REFERAT

Tema: Sănătatea şi inovaţiile medicinei

contemporane
Elev: Teleatnic Nicoleta
Profesor : Duca Vasile

Stare de buna functionare a organismului-sanatatea, conform definitiei O.M.S., se

caracterizeaza printr-o "bunastare fizica, mintala si sociala care nu consta doar in
absenta bolii sau a infirmitatii"
cea mai mare parte dintre maladiile cronice care afectează populațiile statelor,sunt:
obezitatea, maladiile cardiace, o bună parte din cancere (pulmonar, de piele,
gastric), diabetul (tip II), sunt boli a căror prevalență poate fi influențată prin
politici de prevenție. În jur de 40 % din mortalitatea prematură se datorează
factorilor comportamentali, alți 15% factorilor sociali; medicina modernă și
actualul mod de organizare a îngrijirii sănătății, reușește să prevină doar 10% din
cazurile de moarte prematură. În mod evident, sistemele actuale de sănătate reușesc
foarte bine când e vorba de scrierea de rețete sau efectuarea de teste-diagnostic și
intervenții chirurgicale, însă acestea încă n-au găsit soluția pentru a interveni
asupra determinanților în amonte (upstream) ai maladiilor, cum e sărăcia sau
discriminarea, adică, din păcate, pentru cea mai bună parte a mortalității premature
Asta deși există o cantitate colosală de literatură științifică care demonstrează că
diferențele de sănătate sunt determinate în aceeași măsură de circumstanțe sociale
ca și de procese biologice.
Inovatii ale medicine contemporane
1. Chirurgia bariatrica pentru controlul diabetului
Exercitiile si dieta în sine nu sunt eficiente pentru tratarea obezitatii severe sau a
diabetului de tip 2. Odata ce o persoana ajunge la o anumita greutate si devine
obez, scaderea in greutate si mentinerea greutatii la un nivel fara riscuri timp de
mai multi ani nu se întampla aproape niciodata.
În timp ce medicamentele disponibile pentru diabet sunt bune, aproximativ
jumatate dintre cei care le iau nu sunt în masura sa-si controleze boala. Acest lucru
poate duce de multe ori la atac de cord, orbire, accident vascular cerebral si
insuficienta renala.
Chirurgia pentru obezitate micsoreaza stomacul si rearanjeaza tractul digestiv.De-a
lungul anilor, multi medici care efectueaza astfel de operatii au constatat ca
procedura chirurgicala ar scapa pacientii de diabet de tip 2, de multe ori înainte ca
pacientul sa fi plecat din spital.
Multi experti in diabet cred ca interventiile chirurgicale ar trebui sa fie oferite mult
mai devreme ca o optiune de tratament pentru pacientii care nu isi pot controla
eficient diabetul si nu ca o ultima solutie.
2. Dispozitiv neuromodulator pentru dureri de cap si migrena
Nervii gannglionului sfenopalatin – situat in spatele nasului – au fost un obiectiv
specific pentru tratamentul durerii de cap severe pentru multi ani.
Cercetatorii au inventat un neurostimulator miniaturizat implantabil, de
dimensiunea unei migdale. Acesta este plasat printr-o incizie chirurgicala minim
invaziva, in gingie deasupra celui de-al doilea molar. Ori de cate ori un pacient
simte o durere de cap acest dispozitiv o blocheaza în aproximativ cinci pana la 10
minute.
3. Spectrometrie de masa pentru identificarea bacteriilor
Chiar si în aceasta era a tehnologiei medicale avansate, identificarea bacteriilor
poate necesita în continuare zile sau saptamani. Cu toate acestea, laboratoarele de
microbiologie clinica din întreaga lume implementeaza noi tehnologii de
spectrometrie de masa pentru a furniza o identificare rapida a organismelor, care
este mai precisa si mai putin costisitoare decat metodele actuale biochimice.
In Statele Unite sunt disponibile doua sisteme de spectrometrie MALDI-TOF ce
permit identificarea mai exacta a bacteriilor în cateva minute. Identificarea rapida
permite medicilor prescrierea unui tratament adecvat mai devreme si nu se mai
apeleaza la o terapie cu spectru larg care conduce la rezistenta antimicrobiana.
4. Medicamente pentru tratamentul cancerului de prostata in stadiu avansat
În ultimii doi ani, cinci noi medicamente au fost aprobate pentru cancerul de
