Ultim Galati 2 366

CUPRINS
INTRODUCERE ....................................................................................................................... 1
CAPITOLUL I CONSIDERAȚII GENERALE
1.1. Poziție geografică, accesibilitate .................................................................................. 4
1.2. Infrastructură ............................................................................................................... 6
1.2.1. Căi de comunicație ................................................................................................. 6
1.2.2. Alimentarea cu apă................................................................................................. 7
1.2.3. Canalizarea............................................................................................................. 8
1.2.4. Alimentarea cu energie electrică ............................................................................ 8
1.2.5. Alimentarea cu energie termică .............................................................................. 8
1.2.6. Alimentarea cu gaze ............................................................................................... 9
1.2.7. Telecomunicații...................................................................................................... 9
1.2.8. Gospodărirea comunală .......................................................................................... 9
1.3. Cadru natural ............................................................................................................. 10
1.3.1. Geologia zonei ..................................................................................................... 10
1.3.2. Relieful ................................................................................................................ 10
1.3.3. Hidrografia ........................................................................................................... 11
1.3.4. Soluri ................................................................................................................... 13
1.3.5. Aspecte climatice ................................................................................................. 14
1.3.6. Flora și fauna ....................................................................................................... 17
1.3.7. Natura protejată.................................................................................................... 18
1.4. Cadru socio-economic ................................................................................................ 19
1.4.1. Populația .............................................................................................................. 19
1.4.2. Economia ............................................................................................................. 23
1.5. Probleme de mediu și factori de risc natural ............................................................ 31
1.5.1. Activități cu impact asupra mediului .................................................................... 31
1.5.2. Factori de mediu .................................................................................................. 32
1.5.3. Factori naturali de risc .......................................................................................... 36
CAPITOLUL II ANALIZA POTENȚIALULUI TURISTIC
2.1. Potențialul turistic al comunei ................................................................................... 38
2.1.1. Resurse turistice naturale din comună .................................................................. 38
2.1.2. Resurse turistice antropice din comună ................................................................ 41
2.1.3. Arta și tradiție populară........................................................................................ 47
2.2. Factorii naturali de cură ............................................................................................ 51
2.3. Bioclimatul zonei......................................................................................................... 55
CAPITOLUL III NIVELUL ACTUAL DE VALORIFICARE DIN PUNCT DE VEDERE
TURISTIC
3.1. Structuri de primire turistice ..................................................................................... 56
3.2. Informații privind circulația turistică ....................................................................... 67
BIBLIOGRAFIE & WEBOGRAFIE ...................................................................................... 69
CAPITOLUL IV PLANUL URBANISTIC GENERAL
GALAȚI – STAȚIUNE TURISTICĂ DE INTERES NAȚIONAL
INTRODUCERE
"Galaţii este târgul de negoţ cel mai vestit de pe toată
Dunărea." (Dimitrie Cantemir)
Primele semne ale unei așezări permanente în zona municipiului
Galați s-au găsit pe malul estic al bălții Mălina (în nord-vestul
municipiului), unde s-au descoperit fragmente din ceramică de tip
Stoicani-Aldeni, unelte confecționate din stilex și os, datând din
neolitic. Tot în această zonă, de data aceasta pe malul sudic s-a
descoperit un sceptru de piatră aparținând culturii Coșlogeni din
perioada de sfârșit a Epocii Bronzului. Orașul s-a dezvoltat pe bazele
unei străvechi așezări dacice, existente în secolele VI-V î.Hr., la vadul
Dunării care, începând cu perioada celor două razboaie cu romani
purtate împotriva dacilor, în 101-102 și 105-106, va cunoaște influența
civilizației romane. Descoperirile făcute în ultimii ani dovedesc
continuitatea așezării din Vadul Dunării în secolele VII-XI și
demonstrează că Galații datează din perioada anterioară întemeierii
statului moldovean. Cele mai vechi urme arheologice datează din
neolitic, mai precis din epoca fierului. În mod cert în prima epocă a
fierului au existat așezări umane aici, drept pentru care în Vatra
1
Orașului s-au găsit vârfuri de săgeți din fier provenite dintr-un

mormânt tumular datând din secolul IV î.Hr. La Barboși au fost
descoperite vase grecești, datând din secolul V î.Hr. Barboșii au fost o
importantă davă dacică, cetate fortificată ce a durat aproape 500 de ani.
Aici s-a descoperit și un sanctuar asemănător celui de la
Sarmizegetusa.
Primul sigiliu al târgului Galați - secolul XV

Atestare documentară
Pentru atestarea documentară a oraşului Galaţi au fost vehiculate
mai multe variante.
Anul 1418 a fost adus în discuţie, în 1927, de C. Karadja, care
menţiona existenţa în cronica lui Ulrich von Richenthal, dedicată
dezbaterilor Conciliului de la Constanţa, a unui reprezentant al
Moldovei venit din partea oraşului Galff, toponim care s-ar apropia de
denumirea oraşului Galaţi. Denumirea de Galff apare doar într-o
variantă a cronicii terminată în 1467.
Anul 1445 este confirmat de un document datat 22 martie 1445,
publicat într-o colecţie de documente poloneze (Akta grodzkte i
ziemskie, IX), care vorbeşte despre o judecată între Nicolaus Zyndrich,
pârât şi Angelo Lercario din Galaţi, pentru 800 de florini, valoarea
mărfurilor luate din portul dunărean. Acest act constituie prima
atestare documentară a oraşului Galaţi, ce dovedeşte importanţa
economică a acestuia. (Paul Păltănea, „Galaţi : Legendă şi istorie”, în
Şcoala gălăţeană, nr. 7, sept. 1990, p. 8)
2
Ulterior, în Istoria oraşului Galaţi, a cărei primă ediţie a fost

publicată în 1994, istoricul Paul Păltănea afirmă că documentul
menţionat mai sus, din 22 martie 1445 şi respectiv 27 septembrie 1445
păstrate sub forma unui regest românesc, nu mai pot constitui
argumente pentru existenţa Galaţilor în secolul al XV-lea, primul
referindu-se la cartierul Galata din Constantinopol iar în documentul
original al celui de-al doilea nefiind menţionat Galaţiul.
D. Ciurea a afirmat că Galaţi „este probabil satul de la gârla
Brateşului, amintit în documentul din 15 iulie 1448”, părere greşită cf.
Istoricului Paul Păltănea, care notează că gârla Brateşului nu este lacul
Brateş (afirmaţie făcută de M. Costăchescu în „Documente
moldoveneşti înainte de Ştefan cel Mare”, II, Iaşi, 1932, p. 340) ci un
pârâu care se vărsa în lacul Brateş. (Paul Păltănea, Istoria oraşului
Galaţi, vol. 1, Galaţi, Partener, 2008, p. 35).
Târgul Galaţi s-a dezvoltat pe malul Dunării, la „Vadul lui Raşcu”,
locul de pornire al celor două drumuri care duceau spre nordul ţării:
cel de pe vale Prutului, marcat pe harta întocmită de Richard
Waponwski în 1556 prin indicarea târgului Galaţi şi cel care urma
valea Bârladului, numit la 12 mai 1546 „drumul Galaţilor”. (Paul
Păltănea, Istoria oraşului Galaţi, vol. 1, Galaţi, Partener, 2008, p. 35).
Nu se cunoaşte nici un document emis în sec. al XV-lea în care să fie
menţionat oraşul Galaţi.
Menţionarea Galaţilor pe harta lui Richard Wapowschi, „Polonia et
etiam Hungaria ac Walachia, Turcia, Tartaria et Masovia”, întocmită
probabil în 1526, ca şi categorisirea de oppidum (Târg) în descrierea
lui Georg Reicherstorffer, Chorografia Moldaviae, quae olim Dacia
pars, 1541, sunt argumente în favoarea ipotezei că târgul s-a format
către sfârşitul secolului al XV-lea, în vremea de după cucerirea de către
turci a cetăţilor Chilia şi Cetatea Albă. (Paul Păltănea, Istoria oraşului
Galaţi, vol. 1, Galaţi, Partener, 2008, p. 49).
3
Conturat ca aşezare urbană la sfârşitul secolului XV, oraşul Galaţi

s-a profilat ca un important port la Dunăre (declarat port liber în
1836/1837), înscriindu-se astăzi între primele zece oraşe ale României.
Atestat documentar în 1445, a fost declarat oraş în 1526, cele mai
vechi urme descoperite în vatra oraşului fiind din epoca fierului. La
Barboşi se găsesc urme ale unei cetăţi dacice, cucerite de romani, care
au instalat aici sediul unei garnizoane. (Adrian Aurel Baltălungă,
România. Oraşele porturi dunărene, Târgovişte, Cetatea de Scaun,
2008, p. 57)
Importanţa sa comercială a determinat apariţia mai multor consulate
în oraşul Galaţi: Consulatul Rusiei (1784), Consulatul Austriei (1798),
Consulatul Franţei (1804), Consulatul Angliei (1804).
În manualul de geografie al judeţului Covurlui din anul 1879[1],
urbea Galaţi era prezentată învecinându-se "la vest cu cimitirul şi usina
de ape, la est cu gara şi lacul Brateş, la sud cu fluviul Dunărea şi la
nord cu linia drumului de fer. În partea de nord a oraşului lângă bariera
Vad-Ungurului începe tunelul drumului de fer. [...] Urbea Galaţi are o
suprafaţă de 14.321 Arii cu 146 strade şi 8 pieţe [...] 44.096 locuitori
[...] are mai multe tipografii, 5 casarme, un mare şi frumos spital
militar, 3 spitale civile, un teatru, o bancă naţională, o usină care
împarte apa prin canale în oraş, 21 biserici ortodoxe, o biserică
catolică, una protestantă, una armeană şi un templu israelit [...] un
gimnasiu, o şcoală comercială, o şcoală normală, un seminariu cu 4
clase, o şcoală secundară de fete, o şcoală de meserii, 14 şcoli primare
de băieţi şi de fete. Acest oraş este unul dintre cele 3 oraşe mai mari
ale ţării şi capitala judeţului Covurlui."
ISTORIC :
Orasul Galați s-a dezvoltat dintr-o străveche așezare dacică existentă
la un vad al Dunãrii, în secolele Vl-V î.H. în perioada pregătirii celor
douã razboaie purtate de împaratul Traian împotriva dacilor, 101-102
4
si 105-106, va cunoaște influența civilizației romane, fiind dependentă,

probabil de castrul roman de la Barbosi, zona de pătrundere, în secolul
III, a creștinismului în Moldova.
Mărturiile arheologice dovedesc continuitatea așezării civile
romanești din vadul Dunării, în secolul VII, care-și va lua, în secolele
următoare, numele de Galați de la întemeietorul ei, Galat (format din
radacina "Gal": "negru" si sufixul latin "at"). Una dintre cele mai mari
aşezări geto-dacice de pe teritoriul românesc s-a dezvoltat la
Piroboridava (com. Nicoreşti), unde existenta umană este atestată între
secolele IV i.e.n. şi II e.n.
În urma războaielor din anii 101-102 si 105-106 e.n. se trece la
integrarea Daciei în structura Imperiului Roman, fapt ce a determinat
ridicarea unor castre militare si formarea unor aşezări. Astfel, romanii
îşi stabilesc centrul militar si administrativ în castrul de pe dealul
Tirighina-Barboşi ridicat pe ruinele unei cetăţi dacice. Aici au fost
descoperite sarcofage din piatră, ţigle, cărămizi, podoabe din aur,
amfore şi doua reliefuri în marmură albă reprezentând "Cavalerul
Trac" şi "Cavalerii Danubieni". O descoperire remarcabilă este
mormântul unui dac romanizat de la sfârşitul sec al III-lea, pe al cărui
umăr a fost identificată o fibulă din aur purtând inscripţia "INOCENS".
Era situată la răscrucea a douã mari drumuri internationale, care
asigurau circulatia marfurilor din lumea nordului în cea sudica
bizantina, dar si din apusul Europei spre rasariteanã Tartarie,
conjuncturã economica favorabila transformarii, în secolul XIV, a
asezarii civile într-un targ (oras), cu o populatie rurala si
mestesugareascã. Modesta activitate economicã din acest timp se va
amplifica, dupã ce turcii cuceresc cetatile dunarene Chilia si Cetatea-
Alba, iulie-august 1484, Galati ramânând singurul port al Moldovei,
cu un rol important în comertul polono-turc.
5
În secolele X-XIII se înscriu şi pe teritoriul actual al judeţului Galaţi

forme ale feudalismului timpuriu, strâns legate de influenţa bizantinã,
fapt atestat de numeroase monede bizantine descoperite. În secolele
XV-XVI sunt atestate de documente istorice scrise, numeroase aşezãri,
ca de exemplu Blãjerii de Jos (1448), Lieşti (1495), Şerbãneştii (1430),
Buceştii (1548), Drãgãneşti (1575) etc., iar în secolul al XVII-lea
Umbrãreşti (1649), Salcea (1695), etc.
Pe harta lui Dimitrie Cantemir din Descriptio Moldaviae sunt
consemnate aşezãrile Nicoreşti, Poiana, Piscu, Corod, Oancea, Adam,
Tulucesti, Folteşti, Tecuci, Galaţi.
La sfârşitul secolului al XVII-lea şi începutul celui de al XVIII-lea
apar sloboziile, care duc la îndesirea reţelei de aşezãri rurale, din care
astãzi s-au pãstrat Slobozia Bãneasa, Slobozia Oancea, Slobozia
Conachi şi Slobozia Corni.
În a doua jumãtate a secolului al XIX-lea s-au ivit aşezãri rurale noi
ca urmare a creşterii producţiei marfã de cereale dupã 1859, a reformei
agrare din 1864 şi dupã împroprietãrirea din 1879.
Diferitele forme de populare - migraţiile, pãstoritului agricol,
infiltraţiile lente şi colonizãrile, imigrãrile (lipoveni, greci, bulgari,
armeni, evrei etc.) au contribuit la modificarea structurii demografice
a judeţului. Astfel, popularea a fost stimulatã de dezvoltarea
agriculturii, de liberalizarea comerţului, de intensificarea circulaţiei,
de procesele de împroprietãrire.
În economia Moldovei din secolul XVIII si primele decenii ale celui
urmator importanta portului Galati creste într-un ritm progresiv,
accentuat dupã internationalizarea Dunarii prin pacea de la
Adrianopol, 14 septembrie 1829. înfiitarea, la insistentele galatenilor,
a regimului de porto-franco, de catre domnitorul Mihail Sturdza, la 1
octombrie 1836, mareste interesul tarilor europene pentru piata
cerealiera a Galatilor, înfiintandu-si consulate. Industria mecanica ia
6
amploare prin diferite fabrici si santierele navale care construiau si

pentru armatori strãini. Crearea Comisiei Europene a Dunării, prin
tratatul de pace de la Paris, 30 martie 1856 pentru reglementarea
navigatiei pe fluviu, a stimulat dezvoltarea orasului si portului (în 1863
au acostat 1147 vase straine), proces amplificat de Unirea Moldovei
cu Muntenia, 24 ianuarie 1859 si de proclamarea Independentei
României, 10 mai 1877. Comertul se extinde prin activitatea
numeroaselor case de import-export, iar industria ajunge sa fie
reprezentata, în 1904, de 34 întreprinderi, realitate care-l determină pe
atașatul comercial al Frantei la Galati sa declare, în preajma izbucnirii
primului razboi mondial (15 iulie 1914), ca prin acest oras, unul din
marile porturi ale Europei, se face un considerabil negot cu mai toate
tãrile continentului.
Dupã cei doi ani de rãzboi, 1916-1918, încheiati prin realizarea
României Mari, 1 decembrie 1918, desi viata economica trece prin
unele perioade de stagnare, comertul practicat prin Galati reprezenta,
la sfârsitul perioadei interbelice, a sasea parte din cel national. Sfârsitul
celui de-al doilea rãzboi mondial orienteazã economia galateanã spre
industria metalurgica, constructii navale. Concentrarea industriei în
mari întreprinderi a impus, în primul plan al productiei metalurgice,
Combinatul Siderurgic (intrat în functiune în iunie 1968) si santierele
Navale, care au si astazi realizari apreciabile.
Orașul a cunoscut o înflorire deosebită, devenind, la recensământul
din 1930, din punct de vedere al populației, aproximativ 112.000 de
locuitori, al cincilea oraș al țării, fiind devansat doar de București,
Chișinău, Iași și Cernăuți.
În timpul celui de-al 2-lea război mondial, Galațiul a fost bombardat
de aviația rusă și apoi de cea germană, centrul istoric fiind distrus
aproape în întregime, “gara de călători”, o clădire impunătoare,
7
inaugrată de regele României în data de 13 septembrie 1872 fiind

distrusă la fel ca și multe alte clădiri istorice.
În 1952 devine reședința regiunii Galați, ca mai apoi să devină
reședința actualului județ Galați.
Din 1965 cunoaște o nouă înflorire, o dată cu începutul funcționării
combinatului siderurgic, considerat pe atunci, cel mai mare din Europa
de Est.
Acest cadru economic este întregit, în prezent, cu o largã Zonã
Liberã, dar si cu un întins spatiu universitar si cultural.
Toate acestea la un loc creeazã noi oportunitãti de dezvoltare ale
strãvechiului port dunărean.
Localitatea Galaţi este reşedinţa judeţului Galaţi, situat în apropiere

de frontiera cu Moldova. Este unul dintre cele mai mari centre
economice din România, respectiv Moldova. Oraşul Galaţi are o istorie
încărcată şi datorită faptului că este plasat pe Dunăre, cea mai
importantă arteră comercial-fluvială europeană, Canalul Dunăre–Rin.
Viaţa economică s-a dezvoltat în jurul Şantierului Naval, Portului
Fluvial, în jurul Combinatului Siderurgic Arcelor-Mittal şi a Portului
Mineralier.
Municipiul Galaţi este situat în zona estică a României, în
extremitatea sudică a platoului Moldovei, la 45°27' latitudine nordică
şi 28°02' longitudine estică. Având aproximativ 250 000 de locuitori
(al 8-lea oraş din ţară după numărul de locuitori) şi fiind situat pe malul
8
nordic al Dunării, ocupă o suprafaţă de 246,4 km2, la confluenţa

râurilor Siret (la vest) şi Prut (la est), lângă Lacul Brateş, la circa. 80
de kilometri de Marea Neagră. Cel mai apropiat oraş este Brăila, la
doar 15 kilometri spre sud. Judeţul Galaţi se află la întâlnirea celor 3
provincii istorice ale ţării noastre: Muntenia, Moldova şi Dobrogea.
Oraşul şi portul se desfăşoară ca un vast amfiteatru cu diferenţe de
nivel de la 3 până la 55 de metri. Oraşul se întinde pe trei terase: Valea
oraşului, cu altitudine între 3-7 m şi altele două, trasate aproape în
formă de evantai; prima cu o altitudine între 20-25 m (nucleul oraşului
medieval, actualmente centrul oraşului) şi a doua cu altitudini care
depăşesc 40 m (oraşul modern).
Viaţa comunităţii umane a fost influenţată în mod direct de către
Dunăre, cel de-al doilea fluviu din Europa ca lungime (2.850 km),
după ce primeşte în amonte apele râului Siret (cel mai mare afluent de
pe teritoriul românesc). Fluviul îşi continuă drumul spre Marea Neagră
după ce primeşte, în avalul porturilor din Galaţi, apele râului Prut.
Datorită şenalului adânc până în zona oraşului Brăila, Dunărea este
declarată maritimă.
FALEZA GALAȚI
În ultimele secole faleza a evoluat sub influenţa factorilor
naturali, abrupturile sale fiind erodate sub acţiunea apelor din
precipitaţii sau apele subterane. Relatările despre aspectul falezei apar
încă din secolul XVIII, călătorul Edouard Antoine Thouvenel scriacă
,,Am zărit Galaţiul din depărtare. Acest oraş se împarte în două părţi;
oraşul nou ocupă o colină ridicată de unde privirea domină asupra
Dunării şi a frumoşilor munţi", iar Georg Lauterrer continuă cu
,,…aşezat pe stânga, în Moldova, pe un dâmb foarte înalt şi abrupt. Tot
aspectul falezei este descris şi în Art. II – zona porto-franco, din
17.03.1837 ca ,, liniea mărgitoare porto-francului urmează începându-
se din apa Dunării din sus spre mahalaua Râpile în zona dealului mare
9
despre Tiglina şi de acolo de la mează zi către mează noapte prin

hindicul acum făcut tot zarea dealului pe despre apus de şiruri de
movile…..până la Dunăre în dreptul zării dealului de la malul
mare".Într-o gravură ce i-a aparţinut lui Edmund Evans şi care a fost
publicată în 1853 în ziarul londonez Illustrated London News sunt bine
evidenţiate malurile abrupte ale Galaţiului, cu roca la zi, biserica din
planul mai depărtat fiind Precista, iar în planul cel mai îndepărtat este
dealul Țiglina.
Foarte mult timp malurile loessoide reprezentau un obstacol greu de

trecut, ceea ce a şi dus la dezvoltarea oraşului mai mult în partea estică,
unde înălţimea abruptului este mai mică. Spaţiile care astăzi sunt
poziţionate în centru şi vestul oraşului nu erau atractive deoarece nu se
puteau lega de Dunăre, abrupturile de 30-50 m fiind brăzdate de
numeroase râpe la fel de abrupte.
Mult mai târziu este modificată faleza spre sud şi sud-vest, respectiv
partea dinspre Dunăre şi Siret. Influența antropicului asupra acestei
porţiuni ai falezei debutează în anii 60, în strânsă legătură cu
începuturile construcţiei combinatului siderurgic. Din fundaţia
Laminorului de tablă groasă, construit pe platoul Smârdan, au fost
scoase peste 1,5 milioane m3 de pământ (loess) cu care a fost
10
amenajată zona falezei cuprinsă între valea Ţiglinei şi Palatul

Navigaţiei, respectiv partea care este considerată Faleză a Dunării.[1]
Materialul transportat din combinat a fost folosit la realizarea taluzului
ce a acoperit tot malul abrupt, panta nouă apropiindu-se de 60%.
Totodată au fost acoperite şi vechile râpe, hrube sau văi cu caracter
sufozional, aspectul apropiindu-se de cel actual. Faleza a fost astfel
consolidată şi structurată pe două benzi: pe faleza superioară s-a
construit o arteră de circulaţie – Bulevardul Marii Uniri, iar în spaţiile
în care erau localizate râpele, pe suprafaţa nou formată, au fost
amenajate Grădina Botanică, Parcul Viva, Restaurantul Pescarul, iar
în spate terenuri de tenis şi, în locul abruptului Bisericii Precista, o alee
pietonală pe un vechi pârâu ce debuşa spre Dunăre. Faleza inferioară
este amenajată în scop turistic, fiind pietonală destinată plimbărilor,
bicicliştilor şi rolerilor. Legătura dintre cele două trepte ale falezei se
face prin zone de acces situate de-a lungul ei, respectiv scări de 1,2m
lăţime ce sunt amplasate pe taluz, la care se adaugă 3 scări betonate
largi, placate cu traverin. Pe traseul Falezei poate fi urmărită expoziţia
permanentă de sculpturi de metal, una dintre cele mai mari din estul
Europei, realizată în anii 70 (au fost organizate șapte ediţii), cele mai
multe dintre sculpturile realizate sunt localizate pe faleză, fiind
rezultatul Taberelor Naţionale de sculptură din 1976, 1977 și 1991 –
24 de sculpturi.
În anii ‘80 a fost amenajata faleza din apropierea confluenţei
Dunării cu Siretul, pe măsură ce oraşul se extindea datorită creşterii
demografice. Extremitatea falezei este amenajată prin realizarea unui
taluz în 2 trepte, la baza cărora a fost construită o baza de agrement–
parcuri, ştranduri şi plaje – plaja Dunărea, iar malul vestic, în zona
cartierului Micro 20 este stabilizat cu ajutorul unor terase de beton,
pentru a limita eroziunea. Efectele vizibile în transformarea falezei
sunt evidente pe tot segmentul acesteia ce se află în paralel cu actualul
11
curs al Dunării. De aceea malul abrupt al falezei este estompat de

materialul cu care s-a realizat taluzul său, între anii 1962-1964, partea
situată în aval de valea Ţiglinei şi la începutul anilor 80, partea situată
în SV oraşului. Din acest motiv dominante sunt formele antropice de
relief: terase utilizate pentru căi rutiere, excavaţiile au fost ocupate de
stadioane, terenuri de tenis, lacul antropic din Grădina Botanică şi
cascada din apropiere, bazine de înot. În cadrul lor sunt evidente
procesele de tasare, cu afectarea covorului de asfalt, şiroire – rezultând
mici rigole, prăbuşiri, fiind prezente trepte de alunecare superficiale.
Acţiunea acestor procese este estompată de faptul că tot spaţiul este
bine acoperit de vegetaţie arboricolă, arbustivă şi ierboasă.
STEMA
Stema Oraşului reprezintă un scut tăiat de un brâu
ondulat, de argint. În partea superioară, pe albastru, se
află o corabie neagră cu două catarge având pânzele şi
flamurile din argint, navigând pe o apă. Pe stema
oraşului se află şi doi peşti de argint, ridicaţi cu capetele
întoarse spre flancurile scutului şi un caduceu negru.
Scutul este timbrat de o coroana murală de argint
formată din şapte turnuri.
Ambarcaţiunea din partea superioară aminteşte faptul că acest oraș
este un important port la Dunăre, atestarea sa documentară drept schelă
(port) datand, dupa cum se stie, din secolul XV; pestii scot in evidenta
rolul acestui port in dezvoltarea pescuitului; caducelul este atributul
zeului Mercur, zeul
Acesta simbolizează intensa activitate comercială desfasurată aici,
Galaţi ajungând în 1711, conform afirmaţiei lui Dimitrie Cantemir,
centrul comercial cel mai important de pe toată Dunărea, statut întărit
după spargerea, în 1774, a monopolului turcesc în zonă, şi, mai ales,
după desfiinţarea definitivă a acestuia, în 1829
12
CAPITOLUL I - CONSIDERAȚII GENERALE

1.1. Poziție geografică, accesibilitate
Galațiul este reședința și totodată cel mai mare oraș al județului
Galați, județ situat în apropiere de colțul celor trei frontiere
în Moldova, România. Populația orașului, după statisticile primăriei in
anul 2010, 1 martie, era în jurul a 312.000 de locuitori, fiind al 5-lea
oraș din țară după: București, Iași, Timișoara și Constanța. Este unul
dintre cele mai mari centre economice din România, respectiv
Moldova. Orașul Galați are o istorie încărcată și datorită faptului că
este plasat pe Dunăre, cea mai importantă arteră comercial-fluvială
europeană, Canalul Dunăre–Main–Rin. Viața economică s-a dezvoltat
în jurul Șantierului Naval, Portului Fluvial, în jurul Combinatului
Siderurgic Arcelor-Mittal și a Portului Mineralier.
Municipiul Galaţi este situat în sud-estul Câmpiei Covurluiului, pe

malul stâng al Dunării, pe trei terase ale acestuia, de la 4 până la 35 m
13
altitudine, la 7 km aval de confluenţa Siretului cu Dunărea şi la 150

km amonte de vărsarea Dunării în Marea Neagră.
Judeţul Galaţi este situat în partea central-estică a ţării noastre,
desfăşurându-se între 45o25’ şi 46o10’ latitudine nordică, între 27o20’
şi 28o10’ longitudine estică. Ca poziţie geografică, judeţul Galaţi se
înscrie în aria judeţelor pericarpatice-dunărene, fiind situat în partea
cea mai sudică a Moldovei, la confluenţa a trei mari ape curgătoare:
Dunăre, Siret şi Prut, în sectorul fluvio-maritim al ţării.
În partea de nord se mărgineşte cu judeţul Vaslui, la est, Prutul
formează graniţa naturală cu Republica Moldova, spre sud, Dunărea
stabileşte limita cu judeţul Tulcea, la sud-vest, pe linia Siretului, are ca
vecin judeţul Brăila, iar la vest şi nord-vest, în mare parte pe cursul
aceluiaşi râu, se învecinează cu judeţul Vrancea. În aceste limite
geografice judeţul Galaţi ocupă 4466,3 km2, adică 1,9 la sută din
suprafaţa României.
Accesibilitatea
Reţeaua rutieră
Regiunea Sud Est este străbătută de o serie de coridoare europene:
• coridorul IV – Berlin/Nuerenberg – Praga – Budapesta – Arad –
Bucureşti – Constanţa – Istanbul – Salonic;
• coridorul VII – Dunărea, cu braţul Sulina şi Canalul Dunăre-Marea
Neagră;
• coridorul IX - (Helsinki - St.Petersburg – Moscova - Pskov
Kiev – Ljubasevka – Chişinău - Bucureşti – Dimitrovgrad -
Alexandroupolis)
Unele drumuri naţionale continuă mari artere europene:
• E60 – coridorul IV - care străbate Franţa, Austria, Slovacia, Ungaria,
intră în România prin Oradea, străbate Regiunea de la Vest către Est,
oprindu-se în Constanţa;
14
• E85 – coridorul IX - care străbate Grecia, Bulgaria, intră în ţară prin

