CAP 4.

CONTUL CURENT ŞI INSTRUMENTELE DE

PLATĂ
4.1. Contul curent

În conformitate cu Legea bancară nr. 58 din 1998 şi OUG nr. 99 din 2006, băncile pot
deschide cont următoarelor categorii de clienţi:
a) clienţi persoane fizice;
b) clienţi persoane fizice autorizate;
c) clienţi persoane juridice;
d) autorităţi publice locale;
e) alţi clienţi persoane juridice (inclusiv bănci corespondente, bănci de investiţii,
societăţi de asigurare-reasigurare, societăţi de leasing, societăţi de factoring, societăţi de
forfetare, asociaţii, fundaţii, federaţii etc.);
f) alte entităţi fără personalitate juridică (subunităţi componente ale agenţilor economici,
puncte de lucru, fonduri mutuale, fondure deschise de investiţii etc.).
Fiecare dintre aceste categorii prezintă anumite trasături specife, pe care băncile trebuie
să le ia în considerare, atât la deschiderea de conturi clienţilor, cât şi la monitorizarea ulterioară
a acestora.
Reguli de funcţionare ale contului curent
Deschis în lei sau valută, contul curent este de tip bifuncţional, evidenţiind atât
disponibilităţile clientului în valuta contului, cât şi operaţiunile de încasări şi plăţi înregistrate
în acesta. Perioada de valabilitate este cuprinsă între data deschiderii contului curent şi data
închiderii acestuia.
În ceea ce priveşte dobânda aferentă contului curent, aceasta se bonifică lunar în contul
curent al clientului. La data aniversară pot exista următoarele două situaţii:
• pentru soldurile creditoare înregistrate în contul curent, aflate peste limita minimă de
calcul a dobânzii, stabilită de fiecare bancă, banca acordă dobândă;
• pentru soldurile debitoare înregistrate în contul curent banca percepe dobândă.
La solicitarea băncii, unitățile teritoriale pot negocia cu departamentul specializat din
cadrul Centralei procente de dobândă pentru soldurile aferente conturilor curente. Pentru
sumele trase neautorizat în descoperit din contul curent banca percepe clientului dobândă
penalizatoare. Totodată, operaţiunile derulate prin contul curent, precum şi serviciile prestate
de către bancă în legatură cu contul curent (deschidere, închidere, administrare etc.) sunt
comisionate conform planului tarifar specific fiecărei bănci, precum şi în baza documentelor
bilaterale încheiate cu clientul.
Deschiderea contului curent
Banca deschide cont curent clientului acceptat conform reglementărilor în domeniul
cunoaşterii clientelei (Legea bancară nr. 58 din 05/03/1998). Clientul poate solicita deschiderea
contului curent prin prezentarea la bancă. Excepţie de la această prevedere face deschiderea
contului curent:
a) în baza unor documente contractuale încheiate între bancă şi alte instituţii;
b) prin contactarea clientului de către funcţionarii băncii cu atribuţii în acest sens, în
funcţie de categoria de clienţi în care acesta se încadrează.
La deschiderea contului curent sau ulterior, clientul poate opta pentru eliberarea
cardurilor de debit din oferta de produse a băncii, în moneda contului respectiv, care va permite
acestuia accesul la contul curent. La conturile curente deschise pentru produse specifice sau
din iniţiativa băncii, pentru derularea operaţiunilor aferente unor produse destinate atragerii de
resurse, nu pot fi ataşate carduri.