prostata avansat: sipuleucel-T, denosumab, abiraterone, cabazitaxel si
enzalutamide. Un al saselea, radium-223 dichloride, este asteptat sa fie aprobat in
cursul acestui an.
Au fost realizate progrese semnificative in tratarea cancerului de prostata avansat,
nu numai prin cresterea ratei de supravietuire a pacientilor, dar si prin oprirea
progresului acestei boli.
Multi cercetatori din domeniul cancerului de prostata cred ca aceste medicamente,
si altele care vor fi aprobate, vor face cancerul de prostata o boala cronica, care
este gestionata cu succes prin administrarea de medicamente, modificarea stilului
de viata si controale regulate .
5. Dispozitiv portabil de scanare pentru melanom
Un nou dispozitiv portabil aprobat de FDA ajuta medicii dermatologi la
identificarea leziunilor cutanate, care au caracteristici de melanom. Acesta
utilizeaza o tehnologia creata de armata pentru rachete si lumini speciale de 10
lungimi de unda specifice, iar sistemul computerizat vizualizeaza rapid structura
leziunii chiar sub suprafata pielii.
Dispozitivul foloseste apoi algoritmi sofisticati care analizeaza în mod obiectiv
leziunea si compara rezultatele cu o baza de date de 10.000 de imagini arhivate de
melanom si alte boli de piele. În mai putin de un minut, se realizeaza o evaluare a
leziunilor pielii si dermatologul poate decide cu privire la masurile posibile.
Într-un studiu clinic realizat pe 1.300 de pacienti, cel mai mare studiu realizat
vreodata in detectarea melanomului, aparatul a detectat 98% dintre melanoame.
6. Laser femtosecond in chirurgia cataractei
Spre deosebire de o lama chirurgicala care taie, un laser femtosecond desparte
tesutul prin ablatie si clivare. Noua procedura pentru cataracta permite chirurgilor
sa faca incizii mici, mai precise. Aceasta cauzeaza mai putina inflamatie si ofera
mai multa stabilitate atunci cand se implanteaza un cristalin nou.
7. Perfuzie pulmonara ex vivo
Expertii cred ca 40 la suta dintre plamanii respinsi anterior pot fi acum potriviti
pentru transplant, datorita unei abordari noi numite perfuzie pulmonara ex vivo –
in afara corpului. Plamanii deteriorati sunt scosi de la un donator, plasati într-o
camera transparenta si conectati la o pompa cardiopulmonara si un ventilator.
Pe o perioada de 4 pana la 6 ore plamanii sunt apoi reparati si evaluati, sunt
pompate fluide cu proprietati speciale prin vasele de sange si sunt folosite
substante nutritive pentru a-i hrani. Atunci cand este necesar, sunt introduse
medicamente specifice pentru infectii clare. Odata ce se determina ca plamanii sunt
viabili, acestia sunt gata pentru transplant imediat.
Perfuzia pulmonara ex vivo este aprobata in Europa si Canada, si este in curs de
aprobare in Statele Unite.
8. Aparate modulare pentru tratarea anevrismelor complexe
Intre 20-40% dintre persoanele cu anevrisme aortice au o anatomie care nu este
potrivita pentru grefele care sunt comercializate in prezent si nici nu sunt candidati
pentru procedura chirurgicala deschisa de reparatie.
Cu toate acestea, datorita unui nou sistem inovator, chirurgii pot trata acum
pacientii cu aceste anevrisme complexe cu ajutorul unui stent modular, fara a fi
nevoie sa faca masuratori detaliate si apoi sa astepte saptamani, uneori luni, pentru
dispozitivele personalizate care urmeaza sa fie livrate.
9. Tomosinteza digitala a sanilor
Tomosinteza sau mamografia 3D este o tehnologie de diagnosticare, care a fost
aprobata de FDA în 2011. Aceasta nu substituie testarea traditionala
bidimensionala, dar atunci cand este efectuata împreuna cu mamografia
conventionala ofera o imagine mai exacta a sanilor.
Tehnologia 3D ofera medicilor o oportunitate mult mai mare de a descoperi
celulele canceroase mici, ascunse de tesuturile înconjuratoare, care nu pot fi
vizibile la mamografiile standard.
Atunci cand cazurile de cancer sunt gasite in stadiu incipient, optiunile de
tratament sunt, în general, mai putin traumatizante si sansa de vindecare este mai
mare.