Giurgiu, străbate partea de Nord-Vest a Regiunii, prin Buzău şi
Focşani către Suceava şi Rep. Moldova;
• E87 – plecând din Turcia, străbate Bulgaria, intră în România prin
Vama Veche, trece prin Dobrogea de la Sud la Nord, prin Constanţa şi
se opreşte în Tulcea
• E70, care străbate Spania, Franţa, Italia, Croaţia, Serbia, intră în ţară
prin Stamora Moraviţa, străbate Regiunea de la Vest la Est şi ajunge la
Constanţa, E581, care străbate partea de Nord a Regiunii, pe linia
Galaţi-Tecuci
Drumul european E581 este o cale secundară a transporturilor
rutiere din Europa şi se formeazăla Tişiţa, aproape de Mărăşeşti, din
Drumul European E85, continuându-se prin Tecuci, Bârlad, Huşi,
Albiţa, Chişinău, Tiraspol, Odessa, unde se întâlneşte cu drumurile
europene E87 şi E95.
Pe teritoriul României şi al Republicii Moldova, Drumul european
E581 este o componentă a coridorului IX european (cale ferată şi
şosea, pe o distanţă de 3400 de km): Helsinki - Sankt Petersburg -
Moscova - Kiev - Chişinău - Bucureşti - Dimitrovgrad - Istanbul -
Alexandropolis.
Municipiul Galaţi este traversat şi de drumurile naţionale DN2B,
care leagă oraşul Buzău de Galaţi, DN22B situat pe digul dintre Galaţi
şi Brăila şi DN 26 care leagă oraşul Galaţi de Bârlad, practic de
regiunea Nord Est.
Municipiul Galaţi se află la distanţe relativ scurte de celelalte
reşedinţe de judeţ din regiunea SudEst şi la 241 de km de capitală. O
parte din distanţa spre Bucureşti poate fi parcursă pe A2, autostrada
Soarelui.
15
Plecare Destinaţie Km
Galaţi Brăila 32
Galaţi Bucureşti 241
Galaţi Buzău 136
Galaţi Constanţa 191
Galaţi Tulcea 80
Galaţi Focşani 88
Distanţe din Galaţi către celelalte reşedinţe de judeţ din regiune, în
kilometri
Fiind situat într-o zonă de frontieră, menţionăm că există două
puncte de trecere frontieră cu Moldova - Giurgiuleşti Vulcăneşti şi
Ucraina - Giurgiuleşti Reni.
Reţeaua regională de căi ferate
Unitatea Administrativ Teritorială Galaţi este deservită de
următoarele sectoare de căi ferate:
✓ magistrala 700 Bucureşti - Urziceni - Brăila – Galaţi - cale
ferată dublă electrificată: sectorul Ianca - Brăila - Galaţi;
✓ linia 704 Galaţi - Barboşi - Tecuci – Mărăşeşti - cale ferată
dublă electrificată: sectorul Galaţi – Barboşi si cale ferată
dublă neelectrificată: sectorul Barboşi – Tecuci;
✓ linia 703 – Galaţi – Bârlad - cale ferată simplă neelectrificată:
sectorul Galaţi – Bârlad.
Municipiul Galaţi reprezintă staţie terminus pentru linia cu
ecartament normal (european) şi staţie de tranzit pentru linia cu
ecartament larg suprapus peste cel normal (pentru transportul spre
Moldova, Ucraina, Rusia).
Starea tehnică a reţelei de cale ferată este în general bună. Nivelul
dotărilor şi starea tehnică a liniilor nu permit viteze mai mari de 60 -
80 km/h.
16
Municipiul Galaţi este oraşul cu cea mai mare densitate de căi ferate
(km/kmp) din ţară având 3 dintre cele mai mari triaje de vagoane din
ţară. Reţeaua feroviară este cu mult mai dezvoltată chiar şi decât cea
din Bucureşti, datorită triajelor de vagoane, cel mai mare din ţară fiind
Galaţi Triaj Sud (Barboşi Triaj) cu 32 de linii.
Transportul naval
Portul Galaţi este poziţionat între km 145,7 şi km 157 pe malul stâng
al Dunării, la confluenţa râurilor Siret şi Prut cu fluviul Dunărea, la
doar 7,5 km de graniţa cu Republica Moldova şi la 14km pe uscat pe
apă 13 Mm (23 km) de portul ucrainean Reni. Galaţiul este unul din
cele mai mari noduri de trafic comercial din România, conectat la
principalele coridoare de comunicaţie europeană. Pe cale fluvială se
realizează conectarea la canalul Rhin-Main-Dunăre, care leagă Marea
Nordului de Marea Neagră. Zona Liberă Galaţi este un punct strategic
în zona de est a oraşului, pe teritoriul acesteia întâlnindu-se toate căile
de comunicaţie enumerate mai sus: rutier, feroviar mixt ruso-european
şi naval.
Complexul portuar este alcătuit din:
✓ Portul Docuri;
✓ Portul Bazinul Nou;
✓ Portul Comercial Vechi;
✓ Portul Mineralier.
Portul Galaţi este strict un port comercial, având ca principali
operatori portuari:
• SC Port Bazinul Nou SA Galaţi;
• SC Port Docuri SA Galaţi; SC Romportmet SA Galaţi;
• SC Trans Europa SA;
• SC Trans Europa Port SRL Galaţi;
• SC Unicom Oil Terminal SA Galaţi.
17
Oraşul Galaţi, are patru porturi: un port pentru transportul de

persoane şi trei pentru transportul de mărfuri. Având aproximativ 6,5
km de chei şi pescajul de 7,3 m, portul asigură un trafic general de
mărfuri de peste 9.000.000 tone, permiţând accesul navelor de până la
30.000 tdw.
Distanța dintre portul Galați și celelalte porturi dunărene este:
Localitatea Direcția Distanța pe Dunăre (km)
Brăila Amonte 20
Calafat Amonte 645
Călărași Amonte 220
Cernavodă Amonte 150
Corabia Amonte 480
Drobeta Turnu Severin Amonte 781
Giurgiu Amonte 343
Isaceea Aval 43
Oltenița Amonte 280
Orșova Amonte 804
Turnu Măgurele Amonte 447
Tulcea Aval 79
Zimnicea Amonte 404
Transportul aerian
Regiunea beneficiază de 4 aeroporturi – unul internaţional – Mihail
Kogălniceanu din Constanţa, unul la Tulcea (funcţionează pentru curse
charter), un aeroport utilitar la Tuzla şi unul la Buzău.
La Galaţi există un aerodrom utilitar în nordul oraşului (Baza Pegas
Galaţi), folosit în scopuri utilitare, sportive şi de agrement, însă există
planuri pentru construirea unui aeroport internaţional numit Dunărea
de Jos ce va fi comun cu Brăila.
18
Transport public
Nivelul de mobilitate este situat la circa 170.251 deplasări în
autoturisme echivalent pe zi, pentru toate scopurile de deplasare:
muncă, educaţie, cumpărături, recreere şi altele. Nivelul de serviciu
este necorespunzător pe următoarele artere de circulaţie:
• - Bulevardul Brăilei;
• - Str. Siderurgiştilor;
• - Str. Gh. Doja;
• - Str. Constructorilor
unde se observă că raportul Volum/Capacitate este situat pe anumite
segmente între 0.7 şi 1.0, sau este supraunitar, ceea ce înseamnă că
avem de-a face cu congestii severe ale traficului, în special la orele de
vârf. Transportul public de călători in Municipiul Galaţi este realizat
de un singur operator public, acesta fiind societatea Transurb S.A.
Galati, al cărei acţionar principal este Consiliul Local Galaţi.
Operatorul public de transport local deserveşte reţelele de autobuze,
troleibuze şi tramvaie. Structura acestor reţele este guvernată de
constrângeri privind calitatea infrastructurii existente şi a materialului
rulant disponibil.
Reţeaua de autobuze prezintă flexibilitate ridicată din punctul de
vedere al configurării traseelor, nefiind condiţionată de existenţa
infrastructurii dedicate. În total, în cadrul reţelei de transport urban
funcţioneaza 25 trasee de autobuz, care deservesc teritoriul urban prin
intermediul a 406 staţii. Viteza de exploatare a întregii flote de
autobuze este de 17,5 km/h.
Reţeaua de troleibuze.Troleibuzul reprezintă mijlocul de transport
public de capacitate medie care nu are asociate efecte negative asupra
mediului în care funcţionează. Limitarea în cazul reţelei de troleibuze
este dată de infrastructura necesară pentru alimentarea cu energie
electrică. În prezent, în cadrul reţelei de transport public, funcţionează
19
2 (două) trasee de troleibuz, cu o lungime totală de 34,4km. Pe o

distanţă de aproximativ 6 km, care reprezintă 72% din lungimea totală
a unuia dintre trasee si 83% din lungimea totală a celuilalt, cele două
trasee se suprapun.
Reţeaua de troleibuze asigură legătura între zona de Nord-Est a
oraşului (Parcul CFR) şi zona de Sud-Vest, unde de la nodul rutier
format la intersecţia dintre Str. Brăilei, Str. Siderurgistilor, Str.
Prelungirea Brăilei si Str. Cloşca, are două ramificaţii: către cartierul
Micro 19 şi către cimitirul Sf. Lazăr. Viteza de exploatare a
troliebuzelor este de 14,5 km/h.
Rețeaua de tramvaie.Municipiul Galaţi este printre puţinele centre
urbane din Romania in care este in functiune sistemul de transport
public nepoluant - tramvaiul. Comparativ cu celelalte moduri de
transport public, reteaua de tramvaie prezintă flexibilitate redusă,
funcţionarea acestui mod de transport fiind condiţionată de existenţa
unei infrastructuri şi a unor vehicule foarte costisitoare. În situaţia
actuală, pe reţeaua de tramvaie existentă în Municipiul Galaţi
funcţionează 9 (nouă) trasee, a căror lungime totală este de 109,6 km.
Viteza de exploatare a tramvaielor este de 13,2 km/h.
Parcul de vehicule. Conform datelor publicate pe site-ul
www.transurbgalati.ro, în prezent, Transurb deţine în parcul inventar
226 de vehicule: 166 autobuze, 13 troleibuze şi 47 tramvaie.
Capacitatea autobuzelor şi troleibuzelor variază între 27 si 106 locuri.
Caracteristica generală a vehiculelor este vârsta foarte înaintată, care,
cu putine excepţii, depaşeşte durata normală de funcţionare a
vehiculelor din categoriile celor existente. Cele mai noi vehicule au
fost fabricate în anul 2008 (30 autobuze si 10 troleibuze). Acestea sunt
în proprietatea Consiliului Local al Municipiului Galaţi, toate celelalte
vehicule fiind deţinute de Transurb.
20
Transportul cu taxiul Activitatea de taxi se desfăşoară conform

prevederilor HCL 193/2008 şi 425/2011 de aprobarea Regulamentului
de organizare şi desfăşurare a activităţii de transport în regim de taxi
şi în regim de închiriere în municipiul Galaţi. În prezent este aprobat
un număr de 850 de autorizaţii permanente pentru o perioadă de 5 ani.
În prezent există în Galaţi un număr de 850 de autorizaţii de taxi emise
unui număr de 601 deţinători. Majoritatea deţine câte o singură licenţă.
În ceea ce privește flota de autoturisme, la data de 01.04.2015 aceasta
număra 841 vehicule. Se constată că ponderea cea mai mare o deţin
autovehiculele cu vechime între 5 si 8 ani, acestea reprezentând
aproximativ 70% din parc.
1.2. Infrastructură
1.2.1. Rutieră
În judetul Galați lungimea drumurilor publice este de 1524 km din
care 385 km drumuri modernizate si 631 km cu imbracaminti usoare
rutiere.
Drumurile naționale reprezintă 314 km, din care 306 km drumuri
modernizate și 8 km cu îmbrăcăminți ușoare rutiere. Drumurile
județene și comunale reprezintă 1210 km, din care 79 km drumuri
modernizate și 623 km cu îmbrăcăminți ușoare rutiere. Lungimea
străzilor orașenești în județul Galați este de 847 km din care 511 km
modernizate.
În ceea ce priveste rețeaua de căi ferate, județul Galati dispune de
303 km din care 102 km este electrificată. Lungimea liniilor cu
ecartament normal este de 277 km din care cu o cale 200 km și cu două
cai 77 km. Lungimea liniilor cu ecartament larg este de 26 km.
Municipiul Galaţi are 6 intrări, cu acces prin diferite drumuri
naţionale şi judeţene şi Republica Moldova/Ucraina - cu acces prin
drumul european E87. Accesul în municipiu se poate face şi cu trenul
(din Tecuci,Brăila, Bârlad), sau pe Dunărea Maritimă, care permite
21
accesul navelor de tonaj mediu mai adânc, fiind una din cele mai mari
conexiuni ale ţării, cu căi de acces la coridoarele europene iar legătura
pe calea ferată este capabilă să facă trecerea de la standardul de cale
ferată european la cel din ţările estice.
Municipiul Galați face parte din rețeaua TEN-T rutieră și feroviară
globală.
La nivelul rețelei rutiere naționale, în zona Municipiului Galați nu
există variantă de ocolire, traseele drumurilor naționale suprapunându-
se peste rețeaua stradală în zona urbană. În rețeaua stradală, legătura
între drumurile naționale care penetrează teritoriul urban pe zonele de
Vest, Nord și Est este asigurată de o înlănțuire de elemente de
infrastructură cu funcțiune de centură (Str. Drumul Viilor, Str. Nicolae
Mantu, B-dul. Milcov, Centura Galați, B-dul. G. Coșbuc, Str. Alex.
Măcelaru, Str. Tineretului, Str. Macului).
Rețeaua de drumuri care asigură legătura cu teritoriul învecinat este
reprezentată de:
• DN2B (E87), pe traseul: Surdila – Greci – Ianca – Brăila –
Galați
• DN26, pe traseul: Oancea – Gănești
• DN22B, pe traseul: Brăila – Galați
• DN22E, pe traseul: Gărvan – Traversare Dunărea cu bacul
– Galați
• DJ251
Rețeaua de cale ferată din Municipiul Galați este formată din 3 linii:
• Linia magistrală, 700: București - Brăila – Galați
• Linia secundară, 703: Galați – Bârlad
• Linia secundară 704: Galați - Tecuci – Mărășești.
Rețeaua de transport fluvial este asigurată de Fluviul Dunărea, care
delimitează teritoriul municipiului pe o lungime de aprox. 10 km,
sector pe care este amplasat și Portul Galați.
22
Portul Galați este format din 3 bazine portuare (Port Docuri, Port
Bazin Nou și Port Mineralier) și ocupă o suprafață totală de 864.131
mp.În categoria transportului fluvial în zona Galați se regăsește și
traversarea cu bacul a Fluviului Dunărea între Municipiul Galați și
localitatea I.C. Brătianu din județul Tulcea.
Comisia Europeană prin Programul Operational Infrastructura Mare
a alocat un buget de 363 mil euro din fonduri europene pentru podul
de la Brăila-Tulcea. Podul va avea o lungime de 1,9 km. Drumul de
legătură va avea două benzi pe sens între Brăila şi Jijila, cu o lungime
de 19 kilometri, iar drumul de legătură spre Măcin va avea o bandă pe
sens cu o lungime de 4,3 km.
Mobilitatea Urbană
Mobilitatea urbană definește ansamblul deplasărilor persoanelor
pentru activități cotidiene legate de muncă, activități și/ sau necesități
sociale (sănătate, învățământ, etc), cumpărături și activități de
petrecere a timpului liber înscrise într-un spațiu urban. Pentru
asigurarea unei mobilități urbane durabile, este necesară o planificare
strategică teritorială prin care să fie corelate dezvoltarea teritorială a
localităților din zona periurbană cu nevoile de mobilitate și transport
al persoanelor, bunurilor și mărfurilor.
Această planificare este realizată prin Planul de Mobilitate Urbană
Durabilă, care, conform definiției din documentele Uniunii Europene,
este un document strategic de politică publică ce are drept scop
satisfacerea nevoilor de mobilitate ale persoanelor și activităților
economice în arealurile urbane pentru o mai bună calitate a vieții,
adresându-se tuturor formelor de transport din întreaga aglomerație
urbană, cu precădere transportului public și privat, de marfă și de
pasageri, motorizat și nemotorizat, în mișcare sau în staționare.
Planul de mobilitate urbană al Municipiului Galați (PMUD)
stabilește modurile în care se vor pune în aplicare conceptele moderne
23
de planificare și management al mobilității urbane durabile,

particularizate la specificul municipiului, urmărind maximizarea
efectelor aduse prin îmbunătățirea indicatorilor de mobilitate.
PMUD al Municipiului Galați este rezultatul unui proces structurat,
care cuprinde analiza stării inițiale, construirea viziunii, stabilirea
obiectivelor și țintelor, alegerea politicilor și a măsurilor, comunicarea,
monitorizarea și evaluarea.
În Planul de Mobilitate Urbană Durabilă, rezultatele procesului de
colectare a datelor au fost integrate într-un model de transport, pe baza
căruia a fost evaluat impactul actual al mobilității. Rezultatele analizei
respective au fost incluse în analiza de oportunitate prezentată în acest
document.
Pe baza analizei asupra disfuncționalităților sistemului actual de
transport și a oportunităților identificate, a fost creat un set de acțiuni
și măsuri a căror implementare să conducă la realizarea viziunii în ceea
ce privește mobilitatea urbană durabilă și a obiectivelor PMUD.
Acțiunile și măsurile respective au fost grupate în Planul de Mobilitate
Urbană Durabilă al Municipiului Galați pe următoarele tematici de
mobilitate:
• Intervenții majore asupra rețelei stradale;
• Transport public;
• Transport de marfă;
• Mijloace (sisteme) alternative de mobilitate;
• Managementul traficului;
• Zone cu nivel ridicat de complexitate;
• Structura intermodală și operațiuni urbanistice necesare;
• Aspecte instituționale.
Proiectele respective au fost integrate în Strategia de Dezvoltare
Durabilă, în funcție de perioada prognozată pentru implementare și de
24
stadiul acestora, în scopul asigurării coerenței celor două documente

strategice.
Rețeaua stradală a Municipiului Galați este formată din 497 de străzi
de categoria I, II, III și IV, care acoperă o lungime de aproximativ 222
km.
Infrastructura rutieră
Transportul public urban
Sistemul de transport public urban al Municipiului Galați este
reprezentat de rețelele de autobuze, troleibuze și tramvaie.
La nivel regional, transportul public este asigurat prin servicii
regulate de transport public rutier județean (administrat de Consiliul
Județean Galați) și interjudețean (administrat de Autoritatea Rutieră
Română) și de transport feroviar (rețea administrată de CN CFR SA și
operată de CFR Călători).
Operatorul de transport public local din Municipiul Galați este
societatea Transurb S.A., al cărei acționar principal este Consiliul
Local Galați. Operatorul public de transport local deservește rețelele
de autobuze, troleibuze și tramvaie.
25
La nivelul rețelei de transport public urban funcționează 25 trasee

de autobuz, 2 trasee de troleibuz și 3 trasee de tramvai, cu o lungime
totală de 490 km.
Traseele de transport public utilizează în general principalele artere
de circulație din Municipiul Galați, fiind concentrate în general în zone
caracterizate de valori ridicate de trafic în orele de vârf.
În ceea ce privește componenta stații de transport public, o parte a
acestora sunt amenajate cu adăposturi și panouri de informare, iar
altele au doar sisteme de semnalizare pe verticală, fără a oferi
informații asupra programului de circulație.
Variația anuală a cererii de transport, pe categorii de mijloace de
transport, este reprezentată în figura de mai jos:
Autobuz Troleibuz Tramvai
Din grafic se observă o creștere continuă a numărului de călătorii,

cu o dublare a acestora în anul 2015, datorită eliminării serviciilor de
transport public efectuate cu microbuze, de operatori privați.
26
În decembrie 2019 a început testarea unui sistem de e-ticketing

modern, care va conduce la eficientizarea transportului public și la
creșterea confortului și accesibilității acestuia pentru călători.
Transportul fluvial din Municipiul Galați este operat de SC
NAVROM BAC SRL, care oferă servicii de transbordare fluvială între
cele două maluri ale Dunării, prin punctul de trecere bac – Faleza
Dunării și I.C.Brătianu. Compania are următoarele dotări: 2 feriboturi
de 300 de tone, 1 feribot de 25 tone, 5 pontoane de acostare, 4 dane de
acostare, platforme modernizate pentru ambarcare, rampă modernă
pentru lansarea la apă a ambarcațiunilor de agrement sau utilitare,
stație de combustibil pentru alimentarea ambarcațiunilor de agrement
sau utilitare.
Rețeaua feroviară pe teritoriul Municipiului Galați este racordată la
linia magistrală 700 și la liniile secundare 703 și 704. Pe teritoriul
municipiului există 3 stații de cale ferată: stația Galați, stația Barboși
și stația Filești.
Transportul de mărfuri
Municipiul Galați este un oraș industrial, ceea ce creează premisele
unui trafic de marfă în volume ridicate, căruia i se adaugă cel generat
de activitățile comerciale și de aprovizionare a orașului.
Principala zonă care atrage și generază volume de mărfuri la nivelul
localității este zona industrială Vest. Zone în care se desfășoară
activități de producție și depozitare se întâlnesc în zona de nord a
localității, de-a lungul drumului de centură. Fluxuri importante de
vehicule de marfă sunt polarizate și în zona de est, unde sunt localizate
activități industriale și portuare.
Transferul intermodal de marfă se desfășoară în principal în Portul
Galați, între modurile rutier, feroviar și fluvial.
27
Portul Galați este cel mai mare port al României pe Dunăre și este
format din bazinele portuare Port Docuri, Port Bazinul Nou și Port
Mineralier.
Activitatea desfășurată în cele 3 zone portuare care formează Portul
Galați, caracterizată prin numărul navelor operate și fluxurile de marfă
manipulate, este prezentată în figurile de mai jos:
Trafic Trafic
maritim fluvial
Variația anuală a numprului de nave operate
Trafic Trafic
maritim fluvial
Variația anuală a traficului de mărfuri
28
1.2.2. Alimentarea cu apă

Municipiul Galați este alimentat din două surse de apă: sursa de
suprafață şi sursa subterană (vezi harta Galati, funcție de sursa
alimentării).
Dunărea constituie sursa de apă brută de suprafață. Priza de apă de
tip cheson este situată pe malul stâng al Dunării, în amonte de punctul
de confluență cu Siretul. Liberty Galaţi S.A. (combinatul siderurgic)
este proprietarul staţiei de captare. Priza de apă brută are o capacitate
nominală de aprox. 3.000 l/s. Staţia de captare este echipată cu 5
grupuri de pompare, care furnizează apă brută atât pe platforma
Liberty Galaţi cât şi către staţia de tratare a oraşului Galaţi.De la sursa
de suprafață se alimentează Uzina de Tratare Țiglina printr-o conductă
de transport Dn 1200mm. Conducta a fost pusă în funcțiune în anul
1989.
Din sursa de suprafaţă se alimentează Uzina de Apă nr.2, printr-o
conductă de transport Dn 1200 mm. Conducta a fost pusă în funcţiune
în anul 1989. Apa din sursa de suprafața este tratată în cadrul Uzinei
de apă nr. 2 Țiglina. Capacitatea nominală proiectată a stației este de
800 – 1000 l/s sau 31.500.000 mc/an și a fost pusă în funcțiune în anul
1995. Cuprinde următoarele trepte: microsite pentru îndepărtarea
substanțelor solide, facilități proces de coagulare, două decantoare
radiale folosite în vederea floculării și sedimentării (fiecare decantor
are diametrul de 50 m și o capacitate de 500 l/s).
Stațiile de preclorinare și clorinare asigură dezinfecția apei după
filtrarea acesteia în cele saisprezece filtre rapide cu nisip. Din sursa de
suprafață, apa este pompată în rețeaua de distribuție, direct sau
repompată prin Stația Turnul de apă în rețeaua de distribuţie.
Sursa de apă brută de adâncime este reprezentată de două fronturi
de captare: Salcia-Liești si Vadu-Roșca
29
Soluțiile tehnice au impus ca fronturile să fie construite la

aproximativ 70 km depărtare, unul în vestul orașului Galați (front
Salcia–Liești), iar celălalt în județul Vrancea (frontul Vadu-Roșca).
Fronturile sunt situate într-o zonă protejată din punct de vedere sanitar,
pe malul drept al râului Siret. Stratul acvifer este alimentat de râul
Siret.
Captarea Vadu-Roșca a fost construita în anul 1969, cu o capacitate
maximă proiectată de 1000 l/s sau 31.500.000 mc/an. In anul 1980 a
fost pus în funcțiune frontul de captare Salcia-Liești, cu o capacitate
maximă proiectată de 1000 l/s sau 31.500.000 mc/an.
De la cele două captări, apa brută este transportată la Stația de
pompare Şerbeşti, iar de aici către Stația de repompare Filești prin 2
conducte de aducțiune: Dn 1.000 mm, respectiv Dn 800 mm. Apa
distribuită de la fronturile de captare este dezinfectată prin clorinare în
cadrul Stației de repompare Filești, înainte de a fi pompată în rețeaua
de distribuție.
Reţeaua de distribuţie a apei în municipiul Galaţi este de tip inelar
şi are o lungime totală de 572 km, inclusiv branşamente. Municipiul
Galaţi dispune de cinci rezervoare de înmagazinare cu o capacitate
totală de stocare de 112.000 mc.
Reţeaua de distribuţie apă este în lungime de 532 km, în sistem
inelar. Numărul de apartamente deservite:118.000 din care în blocuri
de locuinţe: 102.000. Numărul consumatorilor deserviţi: ~ 298.500
locuitori din care în blocuri de locuinţe: 225.692 locuitori.
Numărul total de branşamente 19.043 din care:
- branşamentele populaţiei 14.328 buc;
- branşamente agenţi economici 4.456 buc;
- branşamente instituţii publice 259 buc;
- grad de contorizare (total) 98.91 %.
30
Conductele de alimentare cu apă s-au executat în timp

urmărind în general etapele de dezvoltare ale oraşului.
Sistemul de alimentare cu apă deserveşte circa 99,7% din
populaţia oraşului şi un mic procent din populaţia satelor adiacente
subsistemului de alimentare cu apă din sursa de adâncime.
Consumul industrial este acoperit din reţeaua oraşului în
proporţie de ~ 80% şi din surse proprii (particulare) în proporţie de ~
20%. Stație de
Stație
epurare Stație pomapatr
tratare apă apă
apă
În restul judeţului, în zona deservită de Apa Canal SA Galaţi

alimentarea cu apă este furnizată exclusiv din surse de adâncime
(foraje și drenuri). Reţeaua de alimentare cu apă, inclusiv branşamente,
31
se întinde pe circa 1.099 km pe teritoriul municipiului Tecuci, oraşelor

Târgu Bujor şi Bereşti, comunelor Lieşti, Iveşti, Umbrăreşti, Barcea,
Pechea, Șendreni, Movileni, Cosmești, Slobozia Conachi, Berești-
Meria, Smârdan, Tudor Vladimirescu, Cavadinești, Cuza Vodă,
Drăgănești, Piscu, Braniștea, Fundeni, Independența, Rădești,
Cudalbi, Valea Mărului, Cuca, Nicorești, Bălăbănești, Vârlezi,
Vlădești, Grivița, Băleni și zonei de agrement Gârboavele.
Serviciile de alimentare cu apă și de canalizare sunt asigurate în
Municipiul Galați de societatea Apă Canal Galați S.A., înființată în
anul 2004.
Principalul obiect de activitate al societății îl constituie activitatea
de gospodărire a resurselor de apă, captarea, tratarea și distribuția apei,
precum și colectarea, transportul și epurarea apelor uzate.
Societatea asigură servicii similare la nivelul întregului județ, așa cum
este evidențiat în imaginea de mai jos:
1.2.3. Canalizare
Sistemul de canalizare al municipiului Galaţi acoperă o suprafaţă de
2.300 ha din intravilanul municipiului Galaţi. Rețeaua de canalizare a
municipiului Galați are o lungime totală de 531 km, din care 524,28
km în sistem unitar și 6,72 km pluvial. Pentru evacuarea apelor uzate
și pluviale, sistemul de canalizare dispune de 10 stații de pompare.
Stația de Epurare Ape Uzate Galați are o capacitate de circa 360.000
p.e., a fost dotată cu treaptă mecanică de tratare a apei uzate menajere
precum și sectiune de tratare a nămolului asociat în regim anaerob.
Nămolul se stabilizează într-un digestor anaerob de 6.000 metri cubi
cu un timp de retenție a solidelor de 18 zile pentru reducerea cu 60%
a conținutului de materiale organice și generarea biogazului.
Prin fermentare se asigură standardul minim al nămolului stabilizat,
așa cum se precizează în legislația Uniunii Europene care se referă la
32
depozitarea nămolului la rampa de deșeuri, nămolul putând fi utilizat,

totodată, ca fertilizator inferior în agricultură.
În perioada 2013-2015 Stația de Epurare Ape Uzate Galați a fost
modernizată prin realizarea treptei biologice de tratare cu îndepărtarea
nutrienților precum și extinderea treptei întâi a instalațiilor pentru
nămol.
Stația de Epurare Ape Uzate Galați are în dotare un uscător de
nămol. Echipamentul are capacitatea de a usca 42 t/zi din volumul de
nămolul primar, reducând cantitatea de substanță uscată de la 20% la
90%, în condiții de funcționare continuă de 24 ore.
În afara municipiului Galați, Operatorul Regional Apă Canal S.A.
Galați are în exploatare și operare o rețea de canalizare care se întinde
pe o lungime de 457 km, precum și stațiile de epurare din municipiul
Tecuci, orașul Târgu Bujor, aglomerarile Pechea și Liești.
1.2.4. Energie
Iluminatul public
Sistemul de iluminat public al municipiului Galați funcționează
după un Regulament de organizare și funcționare a serviciului de
iluminat public în municipiul Galați, conform cu standardele europene.
Serviciul de iluminat public a fost concesionat unei companii private
și dispune de o rețea de aproape 500 km de cabluri electrice, care însă
nu acoperă toată suprafața municipiului și care are o eficiență
energetică redusă.
Serviciul de iluminat public se realizează prin intermediul unui
sistem de iluminat public, definit de Legea nr. 230/2006 ca ansamblu
tehnologic și funcțional compus din construcții, instalații și
echipamente specifice, componente care asigură funcționarea,
întreținerea, menținerea și reabilitarea sistemului.
Trebuie menţionat că economia de energie nu presupune, în
accepţiunea dezvoltării durabile, o scădere a confortului utilizatorului
33
final, ci dimpotrivă, o creştere a acestuia, în paralel cu reducerea

costurilor pe termen lung. Energia regenerabilă (solară, eoliană,
hidroenergia, cea geotermală, a biomasei) poate asigura (la nivelul
tehnologiilor actuale) suplinirea necesarului de combustibili
convenţionali, prezent‚în avantajele inepuizabilităţii şi lipsei
impactului asupra mediului.
Instalaţiile de încălzire centrală au apărut în Galaţi la începutul
secolului XX, dar au evoluat pe mai multe
paliere de extindere a soluţiei tehnice de alimentare centralizată cu
energie termică în sine, respectiv:
a). la nivel de clădire în deceniul unu;
b). la nivel de cvartal în deceniul şase;
c). la nivel de municipiu în deceniul opt.
La ora actuală, în oraş funcţionează toate cele trei categorii de
încălzire centrală, ponderea importantă
fiind deţinută de ultima.
Alimentarea cu energie electrică
Alimentarea cu energie electrică se face din Sistemul Energetic
Național prin intermediul staţiilor de sistem Smârdan (400/220 kV) şi
Bărboşi (220/110 kV). Operatorul care se ocupă cu disribuția energiei
electrice în Municipiul Galați este Societatea de Distribuție a Energiei
Electrice Galați. Pe lângă distribuția energiei, obiectul principal al
societății constă și în exploatarea, dezvoltarea sistemelor de distribuție,
PRAM, telecomunicații și tehnologia informației.
Conform informațiilor primite de la Sucursala de Distribuție a
Energiei Electrice Galați, datele actualizate privind consumul de
energie în Municipiul Galați sunt următoarele:
• Consum energie: 37.768.825 KW
• Ponderea în consum pe surse de energie: 5,23% hidro;
33,35% eolian; 0,13% fotovoltaice
34
• Număr utilizatori la SR Galați: 243.757, din care

227.903 persoane fizice și 15.854 agenți economici.
Alimentare energie regenerabilă
La nivelul judeţului Galaţi, energia regenerabilă se regăseşte prin
energia solară, energia eoliană şi cea rezultată din arderea sau
descompunerea bio-masei din deşeuri agricole sau reziduuri menajere
urbane. Deşi prezintă un potential ridicat în ceea ce priveşte utilizarea
surselor regenerabile de energie (SRE), aceasta nu este valorificată
suficient la nivelul judeţului Galaţi. Proiecte de dezvoltare pentru
centrale fotovoltaice sunt prezente în câteva localităţi din sud, în
acelaşi timp exitând şi iniţiative de proiecte pentru utilizarea energiei
solare în scopul încălzirii apei calde menajere. În ce priveşte energia
eoliană, judeţul Galaţi prezintă o aşezare favorabilă unei astfel de
dezvoltări, dezvoltare concretizată deja prin instalaţii eoliene existente
la estul judeţului, racordate deja la reţeaua electrică a judeţului .
.Alimentarea cu energie termică
Până în anul 2018, sursa principală de energie termică pentru
Municipiul Galați a fost reprezentată de S.C.Electrocentrale Galați
S.A., care deținea o rețea primară de transport a energiei termice de
cca 138 km. În anul 2018, producătorul local de apă caldă și energie
termică a intrat în procedură de insolvență, astfel încât sistemul
centralizat de termoficare nu mai reprezintă o soluție pentru
Municipiul Galați. Scăderea permanentă în ultimii ani a consumului de
energie termică s-a datorat numărului mare de deconectări și
debranșări. Astfel, cantitatea de energie termică necesară asigurării
funcționării SACET și achiziționată de la S.C.
ELECTROCENTRALE S.A. a scăzut cu mult sub minimul stabilit de
către societatea mai sus menționată.
35
Sistemul de Alimentare Centralizată cu Energie Termică (SACET)

al municipiului Galați, avea în componență următoarele elemente:
• Sursa pentru producerea energiei termice – S.C. Electrocentrale
S.A. Galați;
• Rețelele termice primare (RTP), pentru transportul energiei termice
de la producător către distribuitor;
• Sistemul de distribuție energie termică, care are în componență
punctele termice(PT) și rețelele e de distribuție (rețelele termice
secundare – RTS), pentru apă caldă de consum și pentru încălzire.
Din Studiul de oportunitate realizat în luna martie 2018 de către
Primăria Municipiului Galați a rezultat ca dintr-un total de 91.500
apartamente care au fost alocate celor 109 Puncte Termice, printr-un
număr de 639 asociații de locatari, la Sistemul Centralizat de
încăWlzire mai erau racordate aproximativ 18.000 apartamente.
Trebuie precizat că în contextul prezentat (sistemul de termoficare
al municipiului Galați fiind într-o situație critică, generator de pierderi,
ineficient tehnic și economic) s-a considerat oportună inițierea și
susținerea a două programe:
• De transformare a 24 de Puncte Termice în microcentrale de cartier,
acolo unde exista eficiență, respectiv furnizarea energiei termice către
5670 apartamente;
• De acordare a ajutorului financiar în scopul achiziționării unui
sistem alternativ celui centralizat de producere a apei calde și căldurii.
Față de cele menționate, S.C. Electrocentrale Galați S.A. consideră
că, respectând prevederie legale - art. 3, pct. 30 din Legea nr. 325 din
14 iulie 2006, actualizată - sistemul de alimentare cu energie termică
în sistem centralizat este asigurat în continuare prin montarea
centralelor de cartier, acolo unde există eficiență economică și
energetică, singura schimbare fiind modul de producere a energiei
termice necesare.
36
Tendința descrescătoare a utilizării energiei termice din

sistemul centralizat este evidențiată în graficul de mai jos, rezultând
pentru anul 2018 o scădere până la la aprox. 25% din valoarea pentru
anul 2014:
Energie termică distribuită (Gigacalorii)
Alimentarea cu gaze naturale

Municipiul Galaţi este alimentat cu gaze naturale din Sistemul
Naţional de distribuţie a gazelor naturale prin intermediul unor
conducte de transport de înaltă presiune şi al unei staţii de predare-
primire, amplasată în zona de nord-vest a oraşului. De la staţia de
predare-primire (în care se realizează şi reducerea de la presiune înaltă
la presiune medie) până la staţiile de reglare-măsurare de sector,
respectiv până la staţiile de reglare ale consumatorilor industriali,
transportul gazelor se face prin reţele de repartiţie.
1.2.5. Telecomunicații
Magistrala de fibră optică ce permite conectarea municipiilor şi
oraşelor străbate teritoriul judeţului Galaţi, municipiul Galaţi
constituind un esenţial nod în reţeaua de telecomunicaţii din fibre
optice de la nivel regional, naţional şi chiar internaţional. Întreg
37
teritoriul judeţului Galaţi prezintă reţea de telefonie fixă şi au acoperire

cu reţele de telefonie mobilă. În ceea ce priveşte centralele telefonice
digitale, acestea se regăsesc în municipiile Galaţi şi Tecuci, dar şi în
anumite comune din mediul rural. Pe lângă acestea, întreg teritoriul
judeţului are acces la televiziune prin cablu. Raportul dintre telefonia
fixă şi cea mobilă este în favoarea ultimei, care asigură acoperirea
întregului teritoriul al judeţului Galaţi şi care este preferată în
defavoarea telefoniei fixe în urma dezvoltărilor tehnologice
contemporane.
1.2.6. Zonarea
În conformitate cu Planul de Amenajare a Teritoriului Național,
Galați este un municipiu de rangul I, de importanță națională, cu
influență potențială la nivel european, care formează un sistem urban
cu Municipiul Brăila.
Suprafața totală la nivelul teritoriului administrativ al Municipiului
Galați este de 24.363,37 ha, incluzând și Lacul Brateș. Suprafața totală
a intravilanului existent este de 5.856,43 ha.
Bilanțul teritorial relevă o suprafață totală a intravilanului
municipiului Galați de 5.920,78 ha, cu toate trupurile cumulate: A, H,
C, D, F, G
Tr u p Zo ne f u ncț io na le Su pra fa ță (h a ) %
A Localitatea Galați 5.865,43 98,91%
H Unitate agro-zootehnică 29.12 0.49%
C Construcție edilitară 8.40 0.15%
D Unitate industrială 2.20 0.04%
F Unitate industrială 3.49 0.06%
G Unitate agro-zootehnică 21.14 0.36%
To ta l i ntra v ila n UA T G a la ț i 5.920,78 100%
38
Împărțirea existentă în zone funcționale a suprafeței intravilane a

localității Galați (Trup A) este cea prezentată în tabelul de mai jos:
Zone funcționale Suprafață %

