Deriva genetică sau fluctua ia genetică (în engleză genetic drift) este modificarea întâmplătoare a frecven ei alelelor unei

gene într-o popula ie,

de la o genera ie la alta.[1]

Alelele urma ilor sunt o mostră a alelelor părin ilor, iar soarta determină dacă un individ supravie uie te i se reproduce. Frecven a alelelor într-
o popula ie este propor ia copiilor unei gene care au o anumită configura ie.[2] Deriva genetică poate cauza dispari ia unor alele i poate reduce
variabilitatea genetică.

Atunci când există pu ine copii ale unei alele într-o popula ie, efectul derivei genetice e mai mare, iar când există mai mult copii efectul este mic.
Numeroase discu ii sunt purtate pe tema importa ei acordate selec iei naturale în raport cu procesele neutre (aleatoare), cum ar fi deriva genetică.
Ronald Fisher sus ine că driftul genetic poartă un rol minor în evolu ie. În anul 1968 Motoo Kimura a reaprins discu ia cu a sa teorie neutră a
evolu iei moleculare, care sus ine că majoritatea cazurilor în care o modificare genetică se propagă într-o popula ie sunt cauzate de deriva
genetică

`ˆÌi`Ê܈̅ʘvˆÝÊ*Ê `ˆÌœÀÊ
‡ÊvÀiiÊvœÀʘœ˜‡Vœ““iÀVˆ>ÊÕÃi°

/œÊÀi“œÛiÊ̅ˆÃʘœÌˆVi]ÊۈÈÌ\Ê
ÜÜÜ°ˆVi˜ˆ°Vœ“É՘œVŽ°…Ì“