Utilizarea jocului didactic in activitatile matematice

Activitatile matematice pot fi accesibilizate si indragite de copii daca se desfasoara in spiritul jocului,
indiferent de forma de activitate pe care o imbraca. Rezolvarea unei sarcini didactice matematice, fie
ca respecta anumite reguli, fie ca imbraca forma unor exercitii, este mai putin resimtita in planul
efortului intelectual depus de copii daca se desfasoara ludic.

Chiar daca ponderea elementului joc difera de la o forma de activitate matematica la alta, aceasta nu
trebuie sa lipseasca in nici un caz. Diferenta dintre exercitiile matematice si jocurile, consta in principal
in conceperea modului lor de desfasurare: sub forma exercitiului joc sau a jocului-exercitiu. Exercitiile
matematice sunt utilizate mai ales in activitatile de insusire a cunostintelor si de formare a unor
deprinderi corespunzatoare.

La gupa mica, prin exercitii matematice copiii pot dobandi cunostinte despre formarea grupelor de
obiecte dupa forma, culoare, marime, despre numeratia in limitele 1-3, despre figuri geometrice (cerc,
patrat), prin teme ca:

„Formati grupa papusilor (ursuletilor, catelusilor)”; „Alegeti toate jucariile rosii (galbene, albastre)”;
„Colorati cercurile cu culoare rosie si patratele cu culoarea galbena”.

Copii inteleg sarcina didactica drept un capriciu al educatoarei si chiar daca o indeplinesc, se plictisesc
repede, depun mai mult efort intelectual, activitatea devenind pur formala si monotona. Avand insa o
motivatie puternica – motivatie de natura ludica – activitatea respectiva devine antrenanta, placuta si
eficienta.

In cadrul activitatii cu tema „Formarea grupelor de obiecte dupa culoare (marime, forma, grosime,
lungime)” educatoarea solicita sa o ajute pe papusa la alegerea unei piese de o anumita culoare,
pentru ca ea nu cunoaste prea bine culorile, sa-l invete pe copil sa numere corect, sa ajunga fiecare
veverita la un brad.

Exercitiile matematice sub forma de joc se pot utiliza nu numai la transmiterea unor cunostinte, ci si la
formarea deprinderilor matematice (de a ordona obiectele dupa anumite criterii, de a le aseza in plan
vertical sau orizontal, de a forma perechi intre grupele de obiecte, de a numara cantitatea data prin
incercuire).

Daca deprinderea urmarita este aceea de a numara corect cantitatea, li se poate cere copiilor sa
lucreze cu mana dreapta, de la stanga la dreapta, incercuind de fiecare data, cantitatea numarata,
actiunea desfasurandu-se, bineinteles, in maniera simbolica: „Invata-l pe Martinica sa numere de la
stanga la dreapta” (numaratoarea in sir vertical), „Arata-i iepurasului unde sunt doua, patru, trei
obiecte la un loc” (gruparea constienta), „Taie al patrulea copac din padure” (numeralul ordinal), „Taie
patru copaci din padure” (numeralul cardinal).

Jocul didactic matematic se utilizeaza dupa cum se stie, in alte scopuri decat cele care vizeaza
invatarea propriu-zisa.

Unele servesc la consolidarea, sistematizarea sau evaluarea cunostintelor, priceperilor si deprinderilor

copiilor, iar altele la formarea in mod special a gandirii logice.

Spre deosebire de exercitiile matematice ludice, jocul didactic se desfasoara intr-o structura logica,
unitara, de la inceputul si pana la finalul activitatii avand o motivatie ludica, sarcini si reguli de joc,
actiuni ludice, toate inserate pe motivatia initiala. Pentru o mai buna activitate a copiilor la activitatile
matematice se poate recurge la exercitii cu material marunt sau la exercitii pe baza de fise. Sub
aceasta forma se poate face evaluarea.