(ha)
Rutier 272,30 4,65%
Feroviar 286,00 4,88%
Ape 251,00 4,28%
Locuințe individuale P-P+1 656,10 11,20%
Locuințe colective P+1 -P+4 465,09 7,94%
Locuințe colective P+4 – P+10 58,50 1,00%
Instituții publice și servicii 196,02 3,35%
Comerț – servicii 155,26 2,65%
Unități industriale/depozitare 1757,80 30,01%
Spații plantate, agrement, sport, 159,30 2,72%
perdele de protecție
Păduri, terenuri forestiere 95,68 1,63%
Construcții edilitare 55,04 0,94%
Gospodărire comunală cimitire 84,87 1,45%
TDS în proprietate MApN 127,92 2,18%
Alte TDS 18,60 0,32%
Terenuri neproductive 22,62 0,39%
Zonă liberă 175,75 3.00%
Zonă unități agro-zootehnice 22809 3.89%
Terenuri agricole în intravilan 674,96 11.52%
Livezi 21.01 0.36%
Pășuni 3.42 0,06%
Arabil 13,09 0,22%
TOTAL INTRAVILAN 5856,43 100%
39
După cum se observă, ponderea cea mai ridicată o au unitățile

industriale/depozitare (30,0%), urmate de locuințele individuale și
colective (total: 13,1%) și de terenuri agricole în intravilan (11,5%).
1.2.7. Spații verzi
În administrarea Consiliului Local al Municipiului Galaţi se află, în
conformitate cu prevederile
Legii 24/2007, cu modificările şi completarile ulterioare, privind
reglementarea şi administrarea
spaţiilor verzi din intravilanul localităţilor, următoarele tipuri de
spaţii verzi:
• 61,28 ha de spaţii verzi publice cu acces nelimitat (zona de faleza,
parcuri, grădini, scuaruri,peluze stradale).
• 71,3 ha de spatii verzi publice de folosinţă specializată (muzee, zone
de agrement şi parcuri sportive.
Zonele verzi amenajate (relevante pentru valorificare turistică în
municipiul Galați) sunt:
ZONA Suprafață
Faleza Dunării 20 ha
Grădina Publică ( monument de artă 8.6 ha
peisagistică)
Grădina Botanică ( spațiu verde cu 18 ha
destinație specială)
Parc Selgros 4.5 ha
Parc Rizer 2.6 ha
Parc Carol 1.7 ha
Parc Turnu TV 1.7 ha
Parc Cloșca 1.6 ha
Parc Libertății 0.9 ha
Parc Vega 0.75 ha
Parc Eminescu 0.3 ha
40
La acestea se adaugă şi cele insuficient amenajate sau neamenajate,

însumând 65,09 ha. Calculele făcute în cadrul PUG Galaţi relevă astfel
o suprafaţă de spaţiu verde pe cap de locuitor de 6,89 m2. În această
suprafaţă nu au fost introduse însă cotele specifice aparţinând
următoarelor zone funcţionale, care sunt cuprinse în bilanţul teritorial:
instituţii publice şi servicii, unităţi industriale şi depozitare, păduri,
terenuri forestiere, gospodărie comunală, cimitire. Municipiul Galati
dispune de 5 (cinci) cimitire care totalizeaza 32,85 ha spaţii verzi.
În prezent există un număr de 73 de locații în care sunt amenajate
locuri de joacă, amplasate în cartierele municipiului Galați.
1.2.8. Depozitarea deșeurilor
Municipiul Galaţi are o rampă de depozitare a deşeurilor menajere
în zona Tirighina, cu acces din drumul naţional DN 2B. Rampa are o
suprafaţă de 36.901,5 mp şi este concesionată de Serviciul Public
Ecosal Galaţi care efectuează lucrările de neutralizare a deşeurilor
transportate în rampă, atât de către cele două societăţi de salubrizare,
cât şi de alţi agenţi economici cu mijloace de transport proprii.
Depozitul funcţionează în condiţii necorespunzătoare întrucât nu este
unul ecologic, iar pe de altă parte se apropie de capacitatea maximă de
umplere. Rampa Tirighina urmează a fi utililzată până în anul 2014.
Termenul de închidere a fost stabilit prin Legea 349/2005.
Primăria Municipiului Galaţi are în curs de desfăşurare un program
cu finanţare ISPA – Managementul integrat al deşeurilor în municipiul
Galaţi şi împrejurimi. Prin această măsură se are în vedere amenajarea
unei gropi de gunoi ecologice, organizarea activităţii de colectare
selectivă a deşeurilor pe întreg teritoriul municipiului Galaţi, crearea a
două «puncte verzi» prin care se vor realiza, printre altele şi colectarea
deşeurilor de echipamente electrice şi electronice.
41
În privinţa Deseurilor de echipamente electrice si electronice

(DEEE), Primăria Municipiului
Galaţi a deschis patru puncte de colectare temporare:
- Sediul Primăriei Municipiului Galaţi din str. Florilor;
- Serviciul Public Ecosal Galaţi din str. Nuferilor;
- Sediul SC Rer Ecologic Service SRL din Complexul Francezi;
- SC Rer Ecologic Service SRL – str. Basarabiei.
1.3. Cadrul natural

1.3.1. Geologia zonei
Din punct de vedere geologic, oraşul Galaţi este aşezat pe partea de
sud a platformei Moldoveneşti, în zona în care ia contact cu platforma
de tip nord dobrogean. Cuvertura sedimentară ce acoperă solul rigid al
platformei, cu grosimi de peste 3.000 m este constituită din formaţiuni
paleozoice şi neozoice.
Solul este alcătuit, p‚nă la ad‚ncimea de 15-30 m, din loessuri
galbene cu intercalaţii de praf argilos. Ca urmare a ridicării nivelului
apelor subterane, stratul de loess galben se află în diferite stări de
umiditate.
Din perspectiva bogăţiilor subsolului, regiunea dispune de petrol
(zăcăminte de hidrocarburi de la Berca, Sărata – Monteoru, Pâclele,
Oprişeneşti, Ianca), gaze naturale în judeţele Brăila şi Buzău şi, de
asemenea, în platforma continentală a Mării Negre.
Alte resurse naturale ale regiunii sunt: granitul în Munţii Măcinului,
piatra de var în Podişul Dobrogei, minereu de fier, pirita de cupru,
sulfuri complexe de plumb şi zinc, cuarţ, granit, marmură şi varietăţi
de piatră de var, caolin, baritină din dealurile Tulcei, depozitele de
loess, sarea în Buzău. O categorie aparte a bogăţiilor de subsol o
constituie apele sulfuroase, feruginoase, clorusodice (Brăila, Buzău,
Constanţa).
42
Platforma continentală a Mării Negre conţine rezerve semnificative

de minerale şi hidrocarburi, exploatate cu echipamente de foraj marin,
produse în România. Rezerve de hidrocarburi lichide şi gazoase mai
sunt şi in judeţele Brăila, Vrancea şi Galaţi. Singurul depozit de petrol
la suprafaţă din Europa se află în zonele Berca şi Monteoru din judeţul
Buzău. Formaţiunile geologice vechi din județul Galați sunt prea puţin
importante din punct de vedere al resurselor minerale. Au fost
identificate şi se exploatează hidrocarburi- ţiţei şi gaze naturale în
zonele Schela -Independenţa, Munteni - Berheci şi Brateş.
Formaţiunile geologice tinere şi în special cuaternare, constituite din
argile comune, nisipuri, pietrişuri - exploatate la Galaţi, Tecuci,
Braniştea şi din albia minoră a râului Prut, au deosebită importanţă
pentru industria materialelor de construcţii.
1.3.2. Relieful
Judeţul Galaţi prezintă un relief tabular cu o fragmentare mai
accentuată în nord şi mai slabă în sud, distingându-se după altitudine,
poziţie şi particularităţi de relief, cinci unităţi geomorfologice: Podişul
Covurluiului, Câmpia Tecuciului, Câmpia Covurluiului, Lunca
Siretului Inferior şi Lunca Prutului de Jos.
Judeţul Galaţi este situat in exteriorul arcului carpatic şi ocupă zona
de intrepătrunderea marginilor provinciilor fizico-geografice est-
europeană, sud-europeană şi in parte,central-europeană, ceea ce se
reflectă atat in condiţiile climaterice, in invelişul vegetalşi de soluri,
cat şi in structura geologică.
Municipiul Galaţi este situat în sud-estul Câmpiei Covurluiului, pe
malul stâng al Dunării, în apropierea punctului unde cursul fluviului
îşi schimbă brusc cursul de pe direcţie sud - nord, pe direcţie vest – est,
pe trei terase ale acestuia, de la 4 până la 35 m altitudine, la 7 km aval
de confluenţa Siretului cu Dunărea şi la 150 km amonte de vărsarea
43
Dunării în Marea Neagră. Relieful municipiului Galaţi se prezintă sub

forma de luncă şi câmpie colinare cu altitudinea maximă de 94 m,
conform datelor derivate din modelul digital de elevaţie prezentat de
Jarvis şi colab. (2008).
Relieful oferă o privelişte cu inălţimi domolite, cuprinse intre 310
m in nord şi 5—10 m la sud şi se
caracterizează prin aria de contact intre dealurile cele mai sudice ale
PodişuluiMoldovei, Câmpia Romanǎ şi Podişul Dobrogean. La nivelul
judeţului Galaţi nu se intalnescformaţiuni muntoase.
Regiunea in sine prezintă un relief tabular cu o fragmentare mai
accentuată in nord şi maislabă in sud, distingându-se, după altitudine,
poziţie şi particularităţi de relief, cinci unităţigeomorfologice: Podişul
Covurluiului, Câmpia Tecuciului, Câmpia Covurluiului,
LuncaSiretului Inferior şi Lunca Prutului de Jos.
Din punct de vedere geomorfologic, teritoriul administrativ al
municipiului cuprinde următoarele zone:
a) terasa medie a Siretului T2- care ocupă partea nord - vestică a
municipiului, incluzând şi dealurile Smârdanului, prezintă o suprafaţă
relativ plană cu altitudini sub 67,0m, coboară în taluz spre Dunăre şi
este în pantă spre lacul Brateş, balta Cătuşa şi spre terasa joasă;
b) terasa joasă a Siretului T3 - ocupă zona centrală a municipiului
Galaţi, are o suprafaţă relativ plană, coboară în taluz şi este şi în pantă
spre Dunăre şi lacul Brateş şi prezintă cote de nivel cuprinse între 20,0
şi 30,0m;
c) panta de racord - care face legătura dintre cele două terase - T2 şi
T3 prezintă o diferenţă de cote de nivel de cca. 20m, între +30,0 şi
+50,0m.
Terasele Siretului şi zona pantei de racord dintre acestea sunt
constituite în suprafaţă pe cca.30 -70m din depozite cuaternare de
natură eoliană (loessuri şi pământuri cu structurăloessoidă), care
44
reazemă în adâncime pe depozite aluvionare prăfoase argiloase şi

nisipoase.
Existenţa zonelor taluzate înspre Dunăre şi lacul Brateş şi a pantelor
în general afavorizat prin scurgerea apelor pe suprafeţele acestora
producerea de fenomene de eroziunereprezentate de râpe, ogaşe,
viroage, canioane miniaturale, iar spre marginile terasei seformează
microreliefuri – crovuri şi se manifestă procese pseuodocarstice
(clastocarstice),sufozionale etc., care în unele zone s-au lărgit şi au dat
naştere la adevărate văi şi anume:
• valea Ţiglinei şi valea Abatorului - care îşi varsă debitele colectate
în fluviul Dunărea.Dintre acestea valea Ţiglinei este bine reprezentată,
brăzdând împreună cu ramificaţiile sale terasa medie pe o distanţă de
cca. 1000m;
• valea Fileştilor şi valea Viilor, în prezent parţial colmatate îşi varsă
încă debitele în balta Cătuşa, la gura căreia aluviunile Siretului
formează un adevărat baraj care împiedică scurgerea normală a apelor
- fenomen de agradare.
Prin poziţia sa la exteriorul arcului carpatic, judeţul ocupă zona de
întrepătrundere a marginilor provinciilor fizico-geografice est-
europeană, sud-europeană şi în parte,central-europeană, ceea ce se
reflectă atât în condiţiile climaterice în învelişul vegetal şi de soluri,
cât şi în structura geologică a reliefului. Acestea din urmă oferă o
privelişte cu înălţimi cuprinse între 310 m în nord şi 5 -10 m la sud.
Municipiul Galați se află la întâlnirea celor 3 provincii istorice ale
României: Muntenia, Moldova și Dobrogea. Orașul și portul se
desfășoară ca un vast amfiteatru cu diferențe de nivel de la 3 până la
55 m, pe trei terase: Valea orașului, cu altitudine între 3 – 7 m și altele
două, trasate aproape în formă de evantai: prima cu o altitudine între
20 – 25 m (actualmente centrul orașului) și a doua cu altitudini care
depășesc 40 m (orașul modern).
45
1.3.3. Hidrografia
Rețeaua hidrografică a municipiului Galați este dominată de doi
mari colectori: Siretul şi Dunărea.
În partea de sud a oraşului curge Siretul, în partea de sud-est
Dunărea, în est curge Prutul, în partea de vest pârâul Cătuşa care
debuşează în balta Cătuşa, iar în partea de nord-est se află lacul Brateş.
Apele subterane sunt înmagazinate în orizonturi de roci poroase, în
straturi acvifere întinse sau discontinui în pietrişurile aluvionare ale
Siretului şi Prutului. Ele se întâlnesc şi în nisipurile câmpiei
Covurluiului.
Fluviul Dunărea reprezintă sursa principală pentru alimentarea cu
apă a municipiului Galaţi,atât pentru populaţie cât şi pentru industrie
şi alte utilităţi.
Poziția Galațiului este peninsulară, deoarece este înconjurat de ape
din 3 părți. Toate aceste artere hidrografice prin caracteristicile lor
deosebite au contribuit la dezvoltarea portului care a fost într-o
anumită etapă istorică cel mai mare port al României.
• Dunărea, unul dintre cele mai traficate drumuri ale Europei.
Prezența Dunării reprezintă făr îndoială atracția specifică Galați.
• Siretul, care este cel mai mare râu interior al țării care străbate
Moldova de la nord la Sud..
• Prutul, celălalt râu de lângă municipiul Galați
• Chineja, un pârâu care curge pe un braț părăsit al Prutului ce se
varsă în Lacul Brateș.
• Lacul Cătușa este în vestul orașului, în valea dintre oraș și
Combinatul Siderurgic.
• Lacul Brateș se află în zona de nord-este a municipiului Galați.
Legătura cu râul Prut s-arealizat prin amenajarea văii Ghimia.
Interceptarea pânzelor freatice se realizează pe văi, prin puţuri. Pe
interfluvii, adâncimea apei freatice este de 10-30 m. Sub raportul
46
mineralizării, acestea conţin 0,6 - 1,0 g/l săruri, iar duritatea lor este de
15-20 grade, apele fiind potabile.
Sursele de apă subterană ale judeţului sunt:
• straturi freatice, straturi de apă cu nivel liber sau de unică
presiune;
• straturi de mică adâncime (sub 50 m: Cosmeşti, Salcia -
Lieşti, Cernicari);
• straturi de medie adâncime (50 - 100 m: Vadu Roşca,
Nicoreşti);
• straturi de mare adâncime (peste 100 m: Rotunda, oraş
Tecuci).
1.3.4. Soluri
Suprafaţa totală a judeţului Galaţi este de 446.632 ha. Potenţialul
productiv al agriculturii este constituit din 351.035 ha, din care
288.828 ha suprafaţã arabilã, 40.275 ha păşuni, 639 ha fâneţe naturale,
19.568 ha patrimoniu viticol, 1.716 ha patrimoniu pomicol, 3 ha
plantaţii de duzi masiv şi arbuşti fructiferi 6 ha.
Din punct de vedere pedologic, caracteristicile solului variază de la
o zonă la alta în funcţie de numeroşi factori, cum ar fi clima şi
altitudinea. În fiecare zonă climatică predomină un tip de sol. În zonele
calde se întâlnesc solurile roşii (culoare roşie) şi laterite (de culoare
galbenă), sărace în humus şi săruri minerale. În stepe şi deşerturi
solurile sunt cenuşii sau brune. În zonele temperate, predomină
cernoziomurile de culoare neagră şi cu fertilitate ridicată, solurile
brune şi podzolurile legate de porţiunile forestiere.
1.3.5. Clima
Teritoriul judeţului Galaţi aparţine in totalitate sectorului cu climă
continentală (partea sudică şi centrală însumând mai bine de 90% din
47
suprafaţă,se încadrează in ţinutul cu climă de câmpie,iar extremitatea

nordică reprezentand 10% din teritoriu,în ţinutul cu climă de deal).
În ambele ţinuturi climatice, verile sunt foarte calde şiuscate, iar
iernile geroase, marcate de viscole puternice, dar şi cu întreruperi
frecvente provocate de advecţiile de aer cald şi umed din S şi SV care
determină intervale de încălzire şi de topire a stratului de zăpadă. Pe
fundalul climatic general, luncile Siretului, Prutului şi Dunări iintroduc
în valorile şi regimul principalelor elemente meteorologice, modificări
care conduc la crearea unui topoclimat specific de luncă, mai umed şi
mai răcoros vara şi destul de umed şi mai puţin rece iarna.
Din punct de vedere termic (media multianuală 10,2oC), verile sunt
foarte calde şi în general uscate,cu fenomene de secetă frecvente.
Iernile sunt geroase, marcate de viscole puternice, dar şi de întreruperi
frecvente provocate de curenţii de aer cald şi umed din S si SV care
determină intervale de încalzire şi de topire a stratului de zăpadă.
Informaţii meteo climatice – temperaturi înregistrate la cele 2 staţii
meteorologice de pe teritoriul municipiului Galaţi:
• Temperatura medie anuală a fost de 12,2 0C;
• Temperatura maximă absolută a fost de 39,9 0 C,
inregistrată in data de 25.08.2012;
• Temperatura minimă absolută a fost de – 19,8 0 C,
inregistrată in data de 9.02.2012
Precipitaţiile atmosferice înregistrează printre cele mai scăzute
medii anuale pe teritoriul României (455,1mm), remarcându-se
perioada aprilie-iulie cu cele mai ridicate cantităţi, precum și martie și
octombrie cu valorile cele mai scazute. În sezonul cald precipitaţiile
au caracter torenţial.
Vânturile dominante sunt din sector nordic şi nord-vestic (peste 50%
din frecvență), manifestate,mai ales, în sezonul rece, urmate de cele
din sector sudic şi sud-vestic, manifestate mai ales vara şi toamna
48
1.3.6. Flora și fauna

Județul Galați deține o mare varietate de ecosisteme terestre și
acvatice (păduri specifice de luncă, pajiști, bălți și lacuri, etc.),
caracteristice regiunii biogeografice stepice. Pe substratul litologic
alcătuit din loess care ocupă cea mai mare suprafață a județului Galați,
ca și pe nisipurile de pe valea Bârladului și Siretului, s-a instalat o
vegetație ierboasă, tipic de stepă, care apare astăzi numai pe terenurile
unde nu se face agricultură.
Asociațiile stepice sunt asemănătoare cu cele ale Europei estice,
care se continuă și pe teritoriul județului Galați. Vegetația de stepă este
reprezentată prin graminee și dicotiledonate.
Gramineele sunt prezente prin tufișuri rezistente la uscăciune
formate din: păiuș (Festuca vallesiaca), negară (Stipa capillata), pir
crestat (Agropyrum oristatum), lucernă mică (Medicago minima) etc.
În afară de aceste asociații de vegetație stepică, mai sunt răspândite
asociații vegetale derivate sau secundare, reprezentate prin
Andropogan Ischaemun, care este rezistentă la pășunat și se instalează
ușor pe terenurile degradate.
Pe nisipurile fixate apar: sărăcică (Salsola ruthenica), ciulini
(Cecatocarpus sarenarius) etc. Pe înălțimile mici ce separă văile între
ele, pe pantele mai abrupte, unde eroziunea verticală și liniară a
înlăturat cuvertura de depozite loessoide și unde apar roca de bază sau
depozitele aluviale și deluviale, din cauza dezagregării, roca de bază
se desface în fragmente mici, iar prin spălare, particulele fine au fost
înlăturate.
Pe materialul dezagregat, rămas pe loc, acolo unde spălarea a fost
redusă, s-a instalat o vegetație de stepă ierboasă, care a favorizat
formarea unui sol schelet de suprafață, în care s-a acumulat o cantitate
redusă de humus. În aceste părți, unde predomină materialul fin la
suprafață, sunt condiții favorabile pentru pomii fructiferi și cultura
49
viței de vie. Acolo unde predomină materialul grosier, sunt condiții

pentru plantații de protecție și pășunat.
Apar de asemenea, păduri de stejar în amestec cu tei și carpen,
precum și păduri de stejar brumăriu, arțar tătăresc sau plantații de
salcâm.
Fauna terestră este bine reprezentată de rozătoare de câmp, șopârle,
șerpi și iepuri, iar dintre păsări mai des întâlnite sunt potârnichea,
prepelița și ciocârlia. Pădurile seculare de la Adam, Buciumeni și Viile
adăpostesc specii de interes cinegetic ca mistrețul și vulpea.
Fauna aparține biotopului stepei și silvostepei precum și biotopului
luncilor și bălților. Fauna spontană este reprezentată, atât prin animale
sedentare, cât și migratoare. Elementele faunistice care populează zona
silvostepei sunt adaptate agrobiocenozelor și putem aminti popândăul,
hârciogul, dihorul de stepă, iar dintre păsări: rațe, gâște, grauri, ciori,
dropii.
Fauna care populează luncile și bălțile se compune din: vulpe, vidră,
iar dintre păsări: rața, gâsca, pescărușul, sitarul, lișița.
În privința peștilor în apele Siretului și Prutul se găsește
predominant crap, șalău și mai rar somn. În apele Bârladului, Gerului,
Chinejei întâlnim bibanul și cleanul. În Dunăre lângă Galați se găsesc
pești mari, migratori ca nisetrul, cega, păstruga, morunul dar și
semimigratori ca somnul, crapul, plătica, babușca, șalăul,carasul etc.
1.3.7. Natura protejată
Patrimoniul natural al judeţului Galaţi este materializat prin
existenţa a 17 situri Natura 2000, 16 rezervaţii naturale, 4 arii naturale
protejate de interes judeţean şi a unui parc natural, ce prezintă posibile
oportunităţi pentru turism, în special ecoturism (ca formă care să nu
afecteze biodiversitatea) şi pentru valorificarea resurselor naturale prin
metode tradiţionale, în limitele capacităţii de suport a sistemelor
50
ecologice.Ariile naturale protejate (parcuri naționale, parcuri naturale,

rezervații naturale, rezervații științifice, rezervații peisagistice,
monumente ale naturii) constituie eșantioane reprezentative în care
sunt conservate "in situ" fragmente de regiuni naturale, peisaje,
ecosisteme și specii, importante pentru păstrarea nealterată a
genofondului și ecofondului valoros, cu menținerea echilibrului
natural.La câţiva kilometri de Municipiul Galaţi se aflã rezervaţia
paleontologicã de la Barboşi (Tirighina) cu o suprafaţã de circa 1 ha,
cuprinzând fosile de moluşte din faza Euxinului vechi (cu aproximativ
400000 ani în urmã). De asemenea, nu departe de Galaţi, şi anume la
nord de oraş, dar pe valea Prutului, pe teritoriul comunei Tuluceşti, în
locul numit Râpa Bãlaia, se aflã cea de-a doua rezervaţie
paleontologicã.
1.3.8. Populația
Populaţia reprezintă elementul de bază al potenţialului economic al
unui stat. Prin urmare, cunoaşterea aspectelor privind numărul,
structura şi evoluţia acesteia în timp reprezintă punctul de pornire al
tuturor analizelor.
Conform Recensământului din anul 2011, Municipiul Galaţi ocupă
locul 8 pe ţară ca număr de locuitori, cu un număr de 249.732 locuitori.
Populaţia municipiului reprezintă aproximativ 48% din populaţia
judeţului şi aproximativ 10% din populaţia Regiunii Sud Est.
Densitatea populaţiei la nivelul municipiului Galaţi este net
superioară nivelului înregistrat la nivel judeţean şi naţional, respectiv
de 938,33 locuitori/km2.
În perioada 2002-2011, populaţia regiunii a înregistrat o scădere
continuă, iar din analiza datelor furnizate de Institutul Național de
Statistică, rezultă că tendinţa s-a păstrat și în continuare. Astfel, la data
de 1 ianuarie 2019 populaţia după domiciliu în Regiunea de Dezvoltare
51
Sud-Est număra 2.823.982 persoane,ceea ce reprezintă 12,89 % din

totalul populaţiei României.
Municipiul Galaţi are o populaţie de 325.057 locuitori, Structura pe
sexe a populaţiei, la nivelul municipiului Galați, evidenţiază aceeași
preponderență a persoanelor de sex feminin, respectiv o pondere a
populaţiei feminine de 51,85% şi a celei masculine de 48,14%.
48% 52% Femei

Bărbați
Structura populaţiei pe sexe

Totodată, din punct de vedere al repartiţiei pe sexe, se respectă
regula demografică generală a legăturii dintre grupele de vârstă şi
proporţia dintre populaţia de sex masculin şi feminin aferentă acestor
grupe de vărstă, astfel:
✓ la naştere numărul băieţilor (1.048 copii) este mai mare decât
cel al fetelor (1.003 copii);
✓ dacă vom extrapola situaţia raportată la naştere prin valorile
cumulate ale copiilor în vârstă de sub 5 ani, proporţia rezultată
respectă regula enuţată, şi anume cei 5.728 de copii băieţi
reprezintă aprox. 51% din totalul de 11.271 de copii care se
înscriu în această grupă de vârstă;
52
✓ în timp acest raport se inversează, fiind în general în favoarea

persoanelor de gen feminin;
✓ la vârstele adulte (după 40 de ani) raportul este net favorabil
populaţiei feminine;
✓ datele municipiului Galați din anul 2019 exprimă o proporţie
uniform crescătoare a populaţiei feminine pentru vârstele
înaintate, ca de exemplu: 54,52% (55÷59 ani); 54,31% (60÷64
ani); 55,82% (65÷69 ani); 56,08% (70÷74 ani); 58,64%
(75÷79 ani); 62,78% (80÷84 ani) şi 67% (85 ani şi peste).
Structura pe grupe de vârstă

Structura pe grupe de vârstă a judeţului Galați evidenţiază ponderi
relativ mai ridicate deţinute de populaţia vârstnică (22,6%), peste 60
de ani, faţă de situaţia la nivelul Regiunii de Sud-Est (21,3%), dar mai
mici faţă de cea la nivelul ţării (23,1%).
În cazul populaţiei tinere a județului (0 – 19 ani) se înregistrează
ponderi mai scăzute (18,9%) faţă de Regiunea Sud-Est (19,9%),
respectiv România (19,7%). Analiza distribuţiei populaţiei pe grupe de
vârstă pentru anul 2019 este reprezentată în figura de mai jos, din care
se observă că populaţia judeţului Galațieste dominată de grupa
adulţilor cu vârste cuprinse între 40-44 ani. Este o populaţie matură,
cu tendinţă de îmbătrânire, fapt ce se observă uşor din graficele de mai
jos: populaţia tânără (0-19 ani) deţine o pondere de 18,9% din totalul
populaţiei stabile a judeţului, persoanele mature (20-59 ani) formează
majoritatea (58,6%), iar persoanele în vârstă de 60 ani şi peste
reprezintă 22,5% din total.
Acestei distribuţii pe grupe de vârstă a populaţiei îi corespunde
gruparea pe categorii de vârstă din figura de mai sus. Majoritatea
populaţiei este evident că este formată din populaţia matură (20-59
ani), respectiv 60,6% din totalul populaţiei, mai mare decât aceeaşi
caracteristică înregistrată la nivelul judeţului Galați (58,6%).
53
16% 24% Populația vârstnică

(60 și peste)
Populația adultă (15-
59 ani)
60%
Populația tânără (0-
14 ani)
Structura pe grupe de vârstă
Ponderea populaţiei vârstnice este de 23,4%, iar în ceea ce privește

populația tânără, aceasta reprezintă 16,0%. Cumulând datele de mai
sus, se observă clar o tendință mai pronunțată a îmbătrânirii populației
la nivelul municipiului.
Structura după etnie

Prezintă o mare diversitate în structura etnică, aici fiind reprezentate
majoritatea etniilor din România. Totodată, se remarcă diferenţe
majore între ponderile anumitor etnii în această regiune, faţă de media
naţională: etnii bine reprezentate la nivel național – maghiarii - sunt
slab reprezentate în Regiunea Sud-Est, iar etnii slab reprezentate la
nivel national - turcii sau tătarii - sunt bine reprezentate în regiune.
Conform datelor statistice obţinute în cadrul recensământului
general al populaţiei din anul 2011, se constată că cea mai mare
pondere o deţin românii (88,13%) fiind urmaţi de rromi (2,74%),
turci(0,90%), tătari (0,78%) şi ruşi-lipoveni(0,63).
54
Pentru judeţul Galați, datele înregistrate la recensământul populaţiei

din 2011 relevă preponderența persoanelor de etnie română şi existenţa
unei comunităţi mai importante de persoane de etnie romă.
Referitor la structura populaţiei municipiului Galați după etnia
declarată cu ocazia recensământului din anul 2011, aceasta se prezintă
astfel: populaţia majoritară, 90,79%, este de etnie română, iar pe locul
următor se situează populaţia de etnie romă, cu o proporţie de 0,6%.
De remarcat faptul că restul populaţiei - 8,61% - cuprinde o diversitate
de etnii: 0,07% ruşi - lipoveni, 0,06% greci, 0,028% turci, 0,02%
germani, 0,016% ucrainieni, 0,019% italieni, 0,045% maghiari,
0,019% evrei, diferenţa fiind reprezentată de alte naţionalităţi..
1%
Români
Romi și alte etnii
99%
Structura după etnie
Natalitate și Mortalitate
Pentru Municipiul Galați, indicatorul referitor la numărul de naşteri
a avut o evoluţie fluctuantă, fără să se evidenţieze o tendinţă clară.
Graficul de mai jos reflectă această evoluţie aleatorie.
În ceea ce privește numărul deceselor, se observă o evoluție
crescătoare la nivel municipal, aproape pentru toți anii analizați.
55
Calculând sporul natural pentru perioada 2010-2018, se

observă o evoluție fluctuantă, dar care are o tendință pronunțată de
creștere în ultimii ani, ceea ce a condus, desigur, la o populaţie
preponderent matură, îmbătrânită.
4000
3000
2000
1000
0
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
-1000
Evoluția numărului de născuți vii în municipiul Galați, în

peioada 2010-2018
Evoluția numărului de decese
Sporul natural
Evoluția populației după natalitate și mortalitate
Migrația
Populaţia umană reprezintă un sistem dinamic supus în permanenţă
schimbărilor ca urmare a influenţei mişcării naturale (naşteri şi decese)
şi a mişcării migratorii (imigrări şi emigrări).
Migraţia, privită ca mişcare în spaţiu a unei populaţii, reprezintă o
componentă principală a acesteia alături de natalitate şi mortalitate.
Totuşi, importanţa mişcării migratorii este mai redusă, dacă avem în
vedere procesul reproducerii populaţiei, deoarece, prin intermediul
acesteia se realizează numai o deplasare a unor efective de populaţie
dintr-o colectivitate în alta.
Încetinirea creşterii populaţiei este strâns legată de sporul natural al
populaţiei (numărul total de naşteri minus numărul total de decese),
56
numeroase economii mondiale dezvoltate confruntându-se cu o

scădere accentuată a ratelor natalităţii asociată cu o creştere constantă
a speranţei de viaţă. În privinţa mediilor de rezidenţă ale persoanelor
care îşi schimbă domiciliul dintr-o regiune în alta, se remarcă faptul că
în anul 2018 majoritatea zonelor urbane au pierdut locuitori în
favoarea zonelor rurale.
Evoluţia în timp a numărului şi structurii populaţiei este şi rezultatul
mişcării migratorii. Mişcarea migratorie desemnează forma de
mobilitate geografică, care constă în schimbarea statului rezidenţial.
La nivelul municipiului Galați soldul schimbărilor de reşedinţă
(diferenţa algebrică între numărul persoanelor sosite şi cele plecate din
municipiu) este negativ, plecările cu reşedinţa fiind mult mai mari,
existând tendinţa de a părăsi municipiul.
2000
1500
1000
500
0
-500 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
-1000
-1500
Schimbări reședință Plecări cu reședința

Soldul schibărilor de reședință
Soldul schimbărilor de reședință în Municipiul Galați