1
 Ulterior deschiderii contului, în vederea efectuării de operaţiuni pe contul deschis,
clientul va completa şi depune la bancă următoarele documente:
a) persoanele fizice - formularul specimen de semnatură;
b) persoanele juridice şi persoanele fizice autorizate - formularul specimen de semnătură
și, după caz, formularul specimen de ştampilă.
Administrarea contului curent
Banca trebuie să asigure conformarea cu prevederile normelor privind standardele de
cunoaştere a clientelei şi în situaţia existenţei unor suspiciuni asupra transferului de fonduri să
acţioneze în conformitate cu legislaţia privind prevenirea şi sancţionarea spălării banilor şi a
celorlalte reglementări în vigoare.
Operaţiunile se efectuează în limitele şi împuternicirile stabilite de titularul de cont.
Operaţiunile dispuse de clienţi pot fi efectuate la sediile unităţilor băncii, în timpul programului
de lucru al acestora, potrivit caracteristicilor produselor bancare solicitate. Operaţiunile dispuse
prin card sau prin sisteme de tip electronic-banking se derulează potrivit specificului acestor
produse şi servicii bancare. Titularul de cont poate efectua operaţiuni prin sistemele electronic-
banking prin intermediul unităţii băncii cu care încheie convenţie în acest sens.
În vederea efectuării operaţiunilor prin prezentarea la sediile băncii, funcţionarul bancar
parcurge următoarele demersuri: identifică clientul, verifică actul de identitate şi, după caz,
concordanţa datelor înscrise în documentul prezentat cu cele referitoare la client reţinute în
sistem.
Închiderea contului curent
Se efectueză potrivit clauzelor contractuale, din iniţiativa clientului sau a băncii şi
presupune reţinerea/evidenţierea tuturor comisioanelor datorate băncii şi calculul la zi a
dobânzii active/pasive, precum şi încasarea/bonificarea acesteia, astfel:
a) în situaţia în care închiderea contului curent are loc din iniţiativa băncii, eventualele
comisioane datorate băncii de către client vor fi înregistrate în contul intern al băncii „Dobânzi
restante - comisioane restante";
b) în situaţia în care închiderea contului curent are loc din iniţiativa băncii, eventualele
sume datorate băncii de catre client (soldul debitor rezultat din operaţiuni neautorizate cu
cardul/dobânda calculată la soldul debitor) vor fi înregistrate în contul de “Debitori diverşi”.
Extrasul de cont
Pentru operaţiunile înregistrate în contul curent, banca eliberează extrase de cont.
Acestea vor fi semnate şi ştampilate corespunzător de funcţionarul bancar. Este considerat
"extras curent" extrasul de cont solicitat de client în continuarea celui eliberat anterior şi
numerotat corespunzător. Sunt considerate "duplicate ale extraselor de cont" extrasele de cont
solicitate de client în alte situaţii decât cea pentru eliberarea extrasului curent.
Sumele evidenţiate pe extrasul de cont au următoarea semnificaţie:
a) Soldul contabil iniţial reflectă, la începutul zilei curente, situaţia sumelor înregistrate
în contul curent, astfel cum sunt evidenţiate şi în contabilitatea băncii;
b) Soldul contabil reflectă situaţia contului curent înregistrată în evidenţele contabile ale
băncii la momentul editării extrasului de cont;
Sold contabil = sold contabil iniţial +/- tranzacţii finalizate
c) Soldul disponibil reflectă situaţia sumelor evidentiaţe în contul curent în momentul
editării extrasului de cont, în funcţie de obligaţiile de plată ale titularului de cont;
Sold disponibil = sold contabil - tranzacţii în curs de finalizare - alte sume blocate
Având în vedere faptul că, în componenţa soldului disponibil vor fi incluse şi sumele
datorate de client în baza adreselor de instituire a popririlor/titlurilor executorii, acest sold poate
avea şi valori negative;
d) Tranzacţiile în curs de finalizare includ:

2
 d1) sumele introduse în sistem, nevalidate, cu excepţia ordinelor de plată în lei. Ordinele
de plată în lei sunt înregistrate în sistem cu ora validării;
d2) sumele introduse în sistem, blocate pentru licitaţii valutare, tranzacţii efectuate prin
cardul de debit sau plăţi în valută interbancare (indiferent de modalitatea în care este procesată
operaţiunea);
e) disponibil rămas neutilizat din descoperitul de cont acordat prin intermediul cardului
de debit sau din linii de credit;
f) Alte sume blocate:
f1) sumele datorate de client, pentru care, până la momentul editării extrasului de cont
au fost înregistrate în evidenţele băncii adrese de instituire a popririlor/titluri executorii.
f2) alte sume rezervate pentru efectuarea unor plăţi viitoare pentru care banca şi-a asumat
obligaţia de plată faţă de terţi anterior înregistrarii popririi.

