combnar cu protaine
FCI este necesar peniru digesta poteinel.r, asi.
surarca unuiy'l opim pentu actiunea peFinei acli
v ea pepsinogenului, oxidarea Fe'(neabso.babLl) a
Fd- (abso.babjl), impiedic ea prclirera.ii ntasas
t.ice a unoi bacterii patogene Substante crc srmr
leali secretia de fcl sunt acetil
sastdna lnhibarea secEtlei se da
riieieiberata dh neurcniaisistemu ui neruos enied.
B Pincipalee substote org@ice dn s.cretiile
qa nce sunlenzimeLe mucna i
Se./alia de peFinosen Pepslda, f.ma ad !a a
pepsinogenului, este o enzima proteoLiiica, activ6 io
mediu acid (pF optlm 18 35). carc initiaza procesdl
da dLq.sb€ a p.oteinelo. PepsLnaenul eft aciivd de
coota.iuL .u HCI sau cu pepsina aoterior f.rmati
Pepsina scirdeaa proteinele.arc vor fi lransfomate
LaDlenenl!/este secretal numaila sugar R.lLl
sau esre de a coaqula lapteLe, preqatindulpanbu
I
dge*ia utenoar. Sub acliunea lui ln prezenta
Ca, cazenosenul soubL se tGnsfom; in p a
cazeinai de ciL.iu ins. ubil
lipad gastric, e*e o enzma Lipolif.a cu acri
viiate slabd, hidroliind numai ipideLe inserdie sub
lo.ma de emulsie pe care le separd in acris'ari:
Geldlinra hidr.l ze.za gelatina
r'4!.!s!lene o slicopr.ieina se.rctdt de .e uLele
mucoase, cu .olin proieclia mlcoaseigastrjce at;t
mecdni. cat I chimic Iat; de actlunea auiodiseniva
k n veL qaslrlc are loc absorbtja 0nor subslanle
cantitdii exbem de mLcj sodiu, pobsiu, slucazd si
 DigesLia la nivelul intestinului sublire
Acuvildtea in.torie r, niv.lLl intertinului subiiE
Mn.a, a Je a nive u iniedinuluisL Lil.e sunt c.n
t.acliide ameste. rj .onta.riipiopu sre
C.rrracriile de dm6re. (ccntraclire seqo'dn
taE) iriq,nenterza chimuL de 3-12 on Pe minul, in
lelul acesta deteminand amcsie
prd.lle.r aLimcota.e solide cu se.reiilc din intesi
rqis.rnl. de pi.pllsie Chimu .sre prJpulsai
acesl nLveLde uidee perdalii.q cdre apar in..icc
pd.Le d intestinu ui subl re sis. depldseaa ii d.ectic
anra .u o viteza de 05 2.mr'se.uid.. nui tui
Epid id iilestinu proxmal sL mdi leit ii inienLnu
teminal Timpu n€esa..hmllui peitru a tEce de
la plLor paia la rLva ie..ecad este del r ...
Pan.Fasul .ontinc celue en,lo.rine. e:rrie.
dd.lale Celulee exocrine,..sdnrate in r.ini Prllu.
pdh tipdri de e nzjme digesivc pep[daze ipaz. dmt
laze si nuceae .tue sunt,aspunzaioare ie dqen[
p'oteineL.r resp€.iLv a liPide or, gu.Ld.Lr 5 a.izl.r
NcLeic Ce u eLe dlcb e se.reta zilric I 2m l5oo:nl
de su. pan.reatc c e .onrne o .atritar. m eJr
HCOj a.esla neutraDeaza dcid(atea g:ni.i tr
.esleiz; pH !l ii lnte$inuL slpei.r
Compozitia s(eliei pmaeadce 1. Electr.i,ti:
Na' n K'se qdsesc ii aceeag
pLasmbrNCOliseqasesteii.anibtemultmaimare
Sec.aria de tr'CO::.ns as:oumra de ce ule e d&tair
2. Enzine - treitipurimaiorc, anr laze lpaze siPm
ieaz. a ! aJnkra Panoeatica se se..eb in fo.ma sa
a.rivaiea hidroneara q i.ogen. amid.n n alie gu.jde
.u exceprd celuLdzei pana a *rdil! & dizali&de:
b liP3zc (ipaz., colesier.Flipaza. lnsl. pda), se.re
late iu f.ma Lo. activa eizime e c a hidrojizedzd
estc ins.lubiiin apa ne.esita Prezenla sarunLo. bi
iarer.. prcteaze (bpsind ii cridoriipsina) s. secrera
ii ronna lor inadiv; (tipsiD.sen si .hLmotrosino
qe.l. Tipsidoqenul este kanslom ,n tipsina de
snretukindza sau de I'ipsjr iiieri.r l.md3 (aulo'
caralza) ChimotLplnosenuLene treDslomd in Io.
m: Luia.iiva d..ate hpsim: d. iihiblton, tpsnci
este se.retai de a.elcasiccuLe si
proenzme e p,.tej6nd pan...dsuLde artdigesr e
Bila cstc neces a penltu d qesl a :i abs.rbra ipi
deLo. s pcntu er.Eria unor nbslanle ins.uble Ln
apd. cum suni colener.ldl si bi rubina Es. lorndd
3e.ate hepdo.re (nq 32)sj cehleLe du.be. ci.e
in .aititale de 2J0ll00
marginee. du.iele b Liar..
NL/zj En. leaetab c!.ri(! sidepozitab,n vEzi
.; biLad ii tdpuL Pero.del.. nt.disen've se
eLLbererra r1duodel jn timpu pe.ioadel!' d(lesti'e
iudai dlpa ce .hinul d de.Lnsat se.relia de c.le
c*okinind . e p'odure,ear e. sinqte.uLu OddL
compottja bilei 1. Acizi b lari srnt sinletzar ii
hep.t..iie di cll6terolp,n c.mbin .a cu anumiti
amn..cirisic( N.'. re tand sarunle bLLre secre
a tdrc adivii caralr.uele b liare de
lposllubie, mitn in nlenin pard dlunq la nivelul
iLe.nuuL unde se rcabs.b a.iiv 2. Pismenri bilh
blLtlbina s bilileidma slnl metrb.Liii ai hem.eLo
bjnei.a.e, ajid! i hepato. re. sunr craetaiibiliar si
..nfera biei( .afea sa lilbed 3 Lecrtnr ,1 Coes
Cmjt]l entemheparic. Eft rcff( ea .elei mai
imri pidis sa'u.L.l bLliare Cin ites$n! subli.e, Pnn
rena p.fra nLplib n.d (fig 3J) S uie b Lid.e du
.oud rol!. i'nfodoita: I de emukiotuE a liPJelor d n
atne.te a. .. i.nsun. srpe.I.a a o redK PemL
lat frionr.nbr.a n sila.i iaid a.tiufE liPazciPdn
crcdi... 2 druld d dbs.tutF di, i,actu inicsinal a
.cnLir q.dsl. r.i.. .e.ida!.r ..Lest.,.[LuL J a ato
Lioide pli l.riE,e!.! 3.ene: r ur.. mcli c!m'
p ererlmtr..hLl.m.r.n n Lpsa s uilor bilir e i,l
ntesrin. se pL.id pri rd..iiE le.iLe,101g djn llP de e
LnseEte. sa.ur r bLnG da .! si ,!01 de a *inlld
motil,talea inre*ina a p.e.Lm s ..1 ba.ierosb!..
Evaclar.a bi.i csi. cons..inb .lnLra.lie inu5
.ulaiu.ii ver .ular? ,i p al. .u reaxa'ea sJn.i.
Ldi Oddi. rea ?ata p n mecanLsm. n.ruoase s
unrom e Me.an smll nerv.s .si. Ealizdtpnd st m!
ea vaFa care deiemLia cont
vczicu e si reLax ea shncted.ri iar siimularcd
 Sc..eiie iriEsr nNlui s$ine .onrr I mucus .r
tuL de p'o(e.re a ml.larei ment,aLe impouiva
:O,es!rl Hr .na senarrl de !r:iaea BiJm. d.
du.den s d...ue spe.:Le. afl;i
ina si:n .ipt.l. Li.bc iihn 2 c
nri(olilL .d u el!: q,ireldLe nresrtulE crk nr runl
seietare ii umedul inteniia: peprdre dizah i
dd! (ni trza n.na rrza ?ah aui r a.tazr) r lipai
(ns 34) ee LS ei.rcta..unle n timpu p,.cesdui
de dblorl,lie itdntui 3 ipa ! eli.tlhr se..etari
de re u ele Pp reli. e iiie*jrJle

stip.tnd ne Efecte dntasrni.e Me.anLsmd ffiora

..nni ii secretn de.oh.nLdki.m ho foi eib,a
Gt d i .elr ee nu.oasei dloCeia e .. ,istus
'n
in dl.d.i a p,.dlsior

Lvctote ptocllad
Aclibea biki asuFa aliment€lor
ar.ridl ne..sa., bi ; de p.rc sau dc v a (de 3
'.'*i" ""i
abaior) ueirimeota. ep.ubere p,peie,h;friede 6

r'4.d de r,r.m S€ au dotribpnz de hrdie defi

lru d.be.aE uoa seimbLbacu apa ceddL cu
bi6 Se inlrcduc ha iie in doua eptubetd cu uLei.
.L a.eii Lraiul v. Frnrde
rumaiin ljinia Je lilttu imbibata.u bira
Daca pe doua hanii de nftru imbibate.a maisls
s ascrle pe dor'. lame de sricLa 5e Lasi sa.ada din
pipeid .aie o pjc6ru6 de uLej pe ie.a.e hadje pe Princjpalele enzime sec.eirte de glandele sar
cea jmbibdb cu apa picaiuraii meniine a.rma,in lrL.e sunt a. pepsinogenulrb FE qashca c gas.
rimp ce pe.ea.u bill seiniinde pc sup.afaia ha.
Secrelia er(rna a paioeasuLu .ootine a. psp
Plnem jn d.ua eprubete puin u ej siapa, in ndaze ri nucLeaz.: b bblement c. ani azer d. lipaz€.
uri din ele se ddaus;.ca 5mL dc bi; dupa care ii .ompozitid bileirnta a acizij sipignentribi
ambce se aqila:se f.meara eJ.ulsiL temporaiaiJr iari b ecitina I coLeste..lu!.. amilaz siijpbj
cea fara bia sidurabia in.ei cu bila.
€ D€dieli act vitated m.t.rre d pe cea secretorie
 'Acliunea enz me or d qest ve ,;na Ld rrilsi ibsorb3blr
EdrLmee.r:: a::... :!::. . i!::i: sar p.in.iPr alme,lne
Prn un.. subn:-. .' _ -: i :i ..e-".r ,rarir rbbel

/r,llrrii r.r.l
C! e lrej{til. de m:r. a. diete lufld rh. .: i
I r.ll .Lr,:.
sr.;!7a si ld.to- n p.lrhi,du rnr d.i ccu.::
DefinenE p,!.esul pnr .r;e r: a l piiizaMrid v!g.tal. pr.z.ri ndLeraLn..i:::
.lur lor rel ratirn ! na d glni.L
Abs.rblir ese fa!.nzab : -:r r! rrale fidilerrt deo e.e in ta.iu qdnr:
(Lfi.e lp! lu ::
::.:de .n. J. -0 3mq/z reDr4efrifd ioii'i
. exrnd o n,pr.fat.
sl u.tudl spe.ilice amu..is. rt.:: . .
;rlrtr linaL d dqesre qundd.r slil e r.:::
.dsanta p..a.. moLe.Lre: : :!
ene mi.a q.osided perele., r: - -: .:nrn ur lncm.le tinspo,l i
. rcbaua vas.JLac .. ia r \e - :::r : . . s. abs.i,bc rrin driu, -
35)ene Io te b{dtr :: r:ta DuPi .. 3u n! absr ble ir en{::::
.afr htea de sinE. de ::-:rl.rd.:p n,nr ransp.rbte prn ,.ub: :
llnptr pero:de "T d. d qrn:: 1::r i:.ij d d d.esb,r p, i c lu.n". la.l ab ::
.mis.arie ..nbactllE r., r:l rii:iaz. d , il€Fl'!l niesrna n .api el. :
 ApoduLzinl. dc lipLdc vaiaza inte 25 si 160s
SpE d eosebire de !l! cide s de pmteina ipideL. se
abso,bdintdctu sastointnna prndifrzufepasivi
Pe.l.u a pltea tu abeorbilq ee trebuE s le hidmso
Lub o Iapt c. * raLn.aza Ln pEzentd sa.u lu biliare.
hai e de a li dige.le. ipidee heble amu s!.naie
(aansro.mde in picaturi.u ddmeku sub un in.D,)

Tr g .e, deLe. losio pide e si c. e*er. d s. .om

bLnd.L ptut.rn.Lc dn epiteLill .eluel.r itesifae,
Lrma in . . t.. in chili

in tjmp ce ainino.cziis m.n.zahtrdeLe ajuns pln

vena Doda !d n.a!. Lpidelete.in.r.uatia imlal c;

Apa, in intEstind 5ub&e dpa se abs. be pasiv

bosm.iic, ca um e a grad cniu
pin dbsorbtia eLe.r.lt or s
,"JaCl, absodtia s.d uLui s. fi.e pnitrn pm.es
a.tt coru urmeazt pi5v sod!
e l,ilaninele ri mineralele
L Vitaminee lposolubje (A, D K L)inta in acd
tuirea m.e io si se dbsorb imoEuri .u ce elalte
lipidein nlestinuLproximi
2 Vibminele hdtusoltrbie se dbsdd pr. lraF
pod fac lital sar prin s stem de tdnsp.d:.i1 Na de
Diera proteci 1l c6 ne.esara unuiadut dsLe de pendenr, p,orimr, in LnrestinLL subtne
Pdrtu a I sbso.liLte p'oleiiele l.eb e tansf..
I Calcu se abs. be.L atutfl unuitdnspo.rlr
lesai de .r embrar a .elulara sia.tivd de v lamina D
matein o igDpeptide: aminoaciz J Fi.rulsc abs.a.b. injclun si l.!n Fe7'se ab.
,le.anisnte d. ab ji btie
Sau Ld.nLfL.at md muhe sisrede de t.anspor(
aciiv Na.depeddeite penlfu absorbl i tipeptdeL..
d pepiide o i am noa.nih'
d€ p.oteLne dLn iniesin ene absod[5: o.ice pmteina
.a.e apme in scaun ptuvLne dd ddtriiusui celuLrre
!fa'
Ac,v htea dotode la nivelul nresliiur gros
RllLi e prii.ip.le ae c!o lrj sunt abs.rbra
rpe sia eLe.&hio, |undalea p.oxi,.a a) si deP.
zra,.a materilff rc.al. pana a cLim m,ed lor (juma
bLea disii4 Daldla a.esiir rour de a
nivelll c.l.nulli sunt lente 'ns..rle
I1as..nle d. amesr.. - hausbatile suil rea tare
u dur .n.uLdre si
longiiud nale .oli.e .are detem M prci€tiain siai a
zonelo. dsrimuldle ale pe.eteld.oLc sub nma uior
F436EbPe€drdelpidcd.{''.
di.e.tie anala id lipd peroadei o, de.!it.le i
Ic ula.esid continuiu c.iic cn p,
e qE,nE (bsrei3d cootrul sigmod Dii .ei I500mL de chim. d.ar
m 2m nL r pierd pdn ffrrle.
!o$€rc1 r{rri).6 Pcla & s me
fiir.arile p,.prlsiu. mi9c6f e in masa- P.o
puls6 rcz ulta i n poncipaL pnn: (l ) .dnlJa.! ha nmb irl
dnecft anala s (2) mis.ad in ma$. A.esie n scari
ap de obi.cide.ateva oi pe7i:c Delecaft rcp.ezinra Ooceni de eimindE 3
dureazaaprorimativlSmLnuie LnpiinaoEde amicul
dsjun s rcprezinta un lip de pedsblisn modifi.ar propulseazo fecaele ii
.e.t, n iind d.rnia de dere
AnsoDlja si s{dia ld nivelulcolonului c le Ulleri.r se produ.e clntac
ApaConnul nu p.ai.abs.lbL N mult,le 2 3L/zi. tede a coon! u disb si a .e.tLLui. prnpulsind f{-
Colonu abso be.ea nra m e pane dsodiuluis ele in .atulu dtul. lln.eah relar € sfincte,e:'
coruluicare ar fosr abs..btr.ii iuieJti rlslbtire
L
anale intefd siexte rltjd! .ont nand nbre frus.:
robsu este sec'etai & .ate .o oi Ace*e p.o.ese La.e skiate afl.ie sub contoLvolmtir.
sunt coibolaie de.dte ald.ste,nn

Notiunl e e menta re de ig end 9 patologie
Rep.eznta emziui ale ddrLd s suDt .ezulatul
actiuoi un.r ba.re.t asupm acestoc PrimuLevedi
meni in dezlomea caiior il connituie flrmarea
placLi ba.ierieie Aceasia Epreznb o peicLb
ac;tuiti dii aimeile ! saLiva. etalata Pe slpralab
dntil.. si..l.nizab de nume..ase ba.re.iicare vor
p.oduce .a.iLle denrara Acesre bacteri utireaz,
pentu a se hdni ca.bchdrel n produ. prln meta
boisfrullf numer.sia.izi.. e v.. dtr.lva smai!
dental. Dat..ih aceste dependenie a rabiitaiiibac
re.iiLo. de prezenb c bohidfatiLo. se ati'ma cr un
consum maP de .arbahid€ri favn
ilor. in lapl mai mpo anta de.a
esle fiecvenra cu care 5e iigec. brhd.ari a*rel,
canttat m.i d i.ecvenie ssisda.prnvizon ea
bacisnil.r cu subnraiul o. eiergeti. jn mod con
stanL ..ea ce far.rneaza producerea .aiLl.r. Da.a
insa se inse.a o caitirate ap,e.nbla d. cmbdhdGli
d ii timpulmesei. aiun. num ui.3,ile ce pot 5a
ap a scade simtitor UneLE tipJn de Jirr suni ma
rezistente dec aLiele qst.L ]a demlrstat ca uii
Darea apeL .are ..ntin. h c .ani lat :e fuc. lace
.a smal(dl p.onus sa ti mai rezistenl
Repreznia nrlamatia Lnr.sir muccse.Gle P.aie
Ii provocata de Lnfe.ti. aqeiti lr
poate slrveii ln cad.u uior atecruni sistefrL.e.
Doua dinrre.ele maifre.vent inta
slomatita herpeli.a (inlecla cL vnlsu he.pes sim-
plex) r stordiia cdndin.zna ALiE .auze ft{venle
sunt hip.vbmn.zcle, c.nsumul de tltun sl alcool
sau Ed.riale€ice la difeite slbstanle cooGnt.
prezeite id alimenre sau p,.duse d. ins.ine a
tulincsie infLamala dcuta a mucoasei taingiene
De obiceide o.isine vtua se poate insa dai.ra n
ud.r ba.ierii Se.arddede i Prn durerialesaiuuL
mai aes a inshilit Sunt mai lrecvente jn sezonul
ra.e. da. si cdnsunmea ufor ichiie t.ane E.L i_
sezonu cdLd pdatd faciita aceasta afe.iiune.
R.pEz nta iiflamatia mucoasei inteslnu uL subr':
si a ceu Oros. caua liind nfed,oasa. hai iieclel:
bd.ieiaia d 9i virala Pot imbd.a f.me cllil::
fMde gcve, cu eblLbte maE in functje de q.
impLcat lgieua nsuroasa si atertia sponb :
'neDul
ca Ltea apei si a d imentelor c.ns
de pI.veniE Larte imp.rtante.
D?finesle op.nea compela 5du apr.ape c.mpl.=
a pasajuLui la iiveu nrestinului subtne sru a .e-
s.os. Ene o urgenta mediclchiru.sicala si se pc::
daLo€ ma mut.r .auze aderente, henii, tum:.
Rep.czinb Jez.rqa iz ea dituLu' a structuni E
Ftice p.h fo na.ea unor noduidc.ese-
nof,naLe
tur..in.o i!mtidetesLifibros.hlaiLeve*ice cn€
ene a reLa.aura a modailati. Are eti.l.siimulu.e
Lnfe.roase loii.e raspuns mun a t.Et, .bshe
bLliarr sau modif.ai lascu e
Defireite f.rmarea sau prezenta de .alclli .
nveu v.zic i blia,e Ene mai f'ecventa la feE
obezi sila.eL.u dLci. dezechlibrate Pmte fias-_
pt.matica sau pldie.onstitrio urqenl medicl]c
.urgicdLd daca vreun .alcul migreaza diD vezic: ;
obst.uedza caile bilLme exrabeptj.e sau daca a_z=
inf Lamarn peretelui vezl.i bil aie
Reprezinla o iiflamalie la nveu pan.rea
Poate I acur6 sau cron.; Suruine la ccicu 31.:F
(onc sau litiaz bliad. d si rn numebar
-
consta i n ..enerea riecve nlei s r a canI laf s{}
ne.r ziliLce. A.e .auze muLIip e cea mal freod
rind de i
Lft i.re.tj.asa. ii majoitatea situatiilr t
iqLena rcuroasi a putea preveni ,rsFndnea boltr
 I
defe.atiei Poaie aparea in
Pmts fi habiiuala, aceasta din

'Lucrore prcclicA Iilh imbibab pa .ca

atinga, o h6die d€ 2 cm cu apa

Cor,?djlia drimjca a alinotels io

,arerial necesarj cat€va shme de alimente Se tide eprubeta d@supE unel fiacad !i se
caL€ste usor, consbtandu.e
carde o!, b.arr. paine, eptubete, b{ Bunsn sau
lampr .u spi4 hartie de liltru, haftie rote de lur
-condensra vapoilor de apa;
-abasnirea h.fljei de tumesoL datoril, desajdni
iesoi, solulje de acetat de plunb (apd Buro*).
de f]}]r Gea ce aLena prezenta substmtelorazobre
. Eaiaenlieta .onlhuului de apa rnneorea hadieiimbbara.u a.erat de pmb
,4od a€ lkrL S€ inlroduce aLimeotul inltu epru' prin foma.ea sulfunide plufrbi
bet: cft s line inclinati paM apr@pe de pdilia ori degaFEa uoui hnos ceaclerlstic arderii gra
zmrnl4 d€Gupra mei nd.di se obsa condo$ra
vapodlor dc ap, p€ peretij eprubetei. Daca *
intoduG -dupa o incalrke putemica conlinutul eprubeiei
In epmbeta o fisie de hanie {ris cu.relon chimic, se catboniz€a 9i *d€gaja fum, iar in €prub.tl va
pnn umqirq lextul va aptu din e ln ce mi inlens li nmd @iduul uscal conlioand subslantele mi'
. EDidentierca cantinutului de sLbstanle nerale oxidare Daca sadausd putinr ap;, acesiea
se dizolva 9i vor albdstsi o haftie b3ie de tumesol
d€ l@rL Se intJoduce inn^o eprubeb o bu . Folosind cunoetintele de chimie jncerc4i sa
.alic,
^'lodde cane uscat6. La gura eprubetei se lixeaza euidenliali conlinrrul l)1 gi(ide al unor legune
o hartie .osie de tlmesol !i, Fptual fara sa se