Analizând graficul de mai sus, se constată o evoluție fluctuantă a
soldului schimbărilor de reședință, care însă a scăzut în ultimii 2 ani,
după o valoare maximă corespunzătoare anului 2016.
57
1.3.9. Economia
În prezent, la nivelul Municipiului Galați sunt înregistrați 10.140
agenți economici, dintre care:
• Microintreprinderi - între 0 şi 9 angajaţi: 9.329 firme
• Întreprinderi mici - între 10 şi 49 angajaţi: 638 firme
• Întreprinderi mijlocii - între 50 şi 249 angajaţi: 141 firme
• Întreprinderi mari - între 250 şi 999 angajaţi: 28 firme
• Întreprinderi foarte mari - peste 1000 angajaţi: 4 firme.
După cum se observă, la nivelul municipiului se regăsesc 65% din
firmele la nivel județean, dar aici sunt concentrate aprox. 81% din
firmele mijlocii, 90% din firmele mari și toate cele 4 firme foarte mari.
Oportunităţile de dezvoltare ale oraşului constau în încurajarea
sectoarelor tradiţionale şi profitabile, precum şi a unor noi ramuri,
între care, cu precădere, dezvoltarea sectorului terţiar.
Industria metalurgică reprezintă principala activitate
economică de la nivelul municipiului Galaţi. ArcelorMittal Galati
(fost Sidex Galaţi).ArcelorMittal este cea mai mare companie
siderurgică și minieră din lume, fiind prezentă în peste 60 de ţări. Mai
mult de două treimi din producţia metalurgică este exportată.
Capacitatea de producție a combinatului s-a restrâns continuu, în
prezent fiind în funcțiune puține instalații. În afară de combinatul
ArcelorMittal, la nivelul Municipiului Galati îşi desfășoară activitatea
o serie de alte firme, care produc fluxuri de capital pe piaţă. Cele mai
multe dintre acestea sunt dependente de activitatea ArcelorMittal, care
este principalul furnizor de materie primă. Acestea produc benzi și
tuburi de otel, plasă de sârmă, tablă cutată/zincată și profile din otel
zincat, tiglă metalică, folie cant, accesorii pentru profile metalice, ţevi
din oțel etc.
Industria construcțiilor navale. Şantierul Naval Galaţi este
lider în industria navală de mai bine de 100 de ani. Şantierul este
58
amplasat la malul Dunării între oraş şi Zona Liberă. Damen Shipyards

Galati furnizează flotei fluviale si maritime nave de până la 65.000
tdw (barje, vrachiere, mineraliere, remorchere, petroliere, nave
militare, clippere, yacht-uri de mari dimensiuni etc) si platforme de
foraj marin. În Galaţi functionează, încă din anul 1966, cel mai
important institut de cercetare în domeniul constructiilor navale din
România – ICEPRONAV.
Transporturi În domeniul transportului rutier de mărfuri si
persoane, activează aproximativ 260 de societăţi. În domeniul
transportului pe apă activează 10 societăţi cu 813 salariaţi.
Traficul maritim și fluvial al județului Galați este derulat prin
complexul portuar Galați alcătuit din Portul Docuri, Portul Bazinul
Nou, Portul Comercial Vechi şi Portul Mineralier. Acest complex
portuar oferă numeroase oportunităti pentru economia întregii zone.
În structură, ponderea traficului maritim este superioară celei
corespunzătoare traficului fluvial ca număr de nave, însă inferioară
după tonajul mărfurilor transportate. Portul Galaţi se întinde pe o
suprafaţă de 865.131 mp şi dispune de 2 bazine portuare şi 56 de dane
de operare. Lungimea cheurilor: vertical = 4.675 m; pereat = 2.390 m.
Portul este conectat la rețeaua feroviară, infrastructura de acces având
o lungime în raza portului de 12,34 km, pe ecartament standard și
câteva linii pe ecartament larg, rusesc, în lungul danelor de operare,
dar care nu sunt utilizate în prezent. Portul dispune de posibilităţi de
transpunere/transbordare a vagoanelor, fapt ce îi conferă un avantaj
pentru derularea activitătii de transport intermodal. Chiar dacă
afacerile companiilor locale, care se ocupă cu transportul pe apă, au
crescut în ultimii ani, volumul de mărfuri transportate se menţine la
un nivel extrem de scăzut în raport cu potenţialul Dunării, care este
unul din coridoarele TEN-T implicit și cu al portului Galaţi.
59
Sectorul construcțiilor - În Municipiul Galaţi companiile care îşi

desfăsoară activitatea de construcţii acoperă o paletă largă de lucrări
din zona construcţiilor de drumuri şi poduri, civile si industriale,
tehnico-edilitare, hidrotehnice si de mediu, la care se adaugă producţia
de materiale de construcţii (betoane, mortare, mixturi asfaltice,
agregate minerale, confectii metalice, tâmplărie etc.), laboratoare de
constructii, închirieri de utilaje etc.
Industria alimentară și a băuturilor - În municipiul Galaţi există
unităţi de morărit şi panificaţie, prelucrarea cărnii, bere, prelucrarea
peştelui, uleiuri vegetale, care îşi desfăsoară activitatea în bune
condiții.
Agricultura. În anul 2012, suprafaţa agricolă (din intravilan si
extravilan) a Municipiului Galați era, conform datelor INS, de 13.535
ha, din care 12.819 ha reprezentau suprafaţa arabilă, 406 ha păşunile,
99 ha viile şi pepinierele viticole, 142 ha livezile şi pepinierele
pomicole, iar 69 ha fânețe. În conformitate cu PUG al Municipiului
Galaţi, elaborat în anul 2013, suprafaţa agricolă totală de la nivelul
municipiului era de 12.668,94 ha, fiind amplasată exclusiv în
extravilan si alcătuită din: 12.420,55 ha terenuri arabile; 133,64 ha
livezi; 23,95 ha vie; 90,80 ha pășuni. Documentul consemnează de
asemenea şi schimbarea funcţiunii a 674,96 ha de teren agricol din
intravilanul municipiului, precum si a 194,07 ha de teren aferent
unitătilor agro-zootehnice. Aceste modificări explică diferentele
dintre suprafeţele aferente celor două surse sus-mentionate (INS si
PUG).
Potrivit informațiilor de la Recensământul General Agricol 2010,
în municipiul Galaţi:
• 11.603,12 ha au fost amenajate pentru irigat,
• 45,42 ha au fost certificate ecologic şi
• 171,13 ha se aflau în conversie.
60
Conform datelor Agenției Naționale de Îmbunătăţiri Funciare

(ANIF), pe teritoriul municipiului Galaţi există 14 stații de pompare
și 4 stații de desecare, puse în funcțiune în anii 70-80. Dintre acestea,
doar 3 au fost modernizate în perioada 2007-2013, la care se adaugă
un canal de irigații, cu fonduri de la Banca Mondială, din PNDR și din
fondurile proprii ale ANIF. Deși această infrastructură ar permite
irigarea a peste 180.000 ha, suprafata efectiv irigată a fost de circa
1.500 ha. La nivelul municipiului Galați, cele mai mari suprafețe
amenajate pentru irigatii și desecare se regăsesc în incinta Bratesul de
Jos din Sistemul Hidro Prut.
La nivelul Municipiului Galați o activitate cu tradiție este cea de
pescuit și acvacultură. Conform datelor Agenţiei Naţionale pentru
Pescuit și Acvacultură (ANPA), la nivelul Municipiului Galaţi erau
autorizate, la 1 martie 2014, următoarele exploatatii piscicole:
• Amenajarea piscicolă de cercetare - dezvoltare Brateș -
Crescătorie (225,2 ha)
• Amenajarea piscicolă de cercetare - dezvoltare Brateș - Pepinieră
(94,78 ha)
• Amenajarea piscicolă Zătun - Crescătorie (375 ha)
Acestea se află în administrarea Institutului de Cercetare -
Dezvoltare pentru Ecologie Acvatică, Pescuit si Acvacultură Galati
(ICDEAPA), respectiv a Serviciului Public Județean de
Administratie a Domeniului Public - Privat Galați.
ICDEAPA Galati, aflat în subordinea Academiei de Ştiinte
Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu Siseşti”, este singurul institut
cu acest profil din ţară şi derulează programele nationale de cercetare
fundamentală si aplicativă în domeniu, înregistrând rezultate
recunoscute pe plan intern si international (metode, tehnologii,
brevete etc.). Pe lângă cele 4 laboratoare, institutul detine si două
ferme de cercetare si dezvoltare la Brates si Cotu Chiului.
61
Datele ANPA indică o scădere a activității de pescuit comercial

după 1990, o dată cu dispariția fostelor companii de profil cu capital
de stat și a multor unități de procesare. În judeţul Galaţi, conform
datelor de la Directia Sanitară Veterinară (DSV), sunt autorizate 26 de
pescării si magazine de desfacere a peştelui, plus unele unităti de
procesare de mici dimensiuni.
Sectorul Serviciilor
Comerţul
În municipiul Galaţi, sectorul serviciilor este dezvoltat, cu peste
1.000 de firme active, iar cea mai importantă ramură este cea a
comerţului. Dezvoltarea comerţului modern, cu o productivitate
ridicată a muncii, a condus de asemenea la dispariţia multor unităti
comerciale de foarte mici dimensiuni, care asigurau un număr
important de locuri de muncă, dar care nu pot fi la fel de competitive
ca marile reţele comerciale cu capital străin. Pe lângă agenții
economici locali, în ultimii ani au fost deschise noi unități comerciale
ale unor rețele internaționale, cum ar fi: Kaufland (2009, 2013), Billa
(2012), Penny (2013), Lidl (2013-2014), Carrefour (2011), Auchan
(2014) etc.În anul 2013, a fost inaugurat centrul comercial Shopping
City Galați, pe o suprafață de 12ha, cu 1400 de locuri de parcare și
galerii comerciale cu o suprafață totală de 18.000 mp, la care se
adaugă restaurante si o zonă de agrement. În Municipiul Galați mai
există 2 centre de mari dimensiuni: Dunărea Center Mall, cu o
suprafată închiriabilă de 10.000 mp si EUROMALL, al cărui proiect
a fost abandonat, având o suprafată închiriabilă de 50.000 mp si 800
de locuri de parcare proiectată.Dinamica inaugurării de unităţi ale
comerţului modern indică faptul că piaţa locală are un potential de
creştere ridicat, situaţie confirmată de faptul că nici un astfel de
magazin nu a fost închis în ultimii ani.
62
IT&C - Sectorul telecomunicaţiilor şi al informaţiilor a înregistrat

o creştere uşoară în ultima perioadă pe fondul cererii tot mai mari de
servicii informatice, dar și a investițiilor realizate de companiile din
domeniu, dar este încă slab dezvoltat în comparație cu marile centre
universitare din țară (Bucuresti, Cluj-Napoca, Timisoara, Iasi). O
contribuție la dezvoltarea sectorului de software a avut-o și
dezvoltarea Parcului Științific și Tehnologic de Software Galați, unde
activează peste 30 de firme de profil. Industria IT&C este un sector
emergent inclusiv la nivel local, cu o valoare adăugată și cu un nivel
de salarizare peste medie.
Dată fiind calitatea ridicată a forței de muncă din domeniu, este de
așteptat ca acest domeniu să continue să se dezvolte la nivel local.
Structuri de sprijinire a afacerilor
La nivelul Municipiului Galaţi există 3 structuri de sprijinire a
afacerilor si inovării:
• Parcul Industrial Galati
• Parcul Ştiinţific şi Tehnologic de Software -
• Zona Liberă Galaţi.
Parcul Industrial Galați a fost inaugurat în 2013 şi are o suprafaţă
totală de 21,8 ha, împărţită pe 8 parcele. Este un amplasament
strategic pe malul Dunării, în sud-estul oraşului, în apropierea Zonei
Libere. Parcul dispune de o clădire administrativă, cu spaţii de birouri,
săli de conferinte etc., de peste 1.400 mp şi de o hală de depozitare de
1.100 mp, iar terenurile au acces la reţelele tehnico-edilitare, putând
fi închiriate la preţuri foarte avantajoase. Investiţia în acest obiectiv a
fost de peste 10 milioane de euro, fonduri de la bugetul local şi de stat.
Până în prezent, parcul nu a atras nici un investitor. Premize pentru
dezvoltare există având în vedere că de curând s-au realizat investiţii
în drumul de acces şi racordarea la reţeaua de energie electrică, fiind
în curs de execuţie reţeaua de fibră optică.
63
Parcul Științific și Tehnologic de Software - Parcul pentru

Tehnologia Informaţiei găzduieşte peste 31 de firme din domeniu, cu
un număr total de 300 de salariaţi. Parcul a fost inaugurat în anul 2004
şi dispune de o clădire de circa 1.400 mp, complet renovată şi
echipată, care găzduieste un incubator de afaceri cu 64 de birouri, sală
de conferinţe, sală multimedia, sală de protocol, spatii de cercetare,
consultanţă, instruire.
Zona Liberă Galati (ZLG), înfiinţată prin Hotărâre de Guvern în
anul 1994, are o suprafaţă totală de 139 de ha, terenuri care pot fi puse
la dispoziţia investitorilor pentru concesiune pe 49 de ani sau
închiriate pe o durată de până la 5 ani, în vederea realizării de
investitii, la preturi foarte avantajoase.Poziţia Zonei Libere Galati
facilitează utilizarea acesteia ca un punct important de depozitare,
antrepozitare, fabricare, prelucrare, perfecţionare şi tranzit între
pieţele Europei şi ale Orientului şi, de asemenea, ca un punct ce poate
deservi un numar însemnat de consumatori. Zona Liberă Galati
asigură accesul uşor şi imediat la aproape toate căile de comunicaţie
existente. Zona Liberă Galati este legată de DN 2B-Calea Prutului,
care face legatura dintre Romania şi estul Europei.Teritoriul Zonei
Libere Galaţi este străbatut atât de cale ferata de tip european cât şi de
caleaferată de tip rusesc, cu ecartament larg, asigurând astfel o
excelentă comunicare terestră cu Uniunea Europeană şi ţările aflate la
est: Moldova, Ucraina, Rusia şi ţările Orientului Mijlociu. Zona
Liberă Galaţi permite accesul direct prin cele 3 dane fluvio-maritime
din administrare la fluviul Dunarea, fluviu navigabil maritim ce leagă
Europa, prin Marea Neagra, de Orient. Astfel, Zona Liberă Galaţi
oferă acces direct la Coridorul VII Pan European – Rhin-MainDunare.
În Zona Liberă Galați îsi desfăsoară activitatea 30 de firme, dintre care
15 au concesionat terenuri, iar 15 le-au închiriat sau beneficiază, sub
o formă sau alta, de regimul de zonă liberă. Acestea îşi desfăsoară
64
activitatea în domeniul productiei de energie, de laminate si piese

pentru construcţii de maşini, al transportului, depozitării şi comerţului
cu cereale, produse petroliee, metale si GPL etc. Peste 40% din
suprafaţa concesionabilă a Zonei Libere este neocupată, o serie de
proiecte de investiţii fiind abandonat
Mai jos sunt prezentate datele statistice relevante pentru
economia municipiului:
2% 17%
Sector primar
Sector secundar
81%
Sector terțiar
Ponderea sectoarelor economice în Municipiul Galați
1%
41% Sector primar
58% Sector secundar
Sector terțiar
Ponderea sectoarelor economice, număr salariați în Municipiul

Galați
65
1.3 0.1
1.7 0.1 0.7
2.4 2.2
0.02
3.6
3 8
9.6
2.7
3.5
3.5 36.9
4.6
9.4
Agricultură, silvicultură și pescuit
Industria extractivă
Producți, furnizarea de energie electrică, termică, gaze, apă caldă și aer condiționat
Distribuția apei, salubritate, gestionarea deșeurilor, activități de decontaminare
Construcții
Comerț, repararea autovehiculelor și motocicletelor
Transport și depozitare
Hoteluri și restaurante
Informații și comunicații
Intermedieri financiare și asigurări
Tranzacții imobiliare
Activități profesionale, științifice și tehnice
Activități administrative și activități de servicii suport
Administrație publică și apărare, asigurări sociale din sistemul public
Învățământ
Sănătate și asistență socială
Activități de spectacole, culturale și recreative
Alte activități de servicii
Repartiția pe domenii de activitate în Municipiul Galați
66
0.4 0.1 0.4 1.1

0.2
0.8 0.4 0.001 0.4
2 1.5
4.8 0.9 0.1
38.8
37.9
2.6
Agricultură, silvicultură și pescuit
Industria extractivă
Producți, furnizarea de energie electrică, termică, gaze, apă caldă și aer condiționat
Distribuția apei, salubritate, gestionarea deșeurilor, activități de decontaminare
Construcții
Comerț, repararea autovehiculelor și motocicletelor
Transport și depozitare
Hoteluri și restaurante
Informații și comunicații
Intermedieri financiare și asigurări
Tranzacții imobiliare
Activități profesionale, științifice și tehnice
Activități administrative și activități de servicii suport
Administrație publică și apărare, asigurări sociale din sistemul public
Învățământ
Sănătate și asistență socială
Activități de spectacole, culturale și recreative
Alte activități de servicii
Cifra de afaceri
67
1%
45% Sector primar

54%
Sector secundar
Sector terțiar
Ponderea sectoarelor economice, cifră de afaceri în Municipiul

Galați
După cum se observă, sectorul terțiar ocupă primul loc, după toate
criteriile de analiză, urmat de sectorul secundar, situație similară cu
cea la nivel județean, cu diferența că ecartul dintre cele două sectoare
este mai mic. Din punct de vedere al cifrei de afaceri și al numărului
de salariați, diferențele între sectorul terțiar și cel secundar sunt relativ
mici. Valoarea procentuală ridicată pentru sectorul terțiar din punct de
vedere al numărului de întreprinderi relevă doar faptul că în acest
sector activează un număr mare de microîntreprinderi și întreprinderi
mici și mijlocii.
Din graficele se observă că pe primele locuri, din punct de vedere al
al cifrei de afaceri, primele locuri sunt ocupate de: industria
prelucrătoare, comerț și construcții, urmate de transport și depozitare.
Municipiul Galaţi are un profil puternic industrial, în contextul în
care 38,8% din cifra de afaceri la nivelul municipiului este generată de
întreprinderi care activează în industria prelucrătoare. Așa cum se
observă din graficul anterior, industria prelucrătoare ocupă primul loc,
urmată de comerț, construcții și transport și depozitare.
Numărul cel mai mare de societăţi comerciale se înregistrează în
domeniul comerţului (37,9%), sector urmat de cel al construcțiilor
68
(10,0%), industriei prelucrătoare (8,6%) și cel al activităţilor

profesionale, ştiinţifice şi tehnice (7, 80%). Întreprinderile mari și
foarte mari generează 45,8% din cifra de afaceri la nivel de municipiu,
aportul principal fiind adus de industria prelucrătoare (31,5% din cifra
de afaceri la nivel de municipiu) și comerț (15,2% din cifra de afaceri
la nivel de municipiu), acestea reprezentând, din nou, principalele
domenii de activitate. Un aport semnificativ îl au şi întreprinderile
mijlocii care generează 21,1% din cifra de afaceri la nivelul
municipiului, în special în sectoarele de comerţ şi industrie
prelucrătoare.
Forța de muncă
Structura forţei de muncă este în strânsă legătură cu dinamica
populaţiei, şi constituie o premisă importantă în atragerea investiţiilor
şi dezvoltarea unei regiuni. Din punct de vedere statistic, populaţia
activă reprezintă acea parte din populaţie, care se încadrează în limitele
legale de vârstă şi sănătate, care potenţial poate fi angajată la un
moment dat. La nivelul județului Galați se constată o scădere constantă
a populației active, așa cum reiese din tabelul următor:
Populația 2014 2015 2016 2017 2018

activă (mii de
persoane) 202,7 198,4 194,0 192,2 190,2
Populaţia ocupată este indicatorul care măsoară doar acea parte din
populaţia activă care lucrează efectiv în economie. Evoluția populației
ocupate la nivelul județului Galați este următoarea:
Populația 2014 2015 2016 2017 2018

activă (mii de
persoane) 183,4 180,6 175,1 177,0 178,2
69
Structura ocupaţională pe sectoarele principale relevă o situaţie

asemănătoare precum şi tendinţe similare cu cele ale cifrei de afaceri.
Repartiția forței de muncă pe domenii economice de activitate la
nivelul anului 2018 se prezintă după cum urmează:
Domeniu Ponderea
forței de
muncă
Agricultură, silvicultură și pescuit 821
Industria extractivă 75
Industria prelucrătoare 17118
Producția și furnizarea de energie electrică, termică și 484
gaze, apă caldă, aer condiționat
Distribuția apei, salubritate, gestionarea deșeurilor, 1863
activități de decontaminare
Construcții 7453
Comerț cu ridicata și cu amănuntul, repararea 16362
autovechiculelor și motocicletelor
Transport și depozitare 5707
Hoteluri și restaurante 2226
Informații și comunicații 1546
Intermedieri financiare și asigurări 519
Tranzacții imobiliare 748
Activități profesionale științifice și tehnice 2663
Activități de servicii administrative și activități de servicii 5135
de suport
Administrație publică și apărare, asigurări sociale din 36
sistemul public
Învățământ 482
Sănătate și asistență socială 873
Activități de spectacole, culturale și recreative 678
Activități ale gospodăriilor private în calitate de angajator 8
personal casnic,activități ale gospodăriiilor private
Alte activități de servicii 810
70
Așa cum se observă, în ultimii 2 ani indicatorul are o evoluție

pozitivă, cu atât mai mult din punct de vedere procentual, valorile
raportându-se la o populație activă mai mică.
După cum se observă, industria prelucrătoare și activitățile din
comerț furnizează cel mai mare număr de locuri de muncă, cu valori
relativ apropiate. Următoarele domenii ca număr de angajați sunt:
construcțiile, transporturile și depozitarea, activitățile de servicii
administrative și de servicii suport, activitățile profesionale, științifice
și tehnice, hoteluri și restaurante. Conform datelor oficiale ale
AJOFM, evoluția numărului de șomeri și a ratei șomajului la nivel
județean și în municipiul Galați în perioada 2014 - 2018 este
următoarea:
2014 2015 2016 2017 2018

Municipiul 2944 2593 2093 2110 1563
Galați
Județul 18470 18606 18167 17840 13536
Galați
Evoluția numărului de șomeri în Municipiul Galați 2014-2018
Din analiza datelor prezentate mai sus se constată ponderea mică a

șomajului la nivelul municipiului, în raport cu rata județeană de șomaj,
precum și o scădere aproape constantă a numărului de șomeri, mai
accentuată în ultimul an al perioadei de analiză. La nivelul
municipiului Galați funcționează, în prezent, un număr mare de
furnizori publici și privați de formare profesională continuă. Conform
datelor Autorității Naționale pentru Calificări, în județul Galați au fost
autorizate 627 de programe ale unui număr de 97 de furnizori autorizați
de FPC, cu un număr total de 42.739 de absolvenți care au obținut
certificate de calificare și 21.703 care au obținut certificate de
absolvire. Cei mai importanți furnizori de programe de formare
71
profesională sunt: AJOFM Galaţi, S.C. Centrul de Consultanță și

Studii Europene S.R.L., Fundația Școala Română de Afaceri a CCI –
Filiala Galați, Dialfa Security S.R.L., S.C. Andirivac S.R.L., Asociația
Ecologică Universitară, AJPS, Universitatea „Dunărea de Jos”,
Colegiul Tehnic „Traian Vuia” etc.
1.4. Ehiparea edilitară
Educație
În municipiul Galați funcționează un număr de 122 unități școlare
pentru învățământul preuniversitar, după cum urmează:
• 52 grădinițe
• 36 școli generale
• 25 licee – colegii
• 5 școli pentru învățământul special
• 4 centre de instruire.
Învățământul universitar este reprezentat de 3 unități, respectiv:
Universitatea Dunărea de Jos Galați: cuprinde în structura sa 12
facultăți și 4 colegii universitare cu 36 de profiluri și 115 de
specializări, în care se pregătesc peste 12.000 de studenți la toate
formele de învățământ academic, prin cursuri de lungă durată, colegii
și studii aprofundate, învățământ cu frecvență și învățământ la distanță,
sub îndrumarea cadrelor din 35 de catedre. Structura Universitatii
“Dunărea de Jos” Galați este următoarea:
✓ Facultatea de Mecanică;
✓ Facultatea de Nave și Inginerie Electrică;
✓ Facultatea de Metalurgie și Știința Materialelor;
✓ Facultatea de Inginerie din Brăila;
✓ Facultatea de Industrii Alimentare;
✓ Acvacultura și Pescuit Facultatea de Științe;
✓ Facultatea de Litere;
72
✓ Istorie și Teologie;
✓ Facultatea de Educație Fizică și Sport;
✓ Facultatea de Științe Economice si Administrative;
✓ Facultatea de Științe din Cahul;
✓ Facultatea de Științe Inginerești din Cahul;
✓ Facultatea de Filologie, Istorie, Științe Administrative din
Cahul.
Universitatea Spiru Haret: 23 de facultăți cu peste 40 de specializări
acreditate.
Universitatea Danubius: facultăți:
✓ Facultatea de Drept, specializare: Drept;
✓ Facultatea de Științe Economice, specializari: Finanțe și
Bănci; Economia comerțului,turismului și serviciilor;
Contabilitate și informatică de gestiune;
✓ Facultatea de Științe ale Comunicarii, specializarea:
Comunicare socială și relații publice;
✓ Relații Internaționale și Studii Europene, specializarea: Relații
internaționale si studii europene.
Sănătate
Municipiul Galaţi este un centru medical de importanţă judeţeană şi
regională. Dispune de unităţi medicale specializate, oferind servicii de
sănătate întregii populatii a judeţului şi chiar a judeţelor învecinate
(Tulcea, Brăila etc). În anul 2013, infrastructura de sănatate publică în
municipiu, avea urmatoarea structură:
• 7 spitale,
• 69 cabinete de specialitate,
• 127 medici de familie,
• 4 dispensare medicale,
• 7 ambulatorii integrate
• 1 policlinică cu plată
73
La cele 7 spitale, se adaugă şi Spitalul Militar, subordonat Direcţiei

Medicale din Ministerul Apărării Naţionale, totalizând un număr de 8
instituţii spitaliceşti pe raza municipiului. Pe raza Municipiului Galaţi
îşi desfăsoară activitatea următoarele spitale:
✓ Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă „Sf. Apostol Andrei”
Galaţi (categoria II plan conformare) cea mai mare si mai
importantă unitate medicală a judetului avand 44 de sectii si
1.222 paturi;
✓ Spitalul de Pneumoftiziologie „Sf. Spiridon” Galați (categoria
V) - dispune de 4 secţii şi circa 300 de paturi;
✓ Spitalul de Boli Infecţioase „Sf. Cuvioasa Parascheva” Galați
(categoria V) – totalizează aproximativ 150 de paturi, în 3
secţii;
✓ Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii „Sf. Ioan” Galaţi - îşi
desfăsoară activitatea prin 9 secţii şi compartimente, precum
şi alte laboratoare şi servicii. Are o capacitate de circa 300 de
locuri;
✓ Spitalul Militar de Urgentă „Dr. Aristide Serfioti” Galati
(categoria IV) - cu un total de peste 200 de paturi si o gamă
diversificată de servicii;
✓ Spitalul de Obstetrică - Ginecologie „Buna Vestire” Galaţi
(categoria V) - efectiv de circa 130 paturi, dispune de 3 sectii,
3 laboratoare si 12 compartimente;
✓ Spitalul General Căi Ferate Galati - are în structură două
ambulatorii de specialitate în care funcţionează 22 cabinete
medicale;
✓ Spitalul de Psihiatrie „Elisabeta Doamna” Galaţi (categoria V)
- cu 3 secţii de psihiatrie si un disponibil de 235 paturi.
Sectorul de servicii medicale private s-a dezvoltat continuu, fiind
inaugurate noi clinici si cabinete
74
medicale private, cabinete stomatologice, farmacii şi puncte

farmaceutice, laboratoare de analize, etc. Municipiul Galaţi nu dispune
încă de nici un spital privat.
1.5. Probleme de mediu și factori de risc natural
1.5.1. Factorii de mediu
Factorii de mediu sunt: apa, solul, vegetația și fauna, fiind de
asemenea o parte importantă a patrimoniului oricărei comunități
umane. În același timp ei sunt supuși cel mai tare acțiunii factorilor
poluanți, cu consecințe grave atât asupra mediului înconjurător, cât și
asupra oamenilor și celorlalte organisme vii.
Calitatea mediului poate fi diminuată atât de acțiuni fizice naturale
cât și de acțiuni antropice, cauzate de dezvoltarea economico-socială a
zonei.
1.5.1.1. Calitatea aerului
Aerul este factorul de mediu care condiționează în cea mai mare
măsură existența vieții pe pământ. Totodată, este factorul de mediu cel
mai important pentru transportul poluanţilor, deoarece constituie
suportul pe care are loc transportul cel mai rapid al acestora în mediul
înconjurător, acesta fiind motivul pentru care supravegherea calităţii
aerului este de primă importanţă.
Calitatea aerului este exprimată statistic printr-o serie de indicatori,
care exprimă fenomenul de poluare sub forma răspândirii în aer a unor
substanţe reziduale poluante, rezultate din activităţile economice.
Poluarea aerului are numeroase cauze, unele fiind rezultatul
activităţilor umane din ce în ce mai extinse şi răspândite în ultima
perioadă de timp, altele datorându-se unor condiţii naturale de loc și
de climă.
Conform Ordinului MM nr.598/2018 pentru aprobarea listelor cu
unitățile administrativ-teritoriale întocmite în urma încadrării în
75
regimurile de gestionare a ariilor din zonele și aglomerările prevăzute

în anexa nr. 2 la Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului
înconjurător, Municipiul Galați este încadrat în regim de gestionare I
pentru dioxid de azot și oxizi de azot (NO2/NOx). Încadrarea în acest
regim a fost realizată pe baza rezultatelor obținute în urma evaluării
calității aerului la nivel național, care a utilizat atât măsurători în
puncte fixe, cu ajutorul stațiilor de măsurare care fac parte din Rețeaua
Națională de Monitorizare a Calității Aerului, cât și pe baza
rezultatelor obținute din modelarea matematică a dispersiei poluanților
emiși în aer.
La nivelul anului 2018, evaluarea calității aerului pe teritoriul
județului Galați, prin măsurători continue în puncte fixe, s-a realizat
prin intermediul celor cinci staţii automate de monitorizare a calității
aerului GL1, GL2, GL3, GL4, GL5, care fac parte din Reţeaua
Naţională de Monitorizare a Calităţii Aerului, amplasate astfel:
Amplasarea stațiilor automate de monitorizare la nivelul

județului Galați
76
Nr Cod Tip Localizarea stației Parametrii monitorizați

.
staț stație
cr ie
t.
Str. Brăilei, Nr. 181 latitudine: NO2, NOx, NO, SO2, CO, O3,
45,4185128 N
1 GL 1 Trafic C6H6, toluen, etilbenzen,o-xilen, m-xilen, p-xilen,PM10,
longitudine: 28,01634774 E Pb, Cd, Ni, As
altitudinea: 51 m
Str. Domnească, Nr. 7 NO2, NOx, NO, SO2, CO, O3,

latitudine: 45,4314832 N
2 GL 2 Fond C6H6, toluen, etilbenzen,o-xilen, m-xilen, p-xilen,PM10,
urban longitudine: 28,05476099 E PM2,5, O3,
altitudinea: 22 m parametrii meteo*
Str. Traian, Nr.431 latitudine: NO2, NOx, NO, SO2, CO, O3,
45,4727237 N
3 GL 3 Fond C6H6, toluen, etilbenzen,o-xilen, m-xilen, p-xilen,PM10,
suburba longitudine: 28,03243831 E Pb, Cd, Ni, As,
n
altitudinea: 68 m parametrii meteo*
Bd. Dunărea, Nr. 8 latitudine: NO2, NOx, NO, SO2, CO, O3,PM10, Pb, Cd, Ni, As,
45,4108986 N
4 GL 4 Industri parametrii meteo*
al longitudine: 28,00483704 E
altitudinea: 38 m
Tecuci, Str. 1 Decembrie, nr. NOx, SO2, CO, PM10, O3,

146B, latitudine 45,8182413 N
5 GL 5 Industri longitudine 27,4395977 E toluen, etilbenzen, o- xilen, m-xilen, p-xilen,,parametrii
al meteo
altitudinea: 31 m
Tipul, locația precum și parametri monitorizați de fiecare stație

în parte
*direcția și viteza vântului, precipitații, presiunea și temperatura
aerului, radiația solară, umiditatea relativă.
77
Principalele surse de poluare la nivelul județului Galați sunt

reprezentate de surse specifice industriale, traficul rutier și sistemele
individuale de încălzire a locuințelor (surse de suprafață).
Aceste surse trebuie monitorizate continuu pentru a se găsi cele
mai bune tehnici posibile pentru minimizarea și reducerea cantității de
substanțe poluante eliberate în atmosferă.
Ca urmare a amplasării surselor de emisie la nivelul județului
Galați, evaluarea calității aerului s-a realizat prin stațiile de
monitorizare dar și prin utilizarea unui model matematic de dispersie
pornind de la valorile măsurate ale poluanților la surse, a factorilor de
emisie specifici, a distribuției geografice a surselor și a condițiilor
meteorologice de propagare a emisiilor.
Modelul matematic de dispersie este necesar pentru a stabili la o
scară mai mare – județul Galați - nivelul expunerii, acest lucru nefiind
obținut exclusiv din măsurători.
Principalele cauze identificate pentru contaminarea aerului sunt
următoarele:
• Transportul: una dintre principalele cauze de contaminare
a aerului cu gaze poluante
• Industria: în Municipiul Galați au fost inventariate 6
instalații care intră sub prevederile Directivei 2010/75/UE
privind emisiile industriale: Linde Gas S.R.L., Societatea
Electrocentrale Galați S.A., Fosta Societate Arcelor Mittal
Galați S.A., Damen Shipyards S.A., Profiland Steel S.A.,
Decinera S.A.
• Agricultura: creează atât emisii directe, cât și indirecte de
oxizi de carbon.
• Surse comerciale și rezidențiale: majoritatea surselor de
emisie reprezintă centrale termice de putere mică.
78
Contribuția diferitelor categorii de surse la emisiile depoluanți

