Consiliul Uniunii Europene
Organizarea Consiliului şi Funcţionarea Consiliului
• Articolul 16 TUE (1) Consiliul exercită, împreună
cu Parlamentul European, funcțiile legislativă și
bugetară. Acesta exercită funcții de definire a
politicilor și de coordonare, în conformitate cu
condițiile prevăzute în tratate.
• Consiliul este instituția Uniunii în cadrul căreia se
reunesc reprezentanții guvernelor statelor membre,
mai precis miniștrii din fiecare stat membru care sunt
competenți într-un anumit domeniu. Compoziția
sesiunilor Consiliului, precum și frecvența acestora
variază în funcție de subiectele abordate. De exemplu,
miniștrii afacerilor externe se reunesc aproximativ o
dată pe lună în cadrul Consiliului Afaceri Externe.
• Există zece formațiuni ale Consiliului, care acoperă
ansamblul politicilor Uniunii. Miniștrii care participă
la reuniunea Consiliului depind de subiectele de pe
agendă – aceasta fiind cunoscută drept „configurația”
Consiliului. Spre exemplu, dacă în Consiliu se vor
discuta probleme de mediu, la reuniune vor participa
miniștrii de resort din fiecare țară a UE, iar reuniunea
va avea titlul „Consiliul Mediu”; la fel se întîmplă în
cazul „Consiliului Afaceri Economice și Financiare”
sau al „Consiliului Competitivitate” etc.
• Consiliul este prezidat prin rotație de state membre
ale Uniunii, fiecare dispunând de o perioadă de șase
luni. În cursul semestrului respectiv, Președinția
conduce reuniunile la toate nivelurile, propune
orientări și elaborează compromisurile necesare
adoptării de decizii de către Consiliu. Consiliul se
Consiliul European
Membrii Consiliului European sunt șefii de stat sau
de guvern ai celor 27 de state membre ale UE,
președintele Consiliului European și președintele
Comisiei Europene. Înaltului Reprezentant al Uniunii
pentru afaceri externe și politica de securitate
participă în cadrul ședințelor.
1. Înfiinţarea şi funcţionarea Consiliului European,
preşedintele Consiliului European
Articolul 15 TUE (1) Consiliul European oferă
Uniunii impulsurile necesare dezvoltării acesteia și îi
definește orientările și prioritățile politice generale.
Acesta nu exercită funcții legislative. (2) Consiliul
European este compus din șefii de stat sau de guvern
ai statelor membre, precum șidin președintele său și
președintele Comisiei. Înaltul Reprezentant al Uniunii
pentru afaceri externe și politica de securitate
participă la lucrările Consiliului European.
2. Reuniunile Consiliului European
• Consiliul European se întrunește cel puțin de două
ori la fiecare 6 luni. Reuniunile sale, cunoscute sub
numele de „summiturile UE”.
• Reuniunile sunt prezidate de președintele
Consiliului European. De asemenea, președintele
poate convoca reuniuni extraordinare ale Consiliului
European, dacă este necesar.
• Președintele Parlamentului European participă la
începutul fiecărei reuniuni, pentru a exprima opiniile
Consiliul Europei
este o organizație internațională, interguvernamentală
și regională. A luat naștere la 5 mai 1949 și reunește
toate statele democratice ale Uniunii Europene
precum și alte state din centrul și estul Europei. Este
independent de Uniunea Europeană, și este diferit și
de Consiliul European sau de Consiliul Uniunii
Europene. Sediul Consiliului Europei este la
Strasbourg.
Consiliul Europei are două dimensiuni: una
federalistă, reprezentată de Adunarea Parlamentară,
alcătuită din parlamentari proveniți din parlamentele
naționale, și cealaltă, interguvernamentală,
întruchipată de Comitetul Miniștrilor, alcătuit din
miniștrii de externe ai statelor membre. Comitetul
Miniștrilor reprezintă organismul de decizie al
Consiliului Europei.
Consiliul Europei este compus din 47 de state
membre la care se adaugă o serie de state cu statut de
observator.
Obiectivele Consiliului Europei sunt:
Protejarea drepturilor omului
Protejarea democrației pluraliste
Protejarea supremației dreptului
întrunește în cadrul diferitelor formațiuni, în funcție
de subiectul abordat. Lista formațiunilor Consiliului,
cu excepția formațiunii Afaceri Generale (CAG) și a
formațiunii Afaceri Externe, se adoptă de către
Consiliul European hotărând cu majoritate calificată.
(art. 236 TFUE)Până la adoptarea Deciziei, CAG
poate adopta o asemenea decizie cu o majoritate
simplă (Protocolul nr. 10 privind dispoziţiile
tranzitorii, art. 4).
Atribuţiile Consiliului:
• Adoptă acte legislative (regulamente, directive etc.).
• Contribuie la coordonarea politicilor statelor
membre. Un astfel de exemplu îl constituie domeniul
economic.
• Elaborează politica externă și de securitate comună
pe baza liniilor strategice stabilite de Consiliul
European.
• Încheie acorduri internaționale în numele Uniunii.
• Aprobă, împreună cu Parlamentul European, bugetul
Uniunii.
Printre obiectivele Consiliului se mai numără crearea
de locuri de muncă, ameliorarea sistemelor de
educație și asistență medicală și creșterea nivelului de
bunăstare. Deși statele membre răspund, fiecare în
parte, de propriile politici în aceste domenii, ele pot
cădea de acord asupra obiectivelor comune și pot face
schimb de experiență.În cadrul Consiliului, miniștrii
justiției fac eforturi pentru a garanta că sentințele
Parlamentului European. În funcție de chestiunile Protecția copilului
discutate, pot fi invitate să participe la reuniuni și alte
Favorizarea conștientizării și încurajarea dezvoltării
persoane, precum președintele Băncii Centrale
identității și a diversității culturale a Europei
Europene.
Dezvoltarea stabilității democratice în Europa prin
• Consiliul European adoptă majoritatea deciziilor
susținerea reformelor politice, legislative și
prin consens. Cu toate acestea, în anumite cazuri
constituționale
menționate în tratatele UE, deciziile sunt adoptate în
unanimitate sau cu majoritate calificată. Căutarea soluțiilor pentru problemele cu care se
confruntă societatea europeană: discriminarea
• În cazul în care se recurge la vot, nu participă nici
minorităților, xenofobia, intoleranța, protecția
președintele Consiliului European, nici președintele
mediului, Clonarea umană, SIDA, drogurile,
Comisiei.
terorismul, crima organizată
• Consiliul European nu adoptă acte legislative. La
sfârșitul fiecărei reuniuni sunt elaborate „concluzii”,
care reflectă mesajul principal al discuțiilor și trec în
revistă deciziile luate, referindu-se inclusiv la
acțiunile care trebuie luate ca urmare a acestora.
Concluziile identifică problemele majore care trebuie
abordate de către Consiliu, adică în cadrul reuniunilor
miniștrilor. Comisia Europeană poate fi, de asemenea,
invitată să prezinte propuneri referitoare la anumite
provocări sau oportunități deosebite ale Uniunii.
3. Funcţiile Consiliului European
oferă UE impulsurile necesare dezvoltării acesteia
şi îi defineşte orientările şi priorităţile politice
generale, fără a exercita funcţii legislative.
• defineşte politica comună şi acţiuni pentru
asigurarea consolidării şi sprijinirii democraţiei, a
statului de drept, a drepturilor omului şi a principiilor
dreptului internaţional (art.22 TUE);
• identifică interesele şi obiectivele strategice ale
 pronunțate de un tribunal într-o țară a UE - în cazuri
de divorț, de exemplu - sunt recunoscute în toate
celelalte state membre.
Miniștrii justiției și afacerilor interne coordonează
supravegherea frontierelor externe și lupta împotriva
terorismului și a crimei organizate la nivel
internațional.
1) Tratatul de instituire a Comunității Europene a
Cărbunelui și Oțelului (Tratatul de la Paris)
Data semnării: 18 aprilie 1951.
Data intrării în vigoare: 25 iulie 1952
Data expirării: 23 iulie 2002
Tratatul prevedea că o parte din suveranitatea
statelor membre(Franţa, R.F.Germania, Italia, Belgia,
Uniunii în scopul apărării valorilor, a intereselor
fundamentale şi
drepturilor omului (art.22 TUE);
• conduce derularea procedurilor de revizuire
ordinară şi de revizuire simplificată privind
tratatele de înfiinţare şi funcţionare ale UE.
• are rol de Arbutru în rezolvarea conflictelor
între state-mebre a UE, sau între state-membre şi
Instituţiile UE .
• Consiliul European are un dublu rol – stabilirea
priorităţilor şi direcţiei politice generale a UE şi
abordarea problemelor complexe sau sensibile care nu
pot fi rezolvate prin cooperare interguvernamentală la
un alt nivel.
2) Tratatul de instituire a Comunității Economice 3) Tratatul de instituire a Comunității Europene a
Europene (Tratatele de la Roma) Energiei Atomice (Tratatele de la Roma)
Data semnării: 25 martie 1957 Semnat la: Bruxelles (Belgia) la 8 aprilie 1965
Data intrării în vigoare: 1 ianuarie 1958 Intrare în vigoare: 1 iulie 1967
Tratatul de a CEEA avea ca obiectiv să contribuie la Tratatului de fuziune” potrivit căruia are loc
stabilirea condiţiilor necesare formării şi dezvoltării unificarea organelor comunitare principale ale celor
rapide a energiilor nucleare, creşterii nivelului de trei comunități, urmând ca noile organe să fie:
trai în statele membre şi dezvoltării schimburilor cu Parlamentul European (rebotezat în 30.03.1962 din
Olanda şi Luxemburg) în domeniul celor două
industrii a fost delegată unei Înalte Autorități
pentru o perioadă de 50 de ani, a instituit o piață
comună pentru cărbune și oțel prin interzicerea
taxelor de import și export și a măsurilor cu efect
echivalent, precum și a restricțiilor cantitative
asupra circulației acestor produse, și a interzis
discriminarea între producătorii, între cumpărători
sau între consumatori.
Pentru realizarea scopurilor CECO au fost create
patru instituții:
• Înaltă Autoritate, compusă din 9 persoane
independente numite de către guverne (a câte doi
din cele mai mari state) și care urma a fi instituția
executivă de bază cu dreptul de adopta decizii și
responsabilitatea pentru implementarea tratatului.
• Adunare parlamentară cu funcții de control,
compusă din delegați aleși de către parlamentele
naționale respective în fața căreia Înaltă Autoritate
este răspunzătoare pentru aplicarea tratatului.
• Consiliul Special de Miniștri, compus din câte un
reprezentant al guvernelor statelor membre, având
drept scop armonizarea acțiunilor Înaltei Autorități
și a guvernelor cu dreptul de vot consultativ în
luarea unor decizii și aprobarea altor.
• Curtea de Justiție, compusă din nouă judecători
care ar interpreta și aplica clauzele tratatului și ar
asigura respectarea acestuia.
alte ţări. Adunarea Parlamentară Europeană), Comisia
Europeană, Consiliul Ministerial și Curtea de Justiție.
Tratatul privind instituirea Comunităţii Economice
Europene (CEE) care a reunit șase țări (Belgia,
Germania, Franța, Italia, Luxemburg și Țările de Jos),
pentru a acționa în vederea integrării și a creșterii
economice prin intermediul comerțului.
Acesta a creat o piață comună bazată pe libera
circulație a: bunurilor; persoanelor; serviciilor;
capitalurilor.
CEEA
Aceste două comunităţi nou create se bazau pe o
structură instituţionalizată similară celei din cadrul
CECO, respectiv aveau tot patru organe cu
aproximativ aceleaşi atribuţii, deşi existau unele
diferenţe atât ca denumire, cât şi cu privire la
conţinutul atribuţiilor, respectiv cele ale Înaltei
Autorităţi a CECO, care au fost deplasate înspre
Consiliul miniştrilor în cazul ultimelor două.
1. Consiliul de Miniștri
2. Comisia
3. Adunarea Parlamentară.
4. Curtea de Justiție
În 1957 prin “Convenția relativă privind organele
comunitare comune ” cele trei comunități au
 dobândit două organe comune: Curtea de Justiție și
Parlamentul.