Au fost descoperite celulele „GPS” Cea mai importantă descoperire medicală, care
a obținut și premiul Nobel în acest an, a fost descoperirea celulelor răspunzătoare
de sistemul de poziționare a organismului, supranumite GPS-ul interior al corpului
uman. Premiul a mers la fiziologii din Norvegia May-Britt Moser și Edward
Moser. Cei doi soți au reușit să descopere neuronii care permit omului să se
deplaseze în spațiu, să înțeleagă unde se află și să creeze noi traiectorii
. Cel mai mic stimulator cardio Tot în acest an, în Marea Britanie, medicii au reușit
să monteze în inima unui pacient cel mai mic stimulator cardio. El este de zece ori
mai mic decât modelele tradiționale, iar ca dimensiune nu depășește o capsulă
medicamentoasă. De obicei, stimulatoarele pentru inimă sunt introduse sub pielea
pieptului de unde, printr-un fir, spre inimă trec impulsuri electrice. În cazul dat,
mecanismul a fost implantat direct în inimă, iar potrivit medicilor, acesta este mai
eficient și mai comod.
Primul transplant de craniu 3D Anul 2014 a fost revoluționar și în domeniul
tehnologiilor 3D. Datorită acestora, o echipă de medici din Utrecht (Olanda) au
desfășurat cu succes primul transplant de craniu din plastic printat tridimensional.
Pacienta a fost o femeie de 22 de ani care suferea de o boală care îi îngroșa
structura oaselor mărind astfel presiunea asupra creierului și afectând funcționarea
lui normală. Pentru a o salva, medicii au proiectat o copie exactă a craniului femeii
la calculator, iar operația de transplantare a durat 23 de ore.
Transplant de inimă de la un donator mort Când vine vorba de transplanturi, este o
necesitate ca donatorul să fie viu, dar anul acesta totul s-a schimbat. În octombrie
curent, o echipă de medici australieni au scris istorie când au resuscitat inimi
moarte ale pacienților cadaverici și le-au transplantat pacienților. În aproape 20 de
minute după ce inima a încetat să bată, doctorii o puneau într-un aparat special
unde mușchiul se alimenta cu oxigen. După aceasta, în inimă se injecta un lichid de
conservare. Toate acestea au fost posibile datorită unui aparat bazat pe perfuzie
numit OCS-HEART.( Supravietuire la... rece “Daca nu esti resuscitat in primele
cinci minute dupa un atac de cord, esti ca si mort” spun americanii. Dar cercetatorii
stiu acum ca timpul de supravietuire poate fi crescut de trei ori daca trupul este
“racit” cu cateva grade la scurt timp dupa ce inima se opreste. In unele spitale din
SUA medicii deja folosesc invelirea trupului pacientului in paturi “racitoare” cu
gheata. Aceasta practica scade mult afectarea creierului si resusciteaza persoane
“moarte temporar”, la care inima a fost oprita pana la 15 minute - spun cercetatorii
de la Centrul pentru Studiul Resuscitarii de la Universitatea din Pennsylvania. În
2007 intr-un studiu facut pe animale, racirea a determinat o crestere a ratei de
supravietuire dupa oprirea cordului de la 10 la 60%. Cercetatorii incearca acum sa
puna la punct un produs injectabil “refrigerant” care sa scada temperatura corpului
in cateva secunde si pe care personalul medical de urgenta sa-l poata injecta pe loc,
crescand astfel sansele de supravietuire a creierului in conditiile opririi batailor
inimii.)
Organe genitale de laborator Tot în 2014, medicii au reușit să creeze primele
vaginuri „crescute” în laborator. Organele sexuale au fost implantate unor
adolescente care, în copilărie, au fost diagnosticate cu o boală genetică. Din cauza
acesteia, organele reproductive ale fetelor nu erau pe deplin dezvoltate. Astfel,
medicii au reușit să creeze vaginuri artificiale din mostrele mușchilor și celulelor
luate de la fete.
Vaccin care tratează HIV Doctorii de la Universitatea Rockfeller împreună cu
farmaciștii britanici de la GlaxoSmithKline au testat preparatul GSK744 care scade
probabilitatea infectării cu HIV până la 90%. Substanța inhibă funcționarea
fermentului cu ajutorul căruia HIV modifică celulele ADN pentru ca să se
înmulțească în organism. Respectiv, dacă acest ferment nu funcționează, virusul
imunodeficienței umane nu poate să evolueze. Preparatul a fost testat pe maimuțe,
iar în curând ar putea fi comercializat în farmaciile americane.
Primii pași în tratamentul bolii Parkinson Cercetătorii suedezi au înregistrat un
progres remarcabil în descoperirea unui tratament pentru maladia Parkinson –
afecțiune care încă nu poate fi tratată, ci doar controlată. Maladia Parkinson este
provocată de distrugerea celulelor cerebrale responsabile de producția de dopamină
– hormonul care controlează stările de spirit și mișcările. Oamenii de știință de la
Universitatea Lund din Suedia au simulat celulele umane producătoare de
dopamină, folosindu-le pe cele ale creierului cobailor de laborator și omorându-le.
Cercetătorii au transformat apoi câteva celule stem embrionare în neuroni care
secretă dopamină și le-au transplantat în creierul șobolanilor. În rezultat, celulele
lezate au fost restabilite prin transplant. Savanții susțin că metoda mai trebuie
perfecționată, dar ar putea oferi șanse enorme bolnavilor de Parkinson. Până în
2017, medicii speră să efectueze primele teste clinice pe oameni.