4.2. Plăţi prin ordin de plată

Ordinul de plată (OP) este dispoziţia dată de o persoană, numită ordonator, unei bănci,
de a plăti o sumă determinată în favoarea unei alte persoane, denumită beneficiar, pentru
stingerea unei obligaţii băneşti, provenind dintr-o relaţie directă existentă între ordonator şi
beneficiar.
Părţile implicate în circuitul ordinului de plată sunt următoarele:
a) ordonatorul care iniţiază operaţiunea, stabileşte condiţia plăţii, constituie sursa de
fonduri necesare, plăteşte, putând revoca plata (înainte de execuţie);
b) beneficiarul, cel în favoarea căruia se efectuează plata, se conformează condiţiilor
prevazute de OP;
c) băncile care se pot afla în următoarele situaţii:
- banca ordonatoare, cea care dă dispoziţia pentru efectuarea plăţii prin OP şi la care se
constituie sursa de fonduri;
- banca plătitoare, cea care achită suma în contul beneficiarului;
- banca intermediară, cea care apare pe traseul bancar în vederea efectuării OP. Băncile
intermediare sunt participanţi la procesul de decontare în sistemele internaţionale de plăţi;
Un ordin de plată trebuie sa fie supus procedurii de verificare a autenticităţii, operaţiune
care constituie un mijloc de protecţie împotriva plăţilor neautorizate, astfel:
a) prin confruntarea, în cazul OP pe suport hârtie, a semnăturilor (inclusiv a amprentei
ştampilei, în cazul persoanelor juridice) aplicate pe ordinul de plată cu cele depuse la bancă şi
scanate în sistem, care trebuie să coincidă.
Emitentul poate fi reprezentat şi de alte persoane, care au mandatul de a-l reprezenta,
respectiv pe care le-a împuternicit potrivit convenţiei de cont sau fişei specimenelor de
semnatură sau prin procură autentică.
b) în cazul OP transmis de către client în format electronic şi editat de către bancă,
elementul de autenticitate este semnatura electronică a clientului.

4.3. Plăţi prin instrumente de debit (cecul, cambia, biletul la ordin)

4.3.1. Plăţi prin intermediul cecului

Cecul reprezintă un înscris prin care o persoană denumită tragător, dă ordin unei bănci la
care are disponibilităţi băneşti, denumită tras, să plătească, la prezentarea titlului, o sumă de
bani, altei persoane, denumită beneficiar.
Cecul cuprinde 8 zone, şi anume:

3
 • ZONA 1, care este alocată pentru elementele de identificare a instituţiei de credit trase,
fiind întotdeauna plasată în partea superioară a cecului şi cuprinde:
- în partea stângă sus: denumirea şi/sau sigla instituţiei de credit trase;
- în partea dreaptă sus: adresa sediului instituţiei de credit trase;
- în partea stângă jos: rubrica "Plătiţi în schimbul acestui CEC", sub denumirea şi/sau
sigla instituţiei de credit trase; cuvântul "CEC" fiind tipărit cu majuscule, îngroşat;
- ZONA 1A este alocată pentru pretipărirea referinţei cecului;
- ZONA 1B este alocată barării cecului;
• ZONA 2 alocată pentru date privind conţinutul propriu-zis al cecului, este întotdeauna
plasată sub zona 1 şi cuprinde următoarele rubrici şi spaţii de completat: denumirea localităţii,
suma, moneda, denumirea trăgătorului, codul de identificare al acestuia şi codul IBAN;
• ZONA 3 este alocată pentru giruri, fiind plasată sub zona 2;
• ZONA 4 alocată pentru aplicarea ştampilei "CERTIFICAT" pe cec sau pentru
avalizarea cecului;
• ZONA 5 alocată pentru semnătura trăgătorului;
• ZONA 6 cuprinde alte menţiuni;
• ZONA 7 este alocată pentru elementele de identificare a contului ultimului posesor al
cecului;
• ZONA 8 reprezintă banda albă. În această zonă nu vor fi făcute menţiuni, cu excepţia
liniei codurilor, iar fundalul cecului nu va avea în această zonă nici un fel de imprimări.
Figura nr. 1 - Cecul