4) Tratatul de instituire a unui Consiliu unic şi a unei
Comisii unice ale Comunităților Europene (Tratatul de
fuziune)
Semnat la: Luxemburg (Luxemburg) la 22 aprilie 1970.
Intrare în vigoare: 1 ianuarie 1971.
5) Actul Unic European
Semnat la: Luxemburg (Luxemburg) la 17 februarie
1986 şi la Haga (Țările de Jos) la 28 februarie 1986.
Intrare în vigoare: 1 iulie 1987
6) Tratatul de la Maastricht
Semnat la: Maastricht (Țările de Jos) la 7 februarie 1992
Intrare în vigoare: 1 noiembrie 1993

Prin acest tratat, Comunitățile au obținut o autonomie
financiară, statele membre din nou refuzând de la
unele atribute de suveranitate, în speță la dreptul
exclusiv de a percepe taxe și impozite, respectiv de a
repartiza venituri astfel obținute
AUE a fixat obiectivul pieţei interne.
Prin AUE prevederile tratatelor comunitare au fost
extinse asupra unor noi domenii de activitate cum
ar fi cercetarea, politica socială sau protecţia
mediului înconjurător.
Prin AUE cooperarea politică europeană dobândeşte
un suport juridic iar Consiliul European îşi
dobândeşte ancorarea formală în dreptul primar 
Parlamentului European a primit un drept de veto
cu privire la aderarea noilor state membre şi la
încheierea acordurilor cu statele asociate.
 Drepturile Parlamentului European sunt extinse în
procedura legislativă-decisională, prin crearea noilor
proceduri legislative de “cooperare” ,iar în cadrul
Consiliului a fost introdusă procedura de vot bazată
pe majoritate calificată, în unele domenii în care se
cerea anterior unanimitatea.
Tratatul de la Maastricht creează Uniunea Europeană.
Acesta cuprinde trei componente separate (așa-numiții
piloni):
-Comunitățile Europene;
-politică externă și de securitate comună; și
-cooperarea dintre guvernele UE în domeniul justiției și
afacerilor interne.
Printre inovațiile sale cele mai proeminente, tratatul:
-pune bazele pentru uniunea economică și monetară,
moneda unică (euro) și criteriile de utilizare a acesteia;
-oferă temeiul juridic pentru şase noi politici comune
ale UE;
-consolidează competențele Parlamentului European; și