Clandele saljvare man caresi vaca pmd u su de secretie i n cavib tea buca a p.in iniermediul u nor canaLe
exc.etoare, sun t a. glande e su bli rgua ei b s a nde e rctromaxiLd.e .. gLa nde e parolde d slandele sub

Coloana din stanga cuprnde uneLe secretiiale g deor ex.crlne imp.atein digeslie, iar cea dn drcapra
substaote.omponente ale acenora; sda! produsee de sec.etie cu subsbnteie componenre cores

a FCl, peprna, mucus apa

b. amilaza. m!.iDa, Ln.zlm, ele.uoliti, apa
.. m(!s peptjda,e diaharidaze,lipaa. apa. e ectro iti
d peptidaue, Lip3ze, amiae, nuclede
e pigmenti acl,, leciiind colesterl. ele.t..liL
Stabilid daca enuntu.ile legde pnd cdnjunclia
"deoarece'sunt adev6rate sau fasqin cazulin c elecon
s deratiadevarale detemjmF dacainte ele exisb sau nu.reLatie de cauzalibte
I. Lipaza este o enziina poitics, de@rc.?sciodeazd srasinil€ln sl,.emlsiacizisdsi
2. Deglutlk asillura recarea bolului alidenta, din .avibtea bucala id stonac d€.arece aceasta se
 nufriie anticorpi, care neutaLteaz sau dist.ug anli
2. Circ!latia qenul Anti.olpii srni proteine pLasma ce din cla$
Sangele (fig: s7) esie lllidul car circu i in interi
gamma qlabuh€lo. Apara.€a se re izeaa Pnn doua
oruL arbo.elui cardiovascuLa( rep.aintd cca 8l din
masa c.rpo.a Ld impre una cu mfa LichidulinreGtitial,
lich idoL cefa orahidian, peri si en dol mf4 sangele .od-
slituie medju inten al orqanismdlui
S.ngele este lormat din el.mente hgumte riPLas
ma (55% din volumu sangvin).
Prin examenul mi.'osc.pic aL *nselli se obse.va
rei tipu.ide elenente figuEre (Fpraeiiand .15i din
volumul sngvin - volum qlobulJ prtrentual sau he-

.slobuleLe ror i(hemariL $u e.ilff leh

. slobdeLe albe (Leucocitel
. placherele sadsvine (trombdite).
Erilrditele (hedatiile) sunt celule fad n!.le!. cu
.olin ftuspodulO, siCO, s in menlne.ea {hili

. nesp{irica fnn.scuta) este p.ezent la

toti oamenii Se .eaLized p.in mecanisne celuia'e
^pea.ea
(d€ eremplu, fagocitoz4 $ umoGle. Apararea nespe
cilid esre o apa.a.e primi va. .u efcacitat€ medie
dar este lMne prompD. Lj ea particpa anumite
.elole 5 slb$ante prefomat€.
.Aparcrca sp{ifica (dobaodira)se dezv.lta id ur
ma s
e&me.ii La aqeoti capabili induc6 un r6spuns
imun (imun.!ene) ture de doua relri: (l) dobandils
oatudl a. pasiv. pdn transfer lansplac€otar de ai
rcoai b. acdv. in utra unei boiri (2) dobandib
F4a7com4,t|d4daPhsabeq@cr
c4G 2Fnadi 3 rlmbqrs (ihdde
LeucocjteLe. spre deosebire de eribo.ile, poseda
nucleu si nitocond.ii. Au capacitarea de a emite
pseudopode si de a bave6a perete e capitr p.in porii
s6i,tec6ndin lesuiur proces numit diapedezi Fecuncstere pnn m<an sme spe.€lP
Tipurie de leucdte 9i fomuLa leucocLlad sunt

P.incipala functj. a leucocitelor consia in padici

pa.ea acesioB la de apaGre a orcanismului.
'eacib a sanselui
Funcla de apawe
o.sanismd uman vine pe.manenr io conta.t .d
asenti patoseni (pudatod de antisene) sau cu aoti s
gene Libere Ant gen"l e$e o subst la macromolecu
bra proleica sau polizaharidica shind organismului 5i
care, patunsain medLul inlern. declanPaz6 produ.e
rea de c6tre organhm a uno. substatrie specifice,
adifi.ia: a. pasiv rdminnrcre de antitoxine sL
gammagl.buLinq b. aciiv vdc.ii e
Raspunsurile imune specif.e suni med de prjl
doua !pu., deleu.ocite - Imi.citele B siT pe baza
unr mecanism. interdepende.re, (l) imuiitdca um.
mi c e mpric: imlociiere B, si(2) mrdrareanredi
da celular (.e u ma) care mpljc6 prma. Lima.. reLe T.
Va.cinarea decldnseaza, Li pri.ipiu. acel.asi m.
canisme imun bre. cu de.sebnea.a cacljle pFduse
in orqanism sunt mai denlai. Efedul hEl esie
PLa.heteLe sanslir. lrnmbr.itc s sunr el.menie
f qu€tene.euLarcab sanqeu .ur.L,n liedostaza.
Pi.ma sJ\und o, me op.l(]ligl s Eu du! us
rd lorma dn L srbi:n'e dn rqdnrP(Na x ca
/,4s:' Cl fco,) s 9i subsbnie .rsni.e, majo
taiea proteLne (alb m De. sLobu in e I b.ino€e d).
Vez s labeu de la paqiia 126
Lua,tate, otacicd
R@lia€ si ob*IW md ftotiu de saise
,Alar.rial ne.esarj lame ac steri zat vara, aL.ooL
eter, albastru de metiLen l*, ev.niu.l solutie l4ay
Crinwa d Ciemsa (albastru de metilen r eozin6 in
alcml metilic) de la h Laborato. de hematllqie
usu.a prin agrlare tn aer sa! se lircaza cu caieva
picatun dinbun amestec de alc.ol si eter ln pa.6
esale i* las; s5 se erapore.irca 15 mnute.
Se .oloreaza cu albaslru de metiLen l% su
solutie l ay Gtnwald Ciems c;teva picatu -
spdlanduse dupd ckca 3 minute cu ap,.ukta. se
Gruf.rc sa r!v nc - rr..si!u a
,"4emb na hematiior a.e in nru.turd sa dume
rn.se tipur de ma.rom.l..ue .u .oL de antigen,
umit. a dinogene in pasmr se gases. o serie de
.ompusi .u .oL de anri.oQi nuin ie agh,tnine c3!e
dai implrt.fre iqutinooene intanite La om su l
aglur n.s.nuLzem (0) A, B siD .elma f'd.!eri
int nrre asLuin nc sun( ! omoLcaga aglrnnogenllui
A 5l lnroasi agltinogenuluiB
?rjrex.ude,e recipmca a aslutininelo, siasluri .
genel.r rmoBq.. in decursuLevoLLlei umana sau
c.nnituit tu mllie sistime i'nLuo.g.e sdnqvnc
B([)
Cele mai impoddnte in pra.tjca med.ala.L..nlr
sunt sLslemLloAB si s stemul Rh(D)
Sistenll OAB. Pobvit ragu ii cxc uder i aq r I n
ielnr.L agutin.gsnu omoos t! cu A sip.u B). nu
p.i.xLsr3 indLvtriposeso'ide agulnogei A s aqu
tiiine d sau poseso de agutinooen A si aslutinine
!. lnr.nnea aslurn.sanuui .u aqlulnina omol.aqii
dlce La Ln c.ntLci imuo, intseiatrtl.ory. cu dis
tuserea bemd il.r si.onse.lDte g6ve Peotu indivLd
C.mb nati e r .oex *entele p.sibi. t.Lcrate imuio
l.gi., nntin numa. de patu sir.p.ezinta.ee paln,
grupe sanqvin. in care se poale repanna popuatia
q.bulur pe bdzd sisiemulu OAB:
Cr.iastdrca aparteie.lei a ur. d n g.upe e
sanqrinearedFreimpofrantain.azulransfrzilo.de
Regt a tansluziei ce.e .a ashlinoleiu nir sanqee
donat tuui e nu se inbn€s.a.u aglltinin.L. din
pasma pnmitorulu P.bv t acesteircgul trdnsluzia de
sanqe inae qrupe dife.iie se pFie fd.e anlell
. qrup.0 poate doda la tlale stupee ldnf.r.' rii
versa ) dar iu pote prim decii sange izoqrup(de La
rsrupa Aa pode pnmide d rldre srupee (prim
SishulRd Sa ..n* ai ca 35X dn popuda
ifdd Je unLld n
ql.buLuimdL p.seda pe entocite, in
anlsenee sLs{enuLuioAB.5 ui aitigei denln i D
sau Rh Trllirdir?i poses..ide anigen D sl1lc.n
sideraii Rn poTiinr iar .er 15E .ar. nu p-rseda
rqutinog.nu D sunt Fh n€sariu ln moJ ndlralid
e sta aquridiie omolo:qeant Rhdd se Poi geneE
lie pri lransluzjirepclate de sange Fh- a Pe.s.ane
Rh lie pin s cu lal Rh+ si mama Rh !n
cLnd
ambele situaii, apaiardljmurit:. al gazdeL.ea.l onea
zd fata de aqlutjnoqenu D ca si fsta de un aniigen
oa.ecare, prh actvarea limlocLielor uimaE de p.o
ducerea de ani..aianiiO (adliFh) Acest anlc.rpi
vor reacriona.u antjseiulD de pe suPElala hemati
Lor si v.. ptundce hem.na
in.azulmameiFhnpgdjv caid iatale*e Fh po.
1r dator b cdacteruiuidoninanl algeneicarc .od
fi.d sinieza asluunosenului D. .opLiL rczdlialj vor
ddsienL cadcrerul Rh pozitiv Pnma sar.ln, Pode
evolua i.mal. decreca, in .onditir friologc?. he
matile Rh- a e l;luluinu pottavere piacenta s deci
nu alungiD c .cuLala male.na.
La naste.e idsa, prin ruptu.ilp de vase engline
.me ar Lft in momenruldazliptriiplacenteide ute. o
parle din sanse e fetal tece la mama si mrlea2a
prcduciia de aslutinine antiRh L
aceste aqlutin ii e (care pot tavers capla.ele Placen
rare) patrund in c rculatia fetala si dhtrug hem ile
f6tului. pur6nd duce chiar La moarrea acedun, atumi
.and agLulnreLe su.t in concenta! e maE.
'HcNostaza 9i coagu area sangelul
Hemosda nzi! osicd .ep.ezint6 t bitdea meca
nsmelor.a.e inle.vin ii oprirea sanseranL k niveu
!u5alo' Presupune umato ump
'i ' vs.ullpla.heb (hdctla pmara)
Timpul
inepe mom ru lc:al lasllu Pnmd rca.'e
'n
.oista in vasoconsticla pereielui a..stuD pronusi
.efler sl umo.al. Urmeaz6 aderarea t.omb(itel.r ld
pDtrombina
niveldl pkgi agreg ea si mebmofoza vi5coas6 a
acesloE .eea cedu..la opftea sangeEdiin 2Fnd
2 limFi pla3mati. -
Naglla@ sang€lui
Rezuliatul acestei ebpe .sic tadsfo.marea rb.i
nogenuui pLasmatic solubiL in fibnn6 insoubila. La
coa€ulaE. parliclpa facr.ri plasmat.i. plrchetari r
3 Dindie preeuluj de .clulde
Codsula.ea sinlelrt se desfap a in tei faze:
.faa I fom ea t.mb.plaJuneiesle cea hz
mai ab.ri.asa s durcaza .el ma mulr,1 minuier I
r.mbinei duredz l0 5:
romb.piasliia transfoma p.ot.mbina in kombjnai
.Iaz a Lll? form ea fibnoeiduree I 2s Tom
bi.a desra.e din fibdnogen, niste dlnnme de fibnnd,
c e se p.limeuedd sp.ntan dand reteaua de fibriia
. e.l.vn. inn)trbrl, in fth urile .ctelsi de ftbdna se
nretu eLemente e ri9rate si ;nse.a ea se opre se
Funcliile sln@lui sunl reprezeniate de flnctiLLe
c.nrponenteLo. ee i alard de a.ssrca. saigele in
deplineste rouL de sislem de inrcgrtrc si coodonare
Lm.6 a a e luncu lo, prn hlmonLi mediabn chim ci
sr .arabolitii pc careL vehiculeaa.
De asemenea. srlele are ro
tanspodspie locu.ile de ercretie
ce nedtlEbile sau in exccs.
Datorita cootinutulu sau b.qat
Hemostaza se desfloa.t in mai multe etape,
succedandu s a. iimpll vasculo.plachekr t tim
pul plasmat ; c tinpul osmotic
La cecllaH sangelui paricipa m.i multe sub-
srante carc pot u grupaie in fa.bn: a. plasmafci;
b. nembhnd! c ftllat d. plachelari.
e Folosind s.hema d€ mai jos, sLljlili
acomparibilit lea t&nsfujilor inlre gtupele de
enge, pnn trahsfomaEa [dnb in sageli indica
/? B
 [4are. t m ca c..u alie ddera bnhiala cd.e vis.ula.zera b€rL La p .a..lLr
eLe E ria a si uim.a
in dL.dutr d i.b..cLui ks.uLai
t iJe.Rlldte ...!latia n!,e . e las.ula zeaz aitebiitr . L. ,nn. 5,A f.rne.zi
r.adele palmrre. nin .re se despnni aiere e diqta e
Ram!ril. don.i des.eiil.nt.
A.fra dEs.erdant6 tora.i.; aa Emir pdn.rale s
Ci..ularia pulm.n aln.epe,n
vis.etule. Raft,ile viscerale ad aderee brlisl.e
bud.luul aneEi p morae c..e
Ttunchiu pulm.n *impade n.eL noua a(ere
pulmonde, cdrc duc slisee.L CO, spre reieara cdpi
liri d nlLlr' iive.eur !rde i .edeaza aveoleu .are L

eimna p.in expjdie s:nlrec.u or este.oe.bt de

venele pu monar. c;ie {ioud pe br li{are paman
Ceepaku vene puLmoide sfirss.r, atiuLsbns

Cir.r ata snen c6 in.ep. in venb.nLu stan!]: p ir

iut.tive sp€ tesuturis o,gane De a nivelu a.en!.4.

s6nqe e incarcd cu CO, edc preludi de cele doE vene
.av.. ., duc jn d.rldepl (fg 33)

Este t. nat din adeE a.da sL Jirr e ei..ie

dsa i.dc lesuiuile si 'rnLr
orglree..lp
l omenes.
5 sietrrul aod. i ncep€ dir ve n.uulsbn-d.u d.nd
e
a{endenrt din care despnnd .ele doua anere cntu
n e. DUF cur.a Hcm *
.ube r.m.d; ii
arcul aoni.. carc se cdrlinua cu a.tu d.s.cndenta. sub
imp64rti in t .acal6 si abd.minala Termirrai i.rt: ib
ddminaa * bifur.d in aderele iliac

Dinsprc drcapb sprc stinsa, .lirr d se despr rd

ttu..hiu bnliio.€aali. a.tem.amtd
aiGra nLb.arjclLarashnga rrun.hiuLb.ahmetul. ie
lmpane ap.iin ancE caroi da.ommd d'eapla s anem
subclavL.ula.d J.eipla Ambe e ane
{inga sldreapt,. urca a niveuls uuip3nd
'nd'eptl
ma.sin suFc. oarc a .rnilaldu !.!nL u dd se bilLrca
ii ide,a.iotdd e ern.siiiteni Larceii'.ieicb
. ml.a dilaratie, siusu .anir (c .tid in) b.sdta in
Adcra ca.ilda cxtema i.Lsa gau. ,eg'udie !..jp ra
h site lpoiaa sivis.erele fetei Ane
pdnhn. in.rar!. riland.Iaieru si..hLU. Aderele
sub.Ldvi.ula.c alunq dc donsned !
de iau n umele de adere axilft. Dii
L,e se desprind: .nera vetebrab
p. u qau.a {.ipita a. und. * unesie ( opt sa tad ..
pbnd la vzscu arndid en.efdhLLui. 5i .
n. dn. e idu daste' e a, ler e nle
Anera ari i vas.uanzea; atai p.r.1ir ar e .rr
 Aub des.eljenb aLld.,i ii i di: er r.rn rd pade i1e ep sis. ra.sa ii rerale p..tunJe l-: rlve ul lG :r
blt 5 ! i.ar:e rramf i !i.r i. surr ttrn.hitL
..liar ine,r n!?e[er.r alt rrri. i....Li Gte Iia. .rlt inl.ro.a AJ!r: s;n+ e "eis ,1. :
st;nqa sil];.ipt: i..:.1. Ln( m.mbl"e nerxr. i. d per:li siln.r.eLe dir a' _
iere nirqa. J,ii0li r idfl. ne/rntr.i nf. de b :i..h slp pna. r.s!!ul!. r.iPedi .rt. ;:
i tt dird qiL! i :brlrm.nL !L llenee -intr.
l,iiat.: 5L !t5! r "ia- .aiside a ind(!sE. Epai-, !.,!.a!: rr-::::
nomdiL iunrr r. Fir,.-L sc :umizi pir un;er !di," i 3...in:ie s:a:. :
..d J.eipr6 Lr ,;nJLL r fi..r'r r.na i ari .:.. :
.{ur .r.rr a;!sir:r; ::i!: r:::::: r I 'jr! .s1. l{i.la P Ur;.a liri
:nns|eE {d.ll r]?.-l{.r Lrid
pi€ nt,gi:.r.1 ui tr.r:.r-.
lgrl u. Padea ru:..d,r i .i:-l : LLeld.ni
Rrnlnl. l!in,.rl. dlr aJ,'.
A .rc. LLale..:nLnP
se i a1(ili sa.tuLLia.a :eirPr: ii.r! :r::
Afr.c ilidc ddarna .s. dnrbau: I 4rr:;::::::
.ita;i. a a.Jipsei. derenind ader:.r-i: rr:
,qi.:aPsa s.tuntini.trad.tu.rPlra..::i::: :
nt pr "P atoP
nla G Ll i rd{e ie
rqa ddf! '1, \
i:qambl
r, r !d!r do ir d P
deirn! id...Le d i r.G tbiai
siti,A d.Ea E 2 Pr!
!raiqanu-'arJno
Eomn.rE: OD6dtelj or.-:: :, -:_:=
dn. e s..lerP ird afre;.1. tncu uLdreor -.Fr i;
OGLpaF Esr!rs--i: - <'
id , i ......!:1--.
Ad.E ilid.r .rna 3r. rr.cral. ltrlru:E
P di aona ascendeni4 b 5 c-t a: < ::-- r.-
v DP ri! i4rne
sc.ft e
urnri bGnhiaN c. se cdtiDua cJ af,: 3dr.::
+ imDade io toracala s sirlri.al. d e -- =:
b.zii (vez.a rll nd Pif[ie. F.ru u )s !r]:rr -i:
p.in itiza€ dftei dtl.mnle ir :.:--: -:-
SinEnr vPr.s i m L. .tr3!i de elr.z.nbt i 4i
d..l'rr lend i r Vena .ava sLpen.aE .lea:z :t
v€nos din a vene€ luqlLaie :::er: : r.?: i
.aL!.r..,r.itu Sttqd .i:q.c Yiir: ..
t,.na fragnati.e lnrerote c lan.le sjf: :: :. : ,-
nele aiiare e sntenLl!er:s -,:::
".""..'.d.1."*-"r.!r.
nnb,:.5pe clrn
ir! !r ji l rrr P-i rl
5id arcam) pnn s6re'nLlryqr
, /nP'. \.n.1. bd r:{.!l
.i s! qi s d earrl

!.tu sub.l.rl u..."nir!: ri,.:! r:.::i:r.i:

q. inq.. !.n!s ce
trlri.la....ii].;
,r,!: ssrn. L-ur Ln pdrrl: Lr:r:rd:.:L
V,q+. p rruid. pid: :..,:r

4 .ale,16 mL ap;. Din a.est v.ld,15 nl se ieerb
qdd@pE'!v&Db*dd63i!4qder@r4rqiJeNr
aB]liifclahmbd
5 *,! sihi.do idtu i 6 rqi! rm
!d&qE&9!16:srddDudqmbkeghdjnwe
Capi areLe im larice sunt r@de .aspandib, ele gas n
du se in tmte orsaEle si tesufunh. Pnn confluenla ca
pilftlo.
limfatice *
fomem vas limfatice,.are sunr
p.evauk la iotedor cu valve em Lumre ce inlesnesc
P*!l va*lor lifrfati.e au o sLadm aemanaba
re venelor Pe ua*u vaselor limtauc
de famatiuni caEderistice numite ganglioni lihtutici
(fig 90) pdn care limfa tr{e in mod obligatonu
Ca.g Ldnii limfd!.iEaLzeaa fraihulte fuicrii prc
duc lmfo.ire r monEjte llmed anuc.rpi au m in
cncu aha limtei. opr6c palrunderea und substanl€ stra
ine au ml de bdied li spandtea nldiior
Linta coled a drn d fedtele tesuiuri sL orsne,
dupa ce a sbabaiul sanslioni resioDli, .imuLa spre
f,ncbiunL lmlaiice man, ajungind, i n nnat in doua cc
l{l&re limfaue mdi.dallL rom.i. si vena lnlarr.a
Canabl ro.acic Esie cel mai mare col{tor linlaric
si incepe pnnt{ dilabtie numib ci*em6 .hii situab
in fata venebrei L2 urca ererior de .o cna vedebGla
inapoa aodei, st6bate diafEgma ii pitnnrne in tdace
deschtandu.e uoshiul v€n6 fom3r pnn unirea
'n din sranga
venej jugulare inteme o vena s klavi.uLara
slaosA ft o lusime de 25 3oca fiind prcvdut .u
valve in interlor E sftnge limfa din jumatarea jnre
nd,a si din parimea supdimr6 danga ae corpului
V€na lanlali.a dreapla Are o luisime de 1-2.m !
.oeclem limfa din parimea supenda dreapLj a cor
pului. St des.hide la confluenb dinte vcna jugulac
i hme din drdpL r \eiJ <uh d .ulm draapta
In s. .minutqfibea4ran\elu.ap elor afre
ii
$nge la nivelul capdrului venos alcapilareor volumul
de apa rcstanl in iesutui nu sbsneaa d ia calea capr
melor limfatice. Debitul imlaric mediu esleinjur de
1 S0 ml/n, ins pode varia mult jn funche de facio.ii
Asie un orsan abdomnal nep€rechq caF apadine
sistemulu i cnoblol tu plr,luce imfdle distrugE he
mariile balraft, int.ruioe i o mebbolismu fierului sl ede
u organ de depozil sgvin (20G30O mL de s:dse) pe
oE jL tLmite in circu ahe in .a de nev.ie (hem.msii
splina o.uF loF spLenica, cuprins. intre coonul
lransve6 ti diafraqm, la s$nga l.jei ga*rice Arc .
cu oare brun.o$ak rio mas de l3G200g
Vascubnzata anena 6 a spline este rcaliata de
arieE splenica, ram0ra a Lan.hiului celiac. Sansele
ven.s este colect t in vena sp enica, aceasla par
ticipand la Io na.ea veneipode
SBrenul lidlatic a st€ adaprlt la lunctia de
drene la njleln Fsuiuriloq b, capila€le ele for
m@. retele teminals c ft va* cu peEli mdi
!.ori decSr ai vaselor de stuOq d prcnntt g@qlioni
p..aaseut va*lor limlatie
ln Sanguonii lhfali.i se produc 4 anticorpi]
b. ljmfcit€ic entGite d. monmit€.
Splina sle un orsan cae a produc linlocite;
b. inredine In melabdlishul fierulu! €, est€ situati
rntE .olonul ascendent ti diaf69mr, rn dreapta
lojei qaslric€;d. ae rol de depott sanlvitr
si r.r i.r lj:r:i l-:.:..:.:. rdit ig5..ll
ur iur.r r:t r -:: :i ir rblrncd , ir,r.
'i .. r.,:nli.rrlr 2.ra.
: :..ij : J. n :ni j j]: (fil
lllr r irr..z :i.-.,.r,ar r,, d!.tr. d..i!t