4.3.2. Plăţi prin intermediul cambiei

Cambia reprezintă un înscris care conţine un ordin scris şi necondiţionat dat de către o
persoană (trăgător) unei alte persoane (tras) pentru a plăti o anumită sumă de bani, la vedere
sau la o anumită scadenţă şi într-un anumit loc, unei a treia persoane (beneficiar).
Figura nr. 2 - Cambia

Cambia cuprinde următoarele zone:

4
 • ZONA 1: denumirea de cambie trecută în textul titlului şi exprimată în limba
întrebuinţată pentru redactarea acestui titlu. ZONA 1A este alocată pentru pretipărirea feţei
cambiei;
• ZONA 2: ordinul necondiţionat de a plăti o sumă determinată;
• ZONA 3: numele celui care trebuie să plătească (trasul);
• ZONA 4: indicarea scadenţei;
• ZONA 5: indicarea locului unde plata trebuie făcută;
• ZONA 6: numele celui căruia sau la ordinul căruia plata trebuie facută;
• ZONA 7: indicarea datei şi a locului emiterii;
• ZONA 8: semnătura celui care emite cambia (trăgător).

4.3.3. Plăţi prin intermediul biletului la ordin

Biletul la ordin reprezintă un instrument prin care o persoană denumită emitent, se obligă
să platească la o anumită dată, o anumită sumă de bani fixată, către o altă persoană denumită
beneficiar.
Câmpurile obligaturiu de completat în cazul biletului la ordin sunt următoarele:
1. Numele şi sediul/domiciliul emitentului;
2. Data emiterii care trebuie să fie unică sau exprimată prin zi, lună, an;
3. Locul emiterii, cel puţin localitatea şi judeţul;
4. Semnătura emitentului, care trebuie să fie autografă şi să se compună din numele şi
prenumele persoanei fizice sau denumirea persoanei juridice care se obligă să figureze la locul
indicat în formatul standard;
5. Suma de bani determinată şi moneda, care se completează doar în momentul
introducerii la plată;
6. Scadenţa plăţii, care trebuie să fie unică (nu pot fi mai multe scadenţe pe un BO), certă
(să arate ziua, luna, anul sau termenul maxim de plată, raportat la un alt element calendaristic)
şi posibilă (ex. să nu fie anterioară datei emiterii);
7. Locul plăţii, pot fi indicate mai multe locuri de plată, inclusiv la terţi (ex: la contul
curent deschis la o bancă).

Figura nr. 3 - Biletul la ordin

5
 4.4. Direct Debit

Serviciul Direct Debit reprezintă o modalitate de plată a unei sume de bani convenite
între plătitor şi beneficiar, care constă în debitarea preautorizată a contului curent al plătitorului
de către bancă în baza prevederilor mandatului de debitare directă, la solicitarea beneficiarului.
Serviciul Direct Debit se poate contracta atât în sistem intrabancar, lei sau valută, cât şi în
sistem interbancar, fie în calitate de beneficiari în baza unui angajament privind debitarea
directă, fie în calitate de plătitori în baza unui mandat de debitare directă.