7) Tratatul de la Amsterdam de modificare a
Tratatului privind Uniunea Europeană, a
tratatelor de instituire a Comunităților
Europene și a anumitor acte conexe.
Semnat la: Amsterdam (Țările de Jos) la 2 octombrie
1997
Intrare în vigoare: 1 mai 1999
TA a stabilit că UE este fundamentată pe principiile
libertăţii, democraţiei, respectării drepturilor omului
şi statului de drept.
Respectarea acestor principii este, premisa
fundamentală a aderării la UE.
 A fost introdusă “procedura a comitologie”,
conform căreia Consiliul poate delega unele
competenţe Comisiei, în anumite condiţii.
 Prin AUE a fost creat un Tribunal de Prima
Instanţă care a preluat din atribuţiile Curţii de
Justiţie
8) Tratatul de la Nisa
Semnat la: Nisa (Franța) la 26 februarie 2001
Intrare în vigoare: 1 februarie 2003
Prin reformarea art.7 din Tratatul UE, a fost
oferită posibilitatea Consiliului ca prin
unanimitate de voturi, la propunerea
Comisiei sau a unei treimi din statele-
membre și cu avizul Parlamentului să poată
dispune suspendarea unor drepturi ale
statului care a violat grav și persistent
principiile prevăzute de art. 6.
-introduce conceptul de cetățenie europeană. 
sporirea competențelor legislative pentru Parlamentul
European;
-creșterea numărului voturilor cu majoritate atunci
când guvernele UE adoptă legislația;
-crearea unui Comitet al Regiunilor;
-aplicarea principiului subsidiarității, prin care UE va
acționa doar dacă acest lucru este mai eficient la nivelul
UE decât la cel național.
9) Tratatul de la Lisabona
Semnat la: Lisabona (Portugalia), la 13
decembrie 2007
Intrare în vigoare: 1 Decembrie 2009
Printre elementele novatorii ale Tratatului
figurează dotarea UE cu personalitate
juridică deplină.
Uniunea se întemeiază pe Tratatul privind
Uniunea Europeană și pe Tratatul privind
funcționarea Uniunii Europene. Aceste două
tratate au aceeași valoare juridică.
A fost adăugat principiul transparenţei, astfel ca în
cadrul UE, deciziile să fie adoptate “cu respectarea
deplină a principiului transparenţei şi cât mai
aproape de cetăţeni”.
Art.2 au fost adăugate noi obiective: promovarea
egalităţii între bărbaţi şi femei este menţionată
acum ca obligaţie, precum şi promovarea unui înalt
grad de competitivitate, iar promovarea unui “nivel
ridicat de protecţie şi ameliorare a calităţii
mediului”(aplicarea principiului subsidiarității) a fost
trecută ca un scop independent şi nu doar ca o
cerinţă incidentală a creşterii economice.
A fost modificată şi extinsă procedura codeciziei,
consolidându-se astfel rolul PE în procesul
decizional.
Puterea PE a fost în continuare întărită prin
modificarea procedurii de numire a Preşedintelui
Comisiei, prin cerinţa acordului Parlamentului.
Rolul Consiliului European a fost întărit în sensul că
acesta va putea elabora şi adopta strategii
comune.
TA a numit pe Secretarul General al Consiliului ca
“Înalt Reprezentant” al PESC, pentru a asista
preşedinţia Consiliului, care rămânea în continuare
principalul reprezentant al UE.
Uniunea recunoaște drepturile, libertățile și
principiile prevăzute în Carta drepturilor
fundamentale a Uniunii Europene din 7
decembrie 2000, astfel cum a fost adaptată la
12 decembrie 2007, la Strasbourg, care are
aceeași valoare juridică cu cea a tratatelor.
2) Uniunea aderă la Convenția europeană
pentru apărarea drepturilor omului și a
libertăților fundamentale. Competențele
Uniunii, astfel cum sunt definite în tratate, nu
sunt modificate de această aderare.
3) Drepturile fundamentale, astfel cum sunt
garantate prin Convenția europeană pentru
apărarea drepturilor omului și a libertăților
fundamentale și astfel cum rezultă din tradițiile
constituționale comune statelor membre,
constituie principii generale ale dreptului
Uniunii.
Legat de ponderea voturilor în Consiliu,
întrebările principale au fost dacă
majoritatea calificată trebuia să includă
majoritatea statelor membre, care trebuia să
fie procentul minorotății de veto și care ar
trebui să fie în general cifrele pentru fiecare
Uniunea conferă aceeași valoare juridică
Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii
Europene adoptată l 12 decembrie 2007.
Uniunea se substituie Comunității Europene
și îi succedă acesteia.
CEEA (EURATOM) rămîne.
Abolirea pilonilor.
Pentru prima dată în Tratatul este prevăzută
posibilitatea statelor membre de retragere
din Uniunea Europeană.
Tratatul instituie două proceduri de revizuire
a tratatelor: procedură ordinară și
simplificată.
În premieră UE va eavea un catalog clar
privind împărțirea competențelor între state
și UE.
Scăderea numărului procedurilor de legiferare (de la
22 la 3)
Întărirea rolului Preşedintelui Comisiei (acesta va
dobândi competenţa de adopta un fel de directive
privind executarea normelor de drept UE).
Prin TN s-a creat o bază legală pentru Eurojust,
unitatea de cooperare judiciară europeană.
Curtea de Conturi va avea 27 de membri în loc de
15.
stat membru.În final, s-a ajuns la un acord
cu privire la așa numită “triplă majoritate”
O altă modificare a fost aceea ca
președintele Comisiei și lista membrilor
acesteia să poată fi propuși și numiți în
funcție cu majoritate calificată și nu cu
unanimitate, iar atribuțiile organizatorice ale
președintelui au fost întărite.
TN a adus modificări semnificative și
sistemului Curții, competențele Tribunalului
de Primă Instanță (TPI) au fost lărgite în
mod semnificativ, dispunându-se ca el să
poată soluționa cereri pentru pronunțarea
hotărârilor preliminare în anumite condiții;
competența sa în cazul acțiunilor directe a
fost extinsă ect.
O noutate a fost adusă componenței
Comitetului Economic și Social și Comitetului
Regiunilor în loc de câte 222 de membrii
vor avea 344 de membri.
Uniunea instituie o uniune economică și
monetară a cărei monedă este euro.
Accentuarea principiului supremației
dreptului UE față de cel național.
Să întroduce inițiativa legislativă
cetățenească cu 1 milion de cetățeni
provenind din statele membre.
Parlamentul dobândește putere legislativă și
bugetară alături de Consiliul.
Numărul mebrilor în Parlament a crescut la
750 plus Președintele.
Potrivit modificărilor aduse prin Tratatul de
la Lisabona noile instituțiii ale UE, vor fi:
Consiliul European,
Banca Centrală Europeană.
Funcția de președinte al Consiliului
European să transferă într-o funcție
permanentă de “Președinte al UE” cu un
mandat de doi ani și jumătate.
Începând din 2014, cu posibilitate de
amânare până în 2017 se va introduce un
 nou sistem de majoritate în cadrul
Consiliului.

TEMA 1.

ISTORICUL CONSTITUIRII UNIUNII EUROPENE.

1. Tratatele de la Roma au instituit:

a) CECO și CEE;
b) CEE și CEEA;
c) CEE și CEA;
d) CEEA și CECO.

2. Când a fost creată Asociația Europeană a Liberului Schimb?

a) 1957;
b) 1959;
c) 1961;
d) 1963.

