Lipidele

Lipidele, numite și grăsimi, fac parte din clasa macronutrienților, împreună cu proteinele și
glucidele. Lipidele alcătuiesc categoria de substanțe organice naturale și eterogene (descrie un sistem format
din mai multe elemente de natură diferită) ca structură și proprietăți fizico-chimice.

Grăsimile sunt compuși organici ai carbonului, hidrogenului și ai oxigenului. Acești macronutrinți rezultă în
urma esterificării acizilor grași cu diferiți alcooli.

Lipidele se găsesc în alimente sub formă de trigliceride, colesterol și fosfolipide. De asemenea, le întâlnim în

toate organismele vii, astfel având o mare însemnătate biologică.

Din punctul de vedere al structurii și al complexității moleculei, putem observa trei categorii de lipide:

1. lipide simple: – sunt formate numai din carbon, hidrogen și oxigen;

– se împart în gliceride (cele mai răspândite în natură) și ceride.

2. lipide complexe: – pe lângă carbon, hidrogen și oxigen, ele mai conțin azot și/sau fostor ori azot sau sulf;

– se subdivid în glicerofosfolipide și sfingolipide.

3. lipide derivate: – cuprind produșii care rezultă prin hidroliza lipidelor simple și complexe și care
prezintă proprietățiile de solubilitate ale lipidelor;

– acestea includ: vitaminele liposolubile, compușii steranici, carotenoizii, alcoolii grași și

alcoolii alifatici superiori.

După starea lipidelor la temperatura camerei, găsim doua categorii de grăsimi:

–          grăsimi solide;

–          uleiuri, care provin pește, floarea soarelui, măsline, porumb, susan, soia.

Lipidele au atât rol energetic, cât și structural și funcțional.

Trebuie să știm că  1 gram de lipide este echivalent cu 9,3 kcal, adică cu de două ori mai multă energie decât
la arderea proteinelor. În concluzie, lipidele reprezintă o sursă puternică de energie a organismului.

De asemenea, lipidele au o contribuție semnificativă în ceea ce privește:

–   precesele de termoliză (inhibă procesul);

–  funcția tubului digestiv (diminuează secreția HCl);

–  influențează asimilarea sărurilor minerale, precum calciu și magneziu;

– prin intermendiul fosfolipidelor, are efect asupra sistemul nervos central;

–  protejează viscerele (organele interne) și rotunjesc formele corpului;

–  participă la dezvoltarea retinei;

–    contribuie la transportul și asimilarea vitaminelor liposolubile: A, D, E, K;

–   formează apa endogenă, care crește rezistența organismului la starea de sete;

–    sunt precursori esențiali ai prostaglandinelor și ai hormonilor.

Dacă ne referim strict la acizii grași polinesaturați, aceștia au rol în:

–   procesele de oxidare a acizilor grași saturați;

– cresc elasticitatea vaselor sangvine și rezistența lor față de colesterol;

–  favorizează procesele de regenerare a pielii;

–  intră în componența membranelor și citoplasmei celulelor.

Sursele lipidelor

Lipidele se găsesc atât în produse de origine animală, dar și în cele de origine vegetală. Cele de origine
animală acoperă 60-65% din necesarul de grăsimi, iar cele de origine animală acoperă un procent 35-40%.

Grăsimile care provin din alimentele de origine animală se găsesc în untură, unt, carne grasă, lapte, smântână,
brânză, cașcaval. În mod normal, produsele din carne pot conține între 3 și 30% grăsimi.

Sunt alimente care conțin în mod natural uleiuri: măsline, nuci, avocado, pește. De exemplu, peștele (păstrăv,
somon) este bogat în acizi grași nesaturați. Omega 3, numit și acidul alfa-linolenic, este uleiul de pește și are
efecte antiaterogene (care împiedică infiltrarea pereților aortei și a unor artere cu o substanță grasă) și
antiaritmogene (împiedică tulburările ritmului normal cardiac).