,r i. r:,, n n,! nnrr -n:.:

i d,r:._ r Li Lr!
Lir rlir: :i !!:1.,. .i :
s a! , ., ,r.r. :L:n I l ! r.
irLldL, debilllr.r:: r.
iu5.1.11,. i:J.i i!.,,,r, id, d rr:

2 .r: ! r. ! 1," rirj .r ilL.r.: rin s r r

ri !:5 :rpni il.r.rr : ::.: :

.r u . rt Li I r..n a.rt r-{L: ni! rL:!: tl

i Ex.itabi btea en. l] {i rlixa:.. r.

 pa .ularitate a cx.itabLliiaiii mi.ctrdi.e prczinb o
imp! ait pentu conserya.ea frn.lei de
'nare
pomp6 .itmica. St'nulii .u ftecventa mme fu pol
iebnna inima pnn sumarea .ontractilor Exp .alia
s€ r rcfEcrare a inimiire, d6 din lorma paxcubra:
potentLalLllide actiune a fbrcim.c di.e
b Automatismll rcpEz nta p.opr ebtea inimii de

S.oasa din.o.p,in ma continli !i bata in ipsa ir

fluenlelor .xtinsc.i neNoasa, veg
iima isl.o trua d.lvnaiea.itmica tjmp de oE $u
zLe, daci ene isala cu ui l.hid nlritjv sl]ecia.
Aut matism0leste qercmt in atrdmlt cent care au
jn dcaiurea lor ceule.e initaza s .ofduc impu
sur e (rs 92) in m.d n.ma.in in

l.tY.drhl s,noat,al Li a.en nivel, fre.venb

desc;rcarlor este rnairapida de 70-30./i. iul si. d I
r +u.5 1 Etuaijli6 Lntui
acest .entu nima bdand in mod normal in rtm
radue La at i 5i mai pute.ni.a la venlrculq mai mare
2lYodrlll atrorc.lrr.llar (. ctidiea at oven Laventdc ulul sta nq la ta de cel dJepl Coni,?.LiL€ idinrii
ticu tu) La a.e* n ve! ne.venr, des.arcirl.r ene s. numes. 3lstde iar rebyarre didle
de 40 dc p.ientale de actune,hnur De a..ca
po e minfesb,n m.d nor 1EME SI APLICAIII
nral, der e hi.LLO eaza pe,rroent siin paralel c!
nodulu sinoatil Da.a.e,lfu slnusal esle scos dil Adia$ pDpriet lile fundamentale ale miftardulu!
Iui.tie, comanda inimi c*e pr.ud6 de noduu Oevrzut. ln coloaE din stbngE a noialiiatile pnn
dr lventi.uLa. .ife imp.ima rimul noda sdu pn. carc * manllestl a.estea. desoie in coloao. din

3 Fas.i.lrrlr His s .eic.La Pu,nrie Ai. frec a autftxcitars miocadu.

veila de des. . e este de 25 de mpu r/mind lui, dalorila ftntilor care
Acest ceni.u prate c.manda inim aL in alcatuirea lor clule
int.ruPer i coidtrce.ii ai olentrularq impndrand .arc inilira ri conduc
imprisuate
Rilrtrllunctiona a centu ui de ..manda p.aie ii 2 cond0dibilibt€a b. dezvoharea tensiunii
m.dJ.al nLr dctuned unor Iddiri.{.mr caln$a inr.e caPetele libre or
sal siin area sstenruui nends simpdic ac.eLe
rcaza ritmul inimi .. raspunsul celulei nuscu.
n.du!ui si,,usr sdu stmu .a p Lare.ardiace h un stimul,
efe.i coilw - b.adi. de priohun potenlial de
. Conductibiliratea esre p.oprehrcd milcdr.lllui
a toate libre e 5aler vneh de d. popaga€a excitaliei la
connre.e .life,3: d. erempu ena d. 0 nri m:i
marc p in las.i.u u HcsiEteaua P
miocardu I .of r n.til a rial si venr.ula.
d Cdtrdditbrs esre pr.prierarea rii(arduldi de un ciclu cardiac (t g. 93) esre fomd diDra sisto;
a dervolta ieDsLune inte .apete e libre or sa e Asllel. si. diasr.la. oahnra jnt;nie j propagadisrimlldldi
n cavilalLe inimii se qen.ra- PF $
Prir iodu u atio.venlncular. ex
i

a s.utuni I b elor dio.ardL.e a.e lo. .xpu z a $nsehi h

tc sisio a ain si cea a vefuiculelor sisi.la nab
Ceneza tensiuni s viteza de s.urlare slnt manifes opEced6.u0lospe.eaaveit..rLelo. DuEidunui
bnle fundamenbe a e.ontracr ilai i Forta de.ontra. .i.lu . dia. esr? inve's prop. onah cu fi{veila
lie este pnp.dirnab .u 4ostnea peretiLor inimi; mai .ardiaca. L! un rh de 75 de bai.i pe mn!! .icul
ca.dia. durea,08s Elin.epe cu si$oh alrida c e o 40 s numrd dla4ob gFmr.rr L.are dn le >ilPn
.lrFaTa o l0s lentLcuLele se a0a l: sta6ituLdianobi a srmr z.e{fl lare e Lo.
\ ioa aha d deani sntoLa atria6 a ciclului cddiac uFrt..
,lronit6tirl ce ituo!4 cichil crdiac
.c . ..estere a Dresiunii din atrii $nqeLe nu pdte in timpul a.tivihtii sale, c..d!l ?ro,luce. se.ie de
FnLs erc vmeL m*i. dai.fib ..nta.tiei ribrelor manilestai eleci.ice, m€.dce s acunLce.
nusc rc din jurul. fi.jlor de vtere a vedel.i in bnLe el{hce rcprenota insum ea vectork6 a bio
^{anles
atn' snqurd .a. desrh sa o Eprez nb onlc'le ati clrentilor ds depolariz e :i rstcturare mioca.di.a
!ednn,de sr.a naLa ene umab de di6@h aM' lnreaistarca qhfi.a a acenc.a reprezinta ele.tscc
.aie dureda 0.70s in DaraLel sL coresputualor diogida meioda foane Larc f.l.sib i n .Linica pentu
'L
rn.eDrtu u diasrdlei ainale a;e le sistob vdticdara
ca.a du.ed q3O s si se deslasara i n dou6 faue IM ri4inirena e me(on(e sunt redate de ed ape
d€ cdbacle tovoluddca si f@ de.i:.1je Pdma n c e.ep.ezinu o axpan de 5 stolica d peretelui
rn(epe n momentu in.hden a!3ior diriolenlnru iorace u jn drepiu varJllui inim i GPatiul clnci inter
e5.hdenr \al!eor cosal srsnq) 5i de pukll andial cde rcprczinta . er'
semiLunare. iD ac6t i teNa de rimp. venti.llul se pansiune sisio ica a perete ui aderei daro ta cresieal
conbact6 ca o caviraie inchi$ asupt unui lichii ii
rnmprcsb | tuPr .!re d!.e ld o cren{e roorrc Epdd Pulsu se pe(epe compnmrnd o ad€'d suPprl.a
m pan durl.sot - de erempl! dreE zdiaa
la pe
i; venincu ara o depateste pe .ea din .de.e valve e Pm oaLodea puLsu u obinem nform4ipr\ind!ru
semilun e se des.hid sidre L( eF(iia sadgelui - ,rhr. tu.F,h GdDd
'
F3za de eFciie inceP€ cu deschidsrea valveLo. se ai5tr ea qdf'.d a pusuu f numetre sllgnogl d
Ii nchideni acesi& Ea oferd despre drPre t' despre modulde
B VoLu m de sanse ei{lai i n iiTPLl dnei sisrole
u (vt 'nlomat
lum bahie sau voLum sstcL.)este de 75mL id stale
de .epaus si poaie oen€ pan3 a lr0 2mnlinefor motele cddiace
Zqimorull snok enema unq de tunolratciB
Lrm6z6 aod di6loh votidlala. cara dureaza +< h, cns F enedn,nusdeinchide'ea!a!e!.
050s Datonta relaii.ii m Fardului e.esiunea inta t.;{e .i.uLde sl ie vibratia miocardului a
cdlit.ra scade lapic C.nd presilnea dm veDticule incepuiuL sistolei venticulare
deviie nleno a ceLeidin adereLe mti, e mln.hi Zoomoru I d'asrolc ene ma s.u4 mal arut s!
derca valveLo. sedilunate care irpiedic6 rejntoarce ma ;uln eB E e prod6.la n.eputul danur
vent .r lare de i nc hide.ea v.lvelor *mi u nare
p" ;,! drimD \edntuaedenn.dLhti nch Zgomoiele card ace p.i Iiln.eEistlate 9.86. rezur
se (djasio. zovo[;eui.a) ln acen ho Presiunea
intaventdculara cotrtinu; e scada pana a valoi infe
noare .eei din atdi. pemiGnd desc[de.ea vaLveLor
atrio ve xdcliare. in acest mom€nr jn.epe umplerca
cu s6nse a ventdcuie oL Ltrea?a o penoada de c .iL c diac, diastola, sisi.la. esea inimii .ontadie
izovoLumeinci. loc aPexian pus adenal eLe.tro
.adioaramr, sfiqmos.ama zgom.ie c diace

DuEta cjclului cdrnia. esleasindonaib. dked

a.
DroDornonala cu fie.venla card'a.4 .. de 0! 5 ra d
iibri de ?5 de baGi pe minutr d.loate FsPUnsu,*
 o Gn4ali r.spunsurjle corccte.
F@ de eje.lie vdlriculara: a. hcepe cu deschi:
derea valvelor bi. $ tricuspidij b. lncepe cu deschi
d.rea valvelor semilunarer c. se temina cu inchi-
derda valvelor atiov€oticulare d * bmina in
momentul hchid€.ii valvelor seniiude.
adlf*$rile .are jnsotesc ciclul cardia. pot ff
grupate in: a mda.i.e, b. temi.e .. el(lric€;
o C@Phia! sPatiil€ punctate c! t€menii 9i dur&
L, un nbr .ariiac de 75 de batai pe minu! dura.
la ,.*,., aliale €ste de ..--.., a diastolei ,,*., de
..,..., a slstolei..*.. de..*., a...-,, vsricuJare d€
..--., iar a ..,,.. goerale esle de..-,..
Cu stunld ckculatiej eigelui 5e (upi hsnoditmj.
@ $nge e * depaszain circuitinchjs giintun sin
sur *ns Dr@r* mica ri mdea ckculatie sunt ds
puse enq vo umuL de sns€ pompal de venlri.ulul
,_n
sbnq,inFm minu! in m ea.i.culatie, esle €alcd cel
p.mpat de ventddlu dEpt in mica circukta
Legile geneee ale h drod inamic ii sunt apl.abile si
Ade.ele suni vase prin care sanqe a ie* din inim;
sisu um.tMre . propnetat functj.naLe.
Flaslicitatea este propdetatea arle.elor mari de a
se 6sa deslinse cand crerte presunea sangelujl de
val.n mai mic ln tmpu s $oLeivenhculare, ii anere
este ponpat ud vohLm de ?5 mL de sange peste cel
so. s noLica este amodiztd A.e lo. indagazina.ea
unei pair a ede.siei *tolice sub f.ma de ene.lie
e a$ica a perei lor aderiali Aceasre enarg e .sie reto
cedab coloanei de sanqe, in rimpul dianoLei. fto
aceste vtrtii pasLve ale calibnlui va*lo. haii. se prc
duce transfohaea er{tie sacadate a engelui din
inima in curgere codnua a acesuia pdn ade.e
Co.tractlilrta este prop.ietatea vaseLo. de a n
modfi.a mmcat diamettul hmendlLri pin conrrac
tarea/reax €
nurchjor netezj din pe.etele r.r
Acen fapt pemie un c.nt llin al d sributiei debL
tului.ardiac cltre diferne orqade si tesuluij. Tonusul
musculatu.ii netede depinde de activitalea neryilor
simpatic de presiunea terala de concentaiia oca
la a un.r mctaboljli i
de a.tviratpa unor mediatori.
Sup.afdb iotala de sectiune a
bore ui.ir.ulator
crcste semDrlicauv pe m6sud ceavansam spre per
fene Viieza de curgere va liinve6 pbplnioiaa cu
Cnculaiia sangeLul prin a{ere se apreciaza
masuEnd prcsiunea a teriala, deb Ltul sdnsv Lo si rezr
tenta la cursere a sjnselor {rezntentd pe.iferica)
Sansee circula ji vase sub. adum6 pEsiune.
ctre depaserte presiunea aimosferi.a.u l20hnHg
in tmpul s stole ventricdiaie s$nsi (presiune er.i
aa maiiDa sau sistoli.4 si .u 3ommNs in timp!
djaslo ei (p.esiu ne a{eiala ninifra sau diast ica). Ln
practica medicala .Lrenia, la om. p.esLunea $nselui
se ap.ecia:; Lndnect pin m.suc
ale. Aceasta se detemina m.sudnd c.nlrapresiunea
necesad a Ii apll.da
esaLa preluoed s3nseLui din inieri.r
Fa.L.hi tleLetminanti ai p,esnnii ane,iate
D.btll .a.diac Presiunea adefala v aza pm
Rezasranrd p.r{e.i.i reprezinb i.raliiataa aacto
$nq.lui prn vase Esc
di.ect pr.potoonald .u vis.oztd.a $nselui si Luo
simea vasului Cea ma mar. rcznienta $ intalneste
d nLve uLarte.iolehi cu.ai vasuL.n. ma jnsusr s
ma Luds,.u d;t.ezntenb ene md marc
v.r!n,rsanstin (vo emE) vaiaz cooc.rdant cu
vardn i.hidelor ertd.elulare (LEC) ln scadcn ale
v.lui.uu LEC, scade s v.lemid si se ptudu.e o
dimnuare a presiuniian..a. (hipdtrsjumljn a.t
ie.i aie LEc creie voLem a I se produce o cresrere
a p.enuni adcriale {hipenensiune)
Elasri.ilaiea conbibuie la amodu ea rersiunii
afreriale j n sisbra s La mentinerea ei i n diasloh scade
lnte debitul.kculan! p.esiunea sangeuir ezis
tentr la cu €ere exnta .elatii m emauce Deb tu este
dne.t pr.podonalcu p..sLunea s invec prop.( onal
viteza $ngelujjn afrer.. ca si presiunea scad pe
mdsurd.e ne deFtum de inima I
de 500mm/s, iar in capiare de 05,m/s decide.
mi. de o.imairedus; Aceasra se
supEfeteide Fciiune a reri..iu u capirdeomic
Hiped.nsiLn?a a €,iata
oeslerea presjunii teraLe sisi.lLce si/sal diastolLce
peste l3ommHs, .espectiv SommHs Hlperiensu
dea detemina creste.ea Lu..uLui mecanic cardiac si
poate d!.e la aIecb.€a vasel.r s
oroaoe r.a, aLes a.inichioi co.du ui si ochilor.
 Pr€sa :! .?:db P.esiln.a poz [va din
a,tlo'L
Venee sunt v6e Dnn ca.e sanoele se intltre la cavitai€ s&niBiz @ ii t ige sanqee spre inima
inimd vo umuL venos ;*e de Lci orihai marc decat ceL
in idsptala dtuib c.td-a dElrsgh0ru efe.tuL de
adcria, asdaiir lerii..iulvenos se afld.nca 755 din
I
lolnullnd n PreeuneJ 'aneu n leneanefena P.n a n6cdtrain tnp! (ntadid muscula
.q vedele profunde sut Elljle de nis€ id in petua
ae lO mmia , "ndn e snc;ur!' \Pnos s 0 mm rltl deLe de relaxft dinte doua coodjj ee asP.a ,jn
la varsea veneLor cave in aLiuL drePl De.arece st
pEf.b de se.L n e a leneLd, d\e cde md m.. d.. aee dn venele 5uDerfiftl. PEndul en+n enP
a rdpldreor er de c (u alie a enqelu GtL. de a nn ad car d. prc.nh 'al\er0d i !au \enellrmcm
penrene \05mm n rpre Lnma dLnqand lalGFr de
o"uitalia favodeaai curgeFa rtigeLui din vcnee
l@mm/sin.ele dou, vene cave
situare deasupm atriu ui dJepq are eleci nesatjv asupra
Darorib si,actuni @elilo. or ca.e .dntin canrii;h
ndde t6uteasbc si tesut mu{ul neten venele p.e nt€r. tiqP 'idn
len?le,nembrelor nferi€re
tlajai,r r,6a!/etdtrat de 3derc d\upLa ven.0r
? it. disrensibllibte sLcdL6ciilibie
ofro.inre, aflaie lhpftuni in ac.lasi pachet vascd ar
Ca@ principala a ini@.eni sngelli ra inima este
de p!mP. c&diaca lm: clee s,i
de el(t favombr asupra intdte.l veDms
rnssiad\nri6 lnt@(erea sange ui la inLma are o mare imporrinb
l]Hft pdfr@i J dJdG de P penh reg iaa deb ru u, !o dkr deB
lloomHd ! anrl diep (ommHq) Des Pre\lunea ldsd pomPedd u'rom leq nmii rd *rur.,i
sneLu <a& rI hom r(ea
ma-ffift o r@ d€ i@L1cee Js lO lm fg. ese
frdif6l: h ircepLlrj astflultri voo! lrim lucho
ll@ 5imurbn .a o tr'TF sptrd$Pla]dtre L
omre s:ry 9re di4 rn hpL 'nrle \eib.ulre CuD4i rtspunsdrile mrecle.
r rcrcomldl a5pB ?iseri on \ffik c'e n ahtr cLculstia 3:.delui pnn arieB se apRidd pin
masuraFa a prejunii arterialE t delitulul smgvinj
{spralD rora..d Rpretrb M rrd apbr { (de c rersrsiei perifericej d. tele raspuGudle sut
.odnhue a mstirerea ud \ald {aLe ale qresiL'
ni,lnvenele ruri din.aubtea trei.a E *m il6u HiprMrurea anenala poate afectE a v.ele
sruwe b. nnichli:c d. ochii
'nma,

Notiunl elementa€ de igien, s,ipatolQie rtdnorlgiiie htaft 5i e{ft

PLe.derea uaei cantibii de sa.gE din s nemu .t(:
Grdiopati l<lsjc. (boab cffira isd6ici) lato( fi. la eitenorulorqan smllui(hemoragL exter:
t",
lr
Ese caa mai frecvenb .aul a monzfibni in Euc
pa si Amed.a de Nod ri s daloread sansii debtu lle in resuiuri su cavibi a e o.ganitmu ui (hem.€:
inreme) de c.is{inie Eare su dtamati.ein iFe.
lu litrn h tueluLoruhtreL coron ene lmbEca o
h-" ;. i*|
h nlardu de ma de canribtea pierdota su de tssuiul iezar cauz.le sf,-:
-*d-" ".,1a. multipLe ceie hai f.Nenre fi nd .ele Itaumai .e
G.d) su d;rc" "(dimine.d to4ei de conl,?.lie a
pompei ca,nkce) Cea dai frecvenb cau, a diminGrii
debituLui coronanan esle ateioscleroza (pmces Pnn .a'
Reprqinb neoplazii aLe tesuiunb. hematoii--'
_-
pecmn!e.u pLad sp.zte qcnauo su.de mt
re,la
tGft. Suni de muLtiple tipuiiar caueb apa i.l l:r
nan.a p'de n e^Fs man . tLah de colen.rol sunt
deponbG ptlresiv sub eddoteliu afrenali ultedo(
d.eie daponre e tbrcadq :P cakfrandue G Anemiile 5e delines. ca scdderea nun3rl]-: ::
' tuLu:oneaa n lu eritrocite sau a cantiratide hemoglobina :::'
men i ad{F bldand oan'aLiu (ote llurr tnqvii) p'ovocaie pii'r p erde.i. prodlce.e lisut..r:1 :r
P*La a pcveni e6t ;.d6 snt t.uctie ex.esva sau . c.mbLnati
talje (hilibm!, precum si eviL@ *dediansmLlui