3. Prin ce act s-a instituit Uniunea Europeană?

 a) Tratatul de la Nisa;
b) Tratatul de la Amsterdam;
c) Tratatul de la Maastricht;
d) Tratatul de la Lisabona.

4. Tratatele de la Roma au intrat în vigoare:

a) Pentru 50 de ani;
b) Pentru o durată determinată;
c) Pentru o durată nelimitată.

5. Comunitățile Europene aveau personalitate juridică:

a) Adevărat;
b) Fals;
c) Numai Comunitatea Europeană avea personalitate juridică.

6. Obiectivul principal al Tratatului de la Roma (Tratatul CEE):

a) crearea unei pieţe comune prin instituirea unei uniuni vamale (anularea barierelor vamale în calea
circulaţiei bunurilor şi crearea unui tarif vamal extern comun); liberalizarea altor sectoare (cum ar fi
libera circulaţie a persoanelor, capitalului şi serviciilor) şi stabilirea unor politici comune în domenii
strategice (agricultură, comerţ, transport şi concurenţă) întru intensificarea activităţii economice a
statelor membre;
b) doar crearea uniunii vamale;
 c) doar intensificarea activităţii economice a statelor membre.

7. Comunitatea Europeană reprezintă:

a) Denumirea generică dată celor trei Comunități Europene prin Tratatul de la Maastricht (intrat în vigoare
în anul 1993);
b) Noua denumire a Comunității Economice Europene, potrivit Tratatului de la Maastricht (intrat în
vigoare în anul 1993);
c) Primul pilon al Uniunii Europene.

8. Ziua Europei este sărbătorită la:

a) 18 aprilie;
b) 09 mai;
c) 10 decembrie.

9. Prin Tratatul de la Paris prin care se instituie Comunitatea Europeană a Carbunelui si Otelului (C.E.C.O.) s-au
creat următoarele organe ale comunității:
a) înalta  Autoritate,   organ   international,   care  era  insarcinat  sa favorizeze interesele preponderent
comunitare; Consiliul Special de Ministri, care era un organ cu caracter intergu-vernamental;
Adunarea Comuna, care se prevedea ca va fi aleasa prin vot universal direct si care avea sarcina
controlului democratic; Curtea de Justitie, ca organ jurisdictional, a carei sarcina era de a asigura
respectarea normelor juridice instituite in cadrul Comunitatii.
 b) doar Consiliul Special de Ministri, care era un organ cu caracter intergu-vernamental; Adunarea
Comuna, care se prevedea ca va fi aleasa prin vot universal direct si care avea sarcina controlului
democratic;
c) doar înalta  Autoritate,   organ   international,   care  era  insarcinat  sa favorizeze interesele
preponderent comunitare; Curtea de Justitie, ca organ jurisdictional, a carei sarcina era de a asigura
respectarea normelor juridice instituite in cadrul Comunitatii.

10. Din ce an Comunitățile Europene au dispus de resurse bugetare proprii?

a) 1957;
b) 1965;
c) 1970;
d) 1986.

11. Tratatul de la Paris a fost redactat:

a) Într-o singură limbă (franceză);
b) În două limbi (franceza și engleza);
c) În trei limbi (franceza, engleza și germana).

12. Politica externă și de securitate comună a fost instituită prin:

a) Actul Unic European (1986/1987);
b) Tratatul de la Maastricht (1992/1993);
c) Tratatul de la Amsterdam (1997/1999);
 d) Tratatul de la Nisa (2001/2003).

13. Relaţia drept naţional- drept european este guvernată de următoarele principii:
a) principiul efectului direct;
b) principiul efectului invers;
c) principiul efectului reciproc.

14. Tratatul de la Paris, care asigura în principal:

a) libera circulație a produselor și accesul liber la sursele de producție; supravegherea permanentă a pieței
pentru a evita denaturările care pot face necesară introducerea cotelor de producție; respectarea
regulilor concurenței și a transparenței prețurilor; susținerea modernizării și transformării sectoarelor
cărbunelui și oțelului;
b) doar supravegherea permanentă a pieței pentru a evita denaturările care pot face necesară introducerea
cotelor de producție; libera circulație a produselor și accesul liber la sursele de producție;
c) doar respectarea regulilor concurenței și a transparenței prețurilor; susținerea modernizării și
transformării sectoarelor cărbunelui și oțelului.

15. Tratatul de la Amsterdam:

a) A modificat structura Consiliului European;
b) Nu a modificat structura Consiliului European;
c) A făcut astfel încât Consiliul European să poată constata existența unei încălcări grave a drepturilor
fundamentale de către un stat membru a UE.
16. Câte categorii de organizații internaționale au apărut în Europa occidentală după cel de-al doilea război
mondial?
a) două;
b) trei;
c) patru.

17. Care este scopul Euroatom?

a) controlul energiei atomice și folosirea ei în scopuri pașnice;
b) doar asigurarea cu programele de cercetare privind utilizarea pașnică a energiei nucleare;
c) doar elaborarea proiectelor de cercetare în vederea utilizării energiei nucleare.

18. Tratatul de la Paris prin care se instituie Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Otelului (C.E.C.O.) a fost
semnat la:
a) 18 aprilie 1951;
b) 18 aprilie 1961;
c) 18 aprilie 1941.

19. Tipurile integrării pot fi:

a) negativă și pozitivă;
b) bilaterală și multilaterală;
 c) pozitivă și pașnică.

20. Ce viza Planul propus de Robert Schuman, ulterior denumit ”Planul Schuman”:
a) plasarea producției engleze de cărbune și oțel în mâinile unei autorități supreme comune de
supraveghere (Autoritate Supremă) ... la care se pot alătura alte state europene;
b) plasarea producției germane și franceze de cărbune și oțel în mâinile unei autorități supreme comune
de supraveghere (Autoritate Supremă) ... la care se pot alătura alte state europene ;
c) plasarea producției americane de cărbune și oțel în mâinile unei autorități supreme comune de
supraveghere (Autoritate Supremă) ... la care se pot alătura alte state.

NOTĂ: La subiectele în răspunsul cărora varianta aleasă de Dumneavoastră este adevărat sau fals,
argumentați-vă opinia.

Testul nr.2

1. Acordul cu privire la Spaţiul Economic European a fost semnat între CEE şi AELS, la Luxemburg în anul:
a) 1992;
b) 2002;
c) 2006.
2. Obiectivele Spațiului Economic European sunt:
a) libera circulaţie a mărfurilor, a capitalurilor, a serviciilor şi a persoanelor;
b) acordul politic în sfera economică, cercetării științifice, consumului, mediului înconjurător, politicile
sociale şi învăţământul;
c) importul unor tipuri de producţie agro-alimentare;
d) importul tuturor tipurilor de producţie agro-alimentare.

3. Factorii care au favorizat procesul de integrare economică sunt:

a) apropierea geografică a țărilor respective;
b) existența unor interese economice și politice comune;
c) apropierea nivelurilor de dezvoltare economico-socială;
d) existența unor interese educaționale.

4. În cadrul politicii comerciale comune, negocierile sunt purtate de:

a) Consiliul European;
b) Consiliu;
c) Comisia Europeană.

5. Stabiliți principalele obiective ale organizației Cooperarea economică ASIA PACIFIC (APEC):
a) promovarea colaborării culturale multilaterale dintre ţările membre şi alte regiuni ale globului;
 b) promovarea colaborării economice multilaterale în domeniul comerţului și în domeniul investiţiilor
dintre ţările membre şi alte regiuni ale globului ;
c) promovarea colaborării politice multilaterale dintre ţările membre şi alte regiuni ale globului.

