O sceneta care poate fi realizata oricand, poate si de ziua mamelor, in ideea

de a le arata ca au dobandit comportamente pozitive, ca sunt copii bine educati,

ca sunt solidari cu cei aflati in suferinta, fie ca este vorba doar de niste lucruri
neinsufletite.

3 copii
Zana Jucariilor
Ursica
Papusica
Pisicuta
Catelusul
Tigrutul
Leutul
2 Soldatei
Alba ca Zapada
Soricelul
Iepurasul (Rila)
Scufita Rosie
Albinuta
Pinguinul
Bunica (educatoarea)
Dansul jucariilor
Dansul papusii
Copil 1:
Mica jucarie,
Datorita tie,
Viata mea-i senina
Si de zambet plina.
Cand te tin in brate
Cand te misc de ate,
Ma inveselesc,
Fiindca te iubesc.
Copil 2:
Imi esti bun prieten,
Cand vreau sa te pieptan,
Cand iti povestesc,
Cand te invelesc...
Langa mine stai,
Prieten balai

1
Si cand tip un pic,
Tu nu zici nimic.
Copil 3:
Cat imi e de somn,
Hai sa te adorm,
Ca maine in zori,
O sa-ti cumpar flori.
Nu fi suparat,
Daca te-am certat,
Poate bunicuta
Iti coase labuta
Si poate bunelul
Drege cojocelul.
Copiii adorm cu jucariile in brate, in acorduri muzicale, pe fondul carora intra
Zana Jucariilor.
Zana Jucariilor:
Ce buni si ce cumintei
Sunt cand dorm, toti copilasii,
Insa ziua, dragii mei,
N-au astampar, dragalasii.
Ce mai pozne, ce mai jale,
Ce mai jucarii stricate,
Nimic nu le sta in cale
Peste tot stau aruncate.
Si ce ingerasi mai par
Cand uimiti descopera ,
Ca nici una nu-i macar,
Intreaga. Ce opera!
Intra ursuletul, care are hainuta rupta si o figura trista.
Ursica:
Uite, Zana, ce necaz,
Stefanel mi-a rupt hainuta
Si-am dulceata pe obraz
Si scrantita mi-e labuta!
M-a trantit rau de perete,
De-am crezut ca ma rup tot.
Uite, vezi? Si-acum am pete
De var alb, aici, pe bot!
Nu stiu ce-are uneori
De uita ca-s si eu mic
Si ma ia de subtiori
Si m-arunca fara pic
De iubire, ori de mila

2
Si se-ncrunta cu manie
Cand calca pe Iepurila...
Asta nu-i prietenie!
Rila:
Mi s-a rupt din nou codita,
Cand pe mine a sarit
Si aici, parca blanita,
De noroi, s-a murdarit.
Nu stiu de ma mai iubeste
Stefanel si-s suparat,
Nu m-alinta, nu-mi vorbeste,
Tot pe jos stau aruncat.
De urechi ma invarteste
Si de-aceea sunt cam rupte.
Ma scutura, ma tranteste,
Parc-am fi in ring la lupte!

Papusica:
Ce ma bucur ca bunica
Vine des si ma-ngrijeste...
Dar, sunt trista. Aurica,
Nici un pic nu ma iubeste.
Uite, rochitica-i toata
Descusuta si murdara
Si fundita are-o pata...
Ce am sa mai port la vara?
Mi-am pierdut un pantofior
Iar soseta-i nu stiu unde
Si de frig la un picior
Plang si plang... dar nu m-aude...

Tigrutul:
Ma cunosteti? Sunt tigrutul
Vin din casa lui Andrei.
Tare-i nazdravan micutul
Si ani are... numai trei.
Asta-i coada mea. Vedeti,
Nu stiu cum de a scapat,
Cand m-arunca pe pereti,
Ori cand zbor pe sub vreun pat.
Eu tot cred ca ma mai place,
Dar prieten ca sa-i fiu,
Vreau cu mine sa se joace,

3
Mai frumos, mai grijuliu.
Pisicuta:
Promit „miau” sa nu mai zic,
Fiindca Radu, cand ma prinde,
Uita ca sunt si eu mic
Si mustatile-mi intinde.
Iar de coada ma-nvarteste
Cam de zece ori pe zi,
O morisca se gandeste
Baietelul ca as fi.
Mai grea e aterizarea
Pe burtica ori labute,
Ce vine cu-avertizarea:
„Fiti atenti, din cer cad mate!”
Catelusul:
Stiu ca sunt cam ciufulit
Si ca am doar o ureche,
Dar Matei a devenit
Un strengar, fara pereche...
In nas imi da bobarnace,
Ori ma trage de picioare.
Si ma pisca, nu-mi da pace
Ma trage de mustacioare...
As vrea sa fac o baita,
Ca sunt tare murdarel
Si pe blana, pe codita...
Cum sa fac sa vrea si el?