în atmosferă
79
1.5.1.2. Calitatea apelor

Resursele de apă sunt cruciale pentru dezvoltarea economică a unei
comunități sau regiuni. Fără acces la apă sigură, comunităţile sunt
limitate în multe activităţi precum dezvoltarea turismului sau
agricultura. De asemenea, lipsa unei cantități suficiente de apă sigură
pentru consumul şi igiena umană.
Judeţul Galaţi se află poziţionat la confluența dintre fluviul Dunărea,
râurile Prut și Siret, care fac parte din bazine hidrografice diferite. Ca
urmare, calitatea apei este monitorizată de Administraţia bazinală de
apă Prut-Bârlad-Iaşi, Administraţia bazinală de apă Siret-Bacău și
Administraţia bazinală de apă Dobrogea-Litoral Constanța. Începând
cu anul 2015, informaţiile aferente acestui capitol sunt la nivel naţional
sau bazin hidrografic, acestea fiind puse la dispoziţia Agenţiei pentru
Protecţia Mediului de către Administraţia Naţională ,,Apele Române’’
sau Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor.
Apele de suprafaţă.Reţeaua hidrografică este dominată de doi mari
colectori: Siretul şi Dunărea. în partea de sud a oraşului curge Siretul,
în partea de sud-est Dunărea, în est curge Prutul, în partea de vest
pârâul Cătuşa care debuşează în balta Cătuşa, iar în partea de nordest
se află lacul Brateş.
Pentru alimentarea oraşului, pentru ferme zootehnice sau irigaţii,
apa se captează din Dunăre sau lacul Brateş. Acesta din urmă are o
suprafaţă de 24 km2 având cuveta împărţită în două bazine: Brateşul
de Sus şi Brateşul de Jos. În incinta Brateşului de Jos, în afara celor 21
km2 amenajaţi pentru piscicultură, se practică agricultura irigată pe
cca. 14.500 ha, iar în incinta Brateşului de Sus, pe cca. 7500 ha.
80
Evo lu ția r esu r selo r d e ap ă teor etice

Du n ăr e (Isaceea)
300000
226113 234596 204952
200000 194577 204038
164303
100000
0 7170 7439 6170 6470 5210 6499

2013 2014 2015 2016 2017 2018
Q = debit (m3/s) V

Sir et
10000
9084 8596
6899 6481 6862
5000 5055
0 219 288 206 217 160.3 272.52

2013 2014 2015 2016 2017 2018
Q = debit (m3/s) V

Pr u t
600 560
433 478
400 412
200 218 234
0 17.8 13.1 6.92 7.39 13.72 15.16

2013 2014 2015 2016 2017 2018
Q = debit (m3/s) V
81
Starea ecologică a cursurilor de apă este o expresie a calității

structurii și funcționării ecosistemelor acvatice asociate corpurilor de
apă. Starea ecologică/potențialul ecologic al cursurilor de apă
monitorizate în anul 2017, pe spații/bazine hidrografice de interes din
județul Galați a fost următoarea (sursă: ANAR):
• Prut-Bârlad: 208,3 km SE bună, 3283,1 SE inferioară
stării bune;
• Siret: 4026,8 km SE bună, 1603,1 SE inferioară stării
bune.
Resurse de apă subterană Apele subterane sunt înmagazinate în
orizonturi de roci poroase, Ón straturi acvifere întinse sau discontinui
în pietrişurile aluvionare ale Siretului şi Prutului. Ele se întâlnesc şi în
nisipurile câmpiei Covurluiului. Interceptarea pânzelor freatice se
realizează pe văi,prin puţuri. Pe interfluvii, adâncimea apei freatice
este de 10-30 m. Sub raportul mineralizării, acestea conţin 0,6-1,0 g/l
săruri, iar duritatea lor este de 15-20 grade,apele fiind potabile.
Problemele le constituie: concentraţiile de Fe în creştere în lunca
Dunării şi a Prutului, datorită particulelor de fier transportate în sol de
precipitaţiile naturale de la haldele de zgură ale ISPAT-SIDEX;
infestarea apei freatice datorită depozitelor de deşeuri în intravilan,
care însumează o suprafaţă de 3,4 ha; infestarea apei freatice datorită
lipsei canalizării la 90% din fondul vechi construit; inexistenţa unei
trepte de epurare a apelor uzate orăşeneşti înaintea deversării lor în
Dunăre.
O problemă importantă în legătură cu folosirea apei o constituie
lupta împotriva poluării acesteia. Principalele forme de poluare a apei,
în funcție de sursele și natura lor sunt:
• poluarea organică (au ca sursă principală deversările menajere
din orașe);
82
• poluarea toxică (sursa principală de poluare o reprezintă

industria);
• poluarea bacteriană (afectează calitatea apei potabile);
• poluarea termică (provenită de la apele de răcire din industrie
care sunt evacuate în stare caldă);
• poluare chimică (principalele surse de poluare sunt:
îngrășămintele chimice, petrolul, diferite substanțe chimice
deversate de întreprinderi industriale);
• poluarea biologică.
În raport cu provenienţa lor, apele uzate se clasifică astfel: ape uzate
menajere, sunt cele care se evacuează după ce au fost folosite pentru
nevoi gospodăreşti în locuinţe şi unităţi de folosinţă publică; ape uzate
urbane, definite ca ape uzate menajere sau amestec de ape menajere cu
ape uzate industriale şi/sau ape meteorice şi ape uzate industriale, cele
care sunt evacuate ca urmare a folosirii lor în procese tehnologice de
obţinere a unor produse finite industriale sau agro-industriale.
Calitatea apelor de suprafaţă este influenţată în mod direct de
evacuările de ape uzate, neepurate sau insuficient epurate, provenite
din surse punctiforme, urbane, industriale şi agricole. Impactul acestor
surse de poluare asupra receptorilor naturali depinde de debitul apei şi
de încărcarea acesteia cu substanţe poluante.
În anul 2018, la nivelul județului Galați au fost înregistrați 2
operatori care au avut depășiri ale valorii de prag pentru emisiile de
poluanți în apă, respectiv: S.C. Apă Canal S.A. și Societatea
ArcelorMittal Galați S.A.
1.5.1.3. Calitatea solurilor
Solul este o resursă esenţial neregenerabilă şi un sistem dinamic care
furnizează servicii vitale pentru activităţile umane şi pentru susţinerea
ecosistemelor. Protejarea solului se află sub o presiune crescândă în
83
întreaga Comunitate Europeană, fiind vizate în special practicile

agricole şi silvice necorespunzătoare, afectarea caracteristicilor
esenţiale ale acestuia prin dezvoltarea industrială sau urbană, precum
şi prin turism. În plus, degradarea solului are un impact puternic asupra
altor factori de mediu, cum sunt apa, schimbările climatice, protecţia
naturii şi a biodiversităţii. Solul este unul dintre cei mai importanţi
factori de mediu, iar cunoaşterea şi monitorizarea calităţii solului este
importantă pentru asigurarea condiţiilor de dezvoltare durabilă a
agriculturii şi a societăţii în ansamblu.
Solul are multiple funcţii economice şi biologice deoarece
determină producţia agricolă şi starea pădurilor, este sursă de materii
prime dar şi de biodiversitate, habitate, specii, condiţionează învelişul
vegetal, precum şi calitatea apei, reglează scurgerea lichidă şi solidă în
bazinele hidrografice şi acţionează ca o geomembrană pentru
diminuarea poluării aerului şi a apei prin reţinerea, reciclarea şi
neutralizarea poluanţilor, cum sunt substanţele chimice folosite în
agricultură, deşeurile şi reziduurile organice şi alte substanţe chimice.
Deversările de substanţe chimice periculoase, depozitările de
deşeuri de toate categoriile, tratamentele şi fertilizările
necorespunzătoare, făcute fără fundamentare agro-pedologică,
agrotehnică, la care se adaugă degradările naturale ale calităţii solului
(eroziune, alunecări, tasări, rupturi şi prăbuşiri) conferă imaginea
completă a impactului produs de activitatea antropică asupra acestui
factor de mediu.
Principalele surse de deteriorare a solului sunt:
• Îngrășămintele
• Pesticidele
• Irigațiile
• Eroziunea
• Depunerile atmosferice
84
• Defrișarea pădurilor
• Depozitarea deșeurilor solide
• Supraexploatarea solului
• Expansiunea agriculturii
Solul este alcătuit, până la adâncimea de 15-30 m, din loessuri
galbene cu intercalaţii de praf argilos. Ca urmare a ridicării nivelului
apelor subterane, stratul de loess galben se află în diferite stări de
umiditate.
Structura geologică. Din punct de vedere geologic, oraşul Galaţi
este aşezat pe partea de sud a platformei Moldoveneşti, în zona în care
ia contact cu platforma de tip norddobrogean. Cuvertura sedimentară
ce acoperă solul rigid al platformei, cu grosimi de peste 3.000 m este
constituită din formaţiuni paleozoice şi neozoice.
Seismicitatea. Din punct de vedere tectonic, Municipiul Galaţi este
situat la linia de fractură tectonică Focşani -Nămoloasa - Galaţi, zonă
în care se fac resimţite seismele produse în zona Vrancea şi a căror
ritmicitate este de aproximativ 30 ani cu o intensitate seismică ce
corespunde gradului 8 pe scara Mercalli. În zonele cu teren aluvionar
şi nivel hidrostatic ridicat, coeficientul dinamic al construcţiilor se
măreşte, iar forţele seismice cu care se încarcă structura cresc până la
nivelul corespunzător gradului 8,5 pe aceeaşi scară seismică.
Efectele eliminării drenurilor şi colectoarelor naturale au început să
fie remarcate prin apariţiile unor cupole de apă. Concomitent cu
formarea acestor cupole, în zona respectivă s-a produs umezirea
stratului de loess galben macroporic sensibil la umezire, ceea ce,
alături de politica defectuoasă în disciplina construcţiilor, a determinat
apariţia fenomenului de tasare. Pentru cunoaşterea extinderii şi
adâncimii nivelului apei subterane din municipiul Galaţi, în anul 1974
s-a aprobat execuţia a 150 foraje de observaţie a nivelului apei freatice,
în prezent funcţionând numai 110. în majoritatea forajelor, nivelul apei
85
subterane a crescut foarte mult, creşterile fiind în 20 de ani de 10-15

m. În prezent a devenit alarmantă creşterea nivelului pânzei freatice
din platforma nord-vestică a municipiului Galaţi, care nemaifiind
drenată datorită colmatării văilor menţionate mai sus îşi caută alte
colectoare, îndrept înduse spre est, spre lacul Brateş. În ultimele luni
aceste ape freatice, care se acumulează la piciorul pantei, în loc să se
îndrepte spre Faleza Brateş, îşi caută debuşeul spre sud, unde se află
construcţii importante precum Muzeul de Artă, Universitatea și
Institutul Politehnic, Teatrul de Stat, Prefectura, etc., clădiri
monumentale fundate pe loess galben neconsolidat, care, prin umezire,
poate genera efecte necontrolabile asupra structurii lor de rezistenţă.
Deja s-au produs două alunecări de teren, la Grădina Publică în zona
Cazinou şi în zona Unitatea de Pompieri.Lucrările de evacuare a apelor
subterane au fost finanţate prin fonduri PHARE.
Având în vedere cele arătate mai sus şi faptul că zona este o ZONĂ
DE RISC POTENŢIAL, generator de dezastre, ce pot pune în pericol
imobile, monumente arhitecturale şi, nu în ultimul rând, vieţi omeneşti,
se impune în regim de urgenţă executarea lucrărilor de depresurizare a
nivelului pânzei apei freatice, de către o societate specializată şi
elaborarea unui studiu privind permanentizarea unor astfel de lucrări.
în cadrul programului de combatere a dezastrelor la nivel judeţean şi
municipal, s-au prevăzut lucrări de scădere a nivelului pânzei apei
freatice prin metoda forajului orizontal dirijat, metodă care s-a folosit
cu rezultate deosebite în ţară, la Suceava şi CS SIDEX Galaţi. Primăria
Municipiului Galaţi a comandat la institute de specialitate proiectul
tehnic, studiul de fezabilitate, caietul de sarcini etc., în vederea
executării lucrărilor de depresurizare a nivelului pânzei apei freatice.
În prezent sunt efectuate, în zona critică 3, foraje orizontale ce
evacuează aproximativ 20l/min/fiecare dren.
86
În perioada 2014-2017, OJSPA Galați a întocmit studii pedologice

și agrochimice, din care au rezultat datele prezentate în tabelele de mai
jos:
REACȚIA SOLULUI
UAT Supra Puț Mode Sla Neu Slab Mode Puți
fața in rat b tră alcal rat n
aci acidă aci ină alcali alcal
dă dă nă ină
Munici 5434,2 54, 5380
piul 3 00 ,23
Galați
APROVIZIONAREA SOLURILOR CU AZOT (IN%)

UAT Suprafaț Foart Mic Mijloci Mare Foart
a e mic u e
mare
Municipi 5434,23 261,9 3896,27 1221,0 55,00
ul Galați 6 0
APROVIZIONAREA SOLURILOR CU FOSFOR MOBIL

UAT Suprafaț Foart Mic Mijloci Mare Foart
a e mic u e
mare
Municipi 5434,23 1308,2 2569,96 1531,0 25,00
ul Galați 3 4
APROVIZIONAREA SOLURILOR CU POTASIU MOBIL

UAT Suprafața Foarte Mic Mijlociu Mare Foarte
mic mare
Municipiul 5434,23 73,00 5361,23
Galați
87
Soluţiile de reducere a impactului asupra solului presupun în

principal o utilizare durabilă a acestuia prin combinarea tehnologiilor
şi a activităţilor, astfel încât să se realizeze concomitent:
bioproductivitatea, securitatea alimentară, protecţia calităţii solului,
viabilitatea economică şi acceptabilitatea socială, prin respectarea
următoarelor cerinţe:
• practicarea culturilor în concordanţă cu pretabilitatea solului
și condiţiile climatice:temperatură, precipitaţii etc.;
• practicarea rotaţiei culturilor astfel încât să se cultive plante
care favorizează obţinerea unor producţii ridicate ale culturilor
viitoare şi elimină unele probleme legate de boli, dăunători,
etc.;
• combaterea bolilor şi dăunătorilor mai ales prin tehnici
biologice;
• derularea unor proiecte de combatere a alunecărilor de teren şi
a eroziunii solurilor;
• limitarea defrişărilor, a excavării bazei versanţilor;
• refacerea şi modernizarea lucrărilor de irigaţii din arealele cu
cerinţe stringente;
• modernizarea lucrărilor de apărare – îndiguire şi desecări şi
extinderea acestora conform cerinţelor;
• modernizarea lucrărilor de ameliorare a terenurilor sărăturate,
a nisipurilor şi a solurilor nisipoase;
• prevenirea şi reducerea poluării chimice a solurilor cu metale
grele, sulf, fluor, reziduri petroliere, deşeuri, nămoluri,
produse de uz fitosanitar etc.
1.5.1.4. Calitatea florei și a faunei
Biodiversitatea înseamnă diversitatea formelor de viaţă sub toate
aspectele - diversitatea speciilor, varietatea genetică în cadrul aceleiaşi
88
specii şi a ecosistemelor. Pierderea continuă a biodiversităţii a fost

unanim recunoscută ca fiind cea mai urgentă problemă de mediu cu
care societatea de azi se confruntă. Bogăţia fondului natural şi a
habitatelor reprezintă un element de mare valoare pentru calitatea vieţii
noastre. Aceste zone joacă un rol critic în reglarea sistemelor naturale
(circuitul apei, clima) şi unele resurse naturale de care societatea
noastră depinde. Valoarea economică a acestor „servicii de ecosistem”
este mai mare, comparativ cu costul necesar, protejării şi conservării
lor.
Diversitatea biologică este într-o continuă ameninţare datorită
intensificării activităţilor economice ce exercită presiuni puternice
asupra mediului. Presiunile antropice se manifestă prin creşterea
gradului de ocupare a terenurilor, a numărului populaţiei, dezvoltarea
agriculturii şi economiei, modificarea peisajelor şi a ecosistemelor,
distrugerea spaţiului natural, utilizarea neraţională a solului, supra-
concentrarea activităţilor pe zone sensibile cu valoare ecologică
ridicată.
Supraexploatarea resurselor naturale, prin păşunat excesiv ce
îngreunează regenerarea naturală a vegetaţiei arboricole, extragerea
excesivă de masă lemnoasă din pădurile private şi de stat, reprezintă o
permanentă ameninţare la adresa biodiversităţii, prin cantităţile
exploatate, prin modul de extragere a arborilor din parchete.
1.5.2. Factori naturali de risc
Din punct de vedere tectonic, Municipiul Galaţi este situat la linia
de fractură tectonică Focşani - Nămoloasa - Galaţi, zonă în care se fac
resimţite seismele produse în zona Vrancea şi a căror ritmicitate este
de aproximativ 30 ani cu o intensitate seismică ce corespunde gradului
8 pe scara Mercalli.
89
În zonele cu teren aluvionar şi nivel hidrostatic ridicat, coeficientul

dinamic al construcţiilor se măreşte, iar forţele seismice cu care se
încarcă structura cresc până la nivelul corespunzător gradului 8,5 pe
aceeaşi scară seismică.
Efectele eliminării drenurilor şi colectoarelor naturale au început să
fie remarcate prin apariţiile unor cupole de apă. Concomitent cu
formarea acestor cupole, în zona respectivă s-a produs umezirea
stratului de loess galben macroporic sensibil la umezire, ceea ce,
alături de politica defectuoasă în disciplina construcţiilor, a determinat
apariţia fenomenului de tasare.
Pentru cunoaşterea extinderii şi adâncimii nivelului apei subterane
din municipiul Galaţi, în anul 1974 s-a aprobat execuţia a 150 foraje
de observaţie a nivelului apei freatice, în prezent funcţionând numai
110. În majoritatea forajelor, nivelul apei subterane a crescut foarte
mult, creşterile fiind în 20 de ani de 10-15 m. În prezent a devenit
alarmantă creşterea nivelului pânzei freatice din platforma nord-
vestică a municipiului Galaţi, care nemaifiind drenată datorită
colmatării văilor menţionate mai sus îşi caută alte colectoare, îndrept
induse spre est, spre lacul Brateş.
În ultimele luni aceste ape freatice, care se acumulează la piciorul
pantei, în loc să se îndrepte spre Faleza Brateş, îşi caută debuşeul spre
sud, unde se află construcţii importante precum Muzeul de Artă,
Universitatea ñ Institutul Politehnic, Teatrul de Stat, Prefectura, etc.,
clădiri monumentale fundate pe loess galben neconsolidat, care, prin
umezire, poate genera efecte necontrolabile asupra structurii lor de
rezistenţă. Deja s-au produs două alunecări de teren, la Grădina
Publică în zona Cazinou şi în zona Unitatea de Pompieri. Lucrările de
evacuare a apelor subterane au fost finanţate prin fonduri PHARE.
Având în vedere cele arătate mai sus şi faptul că zona este o ZONĂ
DE RISC POTENŢIAL, generator de dezastre, ce pot pune în pericol
90
imobile, monumente arhitecturale şi, nu în ultimul rând, vieţi omeneşti,

se impune un regim de urgenţă executarea lucrărilor de depresurizare
a nivelului pânzei apei freatice, de către o societate specializată şi
elaborarea unui studiu privind permanentizarea unor astfel de lucrări.
În cadrul programului de combatere a dezastrelor la nivel judeţean şi
municipal, s-au prevăzut lucrări de scădere a nivelului p‚nzei apei
freatice prin metoda forajului orizontal dirijat, metodă care s-a folosit
cu rezultate deosebite în ţară, la Suceava şi CS SIDEX Galaţi.
Primăria Municipiului Galaţi a comandat la institute de specialitate
proiectul tehnic, studiul de fezabilitate,caietul de sarcini etc., În
vederea executării lucrărilor de depresurizare a nivelului pânzei apei
freatice. În prezent sunt efectuate, în zona critică 3, foraje orizontale
ce evacuează aproximativ 20l/min/fiecare dren.
91
CAPTOLUL 2 - ANALIZA POTENȚIALULUI TURISTIC
2.1. Potențialul turistic, cultură și patrimoniu

Turismul pe teritoriul Regiunii Sud-Este este caracterizat de
existența unor resurse naturale specifice, cum ar fi litoralul Mării
Negre și Delta Dunării, stațiunile balneo-climaterice renumite în țară
și străinătate, pensiuni agro-turistice (în special în zonele montane din
Vrancea și Buzău și în Delta Dunării). De asemenea,turismul ecumenic
este prezent în regiune, în special prin mănăstirile din nordul Dobrogei,
din munții Buzăului și Vrancei, zona Galați, precum și prin turismul
cultural prezent prin existența vestigiilor culturale (situri arheologice,
case memoriale).
Totodată, potenţialul turistic al ţării este marcat prin două
componente esenţiale:
• Componenta naturală, reprezentată prin peisaje spectaculoase,
configuraţia variată a reliefului, condiţiile climatice favorabile,
valoarea terapeutică şi abundenţa unor factorinnaturali de cură;
• Componenta antropică, reprezentată prin vestigii arheologice,
monumente şi obiective de artă laică sau religioase, muzee şi
colecţii muzeale, elemente de etnografie şi folclor de mare
frumuseţe şi originalitate, realizări actuale de prestigiu,
monumentele istorice, de arhitectură şi de artă cu o valoare de
unicat.
Acestea constituie elementele de mare atractivitate ale ofertei
turistice româneşti şi regionale, contribuind la formarea unei game
largi de forme de turism: de sejur (montan, balnear), vânătoare şi
pescuit sportiv, turism itinerant cu valenţe culturale, turism profesional
etc.
În conformitate cu Planul de Amenajare a Teritoriului Național
(PATN) secţiunea VIII – zone turistice, adoptată prin OUG 142/2008,
92
municipiul Galați constituie unitate administrativ teritorială cu o

concentrare foarte mare a resurselor turistice (cf. OUG, Anexele 1, 2),
fără probleme în privința infrastructurii turistice (cf. OUG, Anexele 3,
4) și tehnice (cf. OUG, Anexele 5, 6).
2.1.1. Patrimoniul nat ural protejat
Valorile de patrimoniu natural şi cultural oferă o oportunitate de
dezvoltare socio-economică a aşezărilor umane prin valorificarea
potenţialului turistic pe care îl constituie.
Importanța acestora ca rezervă şi alternativă de dezvoltare a
determinat conştientizarea necesităţii unei amenajări responsabile a
teritoriului care să aibă în vedere reabilitarea, conservarea, protejarea
şi punerea în valoare corespunzătoare a patrimoniului natural şi
cultural.
În acest sens, a apărut necesitatea protejării unor zone ca teritorii
valoroase din punctul de vedere al importanţei şi complexităţii
valorilor naturale şi culturale cuprinse, teritorii care asigură prestigiul
şi identitatea unităţii administrative căreia îi aparţin, indiferent de
nivelul de referinţă (regional, judeţean sau local). Ariile protejate
reprezintă cea mai viabilă strategie de conservare şi utilizare durabilă
a valorilor de patrimoniu natural.
Ecoturismul reprezintă o formă distinctă a turismului, apărută ca
urmare a aplicării principiilor actuale de dezvoltare a turismului
durabil în ariile naturale protejate și în zonele adiacente acestora, prin
respectarea integrității peisajelor naturale și a biodiversității ecologice.
În Strategia națională de dezvoltare a ecoturismului 2019-2029,
ecoturismul este definit drept „o formă de turism în care principalul
obiectiv este observarea și conștientizarea valorii naturii și a tradițiilor
locale și care trebuie să îndeplinească următoarele condiții:
✓ Să contribuie la conservarea și protecția naturii
93
✓ Să utilizeze resursele umane locale

✓ Să aibă un caracter educativ, respect pentru natură –
conștientizarea turiștilor și a comunităților locale
✓ Să aibă impact negativ nesemnificativ asupra mediului natural și
socio-cultural
Ecoturismul este dependente în foarte mare măsură de calitatea
mediului natural. În aceste sens, păstrarea nealterată a elementelor
naturale este esențială. Prin urmare, este necesară susținerea
activităților de conservare a biodiversității, de promovare a practicilor
durabile și a principiilor ecoturismului și de conștientizare a populației
asupra măsurilor de conservare a speciilor/habitatelor naturale, în
contextul gestionării durabile a resurselor naturale.
Potrivit Raportului privind starea mediului, suprafața totală la
nivelul județului Galați ocupată de ariile naturale de interes național
este de 110,52 km2, la nivelul ultimei actualizări, din anul 2016.
94
În judeţul Galaţi sunt declarate 18 arii de interes naţional: 17

rezervaţii naturale şi 1 parc natural. Din cele 17 rezervaţii naturale
existente în judeţul Galaţi, 3 sunt rezervaţii importante sub aspect
paleontologic (locurile fosilifere Tirighina-Barboşi, Rateş şi Bereşti),
celelalte prezentând interes din punct de vedere floristic, faunistic şi
forestier. Rezervaţia naturală Pădurea Merişor - Cotul Zătuanului,
desemnată prin HG 1143/2007 privind inființarea a noi zone protejate,
este singura situată pe teritoriul a două judeţe, respectiv judeţul
Vrancea (90,33) şi judeţul Galaţi (9,66%).
95
Pe teritoriul Municipiului Galați se regăsesc:

Locul fosilier Tighina-Barboși, rezervatie stiintifica paleontologica
de interes național. Aici se găsesc aici zăcaminte fosilifere din faza
Euxinului, în zonă se poate vizita și Castrul roman de la Tirighina-
Barboși, monument istoric de categorie A.
Situl arhelogic de la Tirighina-Barboși conține un castru roman de
la începutul primului mileniu construit peste o veche așezare dacică.
Castrul de piatră, care suprapune o necropolă romană și o parte din
așezarea civilă romană, a fost ridicat după anul 171, când împăratul
Marcus Aurelius era într-un greu război împotriva mai multor neamuri
de pe frontiera dunăreană a Imperiului Roman. Castrul a fost
abandonat la o dată și în împrejurări încă necunoscute, în orice caz
după împăratul Sever Alexandru (222—235), urme de folosire
temporară fiind constatate arheologic pentru perioada constantiniană
(300-350), când Imperiul Roman revine, prin câteva capete de pod, la
nordul fluviului.
Castrul roman de la Obiecte descoperite la

Tirighina-Barboşi Tirighina-Barboşi
sec. II-III d.Hr sec. II-IV d.Hr
96
Obiectivul este singurul monument istoric din Moldova atestat în

secolele 2-3 după Hristos și este așezat peste o rezervație
paleontologică de fosile de moluște vechi de 400.000 de ani. În urma
cercetărilor recente, în situl arheologic de la Galați au mai fost
descoperite locuințe din secolul II care vor fi restaurate pentru a fi
introduse în circuitul turistic.
Ostrovul Prut (parte a Parcului Natural „Lunca Joasă a Prutului

Inferior)
Parcul Natural Lunca Joasa a Prutului Inferior are o lungime de 145
de km și include 4.925 de hectare de bălți, lacuri, mlaștini si 2.627 de
hectare de pădure si pajiști umede.
Unicitatea zonei este dată de caracteristicile generale, dar mai ales
de faptul ca reprezintă poarta de intrare in Rezervația Biosferei Delta
Dunării, aflându-se pe traseul a trei coridoare majore de migrație a
păsărilor care clocesc pe teritoriul Eurasiei (traseul East Elbic, traseul
Carpatic și traseul Pontic).
Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior cuprinde rezervațiile
naturale: Ostrovul Prut, Lunca Joasă a Prutului, Lacul Pochina și Lacul
Vlăscuța. Zona de conservare specială a Parcului Natural Lunca Joasă
a Prutului Inferior este și Lacul Brates (2.120 ha), supranumit
"Balatonul Romaniei", inclusiv pepiniera piscicolă și zona de stufăriș
și vegetatie palustră.
Vegetația este una specifică luncilor și lacurilor: salcia albă, răchita,
plopul alb, tufe de măceș, troscotul de baltă, nufărul galben, nufărul
alb, urticularia vulgaris (o plantă carnivora acvatică), papura, murul de
miriste etc., iar fauna este reprezentata de specii de păsări, pești,
reptile, batracieni, insecte (există aici specii rare de libelule) și
mamifere care coabiteaza în biotopul de zonă umedă.
Este un ecosistem unic, deoarece se află pe traseul unor coridoare
majore de migrație a păsărilor: traseul East Elbic (pe tot traseul raului
97
Prut), traseul Carpatic (care se regăsește de-a lungul râului Siret) și

traseul Pontic (spre nordul continentului european).
În zona Prutului inferior au fost identificate 239 de specii de păsări,
dintre care 50 de specii sunt incluse in Cartea Roșie a vertebratelor din
România, ca specii vulnerabile, periclitate sau critic periclitate. Găsim
aici: gărlita mică, rața roșie, codalbul, cristelul de câmp, becatina mare,
culicul cu cioc subțire etc. (specii amenințate pe plan global), gârlita
mare, rața cu cap negru, ploierul argintiu, fugaciul mic, fluierarul
negru, corcodelul de iarnă, ferestrasul mic, fluierarul cu picioare verzi,
cinteza de iarnă etc. (specii de biom restrictiv), stârcul pitic, barza
neagră, șoimul de seară, turturica, pescărașul albastru, ghionoaia sură,
lăstunul de mal etc.(specii vulnerabile in Europa); de asemenea,
cuibaresc în zona sau sunt prezente în pasaj: lopătarul, țigănușul, rața
sulitar, fluierarul de mlaștină etc., sau au fost observate rar: acvila
mică, șoimul dunarean sau vânturelul mic etc.
Parte a programului de conservare a acestei arii protejate, au fost
montate șapte observatoare ornitologice, turiștii având posibilitatea de
a urmări păsările care cuibaresc, migrează sau se hrănesc pe teritoriul
parcului.
Rezervaţia naturală Ostrovul Prut, categoria IVa – IUCN, 62 ha are
ca obiectiv de protecție habitatele de zonă umedă şi speciile de păsări,
fiind o zănă de protecție integrală.
Rezervaţia naturală Ostrovul Prut
98
Pe lângă elementele de patrimoniu natural protejat, pe teritoriul

Municipiului Galați există și alte componente ale cadrului național
relevante din punct de vedere turistic. Astfel, alte elemente geografice
naturale relevante pentru valorificare turistică sunt următoarele:
Dunărea: 22 km lungime, 4 km faleză; valorificare: agrement,
turism sportiv, turism gastronomic, turism cultural, pescuit sportiv.
Faleza Dunării se află pe lista celor mai reprezentative și cunoscute

destinații din Galați. Aceasta se întinde de-a lungul fluviului și
măsoară o lungime de patru kilometri. Este preferată pentru plimbările
care se pot face de-a lungul ei, pentru alergat, pentru priveliștea asupra
Dunării sau pentru diversele evenimente care se organizează aici. Fie
că sunt artistice sau sportive, faleza e un loc ce poate fi adaptat în
funcție de nevoia fiecărui organizator. În același timp, e și un obiectiv
în sine, tocmai datorită localizării sale. Pe marginea acesteia se găsesc
mai multe vase maritime care au fost transformate în restaurante, fiind
o variantă potrivită de luat masa în oraș într-o atmosferă dunăreană.
De asemenea, pe lângă aceste nave, mai sunt amplasate ici-colo niște
sculpturi din metal.
Fară îndoială, atât pentru turiști cât și pentru gălățeni, Faleza Dunării
din Galați este una dintre cele mai reprezentative zone de agrement ale
orașului, ideală pentru promenade, relaxare și alte activități recreative
dar și unul dintre cele mai importante obiective turistice din aceasta
parte a Moldovei.
Faleza este ideală pentru plimbări în aer liber, localurile amenajate
de-a lungul ei pe vase transformate în cafenele și restaurante aducând
un plus de savoare și romantism zonei de altfel foarte frumoase.
Frecvent au loc concerte, întreceri sportive și alte evenimente culturale
care fac deliciul gălățenilor și a turiștilor, în special în sezonul de vară.
În plus, turiștii care se plimbă pe Faleza Dunării din Galați pot admira
sculpturile de metal care o străjuiesc, miracole artistice realizate în
99
urmă cu trei decenii de artiștii români prezenți în taberele de creație

din județul Galați. Primele lucrări au fost realizate la edițiile din 1976
și 1977 ale Taberei de Sculptură în Metal de la Galați și sunt semnate
de importanți sculptori români. S-a ales ca material local fierul. La
Măgura Buzăului s-a ales piatra, la Sibiu și Medgidia – ceramică, la
Arcuș și Săliștea Sibiului – lemnul, iar la Galați, profitându-se de
prezența Șantierului Naval și a Combinatului Siderurgic, s-a optat
pentru fier.
Faleza Dunării
Faleza Dunării
100
Primăria municipiului Galaţi a anunţat că a început procedurile

pentru modernizarea şi punerea în valoare ale Falezei Dunării. Este
vorba de proiectul: „Revitalizarea turismului Galaţi, prin valorificarea
durabilă a elementelor de patrimoniu cultural şi natural de pe Faleza
Dunării”. Vor fi construite amfiteatre în aer liber, piste pentru
alergători şi biciclişti, iar sculpturile în metal vor face obiectul unui
veritabil circuit turistic. Pe faleză vor fi amfiteatre în aer liber, piste
pentru alergători şi biciclişti, zone de cafenea, două parcări subterane,
grădini cu flori, iar sculpturile în metal vor face obiectul unui veritabil
circuit cultural şi turistic.. Pe Faleza Dunării din Galaţi se află aproape
40 de opere de artă, lucrăril de sculptură în metal realizate în cadrul
taberelor de sculptură din anii 1976, 1977 şi 1991.
2.1.2. Obiective turist ice naturale
Lacul Zătun
Complexul de Agrement Balta Zătun se află pe malul Dunării, la
circa 15 km distanță de municipiul Galați. Este cea mai apropiată bază
de agrement pentru pescari, având un luciu de apă de 28 de ha în care
se află diverse specii de pește, de la crap și caras până la știucă.
Lacul Zătun este aflat în incinta îndiguită Bădălan, din dreptul Milei
fluviale 76 (zona Cotul Pisicii de pe Dunăre) şi face parte din Parcul
Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior.
Accesul se face pe E87 Galaţi-Giurgiuleşti. Se face dreapta după
traversarea canalului de irigaţii şi se continuă pe şoseaua asfaltată (DJ
251E) de pe digul de apărare al Dunării.
Vizitatorii bazei de agrement Zătun beneficiază de urmatoarele
facilităţi: zonă de popas pentru relaxare în aer liber (prevazută cu
umbrele din stuf, şezlonguri din lemn şi măsuţe); grătare; bănci; mese;
zonă de plajă; căsuţe; locuri de joacă; pontoane; refugii amenajate în
stil tradiţional; foişoare de observare a faunei şi florei.
101
Zonă de agrement cu specific pescăresc amenajată pe o suprafaţă de