6. Tratatul de la Amsterdam:
a) A redus competențele Curții de Conturi;
b) A consolidat Statutul Curții de Conturi;
c) A consolidat competențele de investigare ale Curții de Conturi;
d) A permis Curții de Conturi intentarea de recursuri în anulare în vederea salvgardării prerogativelor
sale.

7. Libera circulație a mărfurilor poate fi afectată de:

a) Impunerea de taxe vamale;
b) Impunerea de taxe pentru controlul fitosanitar;
c) Impunerea de alte taxe.

8. În accepțiunea dreptului Uniunii Europene sunt considerate mărfuri:

a) Bunurile destinate consumului;
b) Medicamentele;
 c) Electricitatea;
d) Deșeurile care au valoare comercială, generând anumite costuri pentru întreprinderi.

9. Care sunt prevederile Teoriei Uniunii Politice?

a) integrarea statelor şi la nivel politic prin crearea unor instituţii legislative şi executive comune, politica
externă şi de securitate comună, politica comună în domeniu juridic şi al afacerilor interne;
b) integrarea statelor şi la nivel economic și politica externă şi de securitate comună ;
c) integrarea statelor şi la nivel geopolitic și politica comună în domeniu juridic şi al afacerilor externe.

10. Stabiliți obiectivele Asociaţiei Europene de Liber Schimb(AELS):

a) Contribuţii la stabilitatea creşterii economice, stabilitatea financiară, folosirea raţională a resurselor;
Contribuţii la lărgirea comerţului mondial şi lichidarea barierilor comerciale; Dezvoltarea comerţului
între ţările membre în condiţiile concurenţii de bună credinţă; Contribuţia asigurării de ocupaţie a
populaţiei;
b) Doar stabilitatea creşterii economice, stabilitatea financiară, folosirea raţională a resurselor;
c) Doar lărgirea comerţului mondial şi lichidarea barierilor comerciale și asigurarea de ocupaţie a
populaţiei.

11. Libera circulație a mărfurilor presupune realizarea:

a) Unui spațiu Economic European;
 b) Unei Zone de Liber Schimb;
c) Asociației Europene de Liber Schimb;
d) Unei Uniuni Vamale.

12. Unde a fost semnat Acordul cu privire la spaţiul economic European?

a) Luxemburg;
b) Paris;
c) Londra.

13. Curtea Europeană de Conturi a fost creată prin:

a) Tratatul de la Maastricht;
b) Tratatul de la Bruxelles;
c) Actul Unic European.

14. Determinați, care sunt libertățile, care circulă în cadrul Pieţii comune sau unice:
a) mărfuri, servicii, capital şi persoane;
b) mărfuri, moneta euro, capital şi persoane;
c) doar mărfuri şi persoane.

15. Comitetul Economic și Social este consultat de Parlamentul European, de Consiliul Uniunii Europene sau
de Comisia Europeană:
 a) Doar în cazurile limitativ prevăzute de tratate;
b) Doar atunci când Curtea de Justiție a Uniunii Europene stabilește că un act nu poate fi emis decât după
consultarea Comitetului Economic și Social;
c) În cazurile prevăzute de tratate, precum și în cazurile în care aceste instituții consideră oportun;
d) În mod excepțional, în situații de criză pe teritoriul Uniunii Europene.

16. Stabiliți teoriile procesului de integrare economică la nivel internațional:

a) Teoria Uniunii Vamale; Teoria Uniunii Economice și Monetare; Teoria Uniunii Politice;
b) Teoria Uniunii Europene și a Uniunii Vamale;
c) Teoria Comunității Europene și Monetare.

17. Ce reprezintă Uniunea Vamală?

a) un spaţiu economic ai căror membri se angajează reciproc sa nu impună nici un fel de taxe vamale şi nici
o restricţie cantitativă aplicînd un tarif vamal comun faţă de ţările terţe, precum şi o legislaţie vamală
comună;
b) un spaţiu geografic ai căror membri se angajează reciproc sa nu impună nici un fel de taxe vamale şi nici o
restricţie cantitativă aplicînd un tarif vamal comun faţă de ţările terţe, precum şi o legislaţie vamală
comună;
c) un spaţiu politic ai căror membri se angajează reciproc sa nu impună nici un fel de taxe vamale şi nici o
restricţie cantitativă aplicînd un tarif vamal comun faţă de ţările terţe, precum şi o legislaţie vamală
comună.
17. Asociaţia Europeana de Liber Schimb(AELS) este o organizație:
a) neguvernamentală;
b) interguvernamentală;
c) regională.

18. Când a fost semnat Acordul cu privire la spaţiul economic European?

a) 1992;
b) 2000;
c) 2007.

19. Stabiliți obiectivele Spatiului Economic European (SEE):

a) libera circulaţie a mărfurilor, a capitalurilor, a serviciilor şi a persoanelor; acordul politic în sfera
economică, cercetarii ştiiţifice, consumului, mediului înconjurător, politicile sociale şi învăţămîntul;
importul unor tipuri de producţie agro-alimentare;
b) contribuţii la stabilitatea creşterii economice, stabilitatea financiară, folosirea raţională a resurselor;
Contribuţii la lărgirea comerţului mondial şi lichidarea barierilor comerciale; Dezvoltarea comerţului între
ţările membre în condiţiile concurenţii de bună credinţă; Contribuţia asigurării de ocupaţie a populaţiei;
c) doar libera circulaţie a mărfurilor și a capitalurilor; dezvoltarea comerţului între ţările membre în condiţiile
concurenţii de bună credinţă.
NOTĂ: La subiectele în răspunsul cărora varianta aleasă de Dumneavoastră este adevărat sau fals,
argumentați-vă opinia.

TEMA 3.

IZVOARELE DREPTULUI UNIUNII EUROPENE ȘI APLICABILITATEA ACESTUIA ÎN DREPTUL INTERN AL STATELOR

MEMBRE.

1. Dreptul Uniunii Europene se regăsește în:

a) Izvoarele scrise;
b) Izvoarele nescrise;
c) Izvoarele scrise și nescrise.

2. Dreptul primar al Uniunii Europene este constituit din:

a) Cele trei Tratate care au pus bazele Comunităților Europene;
b) Cele trei Tratate care au pus bazele Comunităților Europene, precum și din Tratatele care le modifică,
completează și adaptează;
c) Cele trei Tratate care au pus bazele Comunităților Europene, precum și din Tratatele și actele care le
modifică, completează și adaptează.

3. Directiva nu stabilește statele cărora li se adresează:

a) Adevărat;
 b) Fals.

4. Regulamentul este un act:

a) Cu caracter individual;
b) Cu caracter general.

5. Directiva poate fi adoptată de:

a) Banca Centrală Europeană;
b) Comisia Europeană;
c) Consiliul European;
d) Consiliul Uniunii Europene.

6. Principiile generale de Drept al Uniunii Europene se aplică doar statelor membre:

a) Adevărat;
b) Fals.

7. Ierarhia izvoarelor de drept comunitar a fost fixată de:

a) Tratatele constitutive;
b) Jurisprudența Curții de Justiție;
c) Tratatele constitutive și jurisprudența Curții de Justiție.
8. Regulamentul nu este obligatoriu în toate elementele sale:
a) Adevărat;
b) Fals.