Leutul:
Ce mai coama am avut,
Ce mai coada infoiata!
Nu stiu cum de s-a putut,
S-ajung asa slut, deodata!
Coada-mi este retezata
Si am coama tot mai rara,
Iar pe fata-mi zgariata,
Curge-o lacrima amara.
Nu vrea Dana sa o vada
Si de-o zice ca-i sunt drag,
Nimeni nu o s-o mai creada,
Iar eu trist... cred c-am sa rag!
Alba ca Zapada:
Parul ca de abanos

4
Si o gura ca fraguta,
Aveam cand stateam frumos,
In vitrina la Olguta.
Totul pana intr-o joi,
Cand in vizit- a venit
Verisoara ei. Si-apoi,
Fericirea s-a sfarsit!
O manuta rupta zace,
Hainele-mi sunt rupte toate,
Mi-a infipt in fata ace...
Si de rea ce-i, ma si bate!
Scufita Rosie:
Ce scufita rosioara
Si ce funde am avut...
Totul pana vineri seara,
Cand in mana i-am cazut,
Alexandrei, o fetica
Frumusica, educata,
Ce asculta pe mamica
Si nu tipa niciodata...
Dar, cand mama a plecat
Si-am ramas noi amandoua,
Asa rau m-a scuturat,
De-am zis ca ma rupe-n doua.
Si-am ramas fara scufita,
Fara funde, pantofiori
Si simt, cand vad o fetita
Lacrimi calde pe-obrajori.
Pinguinul:
Fara frac si papion
Si cu-n piciorus scrantit,
Cum sa mai fiu campion,
La inot si pescuit?
Ce-as mai vrea iar sa dansez.
Sa fac scufundari in mare...
Uneori, cred ca visez,
Ca-s lovit asa de tare.
Lasa, lasa, mai Marine,
Pana nu iti ceri iertare,
N-am sa mai joc cu tine!...
Vezi, cand vii, s-aduci si-o floare!
Albinuta:
Am ramas far-aripioare

5
Dup-o joaca asa-zisa
Si-s calcata in picioare
Si-s murdara si respinsa...
Am crezut, in prima clipa,
Ca prieteni buni vom fi...
Dar, cand m-a luat de-aripa
Si-a-nceput a ma tranti,
Nici n-am mai dorit macar,
Sa-l mai vad de-atunci incoace...
Adi n-are nici habar
Ce inseamna sa se joace!
Soricelul:
Ce bine ca-s mititel,
Scap mereu de scarmanat
Si ca orice soricel,
Stau la panda, sub un pat.
Nu mi-e frica de pisica,
Nici de Azor foarte tare,
Dar cand vine Ionica,
Simt ca tremur pe picioare.
Toti prietenii de plus
Ar dori sa va arate,
Cum baiatul c-un arcus,
Nu ne canta, ci ne bate.
Intra doi soldati, cu arme si steaguri, cu hainele rupte, arse, gaurite.
Soldatelul 1:
Sunt soldatul din armata
Lui Bogdan cel curajos,
Unde lupt pe tanc cu tata,
Lupt pe cal, sau lupt pe jos.
Noi invingem tot mereu,
Doar ca pana la final,
Este vai de capul meu,
Vai de tanc si vai de cal!
Cad soldatii, mor pe loc,
Tancurile se ciocnesc,
Caii speriati de foc,
Inapoi se napustesc.
Soldatelul 2:
Tunurile-asurzitoare
Bubuie si ne ranesc,
Armele ucigatoare,
Din transee se zaresc.

6
Bravi soldati cu steagu-n mana
Doborati de gloante cad,
Se gandesc la tine, Zana,
Cand cuprinsi de flacari ard.
Nimeni nu mai vrea razboi,
Doar Bogdan nu oboseste,
Suntem Zana, vai de noi,
Pan’ ce mama lui soseste!
Copiii se trezesc.
Bunica :
Buna ziua, dragi copii,
Zana draga, bun gasit,
Ce mai faceti, jucarii?
Nu fiti triste, am sosit.
Hai sa facem impreuna
Ordine putin pe-aici
Si-amandoua, draga Zana,
Sa-i mai dregem pe cei mici.
Hai sa-i facem sa zambeasca,
Iar sa fie curatei,
Fetele sa ii iubeasca
Si dragutii baietei.
Zana aranjeaza jucariile impreuna cu bunica. Amandoua cos, repara, piaptana,
spala, perie. Apoi jucariile danseaza, canta. Copiii incearca sa se joace cu
jucariile, dar acestea ii resping. Tristi se retrag si privesc.
Copil 1:
Pisicuta mea iubita,
Iarta-ma de ti-am gresit.
Stiu, ai inima ranita,
Dar iti jur acum spasit,
Ca n-am sa iti mai gresesc
Si de-acum vreau sa-ti promit,
Ca am sa te ingrijesc
Si-am sa te iubesc. Nu mint!
Copil 2:
Drag prieten cu blanita,
Cred ca ti-am gresit,
Fiindca te-am tras de codita
Si ca te-am lovit.
M-am jucat cam...fara minte
Si te-am suparat
Dar...ma fac fata cuminte.
Spune, m-ai iertat?

7
Copil 3:
Papusica mea iubita
Nu stiu ce-am facut
De esti asa necajita.
Iarta-ma, n-am vrut!
Sfatul mamei l-am uitat,
Sa ma port frumos,
Insa, daca m-ai iertat,
Rochit-am sa-ti cos.
Zana Jucariilor:
Dragii mei, va sfatuiesc,
Ca sa fiti mai grijulii,
Ca au suflet, ca iubesc,
Ale noastre jucarii.
Cat de mult s-au bucurat
Cand acasa le-ati adus,
Iar apoi, ce s-a-ntamplat,
De le-ati rupt si le-ati distrus?
V-as ruga sa v-amintiti,
Ca sunt mici si ca ii dor
Si va rog sa va ganditi:
Ce v-ati face-n locul lor?
Bunica:
Eu vorbesc mereu cu ele,
Dar nu pot sa le explic,
De ce faceti fapte rele
Si nu-i iubiti nici un pic.
Jucariile vor sti,
Daca bine va purtati,
Ca prieteni puteti fi
Si cuminti sa va jucati.