Mișcarea de eliberare naţională, a cărei organ de conducere se află în statul vecin, are intenţia de a

aboli guvernul propriului stat și de a modifica sistemul politic. Pentru realizarea planului său,
mișcarea recurge la ajutorul mercenarilor din diferite state.  Lovitura de stat este planificată de
mercenari în teritoriul statului străin, al cărui autorităţi cunosc acest fapt. Gruparea armată reușește
să pătrundă la bordul navei aeriene civile, care avea destinaţia statul unde urmau să aibă loc
ostilităţile. Când nava a aterizat în aeroport, poliţia a depistat armamentul. Mercenarii cu forţa au
acăpărat o altă navă aeriană și au obligat pilotul să-i ducă la punctul de destinaţie, unde au fost
reținuți.

În speţă are loc un conflict armat internațional sau fără caracter internațional?

În speță are lor un un conflict armat fară caracter internațional deoarece conform art. 3 Convenția
de la Geneva ne relatează despre faptul că în caz de conflict armat neprezentând un caracter
internaţional şi ivit pe teritoriul uneia dintre Înaltele Părţi Contractante, fiecare dintre Părţile în
conflict va trebui să aplice cel puţin următoarele dispoziţii:

1. Persoanele care nu participă direct la ostilităţi, inclusiv membrii forţelor armate care au depus
armele şi persoanele care au fost scoase din luptă din cauză de boală, rănire, detenţiune sau din
orice altă cauză vor fi, în toate împrejurările, tratate cu omenie, fără nici o deosebire cu caracter
discriminatoriu bazată pe rasă, culoare, religie sau credinţă, sex, naştere sau avere sau orice alt
criteriu analog. În acest scop, sunt şi rămân prohibite, oricând şi oriunde, cu privire la persoanele
menţionate mai sus: a) atingerile aduse vieţii şi integrităţii corporale, mai ales omorul sub toate
formele, mutilările, cruzimile, torturile şi chinurile; b) luările de ostatici; c) atingerile aduse demnităţii
persoanelor, mai ales tratamente umilitoare şi înjositoare; d) condamnările pronunţate şi execuţiile
efectuate fără o judecată prealabilă, dată de un tribunal constituit în mod regulat, însoţită de
garanţii judiciare recunoscute ca indispensabile de către popoarele civilizate.

2. Răniţii, bolnavii şi naufragiaţii vor fi ridicaţi şi îngrijiţi. Un organism umanitar imparţial, aşa cum
este Comitetul Internaţional de Cruce Roşie, va putea să ofere serviciile sale Părţilor în conflict.
Părţile în conflict se vor strădui , pe de altă parte, să dispună intrarea în vigoare, prin acorduri
speciale, a tuturor sau a unei părţi din celelalte dispoziţii ale prezentei convenţii. Aplicarea
dispoziţiilor care preced nu va avea efect asupra statutului juridic al Părţilor în conflict.

Definiţia agresiunii adoptată de O.N.U reafirmă regula priorităţii în timp drept criteriu al agresorului
într-un conflict armat. Această regulă prevede că: „Folosirea forţei armate prin violarea Cartei de
către un stat care acţionează primul constituie dovada suficienta până la proba contrarie a unui act
de agresiune”.

Un aspect special şi actual al principiului neamestecului în afacerile altui stat este aplicarea lui în
cazul conflictelor armate neinternaţionale. Dreptul internaţional public cunoaşte două reguli
generale referitoare la aplicarea principiului neamestecului în conflictele armate neinternaţionale:

a) neadmiterea amestecului statelor terţe în aceste conflicte;

b) orice intervenţie a unui stat terţ într-un conflict armat neinternaţional (război civil) îl transformă
pe acesta într-un conflict armat internaţional.

Potrivit dispoziţiilor Rezoluţiei nr.3034/XXVII din 18 decembrie 1972, Adunarea Generala a O.N.U. a

reafirmat inalienabilitatea dreptului popoarelor de a lupta pentru autodeterminare, pentru
independenţa şi libertate. Aşadar, o acţiune militară de acest tip, este permisă de normele
internaţionale atât timp cât nu poate fi considerat ca o „situaţie de tensiune internă şi tulburări
interne, cum sunt actele de dezordine publică, actele sporadice şi izolate de violenţă”, fiind imperios
necesar ca o grupare să fie „înarmată, organizată, sub conducerea unui comandament responsabil
care să exercite controlul asupra unei părţi de teritoriu”.

În concluzie, dacă nu sunt îndeplinite condiţiile pentru un conflict internaţional, un conflict armat
este fară caracter internaţional. În aceste circumstanţe, sunt aplicabile prevederile art. 3, comun
tuturor celor 4 Convenţii de la Geneva,  precum şi cele ale Protocului Adiţional la Convenţiile de la
Geneva (P II).