9. Actele care nu au forță juridică obligatorie sunt:

a) Avizele;
b) Deciziile;
c) Recomandările.

10. Tratatul de la Lisabona a intrat în vigoare la data de:

a) 1 decembrie 2011;
b) 1 decembrie 2009;
c) 1 decembrie 2013.

11. Protocoalele și declarațiile anexate la tratatele constitutive aparțin dreptului comunitar originar:
a) Adevărat;
b) Fals.

12. Realizaţi o prezentare comparativă a izvoarelor dreptului intern şi izvoarelor dreptului european.
_________________________________________________________________

_________________________________________________________________
_________________________________________________________________

_________________________________________________________________

_________________________________________________________________

_________________________________________________________________

_________________________________________________________________

_________________________________________________________________

_________________________________________________________________

_________________________________________________________________

_________________________________________________________________

_________________________________________________________________

_________________________________________________________________

_________________________________________________________________

_________________________________________________________________

_________________________________________________________________

_________________________________________________________________
13. Cutuma în dreptul european reprezintă:
a) modul de manifestare al judecătorului comunitar;
b) poziţia oficială a statelor membre;
c) o regulă nescrisă cu valoare normativă.

14. Pentru a conduce anumite misiuni, Comisia Europeană se bucură de un statut datorat:
a) Principiului subsidiarității și al proporționalității;
b) Principiului autonomiei;
c) Principiului independenței;
d) Principiului colegialității.

15. Tratatul de la Lisabona a fost semnat de statele membre ale Uniunii Europene la data de:
a) 13 decembrie 2009;
b) 13 decembrie 2007;
c) 13 decembrie 2011.

16. Izvoarele dreptului european reprezintă:

a) modalităţi nespecifice prin care regulile de conduită considerate necesare în structurile europene devin
norme de drept prin acordul de voinţă al statelor membre;
b) modalităţi specifice prin care regulile de conduită considerate necesare în structurile europene devin
norme de drept prin acordul de voinţă al statelor membre;
 c) modalităţi generale prin care regulile de conduită considerate opționale structurile europene devin
norme de drept prin acordul de voinţă al statelor membre.

17. Act comunitar înseamnă:

a) orice instrument legislativ sau administrativ, adoptat de autorităţile administrative ale comunităţilor;
b) orice act, adoptat de Comisia Europeană;
c) orice act cu valoare normativă.

18. Actele juridice prin care se guvernează în Uniunea Europeană:

a) Regulamente; Directive; Decizii; Recomandari si opinii; Avizele si actele atipice;
b) Doar Regulamente și Directive; 
c) Doar Decizii și Recomandari.

19. Care este principalul izvor secundar al Dreptului European?

a) Regulamentul;
b) Directiva; 
c) Decizia.

20. Numiți izvoarele nescrise ale Dreptului European:

a) Jurisprudenţa; Principiile dreptului Uniunii Europene; Principiile generale de drept aplicabile în
sistemele judiciare din statele membre, precum şi în ordinea juridică a Uniunii Europene ;
b) Doar principiile dreptului Uniunii Europene; 
 c) Doar principiile generale de drept aplicabile în sistemele judiciare din statele membre.

NOTĂ: La subiectele în răspunsul cărora varianta aleasă de Dumneavoastră este adevărat sau fals,
argumentați-vă opinia.

TEMA 4.

PROCEDURILE DE ADOPTARE A ACTELOR JURIDICE ALE UNIUNII EUROPENE. COMPETENȚELE ÎN CADRUL

UNIUNII EUROPENE.

1. Numiți momentele distincte ale procedurii legislative ordinare (art.294 TFUE):

a) Prima lectură;
b) A doua lectură;
c) Concilierea;
d) A treia lectură.

2. În ce termen poziția Consiliului European este transmisă în prima lectură Parlamentului European?
a) În termen de 1 lună;
b) În termen de 2 luni;
 c) În termen de 3 luni.

3. Care este componența Comitetului de Conciliere?

a) Comitetul de Conciliere este compus din ”membrii Consiliului sau reprezentanții acestora și tot atâția
membri din partea Parlamentului”;
b) Comitetul de Conciliere este compus din ”membrii Consiliului sau reprezentanții acestora și 2/3 membri
din partea Parlamentului”;
c) Comitetul de Conciliere este compus din ”membrii Consiliului sau reprezentanții acestora și 1/3 membri
din partea Parlamentului”.

4. În procesul de luare a deciziei Comitetul Regiunilor are:

a) Inițiativa legislativă;
b) Funcție consultativă;
c) Rol de conciliere.

5. Obligația de a consulta Parlamentul European, în cadrul procedurii legislative s-a intensificat după intrarea
în vigoare a Actului Unic European, prin introducerea procedurii:
a) Consultării;
b) Cooperării;
c) Codeciziei.
6. Comisia Europeană poate sancționa Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord dacă acesta nu respectă
Pactul de stabilitate și de creștere:
a) Adevărat;
b) Fals.

7. Ca instituție executivă, Comisia Europeană se ocupă de:

a) Punerea în aplicare a deciziilor adoptate în domeniul politicii externe și de securitate comună;
b) Punerea în aplicare a deciziilor adoptate în cadrul cooperării polițienească și judiciară în materie penală;
c) Implementarea bugetului Uniunii Europene.

8. Care este termenul de declanșare a procedurii legislative ordinare, în cazul când comitetul de conciliere
aprobă proiectul comun:
a) În termen de 4 săptămâni;
b) În termen de 6 săptămâni;
c) În termen de 8 săptămâni.

9. Procedura codeciziei (procedura legislativă ordinară) presupune adoptarea unui act legislativ de către
Parlamentul European împreună cu:
a) Consiliului European;
b) Consiliul Uniunii Europene;
 c) Comisia Europeană;
d) Comitetul Reprezentanților Permanenți.

10. Regatul Unit, care nu face parte din zona euro, trebuie să respecte Pactul de stabilitate și de creștere ca și
celelalte țări membre ale UE. Totuși, Comisia Europeană nu poate să îi impună o sancțiune financiară dacă
depășește limita autorizată. Argumentați. ____________________________________________
_________________________________________________________________

________________________________________________________________

________________________________________________________________

____________________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________________
_______________________________

11. Consiliul European:

a) Este principala instituție legislativă a Uniunii Europene;
b) Are drept de inițiativă legislativă;
c) Nu participă la procesul de luare a deciziilor.
12. Parlamentul European adoptă un act legislativ prin procedura codeciziei (împreună cu Consiliul):
a) La inițiativa unui grup de state membre;
b) La recomandarea Băncii Centrale Europene;
c) La propunerea Comisiei Europene;
d) La solicitarea Curții de Justiție a Uniunii Europene.

13. Stabiliți domeniile politice ale competențelor de sprijinire:

a) stabilirea normelor privind concurența necesare funcționării pieței interne; conservarea resurselor
biologice ale mării în cadrul politicii comune privind pescuitul; încheierea unor acorduri internaționale
în anumite condiții;
b) protecția și îmbunătățirea sănătății umane; industria; cultura; turismul; educația, formarea
profesională, tineretul și sportul; protecția civilă; cooperarea administrativă;
c) doar protecția și îmbunătățirea sănătății umane și industria.