4.5. Standing Order

Standing Order reprezintă modalitatea de plată prin care banca plătitorului execută ordine
de plată la date şi în sume fixate în prealabil, în baza contractului încheiat cu plătitorul. Unitatea
bancară teritorială a plătitorului va executa ordinele de plată programate în strictă conformitate
cu planificarea din contractul încheiat, în limita disponibilităţilor existente în contul curent sau
în depozitul colateral al plătitorului, fără a mai condiţiona efectuarea acestor plăţi de vreun alt
consimţământ al plătitorului decât cel dat prin contract.
Operaţiunile aferente acestui serviciu se derulează atât în sistem intrabancar, cât şi în
sistem interbancar.

4.6. Conturile Escrow

Contul Escrow reprezintă un cont de depozit temporar, deschis în vederea depozitării

unor sume de bani (în lei şi/sau valută) până la încheierea unui contract, livrarea unor mărfuri
sau îndeplinirea unor condiţii specificate într-un contract sau angajament încheiat între două
părţi. Banca îndeplineşte rolul de agent escrow, iar deponentul sumelor va fi titularul contului.

4.7. Produse destinate încasărilor şi plăţilor internaţionale (Acreditiv, Incasso)

4.7.1. Acreditivul

Acreditivul constituie un aranjament bancar prin care o bancă (banca emitentă) care
acţionează în conformitate cu instrucţiunile primite de la un client (ordonator) se angajează
irevocabil să onoreze (platească) către exportator (beneficiar) la prezentare de documente
conforme cu termenii şi condiţiile acreditivului. Angajamentul irevocabil al băncii emitente
este separat de contractul de vânzare pe care acreditivul documentar se bazează.
Acreditivele documentare sunt supuse Regulilor şi Uzanţelor Uniforme pentru
Acreditivele Documentare ale Camerei Internaţionale de Comerţ Paris (Publicaţia nr. 600 a
CIC Paris intrată în vigoare la 1 iulie 2007).
Acreditivele documentare sunt în general utilizate în următoarele cazuri:
• pentru tranzacţii de valori mari şi cele ce acoperă livrări de marfă, prestări de servicii şi
executări de lucrări, în baza contractelor comerciale;
• atunci când cei doi parteneri contractuali nu se cunosc sau nu au încredere unul în
celălalt fiind la începutul unei relaţii comerciale şi doresc ca tranzacţia să fie efectuată fără
riscuri, şi anume cumpărătorul să plătească contravaloarea mărfurilor livrate/serviciile prestate,
iar vânzătorul să producă marfa/presteze serviciile la termenele şi în condiţiile agreate în
contractul comercial.

6
 4.7.2. Incasso-ul

Incasso-ul este o modalitate de plată utilizată în comerţul internaţional care se bazează

pe obligaţia de plată a cumparătorului, asumată prin contractul comercial fără a comporta nici
un angajament de plată din partea băncilor implicate în derulare. Incasso-urile se derulează în
baza Regulilor şi Uzanţelor Uniforme privind Incasso-urile, Publicaţia 522 a CIC Paris.
Prin incasso se întelege tratarea de către bănci potrivit instrucţiunilor primite a
documentelor comerciale şi/sau financiare în scopul:
• de a obţine acceptarea şi/sau plata;
• de a remite documentele comerciale contra acceptării şi/sau după caz contra plăţii;
• de a remite documentele în alte condiţii.
Părţile implicate în cadrul operaţiunii de incasso sunt:
• Tragătorul: ordonatorul/exportatorul/vânzătorul, partea care încredinţează operaţiunea
de incasso băncii sale;
• Banca remitentă: banca căreia ordonatorul i-a încredinţat operaţiunea de incasso;
• Banca colectoare: orice bancă însarcinată cu încasarea, alta decât banca remitentă
implicată în operaţiunea de incasso;
• Banca prezentatoare: banca însărcinată cu prezentarea documentelor trasului, de cele
mai multe ori fiind aceeaşi cu banca colectoare;
• Trasul: importatorul/cumpărătorul, este partea la care trebuie efectuată prezentarea
documentelor în conformitate cu ordinul de încasare.