Fepranb,ubu,an'n pmduceRa t .au clndu.e

rca mpukuu rndb( Suntd. numeroase lPuri.ipor t AnemLa p'in perdere de 6oEq drtr;
avea o m,lin'd ne de cauze. tuqie ftpida orsansnuL jnocuLene Plasna
Ln ll zile. dar e ro.ilele'er. l. ndxial ii 36 rdp
ram;ni ln.azur un.r hem.rrli mic sireperare ..i-
lirulu ii hemosl.bina al hemaii.r en. afe.rat
r
Anemia Je privd apa.e pn. aLtec.ea produ.e.iL
de hem.ql.bina.a um..e a lnLj del.jt a ineu
mebboLismului 6.rului (ap..r abso ie, ftnsp.fr et.)
Lucrare ptochcA
l4ateral ne.asa., cronom3tu sa! .eas cu se
Pu su anerial reprez nta expans unea shto ica a
pereiilo, anerelor produ$ de vanatja de voum axe
m din llmpu expdlziei sanqeluidin inima
llod d€ llcru Se palpeaa anem Ediah in apro
pierea adicuatiei radocarpiene, p n conprimare
arterei pe planuldur os.s alr.diusului
Pulsulvenos se drto.edd variatiior de volum dl
veoelor dir aprop drea ininii. caude de vaiariile de
p.esiune din atnu drcptin timpul ciclului card a c.
ljod {,e lLcru Se obs€Nd sau se paLpeaza o
vena de la baza g;rului.de exemplu vena jusulara
Lnda pu satila rep.ezinb raospon de ene.gie pdn
peretii vaselor de sanqe. Ea se p.opdqa cu o virezb
dc 5 m/i de 10 or mai repede de.tt vjtez ds
cur$re a sanseLui (0,5 m/t care reprezinla lrans.
lnrqlisbarea s.anca a undeipukatile se numeste
sfigmogmma, ob nabduse prin inte.prcbrea aces
teia de c;tre medic, infomatii asupE aciivjtatii car
dhce si surii pererilor vasculari
n repaus puhul esie inte 70 30 unde pe
t n aditesLa.iie elecrice ale aciivita I i ca rd iace in d ias
Marea temitrn andiai€
,ATatetal d.esari tensiometu, ster.s.op
Tensiunea a.iedala se masodrd cu dlutoru ten
siometelorL p.in mairnulte meiode, diite care ene
curent f.lositz cea as.ulkio.ie
,od de /u./u Se compnma bratul*ans cu maD
sonul pneumatic. manomet alat Ln denvdtic in
dicind valorilc prcsiunii din mangon. Cu steioscoput,
aplcai sub manson in dreptul aderei hume.ale. se
p?rcepe in limpul decomp.im ii un zg.mor dtmic
c;nd presiunea din madson o eqa eda pe.ea sang
vr; maxitu Gistollc4 Continuard de.omp.inarea,
. Anema megaLoblastica se .an.tenzeaza p i
p.dilicerca un.' hemaiii mai mtr decit nonnal. ctr
r. )na si fui(tilnalitate altratc A.esi lapt se dato
F:26 inprncpal uior pedurbari d n ivcLu L abso.briei
* per.epe o accentuare p.ogresiva a zgomotelor
tmice dwd care acenea scad brusc in intensit te,
moment .arc lndi.a teosiuoea anenala min m6 (dias
rolica) Se conslden valori nomale inte lm si 140
penh pftsiuoea shtolic, ii 6080 pentu cea dks
Dac6 se loloses teisiomete detunc cu afisj,
nu mai .se necesr e s
utiLizeze stetoropul De
resula a.est.a afiFda i
pulsul.
lE*tiddjogm ti int rpretaE ae3reid
Pnn eLeclrocadioorama EKC) se lnrssistdaza
tola ibrele mio.ardulu sunr inc6rcaie cu er.ini
p.zt\e la eiterjoru mtmbrane' s neqd!e n rnle
nor(p"rcn ardp Fp"ur ln 5 nlld po;brea mem
b6nei se inverFaz. (depotairare). Regiunea ioimii
.are infa in acuvrbre devine negariva in rapod.!
zonele allaie jn repaus Ace*e biopotenirate sunt
amplifLcdte i inrcqist.ate cL electocadiogEful
,^laterial n€c€sa. electocmdiog.af
,4lod dc lLcz DifeEnlere de porential eLecrrtc,
care se tansmit pana La sup'afata corpului, pot fl
cuese cu ajulorulunor elect.oziapLicat pe pieLs,la
in.heietu.ile m6inior Fi la giezna piciorului sr5ns
Electroziim3s.a.a diferenta de potentia dntre ceLe
doua bmle (l), djntre b.arul d.ept si picio.ur st6n! (r )
Fi djotre b.at0l stang si piciorul sltog Dctsnind€a gEp€ld sngvjm
du se electrocardi@Gma din ffsu.a de r"1aler;tl ne6ari s@d henolest (de la u GnEu
de Ro rm a sange ui). ame de sLjcl4 a. sledljal Pi
pek, al.6l medanal vab +d qD .onlim aqLutini
nee o ! 0 cel A(ll) aqlutdna ! tL cel B(l[) aqlutinire .
Addll de lucr! Se ps pe lam., s!..esiv, o Pi
pete difedre, cate o picatui din cele tei hemote$s id

Se dernfdedq pulPa deqetului P€EMei .mla

dorm ei anam @pa de troe *lnteaPi cu aols
se la$ si cad6 cak. pi.atu.a de stnse lrngF fiectre
dh ... de h€motesl S€ amesr{l urr lieca.e
tei
dn.ele doua p'.aLun alaturaLe d€ ser ti5:nqe 5i€
I
h+ fl(z mLouL€ tmr rn care @te produ.e *
Ersb palru porbilbli I daca Ln nci una din
\ cele be o.atun nu se produce aa![nare sangee
apadne qrupe O1l) 2 dacl serur'le o(l) t BllD se
alrlutneda si Alih nu. aL6.l sangele apadine grupei
A(lll 3. dac. se produce aslu
Ps haseui EKC se jnriu tsei unde pozihve (P, R rioa€in seturile qD siA(lLl)
doua unde nesabve (O s s) Unda P reoe' si n! *P.oduce ln serul
' T) 5'modiri<dle
ndtd ele.trice dn hpul bansmireii aflD, sang8le cer.etat apa4i
simululu pnn ala ta{tlarea eu dePo iz.rea aln ne Eupei B(lll} 4. dacd e
ala' undele O F S lusreda adlarea su dePG ag ulinead toate cele trei se
la.barea venbculad i& un& T .o.esPunde .epola ruri, sanseLe apaijne gNpei
nzarii venticulare. Repolaridea aiiala * proluce

{t**
AB(V).
simultai cu ORS dr *re mascatb de depoladz.ea Jn mod sinilar ss pfte
dea, penEo sbbiinea PIer
EKC Fmodifica in boLile de inim4 uiurand dia iei su abseot€i faclorului Rrr
gnosrica.€a unor maladii cardiace

,/
ldenbhcaF .omponcnts e enqeu dn m.gneataLudrd
k6! te.it r le d n . e esie cd4bb Linla de canalul toEcic si vena Limfatica dFapla
Asiali sistoleLe sidLanolele.! du.ai.le a.esiora,la un nh. i?cnP
5 d" ba.:p"

*,*l
i'
0 secunde I1 0.60 se.uode

ili{i:**::r,",, :I.:l:ff:: ;;rH:::::::

a. 10
)
1::'lllJi:ffliij,, ;:ri3:.r:li:
\ Ddror" ge,q-" a 0 q0 Fr -d" t,tg.$L,;'
)-
CalolaF cantibrea de aPa coniinuta in PLasma $dgvina a unui ianJr de
65 kq, conside6nd ca sangele repiezinb 3% dii masa clrPului id pat
ma Lrheazi 55* din vo unuLengvin dii. e 9Ot esie apa
 3. Bes pira!ia Damanul. intre cee doua l.ite exis
respnab. cuprinde cajle respjratorij ri
ia, c*ir**p euraLa ;. -- * "rta
o hm. tina d;
94). Cdile respnato.ii sunt rcprezentare Arjrdele bM$c Bronhia prin.ipal, se impane in
nazala, farbae, larinqe tahee 5i brcnh i ,ronhia id a.estea la &ndul lor se divid in 6.onhi.
ole. lLtimele dmificatii ale aIborelui bronsi. sudr
b@nhi.tele rcsptat.tii. de la care pteaca du.tete
atueolip, teminate pnn sa.lkri aldeoln,i Pelerii
sa.uleliLor avsbn suni conpadimenlaii ln aldeole

BronbioLele respnai.di, impreuna cu romaliunite

denvate din e e -
ducre a vealarq saculeti alveoLad 5i
alveoLe punonare fo.meaza a.hii pulmonari
-,
Acinulesi€ unitatea moifo run.tionall d plaffinuluj

FI4gsd'iqh'sr
lePjgldq4hdlF5t*ft6piD&d

clvlt t a mzii esre lomatd din doua spatii sihe

t.ice numite fose Eale situate sub be cmniului 5i

Din .avibtile nuale. aeru nece pin lainge c e

reprdinta o dspantie inre .aLea FIg95sfudddPfudrrt
Laingele ede un o.gan cu dub 6 lunctiq respi'a tdd (c a)dYro46 in,q !@a
iane d !l fonalone prln cozle vocale.
Tmhs.sre un organ sdb foma de tub care .on
Unua bindele siare o luoqime d€ l012o.
jn
b nivelul ve.lebrei T4 L€heea se imparte in volelor se sdserte o bog3ra Etea de
Iuiul a
dodd b@rhii, care p6rrundin plaman p nhi unde s capilare, care, inpreuna
cu perelii a vsleLo. for
nedd nehb,ana aLE.tarapitad (membmna res
Emifi.a intrapulmon.r, fomand blreLe bronsic
pjrato e). la nivelul careia au Loc {hidblrile de qdze
Pldmenil
Plamanii sunt p.incipaleLe organe ae respiatiei.
sudt snuatiio cavibtea toracica a
brab de 5 0oo mL de ae. cd va.iatii iddividuaLe
Fiecare pbman este inveljt de o ser.as numita cavibte nazala, fa.insq Lannse, tahee, broihii,
peur6 care prezinri o foili pa.iehla, ce capturesie bonhiole. alveole, acini pulmonari
pereLi toracelui, si o foitl vlsceraa care a.opera
 qr itlr !s i se iLn.s. r5dr ispird:.n s lil I
It n ri .a.cdeid,iti..
r)l,iri qnlaruui !i.1. ern mui,lji er r.ri d.
Ocompl€ts! ;::ri. ?ti.t.le .u termenii c.rcs .:.np. ,i r.h d,eptiibdomnal
Prcsjunea pleuEla.n-. F.esrn,". d, stil ! .u
i: .-iriiio Lrr s i,tr PL.J.d ri5.e a:rr si ...
.- :: : ca.e peaca ti a Li.liiJiLrL di
::-tr.ft!meniar in .......
.< d i.. . . Pr.ltne res.r rJ i
r:. : rrn3ri .uPrlnd: . br.nhLoLel.. p!m!) ri (ie 3r
',r1.
;: : i r: riele resp:,at.,i . duclele alv.o . PiesiLn€ aLvsL a ine t,rirnP: air rrerj!
: :.:,:: :\e.a.i;. d veoleLe pulrnon e. .,e,:r :r_i.,frE li rt).s iirl sit.n. de.
i s ;rn.sflii
::: !. dP.\.f ! ,,\l
li rt !.,,if,O ir'1,! : ?.m t_ llt. n,n.i ari
! i::T:n l tjl| ]

::r- r ,i.s airiste,.:.r dlLr , nFLr Lne iN,:,.I i,,fra. .z Ccli . l.m l
Ar:E:s:r.e!Lre i.qn,r;uian-.:rc5l..r::::

rr' :r 5a r{lndi.P,.xmaN 500,11de:i ,

.: r:O ..rr !i :i
aliri l ,1. J., sd

!::-tra r.ndatiel pu monaE

::: : _ r !a rrJL : P,n I:.d1,. dP rd.::.

::: :i:.ddj,jln,
{
,r :L(!Lr L: r... R.5

:r f,r _ {r.drpr ..rnarff!: nti,rrl \

dr:,"gni r.r!F ir r.: int
r::r:rt rr, , :ri inD.le\l r.iln{lt
if:itrl1,.in.rittna
d n,rd! I rbJirrnr r
'r ,i ..ii (rrq lol Fodele eldshce p i.ona.e (de ...rl :.
b i...,iN, ierf,d fl n,nr d. dli 1r:.
ii.rt.i:. tsrr!! PUm.nrir!6i t;r, .i : :
::.s-.::...brrr 11r rii nlf rir;I.du\. dcGnsu,.. s tP r.atra .lrir- .
(: d q, iri !^u s. n1,.tr
i.L,ra:;irs:rsFrr a.re et: m.r. P Li. ::
nrPl-ri- nt. r trl\erel!,r!r-..r.,ti. i:
ri slbi,e it l.lJ
apr ir l. l- ieriLir str:. nala. l, r.r : :.
f.romer ene pre?ert r, tlale sp.l le ae eie p! nn 500nil ao t..renb,rsptrd.ri. dc l3/mn cn.
dme elc.rtri.st..l.tu r.zlLriib a iruqrrlL lLdmal eli .! 9L nii) i, Jjfeld.oniiiiliillostre5ipd!
runl.luuderensilncsuperl.das.arseidus: ,.0.. fa Jric se p.r rnodjlj.a lo le u t.
eastici l tesutu uipuLmoft,. falourd erp rJLa. venhlatja alv{lad .sle r !,! de aer.i earunge
Volume i capaciiali pulrnonare. rl ,i.1 r..r s i]P . iorin fi.c . mLnut
!,entu nudLlrf.nilaie pu nr.n een.irregsr.re: s pa .p: d srlnbo,ie de !a,e.esptrdo.L Vaoa
vllrhulu ae llidcpLasatspr ini r.r $ r.,li..n.ne 4,5 5 L- ii de.iduft !Frt€
erte otu pamdnl!. prcedeu nrnrtsFomerie lda dn mnd rjnnrl.esp rat.r rasnrr.eprezltrla veiti
i.rita d.i!rn apr.irllr uti zaL - !p.rnretul atia sprt! L nt.i (tr.'.d.. umpe.;il. sedene P;ia
. Lxsi rar! volume lrri)nre dile le.ae. a b,"nri . r$ii.:5irI $n.ipa ld nhimbuie de
ddmde ,.pr.zint v.ltrirLl ndrm o.. . iL p.ai. aer) \.nriLiadl.rtrrars,e!rrdiitrehdo'najor
itirge erpdisimra pLlm.i d S.mnifi. n iesttr .3re derer.ri3 p..suri. prdae ae.xgenu! si
I v.turtrl.!r.nt esle vlLdulJe aer i.sp,rlsL er'
ptd i e . ni e n, nrenLe flr mL
tinrpu resp r.l
2 1,o],nl],rsprrr.r J. rcz.,ui e{e trr r.]um reir a.e PUn,.ia., presune ,leuri p.eiune
sLpLiJ.entar d. ie. .a.. p. . n nspnat p.rtc vlLu
alre.lafd !.1!n c!,enr \.\,,n ispdor de reEr'
inul.uknr . rcd l500mL vd vllun, erpnai
3 L,.rurrr erptalrr d. rczc,ri,epre7 irJ.rtri
bres slrilmairarr de iP
..ta.it;lipll,n.iaie dL u.ro uF Erptrd.r
!ria rneL erptarif.nd. Jupi cxp fara unri!.lum
4 r/orLdll,e2dul ene !!u tr .e .c de rt
m;nci I piirir srd!i! !erPide r
OAsciali volumele pulmonare prezeniate in
.oloana din 3rtnqa, c! semoiaicatia acestom, redala
t capaciliFle pum.n . srnt sur. c.l)ud su
,na nnlle !o ui,. pLLrilr e
volumul dd aer caE
l.aipr.irai.. tE iiirrie e9...L n'i.dnlre a.
ramane in phmani {
doP6 o erPimtie lo4ata
/e?ita. niaed de zu P.r e. h v.lunul de aer inspiEt si
resptrr tnri.d de la iiver e\p nr!. ,i!mi! ptra l:
disrensii rna na. plrnar o. l2000mLl
z.aapa. aL.. rc.idn!. irf.ri.nala. eg:a .!
(VlR) resplralieino.male
suna dinte rllumu .rpnai., d. ,.2.n. s r.umr
3. Volunul expna[or c. volunul sup]imenta de
Ezidlal, rcternt .dn0Lied Jc a
de rezerya(\€R) aer caE pdte fi inspnar
p dman in;Fl! urLe lxpnalin.rndLe (3000i11
peste vol0mul cu.edt
J rapr.rar..r ella: .r nr dillrp \,r l
.! 'ri.rr.r. r.lunrur cur.ni si r.luru
ispn.ror ie ..zrrya
4. Volumul EziduaL a vllumu suplimentar de
crptafide erq!..,eli.ezrt rllLmu mdrin drder (VR) aer caE pFte 6 respirat
e di p trd, ilrii
. iisp, e max ma (l500rLl fortar, dup6 eliminarea
c. Capa.rlal.i prlm.'rri !.r.rrr .jr a .tr .apa volumului cureni
.itd.i vtrl. plL,s roumu rzidral :.pr.znt; vou OcmpleiaF spdtiire puocrate cu valo.iLe cores
mrlmarim ptt i .re po{ I erpdnsi,,nal rLm;n punzabare . volumulcuent=.,,hL t volumul
p.d eIort iEpn lr marim (50u0 r,l inspnabr de rezeNa--..ml; c. volumul erpihtor
de rezeda"....dL d volumulrezidua - ml
)
C! exrepra rjumuu
P.ntu masuErca
.a t i.ap..riril.r rsre incu! Aindt volunul r€spjrator eslq a cantilntea totala
se LlLlzesza m.nrde de rantr aspe.ie de aer care se depLasedd prio a.borele respiraro. in
l4jnut-volufrul rsspiraror sru debitul Espnator .s 6eca.e minut b. egal cu produsul dinte volum0l Fs
re.r,titatea rocd d. a.. d.pasab nad.r.e..sp pnab. Je rdzerva 9i lrecveola rcspnalo e dlntrun
mtff in lle. e nrnd sieste.qa cu pmdusuldnt. .
minu! egal cu 9 L p€ntu o fredenla de I8 respi
v.lumu cu,enr he.leiti,esp,irrLe(!oLLm.urerr Elii/minul !. denumit si debit respiElol

al\(. i ] sirq.l..dpL.r ; .lluzirrid
s.nrfui lin
s.n: irr.E a Jt\ Ct ! dr.rtJ i:ar 9il
Pr.rsu r .. dr.
d 1.r.xi 3. :r: Lrt
dairii irentar Jn ? r': iL, r
arn..rtitia sre ;i
Ji. - a. ..: ilr
pmlie i,{r:\er esrPrnix!::: :: : :
:rr-iae:. r ii:-.ir:i J.: :: : : :
d. ft,t,-,i .l , saio.e pL
Aembrana alve.l@apiladL:.!r :i: i
rL a Jr 3itl.xiL rj :r : r:.rr
3 ipL-n, i!..rar i 1,n.::a1! .
(i,.,ipi e ..di..ie de 01i f .:i,n S.pfirzb
n lJti: enr de r0100 :
Fi.ir rr. nfluenteaa Eta d:uzrn !Fz..r
p i i,e.bEr r r..l!.rP la. n,i
r...,.1r i,i , trlr.l,i 2 prer.rneaP tiriig.1
uL iD.ipLl. L! pumi,ndr I .!i.i.ntt: JE da'lne
d -q.ruL (an. sp..:t. peitru n..are rP dc
nr .i,.i. .l Ll n,err !n le m.rbrcrii rcs) E!,:i
lLrle6 rr.p,rtirme tu q.siT.d s dLe.t PL
Dli1orr..r supraidlr !a)
Djlurmea onse uLui !.
rn
rpE rl,r!]e P d r .ip13,.. pu nrri
s!i.r|) raa.lr.i:.eru al\.r i,,"ne dF lJor-
f9 r: n sanqr. ] r i : r , .aFLlir. i r. ,r,rr.
i.! le ]Nfm li Drr. .. t:r.6. i n! $ r:
...,':,ii:r...j..]...]lJ:3..:.
::i::.: (ii ir saro:. dn.:::ft.
;r. dr r.. i'i r. ",;.., i,.,, - i.
li.. qrad. r d: . Liui: r i-ir .::.
:iinr;3,n.. i c, (ar: dIuu.r] ,lr l
F.r]r i..i: O. .i'- e.. rs:. d: lr.:
Lr;i n i.hd.r iqd,.r r ,r(zt.
na. .orr e: p,.sudi,;r1:. i!: l
\ ni :1. CO: s. rr.. r lr2r:r.rndr
d Tmnsponul (]7- Di
., t.c rc !i. sc ..nb nr revP s b I .J ori :' :
dln nrtd,. hPr.qobn.i b trlorn:nd !
nr.i.rLft i !x hei,.q ib nr. F e.. e !.:m Llr :
,.b na s. l!;ie,, i,5jr.t mdvi: l,lafL:
z lrddrhe r!0oni i :, :
Anld si!.L d,.,. taEFrru 2O,i ll: 3 :
. p q8jt.n. !r rpidddehrn,rsrLri.. ::
Fiiir. n...!,a l. hctrrrslll i s. P,!1._
bini .r .nI mLn ,1 n. .nl. de 0: !iri:.
s rE.er h.r!!.biri.u O, ene dd Luill .
ht.3!. O/.ie re..i,jrrD.u h.'roslll i.!:
da pEsrre. pdt.,r i o. )asn i. nitul .:_::
i. p, nb. ali.c i Cr tH tr
:a1!. S.d.l.,.d pHr L;0rsnrt. si.r.nc:: .
l,e .t!, i d.i..nina s.:Je,ei.r:tr.r'rt \er'i : :
d. i les..xqe .a.. dnfel. esrP..,iar:!:
L nYr rar. P,.sunc: P t.i i O:::
,1(rrn l1q Ld O) !i dllrza Cii piil ii ::