14. Un stat membru nu poate, în numele unui interes pe care îl consideră foarte important, să blocheze o
decizie:
a) Adevărat;
b) Fals.
15. Orice stat membru poate invoca dreptul sau de veto din momentul în care consideră că interesele sale
vitale sunt amenințate. Este principiul „compromisului de la Luxembourg” din 1966, care a fost invocat de
Franța și Regatul Unit. Argumentați.

16. Determinați, ce include procedura legislativă?

a) procedura consultării, procedura cooperării, procedura codeciziei şi procedura avizului conform;
b) procedura consultării, procedura cooperării, procedura deciziei;
c) doar procedura codeciziei şi procedura avizului conform.

17. În câte etape se desfășoară procedura codeciziei?

a) Două etape;
b) Trei etape;
c) Cinci etape.

18. Stabiliți fazele desfășurării procedurii consultării:

 a) faza elaborării unei propuneri; faza consultării; faza deciziei; faza de publicare;
b) faza consultării; faza deciziei; faza de publicare;
c) faza consultării; faza codeciziei; faza de publicare.

19. Detrminați categoriile principale ale competențelor la nivelul Uniunii Europene potrivit Tratatului de la
Lisabona:
a) competențe exclusive; competențe partajate; competențe de sprijinire;
b) competențe exclusive; competențe nepartajate; competențe de stabilitate;
c) competențe speciale; competențe partajate; competențe de colaborare.

20. Stabiliți domeniile în care competența Uniunii Europene este exclusivă:

a) uniunea vamală; stabilirea normelor privind concurența necesare funcționării pieței interne; politica
monetară pentru țările din zona euro; conservarea resurselor biologice ale mării în cadrul politicii
comune privind pescuitul; politica comercială comună; încheierea unor acorduri internaționale în
anumite condiții;
b) doar uniunea vamală și politica monetară pentru țările din zona euro;
c) doar stabilirea normelor privind concurența necesare funcționării pieței interne și politica comercială
comună.

NOTĂ: La subiectele în răspunsul cărora varianta aleasă de Dumneavoastră este adevărat sau fals,
argumentați-vă opinia.
 TEMA 5.

ETAPELE INTEGRĂRII ECONOMICE A UNIUNII EUROPENE.

SPAȚIUL ECONOMIC EUROPEAN.

1. Acordul cu privire la Spaţiul Economic European a fost semnat între CEE şi AELS, la Luxemburg în anul:
a)1992;
b)2002;
c) 2006.

2. Obiectivele Spațiului Economic European sunt:

a) libera circulaţie a mărfurilor, a capitalurilor, a serviciilor şi a persoanelor;
b) acordul politic în sfera economică, cercetării științifice, consumului, mediului înconjurător, politicile
sociale şi învăţământul;
c) importul unor tipuri de producţie agro-alimentare;
d) importul tuturor tipurilor de producţie agro-alimentare.
3. Factorii care au favorizat procesul de integrare economică sunt:
a) apropierea geografică a țărilor respective;
b) existența unor interese economice și politice comune;
c) apropierea nivelurilor de dezvoltare economico-socială;
d) existența unor interese educaționale.
4. În cadrul politicii comerciale comune, negocierile sunt purtate de:
 a) Consiliul European;
b) Consiliu;
c) Comisia Europeană.
5. Stabiliți principalele obiective ale organizației Cooperarea economică ASIA PACIFIC (APEC):
a)promovarea colaborării culturale multilaterale dintre ţările membre şi alte regiuni ale globului;
b)promovarea colaborării economice multilaterale în domeniul comerţului și în domeniul investiţiilor dintre
ţările membre şi alte regiuni ale globului;
c)promovarea colaborării politice multilaterale dintre ţările membre şi alte regiuni ale globului.

6. Tratatul de la Amsterdam:
a) A redus competențele Curții de Conturi;
b) A consolidat Statutul Curții de Conturi;
c) A consolidat competențele de investigare ale Curții de Conturi;
d) A permis Curții de Conturi intentarea de recursuri în anulare în vederea salvgardării prerogativelor
sale.
7. Libera circulație a mărfurilor poate fi afectată de:
a) Impunerea de taxe vamale;
b) Impunerea de taxe pentru controlul fitosanitar;
c) Impunerea de alte taxe.

8. În accepțiunea dreptului Uniunii Europene sunt considerate mărfuri:

a)Bunurile destinate consumului;
b)Medicamentele;
c)Electricitatea;
d)Deșeurile care au valoare comercială, generând anumite costuri pentru întreprinderi.

9. Care sunt prevederile Teoriei Uniunii Politice?

a)integrarea statelor şi la nivel politic prin crearea unor instituţii legislative şi executive comune, politica externă
şi de securitate comună, politica comună în domeniu juridic şi al afacerilor interne;
b)integrarea statelor şi la nivel economic și politica externă şi de securitate comună ;
c)integrarea statelor şi la nivel geopolitic și politica comună în domeniu juridic şi al afacerilor externe.
10. Stabiliți obiectivele Asociaţiei Europene de Liber Schimb(AELS):
a) Contribuţii la stabilitatea creşterii economice, stabilitatea financiară, folosirea raţională a resurselor;
Contribuţii la lărgirea comerţului mondial şi lichidarea barierilor comerciale; Dezvoltarea comerţului
între ţările membre în condiţiile concurenţii de bună credinţă; Contribuţia asigurării de ocupaţie a
populaţiei;
b) Doar stabilitatea creşterii economice, stabilitatea financiară, folosirea raţională a resurselor;
c) Doar lărgirea comerţului mondial şi lichidarea barierilor comerciale și asigurarea de ocupaţie a
populaţiei.
11. Libera circulație a mărfurilor presupune realizarea:
a)Unui spațiu Economic European;
b)Unei Zone de Liber Schimb;
c)Asociației Europene de Liber Schimb;
d)Unei Uniuni Vamale.
12. Unde a fost semnat Acordul cu privire la spaţiul economic European?
a) Luxemburg;
 b) Paris;
c) Londra.

13. Curtea Europeană de Conturi a fost creată prin:

a) Tratatul de la Maastricht;
b) Tratatul de la Bruxelles;
c) Actul Unic European.
14. Determinați, care sunt libertățile, care circulă în cadrul Pieţii comune sau unice:
a) mărfuri, servicii, capital şi persoane;
b) mărfuri, moneta euro, capital şi persoane;
c) doar mărfuri şi persoane.
15. Comitetul Economic și Social este consultat de Parlamentul European, de Consiliul Uniunii Europene sau
de Comisia Europeană:
a) Doar în cazurile limitativ prevăzute de tratate;
b) Doar atunci când Curtea de Justiție a Uniunii Europene stabilește că un act nu poate fi emis decât după
consultarea Comitetului Economic și Social;
c) În cazurile prevăzute de tratate, precum și în cazurile în care aceste instituții consideră oportun;
d) În mod excepțional, în situații de criză pe teritoriul Uniunii Europene.