0.73 ha alcătuită din:
• zona de popas şi camping compusă din 17 căsuţe tip camping, din
lemn, cu verandă, cu Su =24 mp.fiecare
• punct de informare şi oficiu administrare (căsuţă tip camping, Su=24
mp) amplasat la intrarea în zona de agrement
• căsuţa paznicului. Su=24 mp. amplasată în capătul bălţii în partea de
NV,
• foişoare de observaţie cu două nivele (scara exterioara pentru acces
la nivelul superior)- 6 buc. ,construcţii uşoare din rigle de lemn de
raşinoase, de formă pătrată cu suprafaţa de 11.90 mp fiecare, dotate cu
platformă de observare cu o bancă din lemn, situate pe coronamentul
digului amenajat pe o lungime L ~1182 ml,
• refugii pentru pescari (6 buc), construcţii uşoare în stil tradiţional
pescăresc, din rigle de lemn de ruşinoase cu suprafaţa de 20 mp/
fiecare, dotate cu o masă şi 2 bănci, refugii situate în apropierea
pontoanelor,
• pontoane de lemn (7 buc) cu suprafaţa dc 24 mp fiecare, dotate cu
câte o bancă, o masă şi o umbrelă din stuf, situate pe malul de vest al
bălţii:
• locuri amenajate pentru pescuit (pontoane din lemn de mici
dimensiuni)- 15 buc;
• zona de popas şi relaxare cu suprafaţa de 1100 mp, gazonată,
prevăzută cu 20 buc. umbrele din lemn învelite cu stuf, 34 buc.
şezlonguri din lemn şi 20 buc. măsuţe si zona pentru corturi.
• grătare din metal - 12 buc.,
• gospodărie de apă format din puţ forat, staţie de pompare si tratare
apă, rezervor de înmagazinare dc 15 mc.
• instalaţie de canalizare pentru ape uzate prevăzută cu staţie de
epurare cu capacitatea de 14 mc/zi.
102
• grupuri sanitare şi duşuri amenajate în două module (pentru bărbaţi

şi femei)
• parcare betonată şi alei pietonale
• loc de joacă pentru copii dotat cu topogane, leagăne şi balansoare.
• împrejmuire bază de agrement cu gard din plase metalice pe o
lungime de 1400 m.
Complex De Agrement Balta Zătun
Lacul Mălina: 127 ha; valorificare: pescuit sportiv

Balta Malina din judetul Galati , se află pe raza localității Movileni
la 6-7 km de municipiul Galați . Balta a fost deschisă în anul 2010 și
populată cu câteva tone de crap și caras . Balta oferă aproximativ 15
pontoane pentru pescuitul sportiv , wc-uri iar suprafața acesteia este de
30 ha luciu de apă .
Lacul Mălina
103
Lacul Cătușa: 30 ha; valorificare: antrenament caiac

Lacul Catușa este un lac natural – fost liman fluviatil, situat pe
teritoriul administrativ al municipiului Galați, se află în Câmpia
Siretului Inferior și are o adâncime de cca. 7-8m. Actual este utilizat
pentru activități sportive, fiind utilizat pentru antrenamente de caiac și
pentru competiții de navomodele.
Lacul Cătușa
Lacul Seromgal: 2 ha; valorificare: pescuit sportiv
Lacul La Salcâmi: 5 ha; valorificare: pescuit sportiv, agrement

Special destinată pescarilor și familiilor acestora, balta La Salcâmi
are o suprafață de 5 ha, compartimentată astfel: un bazin de 1,5 ha și
șapte bazine de 0,5 ha.
Fiecare bazin are următoarele facilități: pontoane de pescuit, căsuță
și bucătărie, grătar și plită pentru ceaun, teren de tenis, mese și bănci
de lemn, sistem audio, internet wireless, masă de tenis, balansoar,
hamac, toaletă.Bălțile sunt populate preponderent cu crap și
caras.Există condiții de pescuit pe timp de ploaie.Se percepe taxă de
închiriere bazin. Nu există restricții la cantitatea de pește și numărul de
undițe.Localizare: la o distanță de 10 km față de Galați, spre vama
Giurgiulești, pe malul Dunării, lângă balta Zătun.
104
Lacul La Salcâmi
Lacul Vânători: 10 ha; valorificare: pescuit sportiv

Situat în zona de nord a orașului Galați, cu un luciu de apă de 11 ha,
Lacul Vânători sau Lacul Partidului, așa cum era denumit înainte de
anii 90, este amenajat parțial pentru agreement. Cei care îl vizitează,
pe lângă plaja tradițională, se pot relaxa și la o partidă de pescuit
sportiv, lacul fiind populat cu caras, crap și biban. De asemenea, repere
relevante pentru valorificarea turismului de agrement sunt zonele verzi
amenajate din Municipiul Galați, și anume:
Lacul Vânători
Grădina Botanică
Grădina Botanică din Galați a luat ființă în anul 1990, ca secție a
Complexului Muzeal de Științele Naturii „Răsvan Angheluță”.
105
Patrimoniul Grădinii Botanice este format din peste 260.000 de

exemplare de arbori, arbuști și flori. Grădina se întinde pe o suprafață
de 18 ha și este structurată pe șase sectoare: ornamental, sere, plante
utile, rosarium, flora și vegetația României (5,3 ha), flora Globului.
În anul 2014 a fost inaugurată o zonă inedită, destinată publicului
vizitator - Grădina Senzorială, unică în România. Pe o suprafaţă de 750
mp s-au construit cinci grădini verticale, cinci alveole cu plante
aromatice şi utile, precum şi o alee terapeutică – pe care publicul poate
umbla...desculţ. Aleea are mai multe suprafeţe: pietriş, piatră spartă,
piatră de râu, fân, conuri, cărămidă, nisip, scoarţă de copac şi buşteni
de lemn. Vizitatorul desculţ va păşi peste acestea, experimentând o
adevărată terapie de relaxare prin simpla atingere a piciorului gol de
elementele amintite. Terapia continuă prin intermediul celor zece
scaune de exterior din lemn (tip şezlong), pe care iubitorii de natură se
pot aşeza pentru a asculta natura sau a simţi mirosul plantelor
aromatice din alveolele situate la intrarea în grădină.
Grădina Botanică
Grădina Publică
Grădina Publică din Galați a fost înființată în anul 1846, când, prin
grija pârcălabului Iorga Ghica, bun prieten al domnitorului Mihail
Sturdza, s-au plantat 3500 de pomi. Are o suprafață de cca 100.000
106
mp, fiind o zonă de agrement, unde se organizează multe evenimente

ale orașului. La intrarea în Grădina Publică suntem întâmpinați de
statuia domnitorului Alexandru Ioan Cuza, realizată de Ion Jalea, care
a înlocuit începând cu data de 9 mai 1972 bustul aceluiași domnitor,
operă în bronz a sculptorului loan Dimitriu-Bârlad. În centrul grădinii
se află fântâna arteziană construită în anul 1964, după proiectul
sculptorului Nae Constantinescu. Aceasta are un contur din marmură
sub formă de mozaic ornamental, mozaic prin care se exprimă
prefigurat principalele activități economice ale orașului.În Grădina
Publică se află și busturile lui George Enescu și Ion Luca Caragiale.
Grădina publică
Parcul Rizer
Parcul Rizer
107
Parcul Selgros
Parcul Carol I a fost construit în anul 1918 şi este unul dintre cele mai
vechi din Galaţi. Parcul are o suprafaţă de 3 hectare şi face parte din
zonele protejate ale Galaţiului.
Parcul Carol I
Parcul Turn TV
Parcul Cloșca
108
Parcul Libertății
Aflat la câțiva metri de Cimitirul Eternitatea, pe Bulevardul
Basarabiei, acest parc a fost inaugurat în 2004 de către primarul
Dumitru Nicolae. Găzduiește statuia hatmanului ucrainean Ivan
Mazeppa. Este un parc de mărime mijlocie.
Parcul Libertății
Parcul Viva
Inaugurat în anul 2013, după lucrările de modernizare, Parcul Viva
este unul dintre cele mai moderne din Galați. Parcul este dotat cu
terenuri de sport, leagăne și locuri de jaocă pentru copii, skatepark și
un mini lac cu pești.
Parcul Viva
109
Parcul Municipal „Mihai Eminescu”

Parcul municipal din Galaţi a fost creat între anii 1888-1890, fiind
amenajat după model englezesc în anul 1913, ca urmare a
preocupărilor artistice şi insistenţelor avocatului Ion I. Vasiliu.
La data de 16 octombrie 1911 a fost dezvelită aici prima statuie din
România a poetului Mihai Eminescu. Momentul dezvelirii a fost de
mare amploare, iar actul de inaugurare a fost semnat de mari
personalităţi, între care: Nicolae Iorga, Mihail Sadoveanu, Emil
Gârleanu, Ion Minulescu.
Bustul poetului naţional este aşezat pe un bloc de marmură albă, pe
latura căruia există o altă sculptură, un altorelief bine conturat ce
sintetizează geniul creator eminescian. Acesta ilustrează un corp
feminin ce ţine în mână o făclie.
Legătura lui Mihai Eminescu cu oraşul Galaţi este una strânsă,
poetul poposind aici de mai multe ori în ultima parte a vieţii sale.
Parcul ”Mihai Eminescu”

2.1.3. Patrimoniul cul tural material
Municipiul Galați are o încărcătură istorică și culturală bogată și
datorită faptului că este plasat pe Dunăre, care face parte din cea mai
importantă arteră comercial-fluvială europeană: Canalul Dunăre-
110
Main- Rin. Prin urmare, orașul oferă vizitatorilor bucuria de a se

reîntâlni cu istoria şi cu viaţa de altădată, prin obiective clasate ca
monumente de arheologie, arhitectură, sau monumente memoriale,
aflate încă într-o stare bună de conservare şi care oferă municipiului
parfumul discret al epocii în care au fost construite.
Lista monumentelor istorice din municipiul Galați înscrise în
Patrimoniul cultural naţional al României este reprezentativă
pentru istoria locală.
Nr. Cod LMI Denumire Datare Adresă
Crt.
1 GL-I-s-B- Situl arheologic Între str. Traian, faleza
02969 de pe Dunării, Str. Roșiori,
promontoriul promontoriul aferent
”Precista” Galați bisericii Precista
2 GL-I-m-B- Așezare Sec. XVI- Între str. Traian, faleza

02969.01 XIX Dunării, Str. Roșiori,
promontoriul aferent
bisericii Precista
3 GL-I-m-B- Necropolă Sec. XVI- Între str. Traian, faleza
02969.02 XIX Dunării, Str. Roșiori,
bisericii Precista
4 GL-I-m-B- Cuptoare Sec XVII Între str. Traian, faleza
02969.02 medievale Dunării, Str. Roșiori,
bisericii Precista
5 GL-I-s-B- Situl arheologic Cartier Dunărea
02970 de la Galați punct
”Cartierul
Dunărea”
6 GL-I-m-B- Fortificație Sec. II-III Zona de V, la E de
02970.01 pământ p. Chrs, șoseaua Galați-Brăila
epoca
romană
7 GL-I-m-B- Necropolă Sec. II-III Zona de V, la E de
02970.02 p. Chrs, șoseaua Galați-Brăila
epoca
romană
111
8 GL-I-m-B- Castellum de Sec. II-III Zona de V, la E de

02970.03 pământ p. Chrs, șoseaua Galați-Brăila
epoca
romană
9 GL-I-s-A- Situl arheologic Promontoriul
02971 de la Barboși- ”Tirighina” și versanții
Galați de la V de acesta, la
300 m N de gara
Barboși
10 GL-I-m-A- Castellum roman Sec II-IV Promontoriul
02971.01 p. Chr., ”Tirighina” și versanții
Epoca de la V de acesta, la
romană 300 m N de gara
Barboși
11 GL-I-m-A- Așezare Sec II-IV Promontoriul
02971.02 p. Chr., ”Tirighina” și versanții
Epoca de la V de acesta, la
romană 300 m N de gara
Barboși
12 GL-I-m-A- Așezare Sec. VI a. Promontoriul
02971.03 Chr.- Sec. ”Tirighina” și versanții
I p.Chr., de la V de acesta, la
Latene, 300 m N de gara
Cultura Barboși
geto-
dacică
13 GL-I-s-B- Necropolă Sec II-IV Pe platoul
02972 tumulară p. Chr., Combinatului
Epoca Siderurgic, la V de
romană banda transportatoare a
Combinatului, la N de
șoseaua Galați-Tecuci
14 GL-I-m-B- Cavou roman Sec. IV p. Str. Oțelarilor, zona
02973 Chr., blocurilor D14-D16
Epoca
romană
Monumentele catalogate cu valenţe istorice şi discutate în cazul de

faţă sunt reprezentate de monumente de arheologie, arhitectură
fortificată, arhitectură religioasă, arhitectură civilă care se regăsesc pe
teritoriul municipiului Galați.
112
Reședință de județ, Galațiul este şi cel mai important centru

cultural al judeţului, reprezentând prin aceasta o destinație
atrăgătoare pentru turismul cultural.
Sub autoritatea Consiliului Județean Galați sunt organizate și
funcționează 5 importante instituții de cultură: Centrul Cultural
Dunãrea De Jos Galaţi, Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii
“Răsvan Angheluţă”, Muzeul de Artă Vizuală Galaţi, Muzeul de
Istorie “Paul Păltănea” Galaţi, Biblioteca Judeţeană V.A. Urechia
Galaţi.
Alte instituții de cultură din Municipiul Galați sunt:

Muzeul istoriei, culturii și spiritualității creștine
Clădirea ce găzduieşte astăzi Muzeul Istoriei, Culturii şi
Spiritualităţii Creştine de la Dunărea de Jos a fost construită la finele
secolului al XIX-lea.
Ierarhul ales de Dumnezeu pentru a zidi un centru pe măsura
importanţei Eparhiei a fost episcopul Partenie Clinceni, care păstoreşte
la Dunărea de Jos între anii 1886-1902 şi care, a dorit împodobirea
oraşului Galaţi – reşedinţă episcopală, cu “o strălucită …Catedrală, cu
un măreţ Palat Episcopal şi cu un local pentru Seminar, ca focar de
învăţământ religios şi forţă de întărire a sentimentului naţional în
poporul nostru, pe ambele maluri ale Dunării de Jos”.
Clădire situată într-un ansamblu ce include statuia domnitorului
Alexandru Ioan Cuza și Grădina Publică, actualul muzeu
impresionează prin eleganța sobră a clădirii și prin relicvariul religios
prezent în sălile de expunere. Ca și catedrală episcopală, palatul a
beneficiat la inaugurare de prezența familiei regale și a guvernaților
vremii.
113
Muzeul istoriei, culturii și spiritualității creștine
Muzeul de de Artă Vizuală

Putem vorbi despre Muzeul de Artă din Galați începând cu anul
1956, când acesta însuma 148 de lucrări ale unor plasticieni din toate
perioadele. În anul 1967 primește un spațiu generos pe strada
Domească nr. 141 (fostul Palat Episcopal). Ulterior a făcut parte din
Complexul Muzeal Galaţi. Din 1990, prin decizia 118/17 martie, emisă
de Primăria Județului Galaţi, funcționează ca Muzeu de Artă Vizuală.
Muzeul de Artă Vizuală din Galaţi, primul Muzeu de Artă
Contemporană din România a fost oaza de respirație a plasticii, a
plasticii “neoficiale” într-o perioadă când aceasta era aproape de
neconceput, perioada comunistă.
Muzeul de Artă Vizuală Galaţi este singura unitate de memorie
culturală care are ca obiect conservarea şi reprezentarea artei plastice
moderne şi contemporane din România în evoluția sa, cu accent pe
perioada actuală. Patrimoniul de bază îl constituie pictura, sculptura,
grafica şi artele decorative.
114
Muzeul de Artă Vizuală
Muzeul “Casa Colecţiilor”

Intrată în conştiinţa gălăţenilor ca Farmacia Ţinc (ce figurează în
Lista monumentelor istorice la poziţia GL-II-m-B-03045 ), clădirea-
sediu al Casei Colecţiilor Galaţi, construită la 1900, s-a impus în
peisajul arhitectural al oraşului Galaţi - specific începutului de secol
XX - prin elemente stilistice definitorii şi a avut ca destinaţie iniţială o
farmacie şi locuinţă.
Acest edificiu, situat la intersecţia străzilor Traian, Eroilor şi Dr.
Carnabel, se dezvoltă pe subsol, parter, etaj şi mansardă. Farmacia a
funcţionat la parter, în timp ce la nivelele superioare a fost locuinţa
farmacistului şi spaţiul alocat personalului de serviciu.
Proprietarul, Constantin Ţinc şi-a desfăşurat activitatea profesională
în Galaţi, din anul 1887, în cadrul Farmaciei Române, recunoscută pe
plan internaţional, premiată la expoziţiile internaţionale de la sfârşitul
secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea. A fost membru
al Societăţii farmaciştilor, precum şi al Consiliului de Igienă al
oraşului. Implicat în mişcarea politică liberală din Galaţi, este ales
115
consilier comunal şi primar al oraşului în 1898, 1904 - 1905 şi 1914 -

1917), precum şi senator de Covurlui, în perioada 1907 - 1911. Ultimul
proprietar al farmaciei a fost Wolf Stratman până în anul 1949 când
clădirea a intrat în proprietatea statului în urma naţionalizării.
Imobilul a avut destinaţia de farmacie până în anul 1989, când o
expertiză tehnică a dispus evacuarea din motive de
siguranţă.Restaurarea clădirii are loc între 1994 - 2006, prin finanţarea
Ministerului Culturii şi Cultelor şi a Consiliului Judeţului Galaţi.
Lucrările au fost realizate de o firmă specializată şi atestată în
restaurarea monumentelor.
În anul 2002, printr-un protocol, imobilul a fost transferat de la
Consiliul Local Galaţi în administrarea Consiliului Judeţului Galaţi
prin Muzeul de Istorie Galaţi. Tot atunci, se solicită de către Consiliul
Judeţului Galaţi şi se aprobă de către Ministerul Culturii şi Cultelor
schimbarea destinaţiei monumentului istoric Farmacia Ţinc din
Farmacie în Muzeu al Colecţiilor.
Muzeul “Casa Colecţiilor”
116
Muzeul “Casa Cuza Vodă”

Muzeul Casa Cuza Voda din Galaţi s-a impus în memoria colectivă
ca un reper istoric important atât pe plan local, cât şi naţional.
Expoziţia de bază recrează atmosfera ambientală a saloanelor
mondene din a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi prima jumătatea
secolului al XX-lea.
În primele trei săli de la parter (saloane amenajate muzeistic),
mobilierul din cele mai reprezentative stiluri ale epocii, piesele
decorative de factură europeană, obiectele care au aparţinut unor
personalităţi locale şi naţionale amintesc de ospitalitatea unor renumite
gazde de altădată: Alexandru Ioan Cuza, Mihail Kogălniceanu,
Costache Negri. Se remarcă în acest ambient: garnitura de mobilier
dăruită de Domnitorul Alexandru Ioan Cuza colaboratorului său
Anghel Duca; biblioteca lui Mihail Kogălniceanu şi gheridonul
ministrului Gheorghe Lecca (daruri din partea Regelui Carol I); piesele
din serviciile de masă ale familiilor Cuza, Negri, Kogălniceanu. Cine
trece pragul acestor saloane se poate simţi şi imagina oaspete şi de ce
nu, chiar gazda de altădată, într-un spaţiu racordat la rafinamentul
cotidianului european. După incursiunea în universul cotidian al elitei
socio-politice din a doua jumătate a sec. al XIX-lea şi prima jumătatea
sec. al XX-lea - menţionată anterior - vizitatorul poate cunoaşte, în sala
a patra, ecoul Unirii Principatelor Române în memoria posterităţii.
Epoca Unirii şi personalităţile ei sunt prezentate prin documente şi
cărţi, fotografii şi litografii, presă străină (colecţie particular), sigilii,
arme, medalii şi decoraţii, obiecte de uz personal, elocvente pentru
locul şi rolul lor în istoria românilor. Este creat în acelaşi spaţiu
expoziţional şi un mini cadrul ambiental – birou al unui edil local, unde
se sugerează demersuri pentru aniversarea Unirii Principatelor
Române şi pentru înălţarea unui monument de for public dedicat
Domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Și documentele referitoare la
117
activitatea muzeului care s-a inaugurat în anul 1939 în fosta locuinţă a

familiei Cuza din Galaţi (actualul muzeu Casa Cuza Vodă) sunt o
dovadă grăitoare a modului în care posteritatea a omagiat acest
moment istoric important şi pe artizanii lui.
Periodic, holul central găzduieşte expoziţii temporare cu tematici
variate - invitaţii incitante pentru vizitatorii din categorii socio-
profesionale diverse.
Muzeul “Casa Cuza Vodă”
Casa de Cultură a Sindicatelor

Înființată în noiembrie 1969, Casa de Cultura a Sindicatelor din
Galați este membră a Asociației Naționale a Caselor de Cultură ale
Sindicatelor din Romania (A.N.C.C.S.R) alături de alte 51 de instituții
similare din țară.
Casa de Cultură a Sindicatelor

118
Casa de Cultură a Studenților

Casa de Cultură a Studenţilor Galaţi a fost înfiinţată în anul 1961,
fiind un adevărat laborator pentru descoperirea, formarea şi
promovarea tinerelor talente în rândul studenţilor, adresându-se în
general iubitorilor de frumos, dar şi unei societăţi tinere, doritoare de
cunoaşterea artei moderne. Totodată, Casa de Cultură a Studenţilor
Galaţi îşi propune dezvoltarea unor colaborări cu organizaţiile
culturale şi de tineret din plan local, naţional şi internaţional,
încurajând astfel schimbul de experienţă dintre diferite centre
culturale.
Casa de Cultură a Studenților
Muzeul Zonei Pescărești

Muzeul Zonei Pescărești este situat în Pădurea Gârboavele, în
aceeași zonă ca și Muzeul Satului, fiind reprezentat de un ansamblu de
obiective ce cuprinde două gospodării tradiţionale, o cherhana, un iaz,
un pavilion pentru activităţi culturale în aer liber şi împrejmuiri.
Muzeul reconstituie sub aspect etnografic tipul de locuință specific
Zonei Etnografice Covurlui Nord și a Zonei Etnografice Galați, cele
două zone etnografice situate în partea de est a județului Galați.
Cherhanaua reprezintă pentru zona pescărească, locul destinat
primirii, sortării și comercializării peștelui, dar și al depozitării
119
uneltelor de pescuit. Cherhanaua este situată în zona de pescuit și este

o construcție din chirpici, pe structură de lemn, acoperită cu stuf.
Iazul este populat cu specii de pești specifice zonei. Vegetația
specifică zonei de apă: salcie, stuf, papură, exemplifică arealul și
completează din punct de vedere estetic obiectivul.
Muzeul zonei Pescărești
Palatul Navigatiei
Este situat pe strada Portului, gazduit de o clădire construită în anul
1912, proiectată de Petre Antonesc, arhitectul care a proiectat și
clădirile Facultății de Drept și a Primăriei din Bucuresti. Palatul face
parte din lista monumentelor istorice și reprezintă prima construcție
din România pentru care s-a folosit un schelet monolit din beton armat.
Palatul Navigatiei
120
Teatrul Dramatic „Fani Tardini”

După cum îi sugerează şi numele, Teatrul Dramatic "Fani Tardini"
este strȃns legat de numele actriţei Fani Tardini, un nume cunoscut pe
scenele teatrelor din tară, din vremea aceea, şi a cărei activitate a
influenţat existenta teatrului din Galați.
Actrita îşi manifestă dorinta de a se înfiinţa in Galați un teatru "demn
de înalta şi frumoasa sa menire" de nenumărate ori, începȃnd fiind în
anul 1886. Sfătuit de prietenul său, Al. Hurmuzachi, Vasile Alecsandri
dedică actritei piesa "O partida de Cocina", care se va bucura de
ovaţiile publicului şi de recenzii pozitive în presă.
Teatrul Dramatic „Fani Tardini”
Teatrul Muzical de Operă și Operetă „Nae Leonard”

În peisajul cultural al țării Teatrul Muzical “ Nae Leonard” Galați
ocupă un loc aparte, prin faptul că este singura instituție profesionistă
din țară care abordează toate genurile spectacolului muzical, de la
operă, operetă, concert simfonic până la revistă, comedie muzicală,
spectacole pentru copii.
Înființată la 15 mai 1956, instituția poartă numele marelui tenor
român Nae Leonard, originar din Galați, care, la începutul secolului
XX a dus faima artei vocale românești peste hotare.
121
Teatrul Muzical de Operă și Operetă „Nae Leonard”
Teatrul de păpuși Gulliver

Fondat în 1952, Teatrul de Păpuşi „Gulliver” din Galaţi este una
dintre cele mai prestigioase instituţii de teatru pentru copii din
România.
Teatrul de păpuși Gulliver
Complexul Muzeal de Științele Naturii "Răsvan Angheluță"Galați

Grădina Botanică, aflată în jurul clădirii Complexului Muzeal, oferă
vizitatorilor clipe unice de relaxare prin flora și vegetația pe care le
prezintă.
122
Acvariul cuprinde o colecţie impresionantă de specii de peşti din

Dunăre, din Marea Mediterană, dar şi din ihtiofauna tropicală de apă
dulce.
Planetariul dispune de un sistem de proiecție digital, de ultimă
generație. Puteți vizita aici şi două expoziţii permanente dedicate
Sistemului Solar şi Universului.
Observatorul astronomic este cel mai mare şi mai modern observator
public din ţară, cu acoperiş tractabil şi un sistem optic de ultimă
generaţie, singurul de acest tip din România.
Grădina Zoologică, este situată în Pădurea Gârboavele, în apropiere
de Galaţi şi adăposteşte o colecţie variată de specii de animale dintr-o
multitudine de regiuni geografice ale lumii.
Complexul Muzeal de Științele Naturii "Răsvan Angheluță"
Plaja Valurile Dunării

„Cel mai mare aqua park din sud-estul României”, având ca
principale puncte de atracţie unul dintre cele mai înalte tobogane din
ţară, dar şi mult-doritul bazin cu valuri, asta găsiți pe Plaja Valurile
Dunării.
Primul bazin este cel cu valuri produse de un sistem cu bilă., a doua
piscină este dotată doar cu mici cascade și ambele au o adâncime de
123
un metru şi jumătate pentru a putea fi accesibile tuturor.În primul

ansamblu de patru tobogane mari, cel mai spectaculos oferă senzaţiile
tari ale unei căderi de la aproximativ 20 de metri înălţime. Pentru cei
dornici de mai puţină adrenalină, există un ansamblu de două tobogane
cu aterizare lentă, orizontală. Ansamblul de tobogane dedicat copiilor
va face, cu siguranţă, senzaţie printre cei mici, care au la dispoziţie şi
un loc de joacă.
Aqua Park Valurile Dunării
Turnul de televiziune din Galaţi

Clădirea are 110 metri înălţime, este aşezată pe faleza Dunării şi
poate fi văzută din Muntenia, Dobrogea, Moldova şi Republica
Moldova. Aproape de vârf are un restaurant circular de unde pot fi
admirate oraşul şi regiunile din jur. În ciuda acestor avantaje, turnul nu
este pus în valoare şi nu este folosit ca simbol al oraşului. Turnul a fost
construit în 1968 şi, iniţial, a fost folosit pentru radiocomunicaţiile
speciale. Ulterior, când televiziunea a început să câştige teren, turnul a
fost utilizat şi pentru retransmiterea semnalului tv, primind totodată
numele de Turnul de televiziune. Clădirea este deţinută de Societatea
124
Naţională de Radiocomunicaţii şi a fost făcută din beton armat.