de aiciin.eLuLe. AE loc
s.aderea cpLda a p.esiunii
padLale a O, pasmatic,lapt ce detemina d soc erea
oxjhemog oblnei, hemosLobina .lmsnand sdunt in
Fie.are l00nl
de sanse elibe.edza la tesuturi in
rep s. ck
TmLde O Ace.ta p.te (oef' enlu/ de
uuiz.F o O ln I'mpuleturLulu tr .. a.en .oefir'ent
poare cre$e la r2?, Prin .edarea o, a tesutu.i, o
p te dr
oxLhemosLobina derLne hemdslobiM
redusa c e impnma s6ngelui venos culo ea r'
b.Trdgpq]1ul CO: CO, eele rczultaiu lna a prc
ceselor oridative risulare El difuzeaza din c.lule in
capilare, deteminand cresterea presiuniisale p ljae
in snqlel€ venos cu 55mmNg lab de sangee ade
na CO, este ttanspoftat prd sdnqe sub na mu te
forme L dnofuat fizic jn plasm; (5 i) 2 sub foma de
cadaminohemogobina .a.e rezuLta prin.ombinarea
CO:.u srupa.ile NH, temina e din antu.le p.oteice
ale benoglobinei (59); 3 sub foma de bicarbonat
plasmalic (90j6) obtjnut prin fenomenul de mem
b.ana Hamburqer (lenome.dl mrgraa .ld.uui), .a.e
Se rcalizea,a de cent.ilnerv.sidin buib sipunte,
pe ba,a stiniulLl.. p.im! de la chemore.cpionide a
nivelul d.est r l.matiuni nervGse sau a unor vase
Noliunielementae de igiend 9i patologie
lnlectie respnabn€ acut6 virar6, provocaia de viru
sul sipa. Esie o boaLa coniasio
sezonier P.ateimbd.a f.me €ra
steLe exteme Aciualmenre benelcie de va..Lnar
antj!.ipal6. cfta ce reduce Lane mut numarul de
cazu.i si grevjtaiea fomeld.
ln anumire sitlatLi alecraFa pulmonad duce la
6bmza. adca (esutur p0monar funclional este tdo-
cuit cu tesul fib.ls. Ln .xemplu e
rezuka prn inhal ea imp indelunqar, a pralului de
Ternenuldenora.aerin excei la nivelpu monar
iijlustreaza un pro.es pu lmona r c om plex, .bstuctiv
9i dhtuclv. De.eLe mai nulte o.i, este.onsecinla
fumdu:ui indelungaL lnhaar€ lumuui sau a alto.
I
.( :vrn .fF......- .. ..-.------..-
membkna aveolorpilaG endDtelu .apilaq inbr
stiliu pumonar, epite]u alveoar surfactanl. p.e.
runc paniala, coeficent de diluzune gftdient de
difuziune pll plasmaric, tenomen de membran6
GlPli r.spssudle.oEcl€:
Printre ldclorii carc influente&t Eb djhriuii
s.zelor pot 6: a propnetddle sist€drlui pulnomr
reprearate pdn membr a Espiratdi.j h pftsiu.
rea partlalr. g&uluijn alval4 c cantikt@ de he
n€tobina din plafta d .eficl€ntul de dtflzl$e al
gdului e dimdsiunile membraei respnabdi.
Dup, .e diluzeat pnn membrdnd r€spiEtori€,
tnnsportul oxigenului * rcalizea6 astfel a. se
dielv, h dam din .apilaEle puhonaB b, din
plasma lrece in €dlrdiie unde * comblM ic
€hibil cu ior l de fier din hemoglobinaic. trasfor
ha d%nhemoglobind h dxihfloglobin4 d. fie
care gram de hemoglobina se pdl€ c6!im .u cl
nult palru mh.ul€ de oxlgec e cantht€a de oxi.
gen car€ F @mbin6 cu hemodohina d€pinde de
pBlMs pa4lali a oxigoului plasmalic
subnan& nitante delermina i.irarea mu.oasel
bronsice g brongiolaresi jnconpetediamecanisfrelo.
locale de aptare, rdulund infeciii cronice Arc oc
obst.uarca ca lor aeriene mici ceea ce face expirul
foa{e dLficiLastfeL indr ae reste lprins in a veole
in a.en m!d, ee se suprcdestird, rczultadd dit
ruqeEa ff 150 3@ d n p4erial\.otdn {nrd nrue
ncinse.nF.rpar r.lea dEd'fuzunela n!clu mem
brenei alveoo.apime scada Da asemenea scade
n un a.u L capi tuelo. pulmon e,oescand rezisleotain
.irculatia pulmonara (hipe.tensirne pulfronaG) in
tjmp fumai. l dezvota hip.xie sr hipercapnie, cu
linal dramatic (pesle 4g CO2in;noe)
tAodi6car € de dh eeplralq
a tY.rn a lcj polipoe€ in cadrul eLnu ui liz c
b Paloloei.e,ln cad.ul unor madii oulmonare.
ca.dia.e sau ale SNC] eremplu, respiratia Cheyne
siokes care consb in modificare amplitudirj msca
n o.respi.do.iiin sensulscrder ei urmata dealrnee
d
 Experienla se poate reaDa ti lolosind un vas de
Luctate ptacl'c| material plastic banspaftn! piin presH peretilor !i
inlroducerea dopuluLcu 3llbnea rlierioara. rreptaL a
D6ost!@ mddnol E l.4j€i
compnmm.ln lo.ulpamanLlor de mam{er se poi
l4(anica respiratode, rolul diafBgmei 9i modifi
canLe presiunii iniEtorftice p por demonslra cu
aparatdl Donde6. in lipe redlia * poate lmpovi'
za o initarie preM cea dii imagnea aldtdmta
,alalerizl ne.eef; apaEt Dondere $u uh clopot
de sticb cu u situiu in panea sup€n@'a, mano-
meLa, aop, tub de sbcb si o membtra de cau.iuc,
plamsi de iepue eu clbai d all mamifer
fiod de lL.rL S€ adaplEz la hhee tubu de
sti.la, pdd supedqi 6jn! tmb p.in dopul
coFtului ln Dand de Fs a va
nembEm de camiuc kgal,t ln entu cu o sfoa$.
Dac aven sn ffilB s Pete mne.la !a
T*sand d€ sleh mealhfti volumul dio vasul
de sticla e marcst€ F p6iuno s.ade sub cea
atrdosfeica i a€fld patsud. prin tub ]n p 6manl
dibtandul Drnd dNNI L sfGra. membrana 5i
phmanii Evin la pozjtia injli.].! dfri iospibtja esle
un prees a.1iv. llmmet Jl va indica i diterenla de

//
.a rt
Ascioti rapa. bh e pu mrna,e di
B
I

2 D€*rieli v6cu zaia lun.ti.naz a pL:nanlr

Starilig p.ziiia m.diasrnuuL s deln;r:ile ele
Caldjali debit lrespirator (minui r.Lumrr!€nrr o artlenb de lT resp mli/nrin(
i S@.tF d.. "
adevarate, d€t€minau da.d
0.d-., "..""i".,
e. eisra er nu. re ie de.alzalitaie
DifuzLuned orisenuLuise 'nte
face;n aerl t'-lar sprc sansele dii .apilaree pulmon e d€o,re.e p,. c
siunea paniab a.Nqenuluiin ae laltuldestedelmmmHg insangeec e ota in.dplarci
pllm.n e este de 40 mm lg T

4. Excretia
SistenulexcEtor este fo.mat drn nnich s cate
unnare (ubi.oLectoi calce. baznei uEiere. verc,
RLnichii suni aseu ti in cav atea sbdom na i
de o
pane si de aha a coLmne vedebftle in reEunea t.m-
Nefionul (fis 93)e$e unktea anatoni.d sifun.
ti.nab a nn.hiului: in dlc unea a
pini: corpus.ulul renal si un snem rubrtar
Flcssb@fudj@foaj42
b.d he"5 EDr'
Formarea si e .i narsa ur fei
Rinichiiau doua frddiimaFrz I deaexaelacea
mai nare pade a produsil.r Iinali de melabotisjn ai
oqanismuui r 2 de d ronrrold.!n.entd' e marri
rduiconsrtuen i orqanumutui lonrlbun,l anr a
mentinerft honeosra2i.i sr a {hiribru ! a.d..bi,i.
al o.ganismului Abturt de a.esrea ma au
'injchi rcnnei
u.tuto.rele roluft I fo'marea si elibeErca
(enzimi)si eitiopoietine (h.rmon)i 2 a.rivara vLb
minei D,i3. guconeocneza.
Ceidoinn.hic.ntinimDrcm;.n a2mirmnerre
nefroni, heca.e nef.o; riLdd apt sa produc. urna
'l_,pui de nehoni I Cortlcali €ortzen6nd 359
din numaru hlal de nelrcni au lllomerutut stuar in
I
cofricaa rcnaa s $ H{e runa &ssb ajun@
doa. in nEiul .xteri aL meJula.c .e
dulari cu qlomerulu situat a ion.riunea dinae cofricah
5j medulara au ans Heile uns care.ob.air adadc in
medu i. uneod diun@nd a nivelLLL paDilelor remle Ei
sunl errem de imponanu in mecan
prin care.njchi! p..duce udna.. cdntrab.
ln urulintaou uisistem rubu ar a rin.h tr d axstr
o retea b€ali de capila( numita reiea .apLtara per
lubu ara A.easb retea primesle din aden.kre eferen-
te $ngele .are a traul dera prin gomerut. Cea ma
mare parle a Eteleide capiare peritubulaE se qesesre
i n .onexu .enal den unqll iubilor proxjmalj. ai I ubijo.
disla i sl al I ubilo. c.le.t.n ..di.ali
Dcb tu sangvLn
l200mL 1420mL taoaip\ur mnl ln.rndri
'ni sangvin
bazdLe.debiu rcnalrepEinis20tsdindebj.
Fitra.ea glomerularE 9i litratul glomerular
L chiduLcare Iiltreaza dln capilaftle slomeruaGin
.apsula B.wmro esle dumit lihEl glmerular $u
FitatuL slmerula. {fiq 9S) tre aproape a.eeasi
comporitie ca t ichjdlr.are firreazl io inteBnita
capatul ad€rial a .apilarelol sc consderi.a filaaru
glomeru ar este ! plasma c e nu c! ine prcteine in
Canrjlatea de liltrat slomeruar c e se f.msaza
intr'u ninul prin iotj nenonii ambjlo. rjnich se
numeste debitul filrn.ii slomeruare Normat, acena
esre de aproriJ.ativ r25 nL/m o lzilni. t30ll Pesie
9q?din filrraresre Erbso.bit in mod ob s.dirin rubii
u nileri renulftc;nd in urina
Dinamica ffluiii pdn memblaa glomenrtdr Fo.
rele care Ba i:eaz fiha.ea a ivelll sl.me.utului in
.apsuld Eowman sunt L p.esiunea dn capilarele so
merura.ehalodea med c p{e dc 50 mm Hq) .4a
deremna f'lrrarea '? 0k5unea dn.apsuta Blwmdn
'-"bdl
in extei.
xLmaiiv 13
l capiLa.elo. care se oPune iLtani (apro
m Hg) I presiunea .olo d osm.tic. a
pioieinelor pasmatice dLn .apilale. c8.e se opdne fiL
t6.ii (presiunea .oLoidosmoica medie io acest ca,
esie de 32mmHdi,1 presuner clloidosmotid a
proteine or din capsuLa Bo--nai (considerab 0)
Reabsorb!ia 9i secre!ia iub!lare
FiLlralul glom etula r aavffiaa djferiteLa P.friuni ale
tubilo. unn leri si pe ioi acest pa.uE subst rele sliL
ahs.rbite eu sec.ebie *L{liv de c;te eo teliuL rubu
a. (69 r00), iar Lichidul cde rc:u ti in Lma fteslor P.t
.ese intd in pelvisu renal sdb fom; de r-r
litu4!
Rabe'htia l$dart Majodlll@ ..nruslor unre
pdmare sunt slbsbnte utile Ee 5uni .e2t€te pdi
rcabso|btie ceLu ele iubilo. uii ,en sLnt ad3pla:e nor
foogic si b(hmLc penh a Eaizz a.e.sb iurclie
,l^orJolo€ic, netxtele au la polu 3Pi.al nms.si mi
cr.viljcare c.es. .ousidembil sup.aiab adjr. ir a t_
lu bdl au numeroase mitcondJii ce i?bi.: AIP
necesd pr{esul0i de aberblie Bidhimj.. msibet
le celulelo. rubulae conlin p.mp€ melabillce .re Pa
bcipr La hnspodula.tiv
Irdnsporri/pasir se Jace linuiea unr. Es: r'
'n
zi.e. aLe difL ,u nii (i i gradient .himL. ei{bi. er.kt
tochimic)s .emoze. p.e.um sia CifeGnt.lr ft tG
sunihjdrcsbtrce Ac.st b spod nu n{6ib edge
9 n! este limitd de. capa.itate maxima de rdPf,r
a nefr.nulu Pnn a.en m{anjsm e ..anstbe ap:
(in sEdrent .sfr.!.) urea lin qradidt chir c) si .
pade did Na si CL 0 n Eadienr edic si el(t(hin.I
Re.bsdnFa ap€t Tcie s€qmentele nensr-lu I{t
Eabso.bi apa d in p.opofriidil.nle Cea mai nP.r
tatrla teabsoDl e a.e l( La nive ul tubullic.ntd p.d
rimal - 3Ol din apa Jilhta - s esre J rea5e'rDtje
obig.iorie, apa fiind ata* osmotic dir tub in inrer
siitiu ca umar. d Fabslbtiei s:ruril.( qll.oreL s a al
tor compusi uLLi sila velul t!bil.. ..nioni dlsiali. dar
frai ales a l0bilor col<ton ab'''dtia a 15 I din apa
niimia -, fiind o €bs.btie fa.ulbtiva
irr psa ADH rdbsorbta fa.Lltativa nu e P'oduce
eiminanduse !n voLum de20-bL de udna diluabin
in p.aenta ADH, a.easta reabsodtie se prcdu.e si,
ca umde.in 24 0.e se elmi.a lSLde unna c.d.en
tab. in Estllnef.onuluise ieab$ad? !% djn apa.ln
urind detinLtvd elininaidu* numai I ts din apa llirala.
Reabsorblia facultativ6 pemite adaptaiea volu
nu uidi0rezel a starea de hidrai e a.rganismulu
ii a..sr sad'nent.l neI..nuluL inte.vin me.annmeE
de resLare; diu.ezei si a elim,ndnld de la 9i(
trdnsporul a.l,r este seleciv i se daiorea&
al iefr.cituiu $ face cu
E rffi']
v1
E
.ssur de .nerqie 3i orisen (consum de AI?) $i
imNf,irz gbdieot.loi de .oncentratie sau eidt.ice
Frr: mmp€].. mebb.lice este lmitab de .apa.i t
rat.a l.r majma de a lranspona o sub$anta pe uni
tte? de hnp (Tmar) Celula consuma energie numd
pr.d .{upe.area substanlelor utiLe, Lasnd cab
b.Liti ln unna Pno hnspon ac[v se rcabsorb slu
coa. aminoactii, uoele vitami.e, Polipepiidele pF
crm 9 malontatea sa.u.ilor minerale (Na' K' Cl
HCOr rosrau. sulrati, uratierc).
seo.Fa nrhlora Principa a modalitate de .!l.
€
a plasmeL de cdaboLitii au.tal neutiizabili este f!
raiea Secretu t ubllard .on p eteaza fu nclia de elLn'
naie a unor subnaote a.1de toxi.
P n secrerie, rinichiL idteflin ri in reg ea .:'
cennaliei pldsmatice a uno. .onstitu enli obisn u L! i.(
a cid u'ic, creatiniud). /,1ecan ismeie secretie i sunt La'.
cL cele ale rcabsodtiei: a.tive sjpasive SensulhJ
djn inle6titiul peitubr
inspra oteridrul tubulli. Piocese e de secretie r:.
avea m pe tlau lLnsimea neifonului
Sed€tia de Hi. MecadismuL este activ, d =:-
principal esie tubul.odto.t proxima S€cre6ud ::r,
de hidr.sen, rinL.hi panicipa la .e9 area echill , -
acido baLc. SecEtia de proioii p
A slel. u i coniort disb exisb -.:
la nivelul tu bu
nisme de tadsp.rt prin schimb io
Na sise.retaK-su H-,in lin.lie de pHu n--: 3i)
intem Acest me.annn este activai deadG-.
S€q.tja de K' are loc mai aLes in rltu ::-j
disia pnn mecanisme a.iive (s.him b ioni.li:.
Prin sec.etie de potasiu rinichiuLa
S€ctld de NHr ln af.ra de efectuL antitoxic,
seoetia de amoniac rep.€zinb si o m.dal ate de ex
cElie supLimentad d€ p.otoni, fara o a.idifiere supli
Surplusul de prctonj eliminari se
leaoa de NH. rez! l;nd ionul amoniu, c e se elimin6.
impreutu cu clo.ul, sub lom; de cloru.a deamoniu.
Tbn9q\n uirei prh uEld€
Lreteftle smt mici tubun muscuare netede care
si.obd pana la vF
incep in p€lvisul fiecarui rinichi
zica uidar;. Pe md3ud ce Lma * .old@ in p€ vis,
presirn€ din p€LvLs Gsre si niM o .Mlre{je p6i.
sraLd.a a.e6ta dspandindu.e dea isqri ueletuluj
pana la ver.a uri.aa Slimrlfta pesimp.hca pcte
cre*e i stjm fta stnpatjca pcte {ad€a tsenF
und€ or perist! t !e orsl.nd r inre
n porliun$ inled€r4 ureretu paf,ndeoblcin !e
zica u'ioa.a si t{e c6tiv: entimeti sub epiteLiul va
cal, a$fel.a pr.siunea i.ftvsi.ab compnma uetenr!
prevemd renuxu udneirn Gte. in tlmpol ni.ljbi!
c,nd pftsimea di. vajca uri.d, .reste forre mulr
Vei6 unrDrt esre o .avilale d perclj akatuiU din
muscuhtun neteda" fomaia din doua pi4i (l) colPul,
c e este cea maj mm pa.te a vezjcij, i n care * ao
muLad udm ri (2) coLu (trieonu), care esie o p'elun
oft suh fomd de Flnie a collului, conrinGndu e jo
Auichiri coluui vencd 6le ddunir adebi 9i
snnder int€m. Tonusul silu naturcl op€ste, in mod nor
mal, pauuderea unnei la nivelul colu ui vejcal 9i al rc
te! impiedjcand asdel golirea vsicii inainle ca pe
sibea $ aringa Pmgl crftic
Verca uiEd mai prsiob si m sfincte. eftm ca.e
esle aL.stdit dln mu$hl sl'iar. contolat vdm6, sp.e
dsebjre de sflncl,erul inlen, care este in intregine
mFhl oeted snncterulexto este conrroat de cas€
sistefrul oeaos i poare prevdi miclun€, chia. $
atuncicand .6rolul iovolmb. lode s o ioirise
tlctjmea ede prtr€suL de vdicii urinaE
qoLiE a
atunci c6M esle plind.ln e$nrz. vsica unnd s om
ple progBiv pam e tmibea inhpdidala alidse o
mumi6 va oare pm4 mmenl in .e R decld$ta2;
m .€flex neryoc numit renex .de micdune, cre fie
detemna mi4jun@, rie d:c, nu este pos bi , p.odu.e
dorinla c.nsbenb de a L.ina C6nd in vqiqj sau aJunat
3GSn de unm, prcsiunea c.e;te la tlocm apd
deteminl o ftnere de numai cat
presiunil inlravezicalq acest oiveL aprupe codslaot aL
reorli erilropoielnaL nef..ni codicali, net.lnj jur
tamedulari, debit sangvin renaL pemeabllitate
glome lara, liLlrat glomeru ar unna primaia, reab
sodrie tlbuLa.a. secretje tubulara s{retie de Ha,
K-. NH] urina finala osmolahlate, mi.iiune
pres unii este reuliatul tonusului inlrin$ ai peretelui
vdi6l. Daca voLmulde uid d€pat.se 3oG400ml-
presiun@ oesle f@te mult si €pid
Reflaul de micliune odaln inilial * aul@mplilc6
Astfel,.onLrlia ni[ala a vdicii c.ene de$a.cared de
impu sun de h Kepicrii vezical! .@ ce va ,luce k ac
centuarea conft.tiei .enexe aces ciclu repetsndre
pma cand muscNul veicii dinare ajbse la o conlrac
he pur.mice Daci rcflexul de micFune d{lanr.i nu
.eusie e goleas.a vdca uiffi, elenedteLe neNM
F aLe acestui reflex i man inhibate limp de cabva mi
alt cll€xs fie initrat 9i $ d<lanse mi.liun€. Daca
nq miclimda nu e va proluce atat limp cat umperea
vdi.ii unoae esre s!fioenb penLa a dKl F m
ReflerLi de midiure e* m rflex contolar in iF
regime de nadu€ spioadi da p€te fi stimulai su
inbibar de cubii mruGj sLpsio.j din turchiul cerebraL
CompoziLia chrnicd a urinei
Unna cmtine 95X apa ti 5% dive$j .ompo.enri s!l/
sbnle mineEe (srun de Na, K, Ca, r.lsi} ds ice (cre
auninl, ur€, a.id uric eruime hommi vibmiru)
hemarii rj l@dte (da. maipuljne de 5ooo/ml).
V6ldi rFdii mnul€ ln uiM firBld
33s
Kr 2-3,9A
02s
HCOs 0Js
ci 5Js
1-15s
25s
0,6-03s
1 2s
 Noliuni e ementare de q ena s pato ogie
i)e reell; ete nidLrL e!!lulr Iindi ?ertru iun.
ln mod nr ma lr.lu
risr brl reDal. :du .r irq... rcnaar nsulicpnn
r.k.a rlre IL a.rb sar.tun.a
i .!.izmd. brrte,d,r P,er:, ,.,.1, r r h 'iLrf.i,r1d rcndli..dd ;inichL,n..i.aa sa
nileu !en.r Lr. . dri..nrn: i.,-,,.,i n,fl.,rd n:a firlt.rre .rrplcldu ar.i
tdi r n!eLlp.rci.lu !.:.. iL::.,-:r!n..ifr
rir a fem.ic lira Lrc b.rbtri a :-r. - r:1 ': rldrc
, !n,. p e de e. trmrii
N.nila ri glome lonelnb riirrerzi:r.9esr 5 ene rd
CLsn sindr.nl r.r,:.:
hLp.fr.nslne r! r1. ir: TEbm.nru inrui.ieniei
obiqatorie pje?Pr- r'. : .: :rfun i : prn Cr za (rin.hL hi.ia r f, n.
_
i.ear pa.ienr 5n,1, : _ ri :i!i9cr tur.r.n.izi iidl -.n. Limn.ru
(er qo,ie,uoLei,t
a.ei rafJi : r:-;i: .rclai dcpfuClsi
Maifenr.ir i :i:: : ::i 1. r,JLr pr pd.r, tL.nrbb!!i.. . t.bu..Lrrnaii din.rqanLsm
rInq ]din4!,n.rFdpa.e uu clli