16.Stabiliți teoriile procesului de integrare economică la nivel internațional:

a) Teoria Uniunii Vamale; Teoria Uniunii Economice și Monetare; Teoria Uniunii Politice;
 b) Teoria Uniunii Europene și a Uniunii Vamale;
c) Teoria Comunității Europene și Monetare.
Varianta corectă : a ) Teoria Uniunii Vamale; Teoria Uniunii Economice și Monetare; Teoria Uniunii Politice

17. Ce reprezintă Uniunea Vamală?

a)un spaţiu economic ai căror membri se angajează reciproc sa nu impună nici un fel de taxe vamale şi nici o
restricţie cantitativă aplicînd un tarif vamal comun faţă de ţările terţe, precum şi o legislaţie vamală comună;
b)un spaţiu geografic ai căror membri se angajează reciproc sa nu impună nici un fel de taxe vamale şi nici o
restricţie cantitativă aplicînd un tarif vamal comun faţă de ţările terţe, precum şi o legislaţie vamală comună;
c)un spaţiu politic ai căror membri se angajează reciproc sa nu impună nici un fel de taxe vamale şi nici o restricţie
cantitativă aplicînd un tarif vamal comun faţă de ţările terţe, precum şi o legislaţie vamală comună.

18. Asociaţia Europeana de Liber Schimb(AELS) este o organizație:

a) neguvernamentală;
b) interguvernamentală;
c) regională.
19. Când a fost semnat Acordul cu privire la spaţiul economic European?
a) 1992;
b) 2000;
c) 2007.
20. Stabiliți obiectivele Spatiului Economic European (SEE):
 a) libera circulaţie a mărfurilor, a capitalurilor, a serviciilor şi a persoanelor; acordul politic în sfera
economică, cercetarii ştiiţifice, consumului, mediului înconjurător, politicile sociale şi învăţămîntul;
importul unor tipuri de producţie agro-alimentare;
b) contribuţii la stabilitatea creşterii economice, stabilitatea financiară, folosirea raţională a resurselor;
Contribuţii la lărgirea comerţului mondial şi lichidarea barierilor comerciale; Dezvoltarea comerţului între
ţările membre în condiţiile concurenţii de bună credinţă; Contribuţia asigurării de ocupaţie a populaţiei;
c) doar libera circulaţie a mărfurilor și a capitalurilor; dezvoltarea comerţului între ţările membre în condiţiile
concurenţii de bună credinţă.

TEMA 6.

EXTINDEREA UNIUNII EUROPENE ŞI

PROCESUL DE ADERARE LA UNIUNEA EUROPEANĂ.

1. Ultima extindere a Uniunii Europene a avut loc în anul:

a) 1986;
b) 1995;
c) 2004;
d) 2013.
2. În anul 1995 au devenit membre ale Comunităților Europene:
a) Austria;
b) Norvegia;
c) Suedia;
d) Finlanda;
e) Grecia;
f) Spania.

3. Stabiliți, care sunt beneficiile extinderii UE:

a) O prosperitate crescută pentru toate statele membre;
b) O mai mare stabilitate în Europa;
c) Un rol mai important al UE pe scena mondială.

4. Marea Britanie a devenit membră a Comunităților Europene în anul:

a) 1961;
b) 1963;
c) 1973.

5. Care sunt criteriile de aderare la Uniunea Europeană?

a) Politic;
 b) Economic;
c) Juridic;
d) Cultural.

6. Condițiile înaintate Uniunii Europene cu privire la capacitatea UE de a absoarbe noii membri şi de a menţine,
în acelaşi timp, procesul de integrare:
a) Extinderea nu trebuie să fie mai costisitoare decât procesul de integrare;
b) Extinderea nu trebuie să pericliteze realizările Comunităţii şi procesul de integrare convenit la
Maastricht;
c) Extinderea poate să fie mai costisitoare decât procesul de integrare.

7. Criteriile de la Copenhaga, definite de  Consiliul European (Copenhaga, iunie 1993) sunt:

a) stabilitatea instituțiilor care garantează democrația, statul de drept, drepturile omului și respectarea și
protejarea minorităților;
b) o economie de piață funcțională și capacitatea de a face față concurenței și forțelor pieței din cadrul UE;
c) abilitatea de a-și asuma și de a pune în aplicare în mod eficace obligațiile asociate calității de stat membru,
inclusiv obiectivele uniunii politice, economice și monetare.

8. În ce an Uniunii Europene i-a fost decernat Premiul Nobel pentru Pace?

a) 2007;
b) 2012;
c) 2016.
9. Procesul de extindere a Uniunii Europene implică următoarele instituţii:
a) Comisia Europeană;
b) Consiliul European;
c) Parlamentul European;
d) Consiliul Europei.

10.Consiliul
European (Madrid, decembrie 1995) a adăugat la criteriile de la Copenhaga faptul că  țara
candidată  trebuie să:
a) poată aplica dreptul UE;
b) poată asigura că dreptul UE transpus în legislația națională este pus în aplicare în mod eficace prin
intermediul structurilor administrative și judiciare corespunzătoare;
c) nu a adăugat alte condiții.

11. Programul de extindere al UE a fost lansat la:

a) 30 martie 1998;
b) 09 mai 1998;
c) 01 ianuarie 1998.

12. Stabiliți actorii fondatori ai Uniunii Europene din anul 1951:

a) Franța, Italia, Olanda, Belgia, Luxemburg;
 b) Franța, Italia, Germania, Norvegia, Luxemburg;
c) Franța, Italia, Olanda, Belgia, Marea Britanie.

13. Numiți statul care a aderat la Uniunea Europeană în anul 2013:

a) România;
b) Croația;
c) Bulgaria.

14. Pe ce valori este bazată activitatea Uniunii Europene?

a) colaborare economică și culturală;
b) demnitatea umană, libertate, democraţie, egalitate, stat de drept şi respectarea drepturilor omului,
inclusiv a minorităţilor;
c) colaborare politică.

15. Când Uniunea Europeană a căpătat personalitate juridică internațională și poate încheia tratate?
a) 1 decembrie 1969;
b) 1 decembrie 2009;
c) 1 decembrie 2013.

16. Care a fost criteriul de decernare Uniunii Europene a Premiului Nobel pentru Pace?
 a) pentru că peste șase decenii a contribuit la progresul păcii și reconcilierii, democrației și drepturilor
omului în Europa;
b) pentru că peste patru decenii a contribuit la progresul păcii și reconcilierii, democrației și drepturilor
omului în Europa;
c) pentru că a contribuit la progresul păcii și reconcilierii, democrației și drepturilor omului la nivel global.

17. Stabiliți, care sunt statele care pot adera la Uniunea Europeană:
a) Actualmente, nu mai pot adera state noi în cadrul Uniunii Europene;
b) statele Europei care practică democrația pluralistă și economia de piață;
c) orice stat, indiferent de amplasarea geografică.

18. Încheierea acordului de retragere din Uniunea Europeană se face de către:

a) Consiliul European;
b) Parlamentul European;
c) Comisia Europeană.

19. Tratatul de la Lisabona, care stabilește temeiul juridic și instituțional pentru Uniunea Europeană, face
clar că Uniunea trebuie să fie ghidată de următoarele principii:
a) democrație, statul de drept, universalitatea și indivizibilitatea drepturilor omului și a libertăților
fundamentale, respectarea drepturilor omului, demnitate, principiile egalității și solidarității, precum
și respectarea principiilor Cartei Organizației Națiunilor Unite și a dreptului internațional;
b) doar democrație, respectarea drepturilor omului, demnitate, principiile egalității și solidarității;
 c) doar pe statul de drept și respectarea drepturilor omului.

20. Statul poate adera la Uniunea Europeană prin vot:

a) unanim;
b) majoritar;
c) fără vot, dacă întrunește toate condițiile necesare pentru a adera la Uniunea Europeană.

NOTĂ: La subiectele în răspunsul cărora varianta aleasă de Dumneavoastră este adevărat sau fals,
argumentați-vă opinia.