Aproape de vârf, clădirea are o construcţie modulară, cilindrică, cu trei
etaje, în care se află un restaurant, relee şi instalaţii. Accesul în turn se
face cu ajutorul unui lift interior sau pe scări.
Turnul de televiziune din Galaţi

2.1.4. Lăcașe de cult
Din punct de vedere religios, în Municipiul Galați există o serie de
biserici și case de rugăciuni, dintre care, conform informațiilor
furnizate de site-ul: http://www.cimec.ro/ , sunt 30 de cult ortodox, 2
de cult evanghelic, 2 de cult ortodox de rit vechi, 1 de cult reformat și
1 cult baptist.
Biserica fortificată „Sfânta Precista” Cod LMI (Lista
Monumentelor Istorice): GL-II-a-A-03066.01 Este construcția cea
mai veche din Galați, fiind sfințită ca lăcaș de cult în septembrie 1647,
în timpul domnitorului Vasile Lupu. Biserica a fost închinată
Mănăstirii Vatoped de la Muntele Athos. La ridicarea bisericii au fost
folosite materialele existente la fața locului: piatră de la Barboși,
125
lemnul din pădurile de pe platforma Covurluiului, cărămidă și var,

nisip de pe plajele Dunării etc.
Arhitectura bisericii este românească și prezintă unele elemente
specifice: turnul-clopotniță este prevăzut cu metereze, putând fi folosit
pentru observarea Văii Dunării, iar în caz de nevoie devenea
fortificație de apărare. Turnul, format din două niveluri, este prevăzut
cu o cameră pentru ascunderea valorilor, cu două metereze și o ușă de
acces, probabil, spre un balcon. Al doilea nivel era prevăzut cu ferestre
și metereze. Un alt element de apărare la “Precista” este podul întărit,
alcătuit din două părți, una deasupra naosului și a doua deasupra
altarului. Podul este prevăzut cu 28 de metereze. În zidărie, printre
rândurile de cărămidă, este folosită piatra, tehnica nefolosită la alte
biserici moldovenești ridicate în aceeași perioadă.
Biserica ,,Precista” a suportat toate vitregiile vremurilor, fiind arsă
în 1711 de către otomani, distrusă în războaiele ruso-otomano-
austriece din 1735-1739 și 1769-1774. În 1821, otomanii distrug și
jefuiesc iar locașul. Biserica a fost refăcută și restaurată în 1829 și-n
1859. S-a făcut o restaurare și între anii 1953-1957 după care, biserica
a fost transformată în muzeu. În perioada 1991-1994, biserica
,,Precista” a fost restaurată iar și a fost redată cultului ortodox. Se
spune ca există un tunel secret pe sub Dunăre de la biserică până pe
malul celălalt al fluviului pentru a putea ascunde bunurile și a scăpa de
atacurile vrăjmașilor.
Biserica „Sfânta Precista”
126
Biserica Romano-Catolică COD LMI (LISTA

MONUMENTELOR ISTORICE): GL-II-M-B-0302
Monumentul din strada Domnească nr. 86 este construit în anul
1844 și extins în anul 1873. Printre obiectele de valoare artistică
amintim: Altarul Mare, executat din marmură colorată, tabloul
“Sfântul Ioan Botezatorul predicând”, Statuia Inimii Preasfinte a
Domnului Iisus Hristos, Statuile Pieta și Sfântul Francisc de Assisi.
Biserica a fost consolidată și renovată în starea actuală între anii 1985-
1988.
Biserica Romano-Catolică
Biserica Greacă
La data de 6 august 1866 se pune piatra de temelie a bisericii cu
hramul “Schimbarea la Față” a cărei sființire se face la 17 septembrie
1872 de către episcopul Melchisedec alături de Arhimandritul
Eughenie Xiropotamo.
Biserica Greacă
127
În pronaos se află placa de marmură cu numele fondatorilor precum

și două plăci de marmură cu numele ctitorilor și a marilor ctitori.
Biserica e în formă de cruce înscrisă cu turlă și are pe latura vestică
două clopotnițe. Pictura a fost relizată de către pictorul Papadopoulos
din Adrianopol. Pe catapeteasmă sunt icoane mari reprezentând pe Sf.
Fecioara Maria cu Pruncul, Învierea Domnului, Sf. Gherasim, Sf.
Sofia, Sf. Grigorie și Sf. Vasile cel Mare. Ferestrele bisericii conțin 8
vitralii cu apostoli și sfinți: Petru, Andrei, Marcu, Toma, Bartolomeu
și Luca pe latura nordică și Pavel, Simion, Ioan, Iacob, Filip pe latura
sudică.
Catedrala Arhiepiscopală a Dunării de Jos

Piatra de temelie a Catedralei arhiepiscopale din Galați a fost
așezată la 27 aprilie 1906, de către prințul Ferdinand și regina Maria,
alături de episcopul Dunării de Jos de atunci, Pimen Georgescu,
viitorul mitropolit al Moldovei, construcția durând până în anul 1917
și fiind realizată după planurile arhitecților Petre Antonescu și Ștefan
Burcuș.
Construcția se detașează în planul arhitectural gălățean, fiind
concepută în stil muntenesc, cu o singură cupolă fără abside laterale.
În anul 2006, a fost sărbătorit centenarul Catedralei episcopale din
Galați, prilej cu care au sosit în orașul de la malul Dunării moaștele
Sfântului Nectarie de la Eghina.
Catedrala Arhiepiscopală a Dunării de Jos

128
Construcția a fost restaurată, operațiune care a început în anul

1989 și care a continuat vreme de 17 ani, implicând lucrari de
consolidare de infrastructură și extrastructură, Catedrala fiind de fapt
reconstruită și reconsolidată. De asemenea, pictura originală din anul
1957 a fost curațată complet, a fost pavat așezamântul din jurul
Catedralei, au fost refăcute împrejurimile, iar în curtea Centrului
eparhial a fost construită o nouă cladire, un centru cultural, pastoral și
misionar cu numele Sf. Ioan Casian.
Biserica Mavromol
„Stânca neagră” in greacă, a fostei mănăstiri Mavromol poartă
hramul Adormirea Maicii Domnului și a fost construită în 1669 de
Gheorghe Duca și refăcută de fiul său între 1700-1703. Păstrează
picturi murale interioare valoaroase refăcute între 1973-1975. În
chiliile acestei biserici au funcționat primele scoli din Galați înființate
în 1765 (cu predare în limba greacă) și 1803 (cu predare în română).
Războiul ruso-turc, 1768-1774 și razboiul ruso-austro-turc, 1787-1792
au provocat distrugeri profunde bisericii Mavromol. Școala și-a
întrerupt activitatea și s-a reînființat abia în anul 1803 prin hrisovul lui
Constantin Moruzi. În timpul revoluției din 1821 biserica a fost arsă
de turci. Construcția actuală datează din perioada 1858-1861, și
respectă planul inițial. Biserica are o splendidă icoană de lemn sculptat
“Maica Domnului”, și o valoroasa catapeteasmă adusă de la biserica
Mănăstirii Sf. Sava din București. Biserica are plan bazilical
necompartimentat. Absidele laterale apar în exterior în rezalituri.
Tavanul este format din trei calote separate prin arce dublou. Intrarea
se face pe latura de sud printr-o ușă marcată de un portal cu icoana de
hram și simboluri heraldice: capul de bour și doi lei. Tot pe latura de
sud, în medalion, sculptată în piatra, este stema Moldovei. Pe timpul
comunismului biserica a fost abuziv expropriată de terenul de lângă ea
pe care era un cimitir.
129
Biserica Mavromol
Biserica Vovidenia
Monument istoric și de arhitectură ridicat în anul 1790, pe locul
unde mai fusese o biserică. A fost arsă și distrusă complet în anul 1821,
restaurarea încheindu-se în anul 1851. Deasupra naosului se ridică o
cupolă susținută de arce dispuse în cruce, în stilul moldovenesc
tradițional. Acoperișul turlei, ridicată pe naos, este în formă de clopot
și o altă turlă, mai mică, este ridicată deasupra altarului. Turla
clopotniței de pe pridvor este o adăugire din 1901. Aici se află
mormântul Smarandei Cuza, mama domnitorului Alexandru Ioan
Cuza.
Biserica Vovidenia
130
Biserica Sf. Spiridon , COD LMI (LISTA MONUMENTELOR

ISTORICE): GL-II-M-B-03067
Biserica Sf. Spiridon

A fost ridicată în anul 1817 pe un plan triconic cu patru contraforți.
Are trei turle, una mai mică, celelalte două egale, baza turlei de pe naos
se sprijină pe arce dispuse în cruce. Cele mai valoroase elemente ale
bisericii sunt catapeteasma și icoanele. Pictura originală nu se mai
pastrează.
BISERICA "SF. NICOLAE", Cod LMI (Lista Monumentelor

Istorice): GL-II-m-B-03005
În anul 1776, domnul Mihail Racovită a ridicat Biserica ,, Sfântul
Nicolae’’ și a închinat-o mănastirii ,,Sfânta Ecaterina" de la Muntele
Sinai. Biserica avea dimensiuni mici și plan trilobat.
Anul construcției este marcat în fundațiile și pardoseala actualei
biserici. În timpul revoluției din anul 1821 biserica a fost arsă de turci.
Construcția bisericii actuale a început în 1839, prin contribuția
enoriașilor gălățeni și ofranda de 200 galbeni a lui Constantie,
arhiepiscopul Sinaiului, unde Biserica ,,Sfântul Nicolae" era închinata.
Sfințirea s-a facut în anul 1845. În aceasta biserică, în anul 1806, a fost
înmormântat generalul rus Prozorovsky, mareșal al armatei rusești în
Principate
131
Biserica "Sf. Nicolae"

Fiicele generalului au donat odoare bisericii ,,Sfântul Nicolae" din
Galați, și au deschis un cont de10.000 ruble la banca din Odessa, ale
carui dobânzi urmau a se transmite bisericii la fiecare zece ani. Banii
au fost trimiși o singură dată. Tot la Biserica ,,Sfântul Nicolae" din
Galați a fost înmormântat, în anul 1825, primul consul al Austro-
Ungariei, Iosif Manzuoli de Corolari.
Din 1877 până în 1903 a servit ca biserica episcopală a Episcopiei
,,Dunarii de Jos", după ce sediulEpiscopiei ,,Dunarii de Jos’’ s-a mutat
de la Ismail la Galați. În urma cutremurului din anul 1903 biserica a
suferit degradări profunde.
Biserica ,, Sfântul Nicolae’’ are planul în forma de navă,
compartimentată prin două șiruri de coloane. Pe peretele de vest și pe
primele două coloane octogonale din biserică se sprijină turla
Pantocrator, cu secțiune circulară. Catapeteasma din lemn sculptat
separă absida altarului de restul bisericii. Pictura a fost refacută după
1980 în culori foarte stridente.
La exterior biserica prezintă câteva elemente decorative grecești:
coloane dorice adosate, frontoane triunghiulare si denticuli. Biserica
de la 1776 a fost mai mică și a avut plan trilobat. Fundația este din
132
bolovani de râu, zidșria de caramidș, sarpanta din lemn și învelitoarea

din tablă.
Templul Meseriașilor
Din Str. Dornei 7 a fost ridicat în anul 1896 pe locul unei sinagogi
din anul 1806.
2.1.5. Patrimoniul cul tural imaterial

Patrimoniul cultural imaterial este reprezentat de tradiţii, obiceiuri,
inclusiv tradiţii orăşeneşti și evenimente culturale.
Unul dintre cele mai importante evenimente de acest gen, cu
importanță la nivel național, este Festivalul Național de Comedie, care
a avut în anul 2019 a XXXI-a ediție. Evenimentul a fost organizat în
anul 2019 de Teatrul Dramatic „Fani Tardini” Galați, în parteneriat cu
Primăria Municipiului Galați și Uniunea Teatrală din România
(UNITER), aducând în fața publicului spectacole de teatru produse de
teatre din România și din Republica Moldova.
Alte evenimente cu potențial de atractivitate, de importanță locală,
sunt:
• Festivalul Scrumbiei
133
• Noaptea Muzeelor
• Festivalul cărții Axis Libris
• Ziua Dunării
• Ziua Marinei
• Serbările Galațiului
Obiceiuri: Drumul viei și vinului gălățean Editia a XXI-a a Zilelor

Europene ale Patrimoniului, din 21 septembrie 2013, au purtat peste
130 de persoane, elevi, studenți, salariați, pe drumul antic al Siretului
ce lega Tirighina-Barboși de Poiana și apoi de Valea Trotușului, iar
mai târziu, aprx. perioada sec.XVI-XX, drum comercial pe care
circulau carele cu butile de vin din și spre schela (portul) Galaților de
la malul Dunării. Direcția Județeană pentru Cultura Galați, în
parteneriat cu Centrul Cultural "Dunărea de Jos" Galați au organizat
cu acest prilej Drumul viei și vinului Gălățean. Elevii și profesorii
școlilor nr. 22, 26,41, "Dunărea", Liceul cu Program Sportiv, Grupul
asociației Blocul Țiglina și reprezentanți ai O.N.G.-ului "Tinerii si
Viitorul" au mers pe acest traseu unde la Ivești, Nicorești și Buciumeni
au putut vizita Crama generalului Eremia Grigorescu și a soției sale
Elena Negroponte, Bisericile Banu, Negustori și Serdaru, monumente
istorice de la Nicorești, câteva obiecte tradiționale de vinărit de la
Nicorești expuse la școala din localitate, precum și Mănăstirea
134
Buciumeni cu frumoasa biserică Sf.Treime, monument istoric. Elevii

școlilor participante s-au delectat cu struguri de Nicorești, iar adulții s-
au desfătat, la Crama Domeniile Nicorești, cu vinul apreciat încă de pe
vremea lui Ștefan Cel Mare: Băbeasca Neagră și Fetească de Nicorești.
2.2. Bioclimatul zonei

Dat fiind faptul că județul Galați reprezintă o poartă spre nord-est
și spre sud-vest, el se găsește sub influența maselor de aer continental
estice și mai putin sudice, lipsind aproape cu totul influența aerului
vestic care este oprit de paravanul munților Carpați.
Temperatura medie anuală, calculată pe o perioadă de 70 de ani, este
de 10 grade C. Temperatura medie în timpul verii este de 21,3 grade
C. În timpul iernii, deasupra județului Galați vin din nord și nord-est
mase de aer rece care produc scăderi de temperatură care oscilează
între 0,2 grade C -3 grade C. Temperatura medie lunară este mai
scăzută în ianuarie când are valori de -3 grade C -4 grade C.
Temperatura medie a lunii iulie este de 21,7 grade C. Cea mai mare
temperatură înregistrată a fost atinsă în august 1904 când termometrle
arătau 39,4 grade Celsius, iar minima a fost atinsă în februarie 1927
când termometrele au coborât la -28,6 grade Celsius. În timpul anului
sunt cca. 210 zile cu temperaturi de peste 10 grade C. Repartiția anuală
a precipitațiilor este neuniformă, cele mai mari cantități de apă cad în
anotimpul de vară, sub formă de averse.
Vântul predominant este Crivățul, care reprezintă 29% din frecvența
anuală a vânturilor. Al doilea vânt predominant este Austrul, cel din
sud, cu o frecvență de 16%, bate mai mult vara și este destul de uscat.
Pe teritoriul județului mai bate un vânt mai puțin cunoscut care aduce
ploi și se numește Băltărețul. Mai puțin cunoscut este Coșava. Clima,
așa cum rezultă din cele prezentate, este temperat-continentală.este
important în alegerea unui loc de vacanţă cât mai bun.
135
Confortul bioclimatic, evaluat pe baza relaţiilor de interdependenţă

dintre temperatura şi umezeala aerului, pe de o parte, şi viteza vântului,
pe de altă parte, cu ajutorul unei nomograme complexe, reflectă
adevărata stare de funcţionalitate fiziologică indiferentă din orice loc
şi moment al anului, arătând că acesta scade pe atât pe măsura creşterii
umezelii aerului, chiar dacă temperatura creşte, cât şi pe măsura
creşterii vitezei vântului, care poate reduce confortul când
temperaturile aerului se reduc, dar îl poate spori,când temperaturile
cresc peste valorile efective de confort. Desigur, factorii climatici de
influenţă locală determină accentuate diferenţe spaţiale, astfel încât
strategia climatoterapeutică trebuie planificată cu grijă. Confortul
bioclimatic se modifică amplu de la frig persistent, la cald, fără a se
semnala însă tendinţe de suprasolicitare termică.
În concluzie, factorii bioclimatici (temperatura efectivă, puterea de
răcire a aerului şi confortul bioclimatic) pot constitui valoroşi
indicatori de evaluare a potenţialelor efecte stimulative sau restrictive
ale climei asupra organismului uman. Aceste influenţe sunt
nespecifice, deoarece elementele climei acţionează asupra întregului
organism, dar influenţa lor generală şi sinergică poate fi extrem de
importantă în recuperarea fiziologică.
În acest sens, bioclimatul specific al Deltei Dunării poate fi
exploatat eficient în cura de aer din mai până în septembrie, dat fiind
faptul că confortul bioclimatic este optim, iar căldura nu este
sufocantă. Cu toate acestea, nu trebuie să ignorăm eventualele riscuri
legate, în principal, de răcirea accentuată a aerului în timpul iernii.
În anul 2018, numărul de înnoptări în municipiu a fost de
139.830 (87,3% din numărul total din judeţ), majoritatea fiind
înregistrate în hoteluri (78,9%). Respectând evoluţia pozitivă a
judeţului între 2009 și 20 18 (62,0%), municipiul Galați
136
înregistrează tot o creștere, dar mai puțin accentuată, respectiv de

41,4%, situația fiind prezentată în graficul de mai jos:
Evoluția numărului de înnoptări în structurile de cazare, în

municipiul Galați 2009-2018
Durata medie de ședere în unitățile de primire turistică din
municipiul Galați a înregistrat valori între 2,24 și 1,81 nopți per turist
în perioada 2009 – 2019, având un trend descrescător și respectând
totodată evoluția la nivel de județ
137
CAPITOLUL 3 - NIVELUL ACTUAL DE VALOIFICARE
3.1. Infrastructura şi serviciile turistice

În categoria structurilor de primire turistică cu funcţiuni de cazare
turistică intră orice construcţie sau amenajare care furnizează în mod
permanent sau sezonier serviciul de cazare şi alte servicii specifice
pentru turişti.
Ţinând cont de aceste caracteristici, pe teritoriul României aceste
structuri se găsesc sub forma de hoteluri, hoteluri pentru tineret,
hosteluri, hoteluri apartament, moteluri, hanuri, vile turistice, cabane
turistice, bungalouri, sate de vacanţă, campinguri, popasuri turistice,
căsuţe turistice, tabere de elevi şi preşcolari, pensiuni turistice şi
agroturistice, spaţii de cazare de pe navele fluviale sau alte unităţi de
cazare colective.
Conform datelor statistice aferente anului 2019, reiese faptul că
Regiunea Sud Est este pe locul al doilea în ceea ce privește totalul
structurilor de primire turistică, cu 1504 unități din totalul de 8402 la
nivelul țării. Regiunea ocupă primul loc la nivelul numărului de
hoteluri (26,4% din total național) și hosteluri (21,4% din total
național), vile turistice (38,2% din total național), bungalouri (58,17%
din total național), campinguri (29,3% din total național), popasuri
turistice (23,4% din total național) și spații de cazare pe nave fluviale
și mariticme (87,5% din total național, cu 21 dintre cele 24 structuri).
La nivel de județ, evoluția capacității de cazare în structurile
existente a înregistrat tendință crescătoare accentuată în perioada 2010
– 2017 (de la 250.390 locuri-zile în 2010 la 717.163 locuri-zile în
2017), cu o ușoară scădere în 2018 (696.374 locuri-zile), după cum se
poate observa și din graficul de mai jos:
138
La nivelul municipiului Galați, capacitatea de cazare turistică în

funcțiune, în anul 2018, este de 580.695 de locuri-zile. Evoluția
capacității de cazare în funcţiune a municipiului Galați este similară cu
cea la nivelul județului, în perioada 2009 – 2018, respectiv 506%
pentru hosteluri, 333% pentru pensiuni turistice, 65% pentru moteluri,
58% pentru hoteluri, cu o creștere generală de 80%.
Repartiția pe tipuri de structuri de primire turistică pentru anul 2018,
la nivelul Municipiului Galați arată o preponderență a hotelurilor
(71,8%), urmând la mare distanță hostelurile (12,6%) și vilele turistice
(4,8%).
Hosteluri
17%
1% Moteluri
45%
33% Pensiuni turistice
4% Căsuțe turistice
Vile turistice
Repartiția pe tipuri de structuri de primire turistică
139
În ceea ce privește numărul turiştilor sosiţi în structurile de primire

turistică din municipiu, acesta a fost de 77.144 în anul 2018, mai mult
cu 74,8% față anul 2009, cea mai mare parte a turiştilor fiind cazaţi în
hoteluri.
Capacitatea de cazare turistică în funcțiune, pe tipuri de structuri

de primire turistică în Municipiul Galați (locuri-zile)
Durata medie de ședere în unitățile de primire turistică din municipiul

Galați a înregistrat valori între 2,24 și 1,81 nopți per turist în perioada
2009 – 2019, având un trend descrescător.
140
Numar Numar
Tip unitate Nume unitate Categorie
spatii locuri
POPAS TURISTIC ZĂVOIUL 2 STELE 31 62
BAZA DE AGREMENT
PENSIUNE
CU SPECIFIC 3 FLORI 6 10
TURISTICĂ
PESCĂRESC
MOTEL SOFIA & CO 1 STEA 22 73
PENSIUNE 2
CASA TEODOR 13 30
TURISTICĂ MARGARETE
HOTEL SPORT 1 STEA 17 43
HOTEL ALEX 3 STELE 15 29
MOTEL ANGHEL 3 STELE 10 20
CAMERE DE
AUTO NICHT HAUSE 2 STELE 7 16
ÎNCHIRIAT
CAMERE DE
AZAR 3 STELE 9 18
ÎNCHIRIAT
CĂSUȚE TIP BAZA DE AGREMENT

2 STELE 17 34
CAMPING ZĂTUN
VILĂ TURISTICĂ BELVEDERE 3 3 STELE 3 6
VILĂ TURISTICĂ BELVEDERE 4 3 STELE 8 16
VILĂ TURISTICĂ BELVEDERE NR. 1 3 STELE 7 14
VILĂ TURISTICĂ BELVEDERE NR. 2 3 STELE 11 22
VILĂ TURISTICĂ BORDEAUX 3 STELE 9 18
141
Numar Numar
spatii locuri
HOSTEL CANCAZ 2 STELE 35 70
PENSIUNE
CASA MAJESTIC 3 FLORI 12 25
TURISTICĂ
CAMERE DE
CASA MARIO 2 STELE 12 24
ÎNCHIRIAT
CAMERE DE
CASA PAUL 3 STELE 4 8
ÎNCHIRIAT
CAMERE DE
CASA ȘTEFAN 3 STELE 8 16
ÎNCHIRIAT
PENSIUNE
CETATE 3 STELE 10 20
TURISTICĂ
PENSIUNE
CINA 3 STELE 15 30
TURISTICĂ
VILĂ TURISTICĂ CLASSIC 4 STELE 6 12
CĂSUȚE TIP
COMPLEX BRATES 1 STEA 16 34
CAMPING
HOTEL CORNELIUSS 2 STELE 10 20
HOSTEL DABO 3 STELE 31 74
PENSIUNE
DANIELLE 3 FLORI 8 16
TURISTICĂ
HOTEL DAS HOTEL 1 STEA 13 33
142
Numar Numar
spatii locuri
FALEZA HOTEL BY
HOTEL 3 STELE 73 146
VEGA
HOTEL GALMONDO 4 STELE 42 84
HOTEL GRANDLY 2 STELE 22 43
MOTEL HANUL DE LA IVESTI 3 STELE 12 24
PENSIUNE
HANUL IZVOR 2 STELE 8 19
TURISTICĂ
IBIS STYLES
DUNĂREA GALAȚI
HOTEL KRETA 4 STELE 15 30
HOTEL MAGNUS 3 STELE 49 98
MERCURE GALAȚI
CENTRUM
PENSIUNE
OSCAR 3 STELE 15 35
TURISTICĂ
CAMERE DE RIVERSIDE
3 STELE 18 36
ÎNCHIRIAT RESIDENCE
HOSTEL ROYALE 3 STELE 9 19
CAMERE DE STENDHAL
3 STELE 1 2
ÎNCHIRIAT APARTMENT
143
Numar Numar
spatii locuri
HOTEL TIRIGHINA 3 STELE 40 80
HOSTEL TRAIAN 2 STELE 22 59
HOTEL VEGA 3 STELE 69 138
HOTEL VIVA CLUB 5 STELE 30 60
HOSTEL WATERLAND 1 STEA 44 176
PENSIUNE
VALEA NEAGRA 5 FLORI 3 6
AGROTURISTICĂ
PENSIUNE
VALEA NEAGRA 5 FLORI 3 6
AGROTURISTICĂ
PENSIUNE
FERY 4 FLORI 5 10
AGROTURISTICĂ
MOTEL DIDONA B 3 STELE 19 37
VILĂ TURISTICĂ SIRET 3 STELE 6 10
MOTEL ANDRA 3 STELE 9 18
HOTEL BACSORIDANA 3 STELE 19 38
MOTEL CORAL 3 STELE 9 17
144
Numar Numar
spatii locuri
PENSIUNE
KRISTALL 3 STELE 11 22
TURISTICĂ
HOTEL MATRIX 3* 12 24
PENSIUNE
MIIA TOUR 2* 10 22
TURISTICĂ
HOTEL PARC 3* 16 30
HOTEL SOPHIA 3 STELE 23 52
PENSIUNE
PESCARUL 3 FLORI 5 10
TURISTICĂ
CAMERE DE
DELIRIA DREAMS 3 STELE 7 14
ÎNCHIRIAT
CĂSUȚE TIP
DELIRIA DREAMS 3 STELE 6 12
CAMPING
MOTEL NEF 3 STELE 13 26
HOTEL STEJARUL 3 STELE 16 36
BUNGALOW STEJARUL 3 STELE 4 8
APARTAMENTE DE
JOLIE 1 3 STELE 6 16
ÎNCHIRIAT
HOSTEL JOLIE 2 2 STELE 8 32
HOSTEL JOLIE 3 3 STELE 5 16
145
146
147
148
149
150
151
152
153
154
155
156
157
158
159
160
161
162
163
164
165
166
167
168
169
170
171
172
173
174
175
176
177
178
179
180
181
182
183
184
185
186
187
188
189
190
BIBLIOGRAFIE
• Legea nr. 41 din mai 1995 cu modificări, pentru aprobarea OG nr.

68 din 1994 privind protejarea patrimoniului cultural naţional.
• Legea nr. 5 din 2000 privind aprobarea Planului de Amenajare a
Teritoriului Naţional, Secţiunea a III-a, Zone protejate.
• Ordonanţa Guvernului nr. 43 din 2000 privind protecţia
patrimoniului arheolohic şi declararea unor situri arheologice ca zone
de interes naţional, aprobată cu modificări prin Legea 378 din 2001.
• Ordonanţa Guvernului nr. 47 din 2000 privind stabilirea unor
măsuri de protecţie a monumentelor istorice care fac parte din Lista
patrimoniului mondial, aprobată şi modificată prin Legea nr.564 din
2001.
• Hotărârea Guvernului nr. 525 din 1996 pentru aprobarea
Regulamentului General de Urbanism,republicată.
• Ordinul MTCT nr. 562/2003pentru aprobarea Reglementării
tehnice “ Metodologie de elaborare şi conţinutul cadru pentru zone
construite protejate (PUZ)“
• HG nr.230 din martie 2003 privind delimitarea rezervaţiilor
biosferei, parcurilor naturale şi constituirea administraţiilor acestora.
• Ordonanţa de urgenţă nr.236 din 2000 privind regimul ariilor
naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei
sălbatice.
• Ianos I. (2005), Geografie urbana și rurala, MEDC, Programe
pentru invatamant rural.
• Ianos I., Geografie culturala, notite de curs;
• Patroescu M. (2007), Organizarea si amenajarea regionala și
mediu, note de curs.
• Primock R., Patroescu M., Rozylowicz L., Ioja Cristian (2002),
Conservarea diversitatii biologice, Edit.Tehnica, Bucuresti.
• Erdeli G., A. Gheorghilas (2006), Amenajari turistice, Ed.
Universitara, Bucuresti.
• Candea M., Cimpeanu Irina, Bran Florina (2006), Organizare,
Amenajare și dezvoltarea durabila a spatiului geografic, Edit.
Universitara, Bucuresti.
191
• Ianos I. (2000), Sisteme teritoriale, Edit. Tehnica, 2000.

• Ianos, I. (2004), Dinamica urbana, Edit. Tehnica , Bucuresti.
• Geacu, Sorin (2007) Judeţul Galaţi : Dicţionar de geografie fizică.
Bucureşti : Editura CD Press, 2007.
• Direcția Județeană de Statistică Județul Galați - Anuar statistic al
județului Galați ediţiile 2009-20011.
• INS, Balanța Forței de muncă anul 2011.
• Arhiva AJOFM Galați.
WEBOGRAFIE
• https://primariagalati.ro/
• http://www.med.ugal.ro/
• https://galati.insse.ro/
• https://www.primariagalati.ro/
• http://www.invest-in-galati.ro/
• http://www.mmediu.ro/
• https://www.turistinfo.ro
• https://www.crestinortodox.ro/
• www.wikipedia.ro
• http://www.actedj.ro/
• http://www.galluncajoasaasiretului.ro;
• http://www.cultură.ro
192
CAPITOLUL 4 – PLANUL URBANISTIC GENERAL
193
ANEXA LA PROIECTUL DE HOTARARE NR.
REGULAMENT LOCAL DE URBANISM

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2015
(varianta rectificată în 2019 conform adreselor PMG nr. 15446/13.03.2019 si nr. 21078/03.04.2019)
R EG U L A M E N T U L LO C AL D E U R B A N I SM A F E R E N T
P L A N U L U I UR B A N I S T I C G E N E R A L AL
M U N I C I P I U L U I G A LA Ț I
CUPRINS:
I – PRESCRIPĘII GENERALE
1. DOMENIU DE APLICARE
2. CORELĂRI CU ALTE DOCUMENTAŢII
3. CONDIŢII DE APLICARE
3. CONDIŢII DE CONSTRUIBILITATE PE PARCELE
5. DIVIZIUNEA TERENULUI ÎN ZONE, SUBZONE ŞI UNITĂŢI

TERITORIALE DE REFERINŢĂ
6. OBSERVAŢII

II – PRESCRIPĘII SPECIFICE UNITĂĘILOR TERITORIALE DE REFERINĘĂ
UTR. 1 Zona mixta – Traian Nord Pag. 49

UTR. 2 TDS (CAZARMA 530 GALATI) Pag. 133
UTR. 3 Zona locuinte individuale Filesti Pag. 69
UTR. 4 Zona locuinte individuale ‐ Arcasilor Pag. 69
UTR. 5 Zona locuinte individuale – Lacul Brateș Pag. 69
UTR. 6 Zona spatii verzi Pag. 122
UTR. 7 Pol urban principal ‐ Traian Nord Pag. 25
UTR. 8 Bulevardul Cosbuc ‐ zona mixta Pag. 49
UTR. 9 Strada Traian ‐ zona mixta Pag. 49
UTR. 10 Zona locuinte individuale ‐ Traian Pag. 69
UTR. 11 Zona locuinte individuale ‐ Traian Pag. 69
UTR. 12 Pol urban secundar ‐ Traian Pag. 38
UTR. 13 Zona locuinte individuale tesut Rizer Pag. 69
UTR. 14 Pol urban principal ‐ Cosbuc/ Basarabiei Pag. 25
UTR. 14' Pol urban principa l ‐ Cosbuc/ Basarabiei Pag. 25
UTR. 15 Zona centrala Pag. 14
UTR. 16 Locuinte colective ‐ cartier Vlaicu Pag. 80
UTR. 16’ Locuinte colective Pag. 80
UTR. 17 Locuinte colective ‐ cartier Aviatiei Pag. 80
UTR. 18 Locuinte colective ‐ cartier Micro 13B, Micro 14 Pag. 80
UTR. 19 Zona locuinte individuale ‐ extindere Filesti Pag. 69
UTR. 20 Ferma agroozootehnica ‐ conversie agrement Pag. 91
UTR. 21 Pol urban secundar ‐ Soseaua de Centura Pag. 38
UTR. 22 Locuinte colective ‐ cartier Tiglina 3 Pag. 80
UTR. 23 Zona mixta ‐ Siderurgistilor/Basarabiei Pag. 49
UTR. 24 Zona activitati productive Pag. 61
UTR. 25 Zona locuinte individuale Pag. 69
UTR. 26 Pol urban principal – strada Brailei Pag. 25
UTR. 27 Locuinte colective‐ cartier Mazepa Pag. 80
UTR. 28 Parc Pag. 122
UTR. 29 Locuinte colective ‐ cartier Tiglina II Pag. 80
UTR. 30 Locuinte colective ‐ cartier Tiglina I Pag. 80
UTR. 31 Pol urban principal ‐ centru afaceri Pag. 25
UTR. 32 Pol de agrement principal ‐ Faleza Dunarii Pag. 101
UTR. 33 Zona mixta – strada Prelungirea Brailei Pag. 49
UTR. 34 Pol urban principal ‐ Brailei Pag. 25

UTR. 35 Locuinte colective ‐ cartier Micro 17 Pag. 80

UTR. 36 Locuinte colective ‐ cartier Dunarea Pag. 80
UTR. 37 Zona activitati productive/servicii/ locuinte individuale Pag. 61
UTR. 38 Pol de agrement/ servicii secundar Faleza Dunarii Pag. 101
UTR. 39 Pol de agrement/ servicii principal Pag. 91
UTR. 40 Zona activitati productive/servicii conexe Combinat‐ Barbosi Pag. 61
UTR. 41 Zona activitati productive ‐ Combinat Pag. 61
UTR. 42 Spatii verzi Pag. 122
UTR. 43 Pol universitar, locuinte si agrement ‐ Brates Pag. 111
UTR. 44 Zona activitati portuare Pag. 61
UTR. 45 Zona mixta ‐ în valea oraşului Pag. 49
UTR. 46 Zona activitati productive si servicii ‐ Zona Liberă Pag. 61
UTR. 47 Zona activitati productive Pag. 61
G Zona gospodarie comunală ‐ cimitire Pag. 127
V Spatii verzi, fâşii plantate de protecţie, culoare tehnice Pag. 131
TDS Zone cu destinatie speciala Pag. 133
CF Zona cai de comunicatie‐ cai ferate Pag. 135

ANEXE :
ANEXA 1
CONDIŢII DE PROTECŢIE A REŢELELOR TEHNICO-EDILITARE ŞI
SERVITUŢILE IMPUSE DE CĂTRE ACESTEA VECINĂTĂŢILOR
ANEXA 2
CADRU LEGAL DE ELABORARE A REGULAMENTULUI LOCAL DE
URBANISM
ANEXA 3
DEFINIŢII ALE UNOR TERMENI UTILIZAŢI ÎN REGULAMENTUL LOCAL
DE URBANISM AL MUNICIPIULUI GALATI

R E GUL A M E N T UL LO C A L D E UR B A N I S M AF E R E N T
P LA N UL UI UR B AN I S T I C G E N E R A L A L M UN IC IP IU LU I G A L A ŢI
I ‐ PRESCRIPŢII GENERALE
1. DOMENIU DE APLICARE
1.1. Prezentul Regulament Local de Urbanism este parte integrantǎ a Planului Urbanistic
General al Municipiului Galati.
1.2. Regulamentul Local de Urbanism cuprinde şi detaliazǎ prevederile referitoare la modul

de utilizare a terenurilor şi de amplasare, dimensionare şi realizare a construcţiilor pe
întreg teritoriul municipiului Galati, atât în intravilan, cât şi în extravilan.
1.3. Acordarea dreptului de construire prin schimbarea regimului juridic, economic sau
tehnic al terenului este condiţionatǎ de asigurarea cǎilor de acces, a dotǎrilor publice şi
echipamentelor tehnice necesare funcţionǎrii coerente a zonei.
1.4. Dreptul de construire poate fi condiţionat, justificat, de cǎtre autoritatea publicǎ

competentǎ, indiferent de alte prevederi ale prezentei documentaţii şi regulamentului
local de urbanism aferent, precum şi în urmǎtoarele situaţii:
a. existenţa unui risc privind securitatea, sǎnǎtatea oamenilor sau neîndeplinirea
condiţiilor de salubritate minimǎ,
b. prezenţa unor vestigii arheologice,
c. existenţa riscului de încǎlcare a normelor de protecţia mediului,
d. existenţa riscului de a afecta negativ patrimoniul construit, patrimoniul natural sau
peisaje valoroase,
e. existenţa riscurilor naturale de inundaţii sau alunecǎri de teren.
1.5. Prezentul regulament are caracter operaţional si de reglementare şi este opozabil în

justiţie. Prevederile sale permit autorizarea directǎ, cu excepţia derogǎrilor şi situaţiilor
speciale, în care se impune elaborarea unor planuri urbanistice de detaliu sau planuri
urbanistice zonale.
Pentru categoriile funcționale ale dezvoltǎrii, eventualele servituți çi indicatorii urbanistici
obligatorii, limitele minime çi maxime pot aduce urmǎtoarele modificǎri reglementǎrilor
din Planul Urbanistic General:
a) Prin planul urbanistic zonal se stabilesc reglementǎri noi cu privire la: regimul de
construire, funcţiunea zonei, înǎlţimea maximǎ admisǎ, coeficientul de utilizare a terenului
(CUT), procentul de ocupare a terenului (POT), retragerea clǎdirilor faţǎ de aliniament şi
distanţele faţǎ de limitele laterale şi posterioare ale parcelei;
b) Prin planul urbanistic de detaliu se stabilesc reglementǎri cu privire la accesurile auto şi

pietonale, retragerile faţǎ de limitele laterale şi posterioare ale parcelei, conformarea
arhitectural volumetricǎ, modul de ocupare a terenului, designul spaţiilor publice, dupǎ

caz, reglementǎri cuprinse în ilustrarea urbanisticǎ, parte integrantǎ din documentaţia de

urbanism.
(c) Dupǎ aprobarea planului urbanistic zonal sau, dupǎ caz, a planului urbanistic de detaliu
se poate întocmi documentaţia tehnicǎ în vederea obţinerii autorizaţiei de construire.
(d) Modificarea prin planuri urbanistice zonale a reglemetarilor unei unitǎţi teritoriale de
referinţǎ, stabilite prin reglementǎri aprobate prin planul urbanistic general, poate fi
finanţatǎ de persoane juridice şi/sau fizice. În aceastǎ situaţie, coeficientul de utilizare a
terenului (CUT) propus de noua reglementare nu îl va putea depǎşi pe cel aprobat iniţial
cu mai mult de 20%, o singurǎ datǎ.
(e) Prevederile alin. (d) referitoare la coeficientul de utilizare a terenului nu se aplicǎ

pentru planurile urbanistice zonale destinate zonelor de interes economic, respectiv
constituirii de parcuri industriale, parcuri tehnologice, supermagazine, hipermagazine,
parcuri comerciale, zone de servicii şi altele asemenea.
(f) Planurile urbanistice zonale pentru zone construite protejate în integralitatea lor nu pot
fi modificate prin alte planuri urbanistice decât cele elaborate de cǎtre autoritǎţile publice
locale.
(g) Prin excepţie de la prevederile alin. (f), sunt admise documentaţii de urbanism
elaborate în baza unui aviz de oportunitate, iniţiate de persoane fizice şi juridice, care
conţin modificǎri ale indicatorilor urbanistici în limita a maximum 20%, faţa de cei aprobati
iniţial, o singurǎ datǎ şi care nu modificǎ caracterul general al zonei.
1.6. Zonele asupra cǎrora s‐a instituit un anumit regim de protecţie sau interdicţie
insuficient reglementate prin prezentul P.U.G. se vor detalia prin Planuri Urbanistice
Zonale.
1.7. Modificarea prin P.U.Z. elaborat pentru pǎrţi ale unei U.T.R. a reglementǎrilor
aprobate prin P.U.G. trebuie sǎ asigure unitatea, coerenţa şi confortul urban atât ale zonei
de studiu cât şi ale teritoriului învecinat. Dacǎ modificarea este elaboratǎ pentru pǎrţi ale
unei U.T.R., coeficientul de utilizare al terenului C.U.T. propus de noua reglementare nu va
putea depǎşi pe cel aprobat iniţial cu mai mult de 20% o singurǎ datǎ.
1.8. Modificarea Regulamentului Local de Urbanism aprobat se face numai în condiţiile în

care acestea nu contravin prevederilor Regulamentului General de Urbanism. Aprobarea
unor modificǎri ale Planului Urbanistic General şi implicit ale Regulamentului Local de
Urbanism se poate face numai cu respectarea filierei de avizare ‐ aprobare pe care a
urmat‐o documentaţia iniţialǎ.
1.9. Operaţiunile de dezmembrare terenuri în vederea parcelǎrii acestora, pentru mai mult
de trei parcele, se fac exclusiv în baza P.U.Z. care se avizeazǎ şi se aprobǎ în conformitate
cu legislaţia în vigoare.