Lucrari ?tacacz
ComMila di,;€: l-i
l.tE t -:.::. fiodde lrrctu Se prep a o so ur e de NdOf l0g
je!ne (re r--r ::1i s cusol roc sjsepr{reaz6insi.redilerite
una da
ln ep'Lbeia .L 5 mL d. urina se adausa riON ca
Pentiu ..r.e r: : :: -:::: :r::. tripe{e bagheie
de st.la :arr! :;-: : :- ! .! iumes.L, rcac ea.la sa devid puteiiiic dl.rLnd apoi re ddrugd
s.lLia de CUSO4 p.aturi .u pi.atu.a agitiid! se
funriuu, p;na .and :me*e.ur se coro.erza a bastnr
,tlod de lL,. :: :-: : -inr irt. epnr
- J\O.5ii
beta se adauq::::!.::::: :: p;na.c Da.a ir urna esie prezenla q u.oza se va fo.dd
solutiaderLnE€. :. : i: :1 :: : :ri.:poi052 .hiar la rece. !n preclpikt .os.at Daca iu se to,
mL de s.lrxi. :. ..\: :: .:r?.riiaAllC cd meaza nicL la i.mpe,atufa de lierbere, qu.oza este
Poate fidizc\:::-- :::,:r:: :: \h_
Ealdentietea substantelot pbteice
a-j-2.:
Eaidenlietu ftod.le lu.na se toarn6 l0 mL de urida nxrc
h.a.le lL(tr -. ep.ubeta 5ise.ontoeaza rcacft sa.u h;.ia de tur
- mL dr urik :- :::: i: :_::a.ru.gea,i
j!::1Juse .u o
nes.l da.; esle.l.ali.a se a.iduLedzr .u llllor S.
baghet6 de stc.: i:: :.: incalzede la fiedere si apDi se adausa .deva
dec eal.nai-::: pi.aiur dr ac d aceti. r0g Dr.r esle prezenla albr.
a.eastaYddevei -:: -r : ::
Ds.rece u.ind nu.ontine albumna de.;t in
quti---. slan Paiol.gice pentL a realLza pr.bd.L unid n..
E tAen etea maL se vor adauga 2: ml diilr-o srlutie de abu
rnrnr la 100 mL urm. s.lutia .bin6ndu s? d nlr !n
sa vd ad.uqa.aiE\. r:::i ilblr de ou. baiut.u 50 n[ rpa
picri. si putii faoli *, . -- :
i.Gtie or. crr.renr:.:::- -
ncer.ali.pebra.-.::r 1:: ::--r:rieiabni.sresL.himie$puneliinevidedraprezenia nu.ina
a unrr complsi orq::r: cnrc minccle pre.um saa, te de Na, K, Ca,
 Rellexu de micriune esle conlrolat stimulat eu inhibar de a rrun.hiul cercbraib .erebel .. hddlva
spio;nL d. .odexul ce.€bkl
Stabilill daca enunturile legate pr n conjuodra "dsaK€ sunt adeva.ak eu faL*rin.azulin care le.on
s derati adevaraG delmiru! daca jnbe ele ekjsta $u nu o rclalie de caualiiate.
Deei deb itu L liltarir slometulare este de cca l8O L/r, canljbtea de urina eLiminara in 24 de o.e este sub
2l- deoale.e pesre 999 din liltrat ese Eabsorbit in mod oofra! l. nivelul tubdor uhnileri
i
ldenh6cat 9i denmjF cat mai multe dlnte compo.enteLe oefionului rolul acestom. folosind lmag,oea de

CdtqnaE in lili. debitulsangvin renalin conditilba?ale hand in considemre un debit.ardia. de repaus ne

SlabiIF ordinea nomala i. care se su.ced elemente e componente ale cailor lnnare calice renal. mari. ca
Lice renale m ci. urelE. pelvis renal, vez ca urinara. ureter.

ln.ftati ri eLboftli p ul unuie-u cu iema ,Rolulexcre €itssumentare. salivare, iniesljnaie pulmonare

i.ena e in rcqlarea v.Ldmuluisjconpozitiei snqelri".
 5. lvlelaboisrnu [,letabo ishul intermedi6r al g ucidelor
Ctucoza I.ucr.za s gaa.toua absobite a nivelul
P.in merabolism * inieese rotaLLlald reaciiilor
b -..h mice de s nteza on de degad tubuluidig.stiv, aluns p. .dLea ven€i pone a licar La
c u pul u.ere de eie.gie, care ai .c i n o.sdnismele vii
acesi nivel lalact.a in ioralbte, si cea ma nra.e
Ac.sre Fa.t au d.ept menlinse vietji si p re a ltuci.zei sunt tanslomde panho serje de
adapbrea orcanismelor la 'erutal
.ond li e ftdillui ln.on rcactii in gLu.oza f..ma de uiil.re prefercntiala a
jurabr cu care au rn s.himb pemaEil de subsbnre hexo?e or de .ate r.aie .elu ele.
La nveu n.aiuLuL, slucozd pdde fi stocaia slb
iunrr'e dc seEU b'.os. a actior paltLi
li Iorm6 de gLiclsen (sli.olen.qedeza) od poate Ii uti
bi.chhLce. p..cese e met:b.lice pot li de tip catabc lizta prnt d serie d. .ea.iii melabolice (9 icnliza) .a
li. sau aoabotr poier{andu * sau inhibdndu se 6r p.inciFla su.sr dc eoe.sie
' 'Glicogdogerea procesll de fonn.re a glico
deii.@E oli. (@labolisul) au ca razu
P.o.esele qenulu polimo al su.dzei cu ni.lecub loana
idrprodl.eFa Je eierge suni rcPrezenrate de dctii mare , trc loc la nivelul dLte.itelor .eLule dln orga
chimic.. in .a.i!l .a,Ja e o. descompuncrca sut nism dar cuprecade.ein fL.dt 3imds.hi Cli.ogenul
taE Provii dn aimente esle o lorma de depozit a slucozei..a.e poate fj ma
(eiosenel!!.i f..iunl..eluLarc (endosene),Pana bihala cu usunnF a nevoie, pini.. sene de reaclii
la :r:p Prne d n ene.sia renLlLii Prin
.oist1!er: de depoLim..nare. p.c.es c. p.arta deiumrca de
prdesel. .::-: ce ! nn€ ceuar * piede sub
f.ma i..::-: a5:j .esiulse depozii.aza i n .om I cogen.liza si ese actvat de catre adrenain6 si
plsi .ae::::.1.-trra'jr marjde energie Pe.aEo
p t r::1 :?tu denum,ea dP r.mPusi 'Clcoliza Clcoliz Eprezinb destacerea mole
\ ar; tr r.du ienlmuiton.n. culel de gluco, pentu a foma doua molecue de
a.idp.uvic P..cesu se desfdsoadi. ze.e tepte de
..-: :: :r r.t lk (!r!bo[mu]) consta! did
2: .eaclii chimic. succesive fie. e teapta liiid caia
r.t!::::: i.-: :::i_rni.e c e. prin utiiarea hG LData de cdr? o enzima pr.teicb spe.LfL.a. Cee doua
_:.. : J trbulLLidigesliv eu..zul moLecue de acid p.uvic .e rezultd didti. molecub
de g ucot p or fi tan sfo.mate i n preze. ta ox qenului.
2i cin sti.tLtrile .elula.e in dola mole.ule de acer L ckdzLha A. care vor inlra
.:a--: .--!"- i :rr.rib.Ea ..sanismu u si in ciclu acniLo. bca.borilL.i (.i.LuL Krebs) deslalurat
in maricea mitocdnd.ialr. Raukatu iet per moecub
I i =:. :::-r :-Srlice se aia in frhilibru de Oucozb la sInstul .icluuL a.irilo tric boxilic
:: : r :.. n diler le PedBde al.
j
ede obtineEa adDUa mole.uede ATP La fel.a 9iin
:.siasora ufu o.l celaLa I
-. -
-:r:::re . L. vdrtele tineE Cu t.da .omplelitdtea !l.oLnei ti a .icuu
i.hta a.elulel..9i Krebs,in timpuLa.enor ptuce* se sintetizeaza can
_ :i!r Je .oiv.
-nrade$ dtaii i.a e nici de ATP Cea mai mare pade a can
lmp.e.in.r6ul titaiii d. ATP tunizata de . r.ole.uLa de gucoz:
:;r- - r -- :r :::::z-re:e Prcd.mLnJ.aLbc kpturLmativ 95%) se va sinlel za in tmpulfoslorhi
lxidabve. desrasu'ab ii nritocondrj I .a.a p.e
;:reeLor mebb.ljce supuoe oridarea hidroqenulu pronusin rjmN gic.
::r :i:LLu. lmetabolismuL lLzeL sial. chiulKrebs A.en prc
::. -- = i:- rr: rFlelor energetice c.mpLex si este posibiL darorita p.ezenlej La niveu
-j,::-J EnerqeU.). frtrlc.nd.iior a md nruciur specioe c e Prn
redcriL controLale enzimatic. fumizeaza enerqie ce se
va idmag im sub foma de ATP. io rmput to"to
: -- r:dnF produsji iLa.iioxidative se oblh J4 de molecuLe de Alt
::El: ! :aa.lij .3re .eal Astfel, aficienlo lransferuui de energie pnn cata
: _ L;r : -:.r.n.l?cu eale bolismul unui mol de gluc.za esie de 66c ..stul
:-j-f- lmnsfom6ndu se in catura
-.i;fa P3na la a Trebrie sublinht rcu pe ca.e n aie ADPLI in
i-.- :sre.osibi a datorii6 .oftr.l0l gico ?e si al oxid6ri g uc.zei, deDre.e el
este necesar in djle.le erape pentl a h ..nFnit ld
 ATP in runc uze abseila tuidu.e a noparea deqra.
dan mole.ue' d. oru..- Aladaf odald .e tor
ADPuldin ceua a l. stransfomatin ATP inr.esul
pr(.s g icoljric $ioxidativ se opre$e
Elibe,aka de enegie rn absenta axjqenului
slicoliza "anaercba' Uneori .xiseoul devine fie
indisponibil, ie insuficienr,5i arud.ij io acede
(ond l,/ o.anirite m.d ne energ€ po.re n elb ab
de.atre celule pnn q !oL'rJ. penru ca reactie de
obbne.e a aciduLuipi.uvic nu necesjtd oxrse.. Aced
pro.es, det are un aoddment extrem de nic (3%),
este salvdor pent.u viata .euLei peoru ceLe cateva
ninute rn.are oiisenut poate fi indisponibtt. ln aces.
ie condjtii .anbrati ma ne a.jd prlvL. sunl rans
fo.mate itr acrd lact. care dnreara in ar a
.elul€lor pe.mitand .biLne.ea ln continuare de a.id
p ruvic prn glic! Da. Cand ox,senuldevine din nou
dhponibil acidul aciic se tmNfomd dn nouin acid
piruvic, care evdntual, va lioxdat,pent.u a asisula o
canlbte suplinenbd de energie
ts'
Trebuie aminrjr .a eliberarea de enerqG drn stu
.oza maipaat.6 ficLia ripe o.aLe a iemaNa pro.
ceselor discutare Fna acum, si a
rclucon€oge@ Atuoci cand qlicemia scade ca
umrr. a aponului insufi.ienr de glu.oza on a ltilL
o. lrdnsfomarca buz or qrdt
(prolenili din sc nd.rea lpdebn e
(prolen i drn aidbo zarea prorenebn ,n stu.oza
ln sitlatia id ca.e.antratea de qluco-.de c.es
crt6 po*e posibilitrlie ..lue de a o utilr. a.e Lm
L?nsf.m ea gLu.ozd in bgLiceride 9i depune.ea
a.estom sub foma de lipide de .szerya in tesurut adi.
pli Acest fapt expic6 de ce rade.s consumut!
energetic lsedenrdismu ), orj apodul er.esiv de €lucide
aras cr€sterea canrlurir de tesut adip.s (inc.3sfta).
'lt4(dirmel€ d€ reglee a glic& ei Va orile stu.
co?e in sanqe slicemja. vaila:l rclarLv putin manri
dnduse in limite redjv constanre (65-lt0ms la
lmmL d€ s6nge), datorrd uno. comp exe h*anrs
me de €slare care paskeazl echilib iinrre pro.ese.
e de qlicoseo.lha, gic.genosened, siicoka s glu.
lnsulna, homon secrerat de pancrcasulendoq.in
scade sli.emia piin la.iLita.ea patrunderit 5t urhdri
O serje de homanj au ins o aclrune opue jn
sulinej De exemplu slucagoou. un ah ho.mon se
aetat de pancrcasul endocnnL simu eaza cti.ooeno
lia si gluconeoqenez. c*a ce exp icd a.liunea tui
hperqicemiantai adrcna na isi ex.rcb acliunea hi
p€rsll.emianta p.in dmu ea oLicooen.De. br
I dremh l- :
celule ll pan.reari..
,l
t -
t J
monii cocodi.oi?i (c ddtoiu ) siimuleaa glu"neo 'Mdsme Palffi a mebbolr'iui itteme
de
gLu
; smde ' n mr d' utLefl
n""'iiir
a".a.* '"
p"ti--*'. "'"-'. *".,' o" ,,Itro;L Jlnde rdderea rza s' trimu ea Lp'
'p na llF"rmnd dPq,a
:",-- Ad-;"t- ' no.dd,ena
*ti onmoda c. urmre a
a"-"a-' -,"iu. " -, o,. a ;arcd rjar.srd€Lor, m bi zn.o o. n qro. Fur
-;*, r ,d";l"'r"ar".dd. natPFUnrob de - " .;...,."",-,rr)-.
i L r-t .c*,; ,r,o"" olL ider.. suca cier ..--.,.f(te
" lD"ke e .un Lbt'nJ Ld m'b'ltrL
..ti.a conna ,; Iaotr'l .. elt " nr rdpd deqiodde ",
j."- q", i^ a"r-t. { ra deqo&r.a lI
i a.brrerea r PodE rcndudl' PanainalLcai Co t H.m.nii t.;idicni delem'na m.bilzare. 'aPida a
H-O ClLcooenul. deoozitd In specia s dfasml.' taotLlertnnLnd nd en P
mus.hi .onstituie . rezeBa enerceiica GPturLmdN i^o.r"i.-', " *+'. i re !e e 'o,P'lu
'lmO k.aL) m.bilLzabila Drioitar
R.r,, lia.Jclor n.,4anism
in c.ndiiii soi
'1e
.jla.e de relativ scuna durab (efod fizic m'de'ar rF.r.;?rqeric roiaele reprezinb flii.ipalul re
se 3Pre. d7a ca,la.
exounerea orqanismuLui la frig) --n'.neroeilc,lln urquni"-tzi.;
R.rr r1"\r. AnumLte stu'tun slu.ldi'ei r;in **** cu. -Nllt,ii. no'mab. LiPdele
a. utred unor Le'utm.r o mcmbrdnP ff.e u e
L%rr. --"'- reu-.u o *'e.ea enPrset.a de

Rol fun.ri.nalPentozeLe(nboza9idezorkiboza) 50oo0l.a D"qfdldea unu 5inqu'

aDr
tram"mni"
de Lode etibered. 9-i r.dt
htain alcaiuirca acizi!.r nucleL.i s 2 Ror,ldsrrc Lode e
,^r"-",; de (,r" ip" k' i-r
"tr;e-b,-. ",.
cantitari mp.danle ne lpid. sa lases. dePo,liiein
rb d
OAtLti ratbsul (ore.t lur lo,lonefflq'osm.aLl loaP.nPraia dm
d.) olqufdnJ p'o'edl
oic;Lza;€DebE ddra(erea moleele' de slu' s bnn.nar. cL roL icrmonobttr
..?A .tr tomarea a: a. tei md@L€ de aod qtr
3 Rol/un.rional r.e a dlntd subna nele liPLdice
tamic b ddua de d.id piruvic c doul moleole de rca azn[ o'e.!Eun J] In!' horm.n dnfel !!lP'
acid buiirl.; d, uoei mol€.ule de gdlactda
r o, rpi..na rn---"1 Ldmr r qr.e'ua d!
ldt{a homon d
kdesedde Lo sabolK prcdomha a la puber Un. e t.sfoLip de jnic.vid itr Drima lsza a pro.esului
iare b.ln ddpul unor efodun eMgdatq c ln ado
lescenla:d ln p€riddele de covalescenta
OcdOhi.lj sPatiile Pun.tate cu temenn 'ores []letabolismul ]niermediar al prcte nelor
' P'!renelt oP.ape ui +.d !ii mai
Cluconeoqen@ este pro.esulde fom{e d - '-Preznc rlc Prlt-iiP su l
din ....,.,.... 9i .*-
@uhali din scindarea -__ ' i,il.r de D,ren-na a nr^ a !e
rirn lr".'"-",
tr@nism dir prccusoriqLu.idl.i si Lpidlc
ti . bLia
' p;fre dii c.i rcruLlai dn, Pr..cseLe de

Metabo ismul inler edar a lipidelor

C h Ll.mi.roniL Id.m ati i n e nterocne, alni apoi prin 6te dre 35 65 ms/100 mL de PLasma
s
vasele.hililercidlimla sit.eculicdatacuaceast'in AD,rdle rol' am'nlo tr' du m e.ule< mui Pre.
pukd nr ,a Prn pu m.mb rie .ru
sdnoe sunt 5r'^d:r sub 'n lle la unc' cnzime
ta

tLLD;-t"Dd,r ," *P qfas q cerol tostllpL e are L M

'n.ripenr rdle,v Pnn mtibrana !cl' a P i
(;;L-" u[ -b, a n!e Lsu A' zii 9fd5i i]L hinsD.ft aciiv sdu difuz uoe fac Litaii
n,':fara de rriLtar€ .uEtrl p.n.esuuL de 5ir
ma.ea lor maio.itate patund in toale c.LuLele (cL 'i
.r.aDtb celule or nsv.6e) si in Gntj'ate mtrr leza a proLeiielo', 3min.a. zi sunt imPicaiisiiDto
F dn dlr
--.1. . .t..-" c..l o-, Lber) Pdrrdu+'nh rrie dc .eactii
r]!ld
mebbol ce
qcs lbe Liorpatrunde 5i e,,cule ime de reglare d i.bme
melabolinului
!n uardancir {hLlb.u dinamn ru .'z qr.r dm ditr orcleic ftnr' brt
Frea unu rL e hr
Pture\e
L.,le arb"Dm, .al. J- rab\!\i.ererlzar: i
'
..lLje La nivelcelllar, ach i q.as s
se.venta de rc:cni .himice de bet&nde cu elibe nn.tie de aooilu aiimeilar de .heltuiala enerce'
Erc de ener4 e, .ri pot fi ltilati Pedtru rca-qmlsmu, subcotmluLsistemuLuinerv'ss
dilenlilor c.mpusL liPidici
'esinleza al qlandelor cu s.crelie intcma O sc.ie de lromon
 prcd.mnanb pr!.eseor cabb! .e. a.eldivese
{aiir p 3simp i.. i}ado indnr. ccLo. anabolice
R!Li pr.!!rner.r ri orta,isn
I F.i irlasri. pr.reiiee reprezi a scheeiu pe
uftnru.lunr .elulare.
irrr..a.letrr-{red si in
Proie:nele
srucrunli i sLsiartei ,uridmenb. nin *nr.nn
lenr!lri.sr5 ($. n;1. .an r.gros kondrind)et.
2 R.r irr.ra.fair rirrit'ei nbslanrElo. _acti
ve" (enzimerc mi unlxt din fsaiisnr sunr de
oaluij r,ture.a P;.re iale rr.o: rJlJc ranspod.r
aldiferleLff subsbni. prr saige rhidd inre^rlaLc,
..i Pr n mrmbrai.te.eLJtar.
3 R.l .n.rg.rr.: deqfad ci pr.ienetnr in ve.
dered a.opefri ..isumLtr .Ers.r. se la.e in
caatrierlre ,e c;nd depoziree Jr qLrJs.n siLipde
suni eplizate Ardercd a lq dp prorehe fLmizeaza

Gw4j raspuosuriie corecre

Chilomicronii sunt scindati eonmatic id: a. acizi
sas! b, colestercl;c slicerotr d. foslolipide.
Liposen@ are loc h a.ri.a! t lesuturconjunc
tv la{ c tesurul adipoe d. pmceas
stmuleazd pr..s.e de sile7. a proleineli (h.. Lipolia esie sUmulard de a codlzol b. ad.ena
monu de cresle.e. t.sione..ntr. hrnnriil e5tcseni) lin6r c STHi d. noradrenalina.
ii ttnP .e at iar!.-erd PEdo Colesierolul este prccuBotol homonilor a. glu.
catablli.e (in.rirr .rdnr ul 5is1emlln..!.s prie coconicoizi; b. mineralco.ticoiuii c. sexostercjzj;
nt.nan dedsemrnea in coDlrou e.hlibruu .linrc
pD..see aiabric€ s c!a .trhbn.e srirruifed ln sinteza proteiielor sunt unlzari aninoacizii:
scremul! ier!.s a p.oveniti din alimentdi b. loma! nin pr{ursori
Siuc idi.ii c fomali din prdur$fi lipjd icir d. rez ultari

l\Ietabolismul ener!cr D
Mel.bn lrul .D.rger. rpreinia schnrbtrrte
eie.qd.c J noe orcanism s med !. tinird sedmad.
.antjt.ipi l{.d d. .nergLe ..re i3 ndn.rc in c!6!l
)elabr :muLui ire ri.didr sj .dntitrlea dd ene.sre
ln.rgii esle Lrtrzda de o.oa
nism at fi tru m.nlnerea pr..
penru a p.rmre reaLr cd un.. r
sneme functi.iae ate

ls'TlJ, cucdere rhdetc sipmrenele po{ tiu( nat. da

..t'eceuLe penr! rblierer ATl, ia. a.esla Dlare f
Io.s r c: suE. enerq.r.a penh .tre tuncri c. u e
C€ea ce face ca aceask moLecula $ fa udt2b abt eDimatic (cre.tjnknaa. adenilatkinazd), Putbnduse
de g drept (ursa de eneq'e ene l)r!E .db!'ie & shematiza e
PC + ADP c.eatina + ATP si
enero. Ll20O0 de calod P€ r' in.db 2 ADP € ATP + AMP
'beE
fzio!.g'c€r nmaqa da l{ft 4"te cek doua lVetabolismul bazal ([18)
leqatun fosfar macr@rqce ale 5.!,e cu !6 mp.r
'n
Raia metabolhmului rep.ezinb hta ltilua.ii ener
rsnb sa deosebila ca alent de k€ gieiio o.sanism. Semds.a* in calo.iisau kilmalodj.
rerul de enerqe, AT? nt .ta cel r'i abudent
creeteEa activiretii cehlale ietemina 9i cresterea
iod d.
a;dun rosld lEdae dr celula miei metaboice homonii ti.oidLeni, stimula.ea sin
Dn.drua io;k.e.ha l"c)61e & catela on md
patcd eronu frc tpuldea.[!rdtelde€]emPr in
ah ledatm ffi@ de h flvelul $u
';dedd
contine l3ooo d; cab.ii m:r cazul unor prrts'unL predom'ndn
ae enerdie nu deoaseste loool.a zlnc n tmp ce
{l?lE e nu PGte altrona r
Spre deosebrc de
ca ;enL de kq G sa wslerul de eneq'e roriliu'. ammre -munuL PMk aiunqe la
t Ndee fuclionale
ntre pnn.'p le oLj'rEh
Rata mebbolismului bdal reprezinb cheliuielLle
ce u e. n rhrmb sr ffiieB enerEe Pnn lixe ale unui orsaiism pentu inttelinerea
5.h'mb .u AIPLI calC n cd a sdnl dsponibie €nersetice
vible S€ masd.; id.onditii speciale si se
cmtjbrl mad & AiP. *5b P€te ti uiilDat Penla funcliilo. pnn
ja aB in tihp]n udiui:di AT? ene' cabnm€tne ibdi.ecb.
detemina
slDte,a d€ PC
q; din rc p@ta ii 6Jald cPid AP-ului {, de la Valoarea melabolhmulul bazaL pdte fi exPinau
jn runclie de qrcuiate(l kcal/ks/.ir), oi mai corect
acesia sd*kr ce,rJ-e
lnreFelatite bi.<njmk€ zle fosld'eatinei i a.in' in runclie de suprarata c.rpoEla (4okcaL/m'/lo.6J
r.r adooziffi.rc. & ! tritoslodc suni millociie A.asrea sudt valori medii, caie vanda in lunclie de

Cnto€.r Ene d:- PAnlra

S r Fz .. r+1.-
AI? Absotbiie actv,
c.nlraclje mrs.ubra
seGlre glandulard
Conducere neryoas'
 vard5, de sex de tiputactivir ii fLind mai crescui ta de cadura desaFra de orqanism (ega i.r.onsumuL
rjnei laserulmasculiisi a p€coan ate ce desfa goad ene.letic doar aiuncicind energ a
o a.tiv iate fizi.d sustinli6 sub loma de lucru mecan.) sau indrccie prin
Valoile msbbo smuLuibazd maipot iiexpifrde ma$6rea .antitalji de driqen coDsuma$ ln cureul
t proceniual.in rapod.u valorile nandard ale mera-
bolsmuluibazal, in tuncrie de v;r$; sex. talie, cm€
5eqdsesc rn r.bele speoa/e 5Liurre ncars se a..ep.
i: r l r, !:ilr. !. I I r.!Lt Lri
d oabaFlt de + r0l rala Lle €ro eamede
meta bo isdllui .ne.ge tic s e p.ale Ia.e P.in.ipalee nutdmenie sunr qlu.dete. pidele 9i
tie p.in metodedneci. in care se nasft.a canrjraiaa
^\asu.area

conllndl in nuEl,Tdte (ldncipir atimeow.) rt val@a sergedcd la 10O n pbdN comestjbil

Perre - slob (c.ap !.Ldq roE hedns) 3

' stu (d(Dq $mq nrsdtu. srumbie) 25
12
54

Codori otr4 pdie r.ino.q s4

u B 145
no,icee de porumb d ukj eise 22

alihenbroxdat p6na ta CO" siH.O sia

L: .m, o dlimenllje .oEspututarc nu inseamna
asiqu€rea Fnzati.i de p enitudrn. gashca pdn apodul
ercesiv sj neselectiv d€ alimenre .i aponut unor aiimefr
ie in codc..dant, c! nevoi e oigantsmului djferen! ate
in fundie d. vaEl., de bpul acuviutit depuss de ano.
timp si de .oidirliLe c mareoce etc ln pdncpiu o a .
mentalie echLibrah rebule st asisurc ..ganEmutui
suporlu enerqet. penh e\ nentl tsuhsbnleeeierse.
ri..) cremenFle n(eere creadi un
rera.enicelor uzars (subsrarle pla$ice) c.t sibitrdall
atoni de provenientd exogeni: (strbsianle m neDle vLr
amlnee,.l. p ntr poL sinr.@lln org:nism
lonlnutuleielqet. a a imenteor reprerinrd encr
gia eLibeEta de fiecare qmfr din fiec e pid.jpiu
.adfrla.estui.apjtol
compozilia ap.oxim ati! a a dtei€i se Drenn td a sfel:
50% glucide,35% ipjde i t5:i pmtejne:nfts tzI
ncesre prczeni a..prrotulren^a d qene
Loer.entu respErofen. ftD.nu dnhs (o elf
berai r O, .onsumd penru o\d--,nu o; d.
prlncLpiu al mentar E a.a va oarea I psrual;cda sj
divelse aLte valorip.nru alre substante (deexemp!
pentu am n.a.idul a anina - 033)
R€glau lpoardui dimentar
Foan€d esle do.inta de almenie ii se aso.ia,6
!u u sens de fe omeie obe.r^e rde e,emolu .on
lcct le de h:me de a n !eu r!ma.!l!j)
{oc[u/ es e donnla penrru un :run I rp dc

qI
 Sdljetal.a esie oPun, I.amei:
nrc a ingesrieide al meni.
Centiineroi dd ftllde a aportului
Cent i loameL n dlsatretatiise gascs. in hipoia.
mls P.ifru a ive iatera ..1 de aiJoiei
media Erieia gidL! ..nt ne os .u Iolin alimentr
re cerlridii pifrca inleilac a trurchiuu.erebral.
.are c.nt.lczd m5rmle p.p,i!zse dn tLnrpuli!
mentalei ah sdala si caieva ai .. Lcale aLe ss
temulu jmb. *.;ns c.r.3ie cu hipota amusu
Reg ea dpodllu dimdnlar p.ate t .laslicala in:
nr nerea
nohale de dep.zne nulritivein nIsan6:n, t reg . a
alimentalLei (Eqkrea pe.fc,ica sau pe tenei s.un)
.ara esrp i 1 ledaiura drc.ta ( efecle e med ate ale
aljrneir6nidrp;a r r ui d qesliv. in pdmul.d...id
depoz(.]. de subndrle nulrjtive ale orqar6n lliscad
sub noma .entru loamei din lriP.laamus devrne
eriron de a.tiv s ao e sei:ala de foamc Ro!lcel
mai impofranr rcvLne pndtrun P.anism ie.0foscll
p,odu5LLffmecb.lisn! u pnic h.eldea d.jea caz
intensitatda senktje de Lame pcte iemPord.
sc.zur. sau cres.ura prn obnd0lil. (de .xempLu o
peE@n6 .bienuila *
hadai.e r'ei m?se pe ln
alea senatid de Lame k lirr
cazuL om terii utreia va
puL espe.tnl Alti imuli Iizioogici pe temen s.ud
alifrsta nrx pl.n tud nea sasttointesrjnaa I rnrcgisraEa ali
menie or de .alJe re.eptorij d n cavitfta bu.aLa.
rnt EsLe ecomandabi ca apofrul aLifrent sa Ie
d c e ta.tu qasir.intestna sa
se pod; scoroda, reqLat ales Pin mecannmeLe
'nai de cate sistcmee de
pe ie.m.i J.ud dm modulat
Obezitatea ap c p.int un .po excesiv de
en{ge ,n ..m!i drie
(iiilel or iii;moLarunriii iaF deinsb c d obezitdlii.Odak
obezibrea nni a. p.ittr
menrind,ea ei apodu si
.onsli,uLslil ega. Esr. irs.tta de o se.ie d. iuL'
bura, naiorc .d.e Ia. dir a.easti p'obLema o boaa
metaboLca.d consecjile diit,e cel. maigdve.
Lnanitia du.e la f. i.ea depoziteor.ulrive dLn
lesuturle organismuLLi. Pnmee deP.?ile g.le ii
caFva.E sunt sunt.ele glucd.e ELimin ea ei.e
siva de lpide esle .onstanta, iar
Iaze de depelie (eplizde) Gprda. lenta si din r.r
I rapidi cu putin iimpjdtdte dede
a i[n iiei exrna h.diticar
r idre.ia ale c eotelor insrate

P.incipalel€ vitlmii€ d inpoddta lor

c.nkinEle

UPOSOILTBm - fmtimad epltei:ilor 3r!

ARerlnol d. eot€ire
GntiRorralm d) ftrre.e

vdspadukifi-hemoBgrj
 v'/
Ctopalj msplnsui e ...e.lc.
;l:: c .d d,-. ... d

..:
')i Cice ia re m.n1ne e drv lrnnani6. darorra mc.an smelr de rcoare.are
po..see de a. sl..l'a; b str.'senond.. q coqenlr d atu..ieoqcneua
"t
Slabiliti da.i enunruie reqale prn..ri!i.rja deDr... sr.t ddevarate sau fd s! in cazu in.a.e te.rr
sdeGu adP! e dereminaii da.
b rr!:?.. pr tie l.mite pol t m.b nard.lin d.pozire in pro.c
Drd "
'|d .
ma puLn plin,esptaii. sjex. etie
Obe? lared .ne .nrnde.dta . b.a . mecbo Lca .u .DnsEc nir
qrave de.arcc. esre iiso(o d.. serie de ruburai ni.F
. e at!.re ainr.au oeiiin
Conpleta! m.{anirneLe di rgtde g irenicL f.,L.s nd
^

ui.s.r.u teitu lnic...narurej comp.reitel!.

Redachtj
debb. niuLu ri.mred sien.rqet.,.
intoc-p..r.-'... tu., r
r .n, bbcr l!.rf! "'.!ncn',,i2500rln
di r ,Idnl
qI

Sislemu reproducAlor
Ar.r.trl !tr! r;r ie ! .ii
E*e fo.md dinlr-o gaDda mixta olatui-.
.a'le seiitale 5i organeLe geniiaL. erlerne (ig
situal in .avjtatea pelvjani, €ne un organ Pe.e
.he cu lunclie mxta exo..ind producand ovlleL., si
endocrlna, sec'etand h.moni: esirogeni ti P.oges
ieronll Are foma uduiovoid turii! cantaind 6 8g
cL diamet.ul mare de Prczinla doua lele
'5cm Fala laterala s. afld
douA margini$idouA ertremftd!
pe peretele laieralal .avLtatii peviene ocuPand loe
Fr4 )0! &d!j Fd rtu : ri
ova ana fara neda: ene aopefla de pavjionu
tompei Pe e\ten:la:: srpe;itam si iftedoa.a se
pind! sene de L:s:rEi:e .iLx care.v. lestelesat
Gr.r €r. :::-i a suPiahla de un
St!ctr6.
run.ttr - a bu..:€: ,1-- ! a:no, se afld p en
chimulgLandu.; .r tr:i:::z i.. ara sicorllcaa.
Zona meduft.: r: t:e r.$ ne I lmfafte,
cat i ribre n.^F i-:.::,.
ln zdna coni.:la e:- ': : :rrleniio dileite
Se des..iL folicuL PrimordiaLi,loLicu iPrlm i fdlL'
clli se.undari (cavita.i) evolutvj sl IoLi.0ll malui
(eniari,de Gma0 in fiecare lund,in.epandcu puber
latea r pand a menopaua, un foi.ul secund
devine foli.uL maiur. care este cel mai volum nls
Acesb..nline id riteior ovoc iu.
Dupd eliminarea ovocitului, folicuLuL ovanad malu.
5e tanslom6 tn cop galbeo, cde are rol secreto',
dn Co.pul gaben devine rn finai co.p alb .are e
101)
vascu izatia ovarul esre aslgurata d. adera
ovari.nd. rafrlrd a a. eiabdominale, ii de o ramlri
olarian, din arlem uterin,. Venele sunt reprezentaie
de veda olariana dreapta care se v
inferioara i
de vena ovaiana sianga care se deschi'
de in vena rcoald srsnga. O pane diD $ngele vedos
alovanLliajunse lf
vena uie.in6
Trompal. utenn.
Trompele ulerine suot .ondu.te musculom.m'
branoase inrns€ de la ovare pan
comunica prid .ilicii numre ostii urenne Ext.emj-
btea laterab a trompeor conline un drin.iu.are 5e
deschjde in caviraiaa abdominaLa Au o lungime d.
Vasculadatia ene asigurela de zmui tubare .e
pmvid djn arrerc oraiana ri Llennd Venele sunt
Este ntuat in caviided peLv rl4 intre vezica un
nad t...N este ud orcan muscll
UietuL(lig 102)esieinie.pusintetompeleuteii
ne sivagin Are fon; dP p a, cu
o entaia slperoi Prezinrd coQulsicolulute n,inte
F'4r02hdrUomF6rt:,qd iu
 c e exis6 o po4nrne mai sr5fr palologica. Ee asigu.a se(elia de Lapre alimsntoL
ute n. Pe couL urenn (ceflix) se inse.a va€inul pno
exnemitaiea $ suoeri.ara
esenlhL al nounas.dului ti
sunt de asmenea,
sedluL a numeroase pr6eF pai.l.gice djntre care
ln st.ucl ura ur;u Lu i, ta exiedor dh tinqem o iun i., cance.ele sunt cele ma impo ame
seroasa - penfretru ,inralnit6 numa lanivelulcor
pului uierin o tunicd musculala, numita miomet.u Apa ..ul oen:id rn.:ti, .
fomatd din musculafura nebda t Esre lomat dln resti. , din conducre spe.mat.e,
- endometru caie captLg€trd cavitarea ui€rina p.onatd, gLaode bubouretnle 5 organele gen tale
Acest stdt este consideret sthtll fu dcriona L .l ute.u
lu ri este cel care preznG modificaa ntudriaLc
atuncicand se€limin6 odata cu e
ala. ln cicLul umator. s€.eface
Vasculanala dste asigurata de afte.ete urenne,
.anuri din dlen iLiaca intema D n arlek uterioa se
despdnd si mnuri pentu vagD, trompe utenne ij
ovare Vene e ute.lde se d€schid in vena i aca inlena

Este un conduct mus.uloconjuocsv, Luns de

7-9cm frediao si mp carc,p nexbenit ea sup..
do a, se insed pe coluluierin iar prin cea infeaoma
(or{icju vasinal), ss deschide in vestibului vasinal
spal r delim Drd..e e doua abin!
In strutura u' e\ srd un stat mus.uar lor
'da'f,u
mat dio fibre netede. iar la inrsr o. se.fl5 o mucMsa
fomau dinFun epiiellu pavimenbs nm licat

Este un orgai qednal erte.n i

a.e loma unel
fanre. dlungii6 in sens sagilal n mrginib lai€El de
catre doud repliuricuranare.labille nml 5 micL
Labijle nan suni acoperie de tegufrent si suhr
p.evdzute cu pa. n sLande sebacee mail li partea ad.
te.io d a labiilor ma.isxisD un relieimedian a.ope.
.ii de p6. i oumitnuntele pubian sau altuiVenus.
Libiile ni.i sunt doua .ute simebice situde medi
a de labii € mari Spatiul marslnit de labi Le mici se
nume9te vestibul vagina . i n care, ant€.ioi *deschide
ureta, iar ponenor, vaginul vu va prertria 9i organele
etuile clitoftulsibrlbi v€$ibula.i C t risu esia si
iuat median $l tre o lungime de tu
cn. iar bulbi
veslibubn sunt snuai a baza Lab tlor mari.
Vascua.zata este asiglrara de ramuriate aderei
ru{noase iiteme veneLe se deschid tn vcna liacd
Este lomald dro glanda mamma si diferire pa4l
moicare o in.onloara Cbnda namma este o slanda
pe.e.he,anexa a apmarului seniral aeminin siuata pe
perelele torac c anteior, In irteNalul dinrre coasrele
llt-v[
La femeia aduta, dlandee mamare prezinti o
sttuctur; complexa. avand impo.ranld bio.!ic6 I
FIe]03^'dFJdm!{!jl!l'<d
T€stL.trlu (fig 10.1) esie sladda genitata mascuti.
nt cme jndepllnette doud aunclii:
t spetmatogen za lormarea ceiulel.i sexuaLe
Gpe.dii $u spemaiozoizl), .are se desLroa.a b
nivelullub lor 3eminiler conro.li
. lu, cr ia endd..ina p rin care .etulete tnterstiliate
ale p enchimului tesucular secreb holnonir
androseni (tesiosteronul)j ca.s determjna matu.
rzarea ordanelor sexuae 5istifruedzd evolutia ct
raclercld sexuaLe se.undare masculine.
TesriculuLare o masa de aprox mativ 5g I este
un organ pereche avand loma unui ovojd turiii
transverea siluat in buEa scrotaLa o puns6 cu
tanaid Fiecaruitesticu iieste anexat un o.gan alun.
gj! €pididimul, care fa.e parie din conducte e *mi
nale El ard foma unej vrqule, asezd pe marginea
post€rioara a lesliculului ConiiDe cadalu epiddimar,
c e se continua cu candLuLdefereil T.siculul esie
invelil la supralac de o membl.n; conrun.bva de
cuLo e aLbasidefie numit; albusinee. ierisienE t
inextensibib,!trandin tensiu.ep3refthmulienicu
Lar Parenchmul lesticular esre strabalut de septu.i
..nLn.iive.a.e delmite a lobuii tedL.uuLui. Ei
sunijn num de 250-3OO penh nec e testicu si
sont lomalidii 2-3 iub' saminfericotrto4 in.aE
se desf asoara spematoqerea
Tubi semnfEri c.nloni suDt c.niinuatL de iubi
drepii, caF ,ep.dnra primul sesnedt a caior
spematice.Eise des.hid jn.eteaua re5tjcular; de d
60 &. redd lkrs+ -d &t,
L
.rs pledca canaele eferente, lO 15, c e ajdq id
\.s.u izatia iesticu ului ii rpidid mllu esie asi
.-::. da ade,a iedcllad. ranula din a.r1a abdo
:.r I \eiele se va'sa in veia cavi iDfe oad
C!nducte e spemdtce
a: : :remdLce sdnt .onducle de elimLdare a
.:.-
.-:.j: r':. ::e
s a li.hiduui spermar.. ELe suit
5l eXtdlesticulale
az. .:z::sti.rLaF smt .eprezeniale de tlbjL
-j j.. :::! J;eteaua lesticu i
slnr .anaele eferente.
canauL epdidimar .anaul defe.ent ejaculator 9i
lreta Canalul dele.ani c.ntinld .anaLul epididim
termjnandu sc la baa pbsbtei, unde se une e cu
canaul vezicuLeL semidale, f.mand .analul era.u a
tor Acena se des.hide irl u'eba
Esle !n organ peEche ltdat deasupra Pr.sbtei,
lateralde.anahLe deferente Are roL s.cre t.r, p rod!
su adausandhe lichiduu semindL Vezi.ula semi
naLa aie forma ov.ida b cu o !d grne de 4 ,cm sio
Este ud orlan qLandu ex.cra mpar, situal in
ju.ulureL.ej. nib vezica urinard Proddsuleide secre
tie pa.liclp6 la formared spe.mei
Vascu tratia ene asigureh de aftra prostalic6
ramud d. lefa i a.a nte.na sanqele veios ede
coectat de vena iia.a nre.na
SLni doua fo natiunj glanduLa,e ov.de de
dimcnsidnie uiu sambura de.neasa Se deschidio
i.hid .iar. vasco5. asem6nator cu
.elprcstalic, care se adauqa ich duLui spe.matic
organele genible exre e
Orqan genitalsi udim esle siiuat d.dsupra scio
ruui, inai.tea simfizei pubjene Preziita radacina
penistrld I o po(iune ib.ra, .o.pul penisu u , . e
la ertemitatea sa anrerioara, se temna cL o Pa e
maivolrminlrsa. ntrmta lland. Ridacina esie firala.
prjn c.i d. .o'pi.avemoti. de oase. bdzinuhi.
Colpulpen su uia,e l..ma uso.lu ila.
AlanduL pr.zinb in v;.luL sau nificul exiern a
Slrlcioa. Penisu e*e l.rmat dintun apaiat
ee.til siinvelguri O.gan.Le e.e.tje sunl rePrezeu
lalede doL.o.p'.dve.nosi si un.orp spongi.s.are.
ump;nduse cu s6nqe, deiermna areciia.
Penisdleste iivelt de piee. c e se.odtiiua c!
pielea scroluli 9i a regiunii pubiene
Vascu izaiia en. assu,ata de ramu.idn aneid
ve ee se deschd in vena
rusiuodsa intema 9i. de aici.in vem Lia.d rntema.
Sc..tul (bursel€ s.rotale)
F.rm.azd p.ftea organelol geritale exteme ii
c e suni c.ahaie testiculeLe Fec . bu6a ene sl
ruab sub penh I este t.mata Jin mai mulle lunic
Lructui e Percte u
 ocup€tt asprmurik
, corecte
Ovarulare a.loma ds ovoid tufrit t un inveir
exterior fomat dintrun epileliu pilrislratilicdi c. o
masd de 6 89: d. djairctruL m e de 8-l0cm
e.niametru micnetTcm,
I
Zona corn.ab a parcfthimLldi glandular a ova
rului conlne Iolicull a p.imordiali: b. gl.me.ularll
c secrndad .avibd d imdlurire matur

Llt€rul este un organ, a. pereche, siluat in .avi

iatea pelviand:b. interpus inlre tDmpele utedne s
vaqinj c. mrs.uloq d cavitar I
Prostata este a. ui orgh glandular sndoc.in
h sibat sub vezjca u nar6. h I utul u.ereii c. irisda
de art€ra prosLtica, ramu6 a venei iliace inte.nel
d. prcdu.abre a onsi sgetii care pafricipa la lor
l'* \r

i 7 . iil i i q: relor tl. r',r,r.lr . - I

Tesi.rrrr (q.nadr m4tuiri) r LV.r r(i.irr
lemiialsuDt qlarde m{i. crn.:ii. .riJUEnd r.i
ma.ez g.merilor 5 enilr(trE pnn :..retia h..m.

Actirhted Lo. il.fin. .1 dent: in rmprlppnnale

&crederer der!.tare !dnunr apubcd . A..rJ
ta ene deriira drcpr pe rara ii (ae lurlrd senr.ro
eei€r.a I endo.rna a g.nade or alrge !i slid u de
dezvrtare.me face p.&br d fln.ra de ref..du.er

lNlal.rea rubea i.ste.!is.crta r.l Iic i..

ni !tr le r ridrl sctr.r e hornru dr sonddoimp
. c.!nt..az. derro13r., nr.rrlr.q.i s iun.ti..
nala i srrdde.r I ielr.ldi d.ernd m.dl.i.ieso
md.e r rlnp.r5mlnrre.Irp,;xe

Foma.ea foli.utldr maru.i 9i owtalra las. 106).

a rin... .aiava rrlede 0ide
f.l.rip,n..dai Di{c i.esra numr 300 400
c" liLl pe ui; incep;id .u pLbedsiea si r.r
ir n;,d .r enopdlzr r., ailn!]e i uraiie.
Pr...!uld..,ene,e s rn urai. f.li.u 6 e{e.ici..
C.LL o! dn.ne ir!.iI de mrdrl.dri ta n!.u
uterid vaaintLLi.sLnd.l..nri,ara l)lfar.m.rled
unJl..lL, !.ila a ter:...ia da 28 de z e siJe
rsrlr S.herd c
Jislirsed Ln.al .c,rIi.!.ran Jla pcr.ade I
durab di 7 r r-rr r zua a
:e reia. ir rer oar: prc.!i:lJri
"i J'.
.\'
kr.. irr r ;\ tk a rilelL, ir .,rLrlr: r,i ,, | !.

b.n sJnr sr,nLLiie de LB lL:olLrr

.. cdo . r43

.nroq.nu r: eiei

j.,' \.
.".,,"""
'' d

'i :
A " a"
''d o ( iD d
,",,;;i,-;;;; i": ,,: . : . ,.." rarutrrc.!Lr!rs.eLiii,iD?!.arqj
. ;, ."". . . L. . : . .rdLr setrei d crrprili sr liei s.ade bnE.
"""-i i--; _ --
;" .".;",, "", . :,::25tr L:nveu mu..ise,ie,ne5epridr.
r !i{!a e Liitie d. r..,rzr sihemcmtE
''
.rr,'i- .nn ..sr rare raia e
:a:"a orcncLu"..,E.-
P

rei,:: r . . : ,..-.rti enr.geiisiP,.!l.ne,rn

i qr.,,d;r n:;::i .:,
ir.!r;id m. -.:::: :
:: Reddea.KrcFei ovanene s rir dr.lcrar'
_: ': i\a:iar (f{ LCr)
: e,.ioPaua i li,sre ie '10:0 .. ani .icu, i
: -. :i -::a:.nmerJe'i.eregLalei aruiednti
.- n. iu s. inir pr.dlce DlF . ev: Lln sr-
: :::.::-,.i. un.e se inlretup.!,npel Ac€d: n..
i: i:_i epuzd.Ei rrde!r
., :€.bhratea lefrj.jna _ f^e,ilada re la a 1..:::
:: :i'rd OrLlrl cnnre kbi r .ipab d. a'
:: ::r ir nain de 2,1de. e dlPa ca a l.n.\
:r rv Pr d. aiii P te..il!a sPerm ,r _::
..:n! fibr inta.trLs.ndd fe,ri r ItE :
de 24 de.re hjn um e, p€ntsd ca f{undalia s: aiba
le, coniaciulsexual febuie s: se produca in inrervaLu
de o zi joaint€ de owhlie pana a o n dups a.easia
InteS@ Ia .lveld 6lrtdLnul ]wos a lctului
sual f€trJnln lmpusuile sedonale sdruaLe suot
iransmhe cbt.. segmentele sacmte ale maduveispi-
nr.ii. odata ce aceste ihpulsun ajuns in maduva
spina i ee sunt nansmise caft en.efal unee refle
xe lntegrate la nivel medular sac.d ri lombar deier
mjnd pa4; reacljile sexuale feminine.
Indeplineste in oroanisn doua Iunctji.
I ioaDe. erisu p.sibj btea ca persoana
CI
, /\ t\
@E *l
.Fl4lGsrul@l4jd!1h.hi
2 lFmnodl Prns (& {diu
p 4a rbmdsB (s! ! , 4. ! p 4!
Funcpa spcmatogene .6 sre funclia sa exocfi
na .are are l.c la nivelultubuluiseminiler,ticepand
cu pubenaiea. P.ocesul 3e desf6roara in mai multe
etap. d. diviziune ecuationala 9i apoi rcduciLonaa,
pornind de la celulele p.inordkLe spematoqonji-
diploide ajungaod La celulele matu.e, gamelii mas
cuLini - spehjire , haploide (tis 103).
Spermjile (spermalozoizii) se inmaqazneaza in
i
epd'dm unde dedoia capa.ralea ne ms(afe
ri rec n du(tu defe.enr lrr menrn fe.lrarea apr.
i
xldativ o lund sunt elimjnate prn elacul&e. EFcu
laiuLnaicontine seretia vezicule or seminale. cu ro
nudjv jn ceea ce prive$e sperna
prostati.a, avand rolu de a creste leitjLitatea 9i mo
bljtateaspematozoizior Spemaeaculat6incuEul
actulu sexudl masculin este alcaruta did li.hideLe
provenite din.analele epididim s deferent, vericu
lele semlnale. glanda prostali.a siglandele mucoase,
Spermaioceneza este stimudd de FSN
E <tuj nunarulrli d€ S€rruiozdd spn
fa"d.
ltt Cabtitat€a ob lnuita de spema ejaculaE la fie.a
rc act serualeslern medie de aproximatjv3.5mL sirn
ii(arc mili jtru de spema ss afla io medie t20 de n
lloane de spematdoni Cand i
mhl d€ spemda
zdrziinlr.un milrljtu de spem6 scade sdb 20 ds mil
s
lie inaeniLa.
S.aeia lntema Celulele inierstiliale ieslcularc
LeydE sec.€16 homonji androgedl al caro..epreuen
lant ?incipal €sle iestosieronul. Test.dlul secrcb
un procent redus dd est..qeni
Testoste.onu este un hon on lipidjc, cu structura
st.roljca. Acliunea sa constd rn stimularea cresteni
orqaneLor genirale masculine I
apailja .aracte.el.r
*xuae secundare la barbar dezvo laiea schelelului
ria nurchilor, modul d. dhpune.€ a p6ruLui, vocea,
.epartitia lop.gratica a grasjmii de rez.rva Tesoste
ronuleste un putdhi. anaboDant proteic ELare si
ef€.te de menlinerc a tonusului €piteliuluj spema
ReClarea se.retisi d e te stoste.o n se fa.e O.int.un
mecanism de teedback negativ sub nlluenta LH
Hip.rsec.elia aceslui homon dL.e la pube.rare
prcco.e iar hiposecrelia, la jnlanrillsm geniral.
Int.!rd€! Ia nlveu mtduvel lphar a actulul3e
xu.l necull[ Dei lacrorii psihicL joaca, de obicei
un.oLimponadt in actuLsexuaLmasculin $i. de fap!
il por nitia activitaiea encefaLulu probabil nu esre
absolrt necesara pentru desfasurmea sa Pin u.ma
.e. acldl serual mascu in
rcllexe intinse.r inr€g.aie ln maduva saoar6 si
lombara. iar acesle ne.aoisme p.i Ii actjvate pio
 Conc€plie I conraceprie

i\\
)
-'-' Exi*a mai mulle melcde contraceptive, cele na
popuLa.e fiind contmceptiveLe orale, prezeryativele,
rekase.ea lbai.tea €jacubni, abninenla Pe.iodica,
spemicdels diafrasna, injeclile cu prcsesieon,
implantui subdemice cu p.ogesteron, sierietul.
Fiecare meioda a.e avanljeie sj ddavanrajele ei ei nu
pmte gmatrta.oitm.eplia lm%.
aetodeLe tehpora.d de conLnceplie 3e .lasifi.a

c.nbaceprive de ba.ier6: d alragmd, spemicide

- ..n taceptivele orale (esto.p.osesta lj ve);

inF.tiie cu prosesre.on sau implantuih sub

r4el,odele definitiee de contraceptie (sterilizarea)

- Lioardm tonpeLo. utenbe (femer)

hsterectomja (utiliatain cazu.i medicale seLec

Fr41o9. R.Cco *a.!d d. bd4m I Avo.tul, modalitatea de a renunta La o sarcina ne

stimula.e sexuaLd fie psihica fie direch fie prjn
Gl4d .tspusudle .orccle
Clclul ohdo esr€ h$tlr de nodific.ri la nlve
lut a. uterului b. .pldidlmuluii c, v.ginululi d. gl.n-
delor .ndogene e sldndelor nadare
&tocenll elmuleart: a, ddvolia@ oqan€lor
g.nit le lsinlnE h deNoltdea nuc@*i u[erine;
c dercft.@ sllndelor iffi.lE
d. apariljd $ d€!
volte. cftcterelor sax&le s(undE l€mhlhel
e @Potamstul *xual leminnl
56nitaiea reproducerii
Unul sau ambii membri ai unui .upLu pol lolosi
metode penh a preint6mpina tempo'.r sau pema
n€ot o sar.ina. Avortul p@te li urjlhat alun.i cand
metodeld de conbacepli€ dau g.et D€cizia uoui
cupLu dea nu do o sarcina poate liinlluentat, i
de
un sfat genetic sau un consult p.enar3l
donta, d n motjve medicaLe su altele se poate induce
.hnursi.al sau medicafreotos.
Ehluft gsen.t pEMllh
denlilica acele pers@ne care pr€zint6 un nsc
c.escui de a prezenra anona ii genetice sau de a av€
copLi cu anonaLii geneli.e. Sfalui genelic cupinde o
ahalizi qurdsa a ultimelor teL seneralLi tud€ de
oradu Irr ll)precum si o sene de teste
Pent.u o corecta eva uare prcnatab exisia o sede
de teste care se lac obLigato u in anumite .ondili
(ex. varsla mamei peste 35 ani)
codceplia (te.rLtarea) apa.€ cu ap.oximativ 14
z e na,nrea penoade mensrruae imediar dupd
ovulale ln pen@da o\ulalLe mu.usul.etura ene
mai pulin vascos, pemilrnd astfeLpa$lul spemdo.
zotiLor din vasin jn uteq f(undatia prop.u?is6
avand ft rdtrompauFnn6inapropierea capalutuj ei
dlnspre ova( rezu la uigotulcme face caato a spre
(u de implanlare (utet si h acelasi timp se dlvLde
capatand asPectul de embdoi.
S8rcina si nasLerea
Notunea de repmducere in general, deljnest€
pro.csul de peeetuaie a .rgankmelor vii, pnn pro
du.erea de indivizi n.i .aie au ht
.e speclejdlo care fac pafre.
 La om,luncft de reproducere.!p nde. sere de
prcccsecare au drepire,ur.t lecLrndaiea ovuuu d.
cabe spermaiozoin 5 fom.rea ptudusuui de ..n
ceple ale. ui.restere $ dezvoltare suDi asisuEte
de catre orgarrru malem prnro ssre de modi
ficirlbiol.q.e ce defines. qenda sau s .iia
Fe.undala esle ini!m;, aGnd I
pelor uier ne, unde spemd.z.Diajuns ci urmare a
inrr.durri l.r in vagrn in r npu acr,rrli sexual.
Acesta sc incad.eaza jn compler!r de manifesrai.e
detneste ..mpolamentul 5e\ua si .are a om e$e
pafrjcularirat pi ih. bdgala incdraluc afediv

Pei ttu fe.u nda.ea ovllului, €ne necesar !n sin gut

spermarnzoid odab ace*: Frrurs in ovul. .apur
r: 6't o.
s3! jsimarene Gpd volumlr, pentru a lo,ma pr.nu-
.leul mascuin M.i t6dLr .ai 23 de ..omozomi a
prcnu.leuu mascuii I ce - de cromo,omi ai
pr.nucleului leininin se vor a inia petrt.u a reacalul
un sei complel de 46 de (omozodi(23 de peEchi) ,{.1

Sexui copildlLri este deteninar de tipDl de spe.

mie (spehatrzold).afe fe.undeazaavulul.Atat sper
mia. c6t silvuu au c3ic 23 d. cmmozom dLn e c
, de auiozomL s un heter.zom (c,omoz.mul seru
ui).a,e l. spemi. p.de I I saL Y hr a ovu nuft
X. Dupa Ie.undar.,.Ll (zig.iu) v
zoinL j do hcrem4rm care daci ambii sunr x
clpiu va fi fata i:. nr.t liulva fi X I .eilalt Y
NaiteH ..isii in erplha ptudusou de .oo
.eptie ajuns la leneI adi.a dupa apturtnaiiv 230 de
zih de gestaile Este conseci.ta clnrd.tirlo. dtcrine,
a care se adauga si panic pmea jn diveGe s.ade a
muscuaturii peretelui abdominal a diafrdsm.i etc,
printo serie de erenimente coElale 5j cmdonate
Llct4E Saii inrep sa se d€zvolre la pubeftdle.
cstogefli .jcLuilu seruale lunare dimuledza cre$te
reo . rone, \ d enemul!, de ducre precum i depu.
nerpo de ordsm! Denku a da roum soorllL in trmou
sar.i se petece o creltere adilioiaa importaoD 5i
lesutul glandu4 deyine numai arudci conplei dez
va tai pent.u p oducerea prop.ilzisa de laprs. Dei
est seni 9i p.ogesteroiul sunt esentiall penru dez
volb.ea aiatoml.a a $nrLo.in tmpllsdrcinji, eiau $i
uD ele.t spe.raL. de a inhLba secreF de apte.
N.monul .arc favoizsa; excretia lapletui esle pro.
Lipt.le ene sec.etatin avtulele s,rnio( dar elnu
.urse continuu p n mameloane .it€buie eje.tzt in
du.te penttu a ia.e pdslbilJ alapbrea. Acsst proces
iJ
ns n0 ondu d6od ! @d.rq !
sd dat reazd unei combinaliide renexe neu.ocene 5i
homonde. e imp ca oxto.ina.
Nofuni element€ro d6 iqien6 i paioogie
Sunt incluse in afecliunea iumil b.ala infamaL.
ne pelvind, f@fte fKventa b femeia tanara untun
cu conscinle foarte grave sar.ini ertraut€nne, inI€r
Denumire oenerica dat unui grup de dfectiuni
inlecroase sau inflamatorii canr.nate la niveul
mucmsei vaginale 5i udeoritial vuivei, determinand
cel mai frecveht o se..eiie vaginala. Din puncl de
vedere a eti.ogiLlo.,
infeclioase (bacrenoe candidozice, vjrale), homonate
(menopauza) sau in cadru unor maladii cu substrar
inflamalor. Prevenirea acestui grup de afe.liuni este
foane impofrant6, jn speciat prevednea boLilor .u
l6nsmitere sexuala. ExisE cateva nouuni sl€menb.e
in a.est 3ens: uiiliz ea prezefrativului, canstjturea
de cuplun sabile silidele analize peiodic€ etc.
I Addomul d€ postll!
tuprezinta hipeQ azia adenonatoa$ benignd a
p.o$de peru.elrale deteh nand in grade vanare
obstructia eliminarii urideidin vezica unnad
 I C{,.r. I lo rrea tufpu L salben ltit nnlltr.
f Sperirai.qen?za rne slmLl.r. de a ADll L r-Sf:

I leir dr p.rei.hjn!tr qanJr r! ., ..,rn! b ri5P mla... . l.Lru

2 r.s.n.,TrL d end se.Fbr r. ..irle: rt! s1L. i id d 5 .!t rrm.n E !. d. .1, nuira
i.,il.a I sl nnle . . P*.,.i i,rqd,.. aerl; a ri:s.r i! .l nL:rLd-r 4,1
.d.1e.elli !+.ale s..uid . nrs.Lri,,l
Slalifiidicieilnlr..sne]:ii(ririrla d.. r. nr iiai ; n
!:ae rl lJar 3i. detemlnall d..i r nF...r i., i! r! ! rerli. d..ruL t:.

a itr.L.L rorperu rter iP

2 Trb:lei r ter J...,1..r.entr1r L_Ta r:Pr-"riu rrrll
.r ai.'ma o*...ri.ld1. t r: rip,,Ji l.r. !...! 4.rnrtn::Ji'15ai.rr-'in iircare
,lJ art,:ri. r 2 here lrm
F.L6nd 5 ..irlri..r rrsusiti i,t.r.._ compLerali 5Pi!L! p!'.h
5.{, .1. lrlu .n. l.te nr in Jr I rr Ji r. r rP.unl,:azr . . lr .?L I : I .rc sPrm a
ar. h.ti.iziini Y .rP:lL r: . i dr.: rererz.rr eni \a i klr
P.ecnati !Lr5d. ite c .r.iu ! s :L:t.ilLr I s..r.:.id. t.sl.neiir

It J

i
r\(:isrdi d. rsi. (ns llll . e l.t.n k
..i5bre d ntri:.. :1. niJ.Lu Di.senerei,.!lrp: s! :.in.ri ! F.in efe.
r! i a fLi.r e rlie:.t rid.nlrt. Prn te n. r
!lr.dq-n )ei! L !]l.e
Df ra!r.,i:t cr e 'vzs'J rtr e .eir L, ..n..iu
b : iuf.mriii,. prnrii d," .,i.ei., n.lrr tcmfc.dtn,..4rlL: .! rrco.:i.r rcv.iiiil ss
irre, r t)re ture.erl. lr i.a..pnT i.m'rc.iir1J l. te,iLlLr iJr.r sn.n:LUi .nLl.r:i si leiirLLL
n,lJe.ir' i:r r,,rrlL . ire.r lrrnq. Lrin .h J rli,stjr. rlr! .eri.
dLn afaE..sannrr r
l\5Lr. rcran] n{v* <i... rnd..,r i,,n rk,.
iL. drestNi P e..in i,.ar r.drtr, .,.hr. i l. t,i! ,eirarh
hr..rndu r :n rrlu i .L rl.i::erp nldrte La.r
R.o .d s. nr. p,n bu.e de laeilba.k 1.nor pnit.r ,e e.lild ,ei riid !ni.on,.: dinan,.a a
r r.mdr.rta:.lLim).,"
(.t 1L2l
 o

o
F14 r2 R4bu Le (dhb 6!orodc. Fi M e r.tfu

Aenlinerearntre anumu€ limrt€ a pardmetJilor mediulujjotem esre asjsud16 pnn regLa.ea neuro umom a a

ln an umite i mp.eju.an, darorita uno. disfunct i rempom r€ sau pehanenre ate unor conp.nenre apafinand
sistefreLo. c.culaior resp mtor digesiiv oriexcretor, homed$azia se poare realiza 9j pnn muLcce.xrra.orp&
tale, prccum aparairra nlma-paman artii.ial. peddzafea $u dializa prezentte s.hefraiic naLjos

t\
i1

) JV

I
i $,
1

I
I
i
/t j
\ i\
I ti
 Va lorile r.edI ale !nor paranretr ai mediului interir
IPr ncipalele constante fizlologicel

VolhuHrtde

g[f ruru,"...

Nm.r d€ hmril
femei balbdl bd.bdl
4 5oo ooo/mmr 5 000 0000/frml 12156 g/dl 138112 Ald

Num& de leu.o.lle 5 000loom/nnl

Numar de pladere Eomo-100000 mmr

PBim6 .molict a rl.md 3m nosm/l

Clic€mlE 65 ll0 mq/d

Acljn E!91bbe'! O l9{,9 mEq/l

Colan@l tolll < 20o nq/dl

fa' - nabiemie l3tl46 mmo/l

plasmatic

K'plasmatic - potasemie 35-5.3 mmol/l

CaL plasmaric cal.edie 3,t-103 ms/dl

 Ei7,,e lrdrr ile 5. dll
fLi.r: i ir..i r !riJpr!r,r!Jtu,i
l+!. !11 1r! i..r!Lr r,1r
. rrLr:..d,r.. L. i!_r r! JrL.: -n:f ri: . ttri

',."id:iclll
it:!r .r1ri:r rlrll 1..,. b J.r.; -
.r,, Lr.!1 llr]L:. r i'r)L!:. ai,'i li'rll

rr.!.. |.trPr,rl
I .,i r le.",.,ii ; Ji,nli. dr 2r d."

d fr tir, r,.:la iri br: r d rr

. i l,/, srir. | . r,t '-n. !f.r'i.

;L
Aso.d un P

; dlrr ,.i I .rLo f r:!.

b \r r,,u de dd

Sbbiitidlr -,.itr i !!r!,.

i,:.rt datemrinati J.,: rn

urnr ri:li:..,r. irr/ I i

,. t,ijbr.lrd:i .51J.r.': ;r. ir... rPn.,.
!.1.r'Ir:r rsl.irrb: n J.: .,1.
 Timusularc roLin imuniraiea organismuiri d€oaie.e hormooul$cretat de acesta stimuLeazd activitatea

Cnopbsma este un sisiem .oloidal deoarece m€dlul de djspeGie esre reprez.ntat de ansambluL de
micelii, i4 laa dispecata €sle apa.
in nomenrulovulateise prcluce o divbiune meiotica, deoare.e .elulele .ezultate ovo.irllll si p mul
qlobuLpoLa.
- sont haploide.

- ELbod! un e$u etema ,Sanse e cofrponent al mediului jdtem", sLactucl duPa umdotuL plan:
.lem.nlele mediului intem
- ..mponente e sdngelui 9i rolul acesrora
- inunitaiea $i ifrporlanla ei;
hemostaza si coaquLarca sangelui;
grupeLc sangvine 9i factoruL Rh - imponanta cunoa*ni acestora pentru tansirzii

-El.boE! u. eseu cu tetra.Niveluri de orgablzare 9i integEre al€ c.rpulrj omenesc' sl,actudt dupa

segm.ntele androm ce ale corPdlu uman

- a\ele >ipanu le de rcfennli ale corPu ui:
- nivetun e celulrl.3u luri organe shteme de organe organhm
rolul totdshtr al sislemului ncrvos 9i al ceLui endtr.i'!
- ldtera.tiunea luncliilo. de relalie, de nuhtie gide reproduce.e;
- orqanhnul un tor uniiar

Recomandafl bib iografice

C.Th. Ni.uLes.u R Cdmaciu B Voic0lescu, Analania tt lblolagla anului (.ompendlu) EdLtura Connl
C. Sdldva$ru C. Nla, C. Ciornei

-Atlas dea@ronla oh!l!4 Editura Didactic6 ri

Penagogjca Bucu.esti, l9?4

N $anta, C. Bogoescu, ,14. Stoica -Deman',atiit1lu.ta pta. .e d. zoaLagie, anatbmte sI

S Boldor, B. Andreescu, L Popovici Fiziologie, Edn!6 Dldactic; si PedaCooica Bucu.eii l9SO
Lrcdd pnctt . de anatane ti fizloLagie u@na EdttLra
Didactica ei pedaqoqic6, Bkuresti, 1981

- Anatanh si ft2tol.gLa dmll!tr EdituE Aedica t. BL'

K.1"1. Van De Craal, S.l. For - C.ncepts of Hutun Anatang and Phlsrologg Wm C
Brow nPu b Lishec, wcB commutu.atiobs Inc , D ubuqu e. lA
usA,1995
- Ar/,s de anatoni. ttun4 Ediiura SuinljfLca 9j Enciclope

-Dlcrionar de ridlogre, OXFORD,

EdlluE Univec Encjclopedic, Bucuresti, 1996