1.10. Împǎrţirea teritoriului în unitǎţi teritoriale de referinţǎ (denumite în continuare UTR),

s‐a fǎcut conform planşei de Reglementǎri şi a Planşei Unitǎţi Teritoriale de Referinţǎ ‐
pǎrţi integrante ale prezentei documentaţii.
1.11. Definirea unei anumite unitǎţi teritoriale de referinţǎ este determinatǎ de urmǎtorii
parametri şi este constituitǎ pe criterii urbanistice similare sau omogene:
(1) relief şi peisaj cu caracteristici similare,
(2) populaţie cu structura omogenǎ,
(3) sistem parcelar şi mod de construire omogene,
(4) folosinţe de aceeaşi naturǎ a terenurilor şi construcţiilor,
(5) regim juridic al imobilelor similar, reglementǎri urbanistice omogene referitoare la
destinaţia terenurilor şi la indicii urbanistici,
(6) caracteristici functionale propuse, structura configurativ spatiala propusa,
(7) populatia prognozatǎ şi necesar funcţiuni în raport cu aceasta, dotǎri,
(8) amplasare si configurare in raport cu strategia de dezvoltare spatiala a municipiului;
1.12. Schimbarea unuia dintre parametrii parcelei prin PUZ se face in limita maxima a
indicatorilor/ bilantului functional la nivelul UTR, fara a conduce la modificarea UTR.
1.13. Eventualele modificǎri/derogǎri fațǎ de prezentul regulament cu referire la condițiile

impuse privitoare la banda de construibilitate, se vor detalia prin PUD.
Paragraf rectificat 2017.
2. CORELĂRI CU ALTE DOCUMENTAŢII.

2.1. Prezentul regulament preia prevederile planurilor urbanistice zonale aprobate prin
hotǎrârea consiliului local al municipiului, anterior intrǎrii sale în vigoare, prevederile
Planului Urbanistic General al municipiul Galati în vigoare şi acele prevederi din
regulamentele anterioare ale cǎror efecte sunt imprimate în configuraţia cadrului construit
actual al localitǎţilor şi care îşi pǎstreazǎ şi în prezent valabilitatea.
2.2. În cazul documentatiilor de urbanism P.U.Z./P.U.D. aprobate conform legislaţiei în

vigoare şi în valabilitate la data intrǎrii în vigoare a prezentului Regulament Local de
Urbanism, se menţin reglementǎrile acestora pânǎ la pierderea valabilitǎţii sau finalizarea
lucrǎrilor pentru care aceste documentaţii au fost elaborate.
3. CONDIŢII DE APLICARE.
3.1. Regulamentul Local de Urbanism preia prevederile Regulamentului General de
Urbanism, le detaliazǎ şi le aplicǎ în corelare cu condiţiile specifice de dezvoltare a
municipiului Galati.
3.2. Pentru toate zonele de extindere prevazute prin PUG in cadrul carora parcelele nu
sunt deservite de drum public este obligatorie elaborarea unor Planuri Urbanistice Zonale,
aprobate conform legii.

3.3. În cazul operaţiunilor urbanistice importante ca arie, volum de construcţii şi

complexitate a lucrǎrilor de infrastructurǎ tehnicǎ, prezentul regulament va fi detaliat,
adaptat sau modificat prin regulamentele aferente unor Planuri Urbanistice Zonale,
realizate şi aprobate conform legii.
3.4. Nu se admite depasirea ponderilor procentuale ale functiunilor propuse in cadrul unui
UTR.
 3.5. Pentru polii urbani, in cazul in care suprafata parcelei depaseste suprafata maxima
precizata la Sect.II‐Art.4 ‐ Caracteristici ale parcelelor, este necesara elaborarea PUZ
conform legii, cu excepția investițiilor publice.
Paragraf rectificat 2019
3.6. Accentele verticale la nivelul municipiului se vor corela cu schema de altimetrie

aferenta PUG municipiul Galati, propunerile Plansei Reglementari si indicatorii maximali
admisi pentru fiecare UTR.
3.7. In cazul extinderii intravilanului pentru functiuni incompatibile cu caracterul urban

(ferme agrozootehnice, zone constructii aferente echipamentelor tehnico‐edilitare,
terenuri cu destinatie speciala si zone de agrement cu caracter special si cerinte specifice
de program, (exemplu: zona echitatie, hipodrom) aceasta se poate realiza pe baza de
P.U.Z. aprobat conform legii si fara ca functiunile propuse sa grefeze de servituti (zone de
protectie sanitara, etc) zonele din intravilanul propus prin PUG.
4. CONDIŢII DE CONSTRUIBILITATE ALE PARCELELOR

4.1. Pentru a fi construibilǎ, o parcelǎ trebuie sǎ îndeplineascǎ urmǎtoarele condiţii minime
de construibilitate, în funcţie de UTR‐ul în care este incadratǎ:
 posibilitate de acces la drum public sau privat;
 suprafaţǎ minimǎ a parcelelor este de 150 mp pentru construcţii înşiruite şi 200 mp
pentru construcţii izolate sau cuplate;
 front minim: 8 m în cazul construcţiilor înşiruite şi 12 m în cazul construcţiilor izolate
sau cuplate;
 în tesut neconstituit, în cazul conversiei functionale în cadrul unor amplasamente
existente în tesut constituit si în cazul operatiunilor de parcelare/dezmembrare este
obligatorie configurarea parcelei cu latura scurta spre strada.
4.2. În cazul În care suprafata parcelei depaseste suprafata maxima recomandata În cadrul
fiecarui UTR, sau raportul laturilor este peste 1/5 se vor elabora şi aproba documentaţii
P.U.D. pentru locuinte individuale sau P.U.Z. în cazul dezmembrǎrilor în 4 loturi sau mai
mult, sau in cazul altor functiuni (exceptie locuinte individuale).
4.3. Parcelele cu suprafaţa sub 150 mp, pot deveni construibile numai prin comasarea sau
asocierea cu una din parcelele învecinate, in functie de natura UTR. Excepţie, construcţiile
cu caracter provizoriu, cu respectarea reglementǎrilor.

4.4. Este permisǎ divizarea unui lot în maximum trei parcele alǎturate care sǎ îndeplineascǎ
condiţiile de construibilitate stabilite prin R.G.U.; împǎrţirea lotului în 4 sau mai multe
parcele distincte se va face în baza unui P.U.Z parcelare;
4.5. Pentru un numar mai mare de 12 loturi se poate autoriza realizarea parcelarii si
executarea constructiilor cu conditia adoptarii de solutii de echipare colectiva.
5. DIVIZIUNEA TERENULUI ÎN ZONE, SUBZONE ŞI UNITĂŢI TERITORIALE DE REFERINŢĂ.

5.1. Împǎrţirea teritoriului în unitǎţi teritoriale de referinţǎ (denumite în continuare UTR),
s‐a fǎcut conform planşei de Reglementǎri.
5.2. Pentru toate unitǎţile teritoriale de referinţǎ se mai adaugǎ drept criteriu de
diferenţiere a prevederilor regulamentului, situarea în interiorul sau în exteriorul zonei
protejate din considerente istorice şi arhitectural ‐ urbanistice;
5.3. Regulamentul este alcǎtuit pentru urmǎtoarele zone, subzone şi unitǎţi teritoriale de
referinţǎ:
UTR. 1 Zona mixta – Traian Nord
UTR. 2 TDS (CAZARMA 530 GALATI)
UTR. 3 Zona locuinte individuale Filesti
UTR. 4 Zona locuinte individuale ‐ Arcasilor
UTR. 5 Zona locuinte individuale – Lacul Brateș
UTR. 6 Zona spatii verzi
UTR. 7 Pol urban principal ‐ Traian Nord
UTR. 8 Bulevardul Cosbuc ‐ zona mixta
UTR. 9 Strada Traian ‐ zona mixta
UTR. 10 Zona locuinte individuale ‐ Traian
UTR. 11 Zona locuinte individuale ‐ Traian
UTR. 12 Pol urban secundar ‐ Traian
UTR. 13 Zona locuinte individuale tesut Rizer
UTR. 14 Pol urban principal ‐ Cosbuc/ Basarabiei
UTR. 14' Pol urban principa l ‐ Cosbuc/ Basarabiei
UTR. 15 Zona centrala
UTR. 16 Locuinte colective ‐ cartier Vlaicu
UTR. 16’ Locuinte colective
UTR. 17 Locuinte colective ‐ cartier Aviatiei
UTR. 18 Locuinte colective ‐ cartier Micro 13B, Micro 14
UTR. 19 Zona locuinte individuale ‐ extindere Filesti
UTR. 20 Ferma agroozootehnica ‐ conversie agrement
UTR. 21 Pol urban secundar ‐ Soseaua de Centura
UTR. 22 Locuinte colective ‐ cartier Tiglina 3
UTR. 23 Zona mixta ‐ Siderurgistilor/ Basarabiei
UTR. 24 Zona activitati productive
UTR. 25 Zona locuinte individuale
UTR. 26 Pol urban principal – strada Brailei

UTR. 27 Locuinte colective‐ cartier Mazepa

UTR. 28 Parc
UTR. 29 Locuinte colective ‐ cartier Tiglina II
UTR. 30 Locuinte colective ‐ cartier Tiglina I
UTR. 31 Pol urban principal ‐ centru afaceri
UTR. 32 Pol de agrement principal ‐ Faleza Dunarii
UTR. 33 Zona mixta – strada Prelungirea Brailei

UTR. 34 Pol urban principal ‐ Brailei
UTR. 35 Locuinte colective ‐ cartier Micro 17
UTR. 36 Locuinte colective ‐ cartier Dunarea
UTR. 37 Zona activitati productive/servicii/locuinte individuale
UTR. 38 Pol de agrement/ servicii secundar Faleza Dunarii
UTR. 39 Pol de agrement/ servicii principal
UTR. 40 Zona activitati productive/servicii conexe Combinat ‐ Barbosi
UTR. 41 Zona activitati productive ‐ Combinat
UTR. 42 Spatii verzi
UTR. 43 Pol universitar, locuinte si agrement ‐ Brates
UTR. 44 Zona activitati portuare
UTR. 45 Zona mixta ‐ în valea orasului
UTR. 46 Zona activitati productive si servicii ‐ Zona Libera
UTR. 47 Zona activitati productive
G Zona gospodarie comunală ‐ cimitire
V Spatii verzi, fasii plantate de protectie, culoare tehnice
TDS Zone cu destinatie speciala
CF Zona cai de comunicatie ‐ cai ferate
6. OBSERVAŢII
6.1. Planul aferent Regulamentului Local de Urbanism cu indicarea unitǎţilor teritoriale de
referinţǎ este prezentat în anexǎ.
6.2. Autorizarea executǎrii tuturor construcţiilor va ţine seama de zonele de servitute şi de

protecţie ale reţelelor tehnico‐edilitare şi a cǎilor de comunicaţie. Nu se emit autorizaţii
de construire în zonele rezervate pentru extinderea/modernizarea căilor de
comunicaţie. Terenul aferent cǎilor de comunicaţie nou propuse, va trece în domeniul
public al localitǎţii.
6.3. Autorizarea construcţiilor în zonele expuse la riscuri naturale, cu excepţia celor care
au drept scop limitarea acestora este interzisǎ (conform Regulamentului General de
Urbanism, H.G. nr. 525/1996 Secţiunea 2. Reguli cu privire la siguranţa construcţiilor si la apă
rarea interesului public Art.10 Expunerea la riscuri naturale).

6.4. În scopul protejǎrii imaginii spaţiului public, autoritǎţile locale vor urmǎri urmatoarele:
 se interzice amplasarea spre stradǎ a anexelor gospodǎreşti în cazul locuinţelor,cu
excepția garajelor;
 se interzicea amplasarea spre stradǎ a depozitelor şi a construcţiilor anexe;
 se interzice amplasarea construcţiilor cu faţada posterioarǎ spre stradǎ;
 se interzice folosirea culorilor de tencuialǎ şi finisaje care sǎ degradeze imaginea strǎzii;
 se interzice extinderea spatiilor la parterul locuintelor colective, cu exceptie UTR in care
acestea sunt admise.
 amplasarea afisajului si reclamelor publicitare se autorizeaza cu respectarea
Regulamentului privind publicitatea stradală H.C.L. nr. 290/31.07.2014 cu modificările și
completările ulterioare.
 este interzisa amplasarea de parcaje private (constructii individuale) pe domeniul public
sau privat al municipiului Galati.
 se interzice amplasarea constructiilor provizorii de orice natura pe arterele principale, în
intersectii sau pe spațiile verzi. Exceptie de la aceasta prevedere fac constructiile provizorii
de tip chioscuri de ziare, chioscurile TRANSURB S.A., care se vor amplasa in relatie cu
principalele intersectii si cu statiile de transport in comun; se admit construcţii/amenajari
cu caracter provizoriu apartinând organizǎrii execuţiei pentru lucrǎri de interventie la cǎile
de comunicaţie rutierǎ çi echipamentelor edilitare; Reglementari referitoare la amplasarea
constructiilor cu caracter provizoriu se pot stabili prin documentatii de urbanism de tip
PUZ sau alte regulamente aprobate prin hotarari ale Consiliului local Galati.
Paragraf rectificat 2017. Paragraf rectificat 2019
.
 este interzisa amplasarea spre arterele principale (strazi de categoria a I‐a si a II‐a) a
structurilor de vanzare cu suprafata mare si medie (peste 400,00 mp) cu fatade oarbe,
indiferent de UTR‐ul in care este situat terenul (cu exceptia celor in care sunt prevazute in
mod expres permisivitati de construire). Acestea vor fi amplasate in spatele frontului la
strada – construit si vor avea accesul carosabil asigurat din arterele de categoria III‐a.
 autorizarea executarii constructiilor si a amenajarilor care, prin amplasament, functiune,
volumetrie si aspect arhitectural, conformare si amplasare goluri, raport gol‐plin,
materiale utilizate, invelitoare, paleta cromatica etc., depreciaza valoarea peisajului este
interzisa.
6.5. Pentru elaborarea studiilor de fundamentare urbanistica privind modul de afisaj

publicitar, se vor respecta
prevederile Regulamentului privind publicitatea stradală H.C.L. nr. 290/31.07.2014 cu mo
dificările și completările ulterioare.
6.6. Zonele de protectie instituite datorita existentei unor functiuni/echipamente edilitare/

alte constrangeri urbanistice se mentin pana la eliminarea/disparitia elementului
generator.
6.7. Pentru dezvoltarea coerenta a municipiului se recomada elaborarea de P.U.Z ‐

coordonator, astfel:

 in cadrul zonei protejate, pe limita stabilita conform actualizare PUG municipiul Galati
2011,
 Faleza Dunarii (UTR 32 si 38),
 Cartier Traian Nord (UTR 1,4, si 5),
 Zona Fileçti çi Barboçi,
 In cazul polilor urbani propusi, daca functiunea propusa este de interes municipal/
supramunicipal sau daca suprafata parcelei depaseste limita maxima admisa in cadrul
fiecarui UTR,
 P.U.Z.‐ uri de restructurare urbana,
 Extinderi intravilan
6.8. Pentru modificarile aduse constructiilor existente situate in zona de risc (rosu: AEGL
3, portocaliu: AEGL 2) ale obiectivelor SEVESO (conform plansei Zone de Protectie
SEVESO) se va solicita punctul de vedere al Agentiei pentru Protectia Mediului Galati si al
Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta „General Eremia Grigorescu” Galati. Pentru
investitiile noi se vor aplica prevederile H.G. nr. 804/
2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major in care sunt implicate subs
tante periculoase,
AEGL 2 ‐ Nivelul concentratiei deasupra caruia se considera ca populatia expusa timp de
60 minute poate suferi efectele unor boli ireversibile, grave si pe termen lung si pot pierde
capacitatea de a se proteja.
AEGL 3 ‐ nivelul concentratiei deasupra caruia se considera ca populatia expusa timp de
60 minute poate suferi efectele unor boli mortale sau chiar moartea.
Unitatile Teritoriale de Referinta aflate sub incidenta acestei prevederi: 21, 22, 28, 29,
30, 31, 32, 33, 34, 35, 36, 37, 38, 39, 40, 41, 44, 46.
6.9. Se vor respecta

prevederile O.U.G. nr. 114/2007 pentru modificarea şi completarea O.U.G. nr. 195/2005
privind protecţia mediului, respectiv: schimbarea destinaţiei terenurilor amenajate ca
spaţii verzi şi/sau prevǎzute ca atare în PUG, reducerea suprafeţelor acestora ori
strǎmutarea lor este interzisǎ, indiferent de regimul juridic al acestora.
6.10. Este interzisǎ micşorarea spaţiilor verzi sau tǎierea arborilor, exploatarea florei şi
vegetaţiei plantate, care împiedicǎ regenerarea şi dezvoltarea lor normalǎ şi influenţeazǎ
în mod negativ echilibrul ecologic.
6.11. Recomandari privind gestiunea deseurilor:

 Relocarea activitatilor cu impact semnificativ asupra mediului (colectare deseuri
feroase si neferoase) din zona destinata locuirii,
Legea nr. 211/2011 privind regimul deseurilor, cap. 12 –
Protectia sanatatii populatiei si a mediului, art. 20 ‐ Gestionarea deseurilor, prevede
ca aceste activitati trebuie sa se realizeze fara a pune in pericol sanatatea umana si fara a
dauna mediului, in special:
a) fara a genera riscuri pentru aer, apa, sol, fauna sau flora ;
b) fara a crea disconfort din cauza zgomotului sau a mirosurilor ;
c) fara a afecta negativ peisajul sau zonele de interes special.

 Respectarea prevederilor
art. 5 din Ordinul Ministerului Sanatatii nr. 119/2014 pentru aprobarea Normelor de igie
na si sanatate publica privind mediul de viata al populatiei,conform caruia:
(1) Unităţile cu capacitate mică de producţie, comerciale şi de prestări servicii, precum
spălătorii auto, ateliere mecanice, tinichigerii, ateliere de tâmplărie etc., care pot crea riscuri
pentru sănătate sau disconfort pentru populaţie prin producerea de zgomot, vibraţii, mirosuri,
praf, fum, gaze toxice sau iritante etc., se amplasează în clădiri separate, la distanţă de
minimum 15 m de ferestrele locuinţelor. Distanţa se măsoară între faţada locuinţei şi
perimetrul unităţii, reprezentând limita suprafeţei unităţii respective. Pentru unităţile sus‐
menţionate se asigură mijloacele adecvate de limitare a nocivităţilor, astfel încât să se
încadreze în normele din standardele în vigoare.
(2) Se interzice schimbarea destinaţiei funcţionale a unor zone, dacă prin aceasta se creează
premisa apariţiei de riscuri pentru sănătatea populaţiei din zona locuită.
7. REGLEMENTARI SI PREVEDERI SPECIFICE ZONELOR PROTEJATE, ZONELOR DE

PROTECTIE A MONUMENTELOR ISTORICE SI ZONELOR CU VALOARE URBANISTICA
În zonele protejate si de protectie ale monumentelor istorice, definite conform studiului

istoric, autorizarea intervenţiilor (amplasarea, configurarea volumetricǎ, aspectul
arhitectural al unor noi clǎdiri şi amenajǎri) se va face în baza unor documentaţii de
urbanism aprobate (P.U.D.) pana la aprobarea Planului Urbanistic Zonal Zone Construite
Protejate ale municipiul Galati.
DIRECŢII GENERALE DE REGLEMENTARE

PENTRU ZONA CONSTRUITĂ PROTEJATĂ
Propunerile de subdivizare a Zonei Construite Protejate, indicate prin limitele de pe

planşa anexatǎ, sunt orientative. Ele ţin cont de diferenţele, deseori majore, dintre diferitele
pǎrţi ale acesteia. Direcţiile generale de reglementare de mai jos, adǎugate indicatorilor
urbanistici principali (POT, CUT, regim de înǎlţime) şi principiilor indicate în faza anterioarǎ a
PUG, au în vedere accentuarea caracteristicilor particulare ale subzonelor.
Traseul străzii Domnească a fost divizat în zone, care, prin reglementǎrile detaliate la
nivel de PUZ, trebuie sǎ ţinǎ cont de coerenţa accentuatǎ a întregului parcurs al strǎzii:
‐ subzonele 1.1 şi 1.2: fǎrǎ a se afecta caracterul general, materializat prin parcelare,
dispunerea clǎdirilor, alcǎtuirea fronturilor şi spaţialitatea strǎzilor, se pot avea în vedere
completǎri ale fondului construit, inclusiv prin utilizarea, acolo unde este posibil, a
suprafeţelor aflate în mijlocul insulelor cu profunzime mare. Este recomandabil ca amplasarea
unor noi funcţiuni cu caracter public sǎ se facǎ doar de‐a lungul strǎzii Domneascǎ,
menţinându‐se caracterul rezidenţial al celorlalte strǎzi. Se poate avea în vedere, de
asemenea, remodelarea faţadelor unor construcţii realizate în ultimii 30‐40 de ani care, prin
contrastul brutal, afecteazǎ întreaga imagine a strǎzii Domneşti.
‐ subzonele 2.1 şi 2.2: s–au avut în vedere posibilele (şi necesarele) legǎturi
funcţionale cu axa de dezvoltare reprezentatǎ de strada Traian. Prin urmare, pe strǎzile de
legǎturǎ, perpendiculare pe strada Domneascǎ, poate fi accentuatǎ prezenţa funcţiunilor
comerciale, de servicii şi de alimentaţie publicǎ, inclusiv prin conversia funcţionalǎ adecvatǎ a
clǎdirilor existente.

‐ subzonele 3.1 şi 3.2 au în vedere caracterul liniar al strǎzii, ca element definitoriu al

acestora, modul de construire (clǎdiri izolate sau uneori grupate) precum şi situarea la limita
cornişei oraşului, element natural care poate fi valorificat fǎrǎ sǎ altereze caracterul de zonǎ
construitǎ protejatǎ. Diferenţierea celor douǎ subzone este datǎ de particularitǎţile acestora:
‐ subzona 3.1 cu terenuri (proprietǎţi) de mici dimensiuni, relativ dens construite, a
cǎrei densificare, prin apariţia unor noi clǎdiri, este dificil de întrevǎzut.
‐ subzona 3.2 având în interiorul ei proprietǎţi mult mai ample şi, în consecinţǎ, o
configurare diferitǎ a fronturilor stradale, a masei construite etc. Suprafaţa subzonei aflatǎ pe
platforma inferioarǎ a oraşului constituie o suprafaţǎ de protecţie a caracterului întregii
subzone, având, totodatǎ, un potenţial de valorificare urbanisticǎ.
Pentru întreaga subzonǎ, mai puţin terenul situat pe platforma inferioarǎ a oraşului,
nu poate fi acceptatǎ modificarea parcelarului existent, respectându‐se, în continuare, modul
existent de amplasare a clǎdirilor pe teren şi a relaţiilor dintre ele.
‐ subzona 4 reprezintǎ zona centralǎ proiectatǎ şi executatǎ parţial în anii 1950, care
necesitǎ mǎsuri de protecţie şi restaurare a tuturor componentelor (clǎdiri, amenajǎri la sol,
elemente decorative). Se poate avea în vedere transformarea în spaţii de interes public
(cafenele, baruri, mici cluburi sau magazine) a parterelor clǎdirilor care conduc spre faleza
Dunarii, ca şi intervenţii constructive (chiar şi prin înlocuirea fondului construit existent) pe
Calea Brǎilei şi strada Traian.
‐ subzona 5: se menţine în mod obligatoriu caracterul dat de cele douǎ monumente
înscrise pe lista MCCPN (Gradina Publica COD LMI 2004 GL‐II‐s‐B‐03008) şi Palatul Episcopal
COD LMI 2004 GL‐II‐m‐B‐03036, inclusiv terenul aparţinând acestuia) şi de terenul de sport.
Sunt permise, în afarǎ de lucrǎrile de restaurare, peisagere şi de arhitecturǎ, doar amenajǎri
de teren care sǎ nu afecteze caracterul subzonei.
Se propune, de asemenea, stabilirea unei legături funcţionale cu piaţa Rizer prin
amenajarea peisageră, bogat plantată a străzii respective si încurajarea aparitiei de
functiuni polarizatoare (comerţ, alimentatie publică, spatii de expunere, alte functii
compatibile).
Reglementări generale pentru zonele cu potenţial arheologic

În zonele cu potenţial arheologic, fie reperat fie nereperat, identificate prin delimitǎrile
din Planşa nr. 4 Reglementari Urbanistice ‐ zonificare functionala si plansa nr. 5 Unitati
Teritoriale de Referinta, se au în vedere urmǎtoarele mǎsuri specifice, suplimentare şi
obligatorii faţǎ de reglementǎrile stabilite pentru zona protejatǎ sau UTR din care fac parte:
Pe întregul teritoriu al zonelor cu potenţial arheologic, indiferent de natura regimului
de proprietate asupra terenului (public sau privat), precum şi indiferent de modul de utilizare
al acestuia (construit, neconstruit sau amenajat), pentru orice intervenţie de construcţie
(inclusiv pentru lucrǎri prilejuite de intervenţii asupra reţelelor de utilitǎţi publice) atât sub
nivelul terenului natural, cât şi sub nivelul de cǎlcare actual al subsolurilor sunt obligatorii
urmǎtoarele mǎsuri de conservare a valorilor arheologice potenţiale şi documentate existente
în zonǎ:
‐ realizarea de sondaje arheologice înainte de începerea intervenţiilor propriu‐zise;
‐ supravegherea arheologicǎ pe întreaga durata efectuǎrii sǎpǎturilor de orice fel;

‐ acţionarea autorizatǎ de specialitate în vederea eliberǎrii de sarcinǎ arheologicǎ, în

conformitate cu actele normative în vigoare.
În afarǎ de aceste prevederi cu caracter general, în zonele cu potenţial arheologic
reperat orice proiect de construcţie, indiferent de natura sau de destinaţia sa, va fi întocmit în
aşa fel încât sǎ integreze vestigiile arheologice în intervenţie. În funcţie de valoarea şi
importanţa acestora, de caracterul de reprezentare a epocii cǎreia îi aparţine, proiectul va
avea în vedere punerea în valoare a vestigiilor arheologice fie prin integrarea lor în construcţia
nouǎ fie prin marcarea vizibilǎ a acestora.
În zonele cu potenţial arheologic nereperat orice lucrare care, prin sǎpǎturile din
teren conduc la descoperirea unor vestigii arheologice va fi opritǎ, pentru a permite
efectuarea cercetǎrilor arheologice. Continuarea lucrǎrilor se va face numai dupǎ eliberarea
de sarcinǎ arheologicǎ sau, dacǎ vestigiile descoperite prezintǎ o valoare deosebitǎ, se va
modifica proiectul iniţial pentru care se va obţine un nou aviz din partea structurilor teritoriale
ale Ministerului Culturii.
Protecţia monumentelor de for public.

1. Din punct de vedere urbanistic:
‐ Interdicţia amplasǎrii, pe toate direcţiile de percepere ale monumentului, pe o
distanţǎ care, în funcţie de situarea şi de mǎrimea acestuia, poate fi de la 10 m la 200 m, a
unor construcţii de orice fel (clǎdiri, împrejmuiri etc.) sau plantaţii care sǎ‐i obtureze vederea.
- În cazul situǎrii pe axul unei artere de circulaţie, se va evita amplasarea liniilor
aeriene de tramvai sau troleibuz pe partea centralǎ a arterei respective sau a plantaţiei de
aliniment dispusǎ în mijlocul arterei.
- Amenajarea terenului din imediata vecinǎtate în aşa fel încât monumentul sǎ fie
protejat de contactul direct cu privitorul ( amenajare peisagerǎ, suprafaţǎ dalatǎ, gard
ornamental de ptotecţie etc.)
- Iluminarea nocturnǎ, bazatǎ pe proiecte speciale, a munomentelor de for public
aflate pe staţiul public sau aparţinând unor instituţii de stat.
2. Din punct de vedere arhitectural
:
- Restaurarea şi punerea în valoare a statuii, a soclului şi a celorlalte amenajǎri
aferente monumentului. Restaurarea şi punerea în valoare va fi fǎcutǎ în urma unui studiu de
specialitate care sǎ ţinǎ cont de situaţia iniţialǎ a monumentului, în conformitate cu situaţia
iniţialǎ.
INDICATORI URBANISTICI MAXIMALI
RH‐niveluri/ H maxim
TIP UTR (metri la coama/atic) POT CUT
min1 max
UTR. 1 Zona mixta ‐ Traian Nord 2/9m 4/15m 70 3,5
UTR. 2 TDS (Cazarma 530 Galati) ‐ ‐ 50 1
UTR. 3 Zona locuinte individuale Filesti 1/6m 2/9m 45 1,5
UTR. 4 Zona locuinte individuale ‐ Arcasilor 1/7m 2/9m 35 1

min1 max
UTR. 5 Zona locuinte individuale – Brateș 1/7m 2/9m 35 1
UTR. 6 Zona spatii verzi 1/7m 4/15m 50 2
UTR. 7 Pol urban principal‐ Traian Nord 2/9m 5/18m 80 4,8
UTR. 8 Bulevardul Cosbuc ‐ zona mixta 2/9m 5/18m 80 4,8
UTR. 9 Strada Traian‐ zona mixta 1/6m 2/9m 70 2,1
UTR. 10 Zona locuinte individuale ‐ Traian 1/6m 2/9m 45 1,5
UTR. 11 Zona locuinte individuale ‐ Traian P/3m P+M/6m 30 0,6
UTR. 12 Pol urban secundar ‐ Traian 1/6m 4/15m 80 4
UTR. 13 Zona locuinte individuale tesut Rizer 1/6m 2/9m 45 1,5
UTR. 14 Pol urban principal ‐ Cosbuc/Basarabiei 4/15m 5‐9 si >9*/ 18m‐30m si >30m* 80 4,8/ 8*
UTR. 14' Pol urban principal ‐ Cosbuc/Basarabiei 4/15m 5‐9 si >9*/ 18m‐30m si >30m* 80 4,8/ 8*
UTR. 15 Zona centrala 1/ 6m 4‐5/15m‐18m 50** 3**
UTR. 16 Locuinte colective ‐ cartier Aurel Vlaicu 2/ 9m 4/15m*** 30 1,5
UTR. 16’ Locuinte colective 2/ 9m 4/15m*** 30 1,5
UTR. 17 Locuinte colective ‐ cartier Aviatiei 2/ 9m 4/15m*** 30 1,5
Locuinte colective ‐ cartier Micro 13B,
UTR. 18 Micro 14 2/ 9m 4/15m*** 30 1,5
Zona locuinte individuale ‐ extindere
UTR. 19 Filesti 1/6m 2/9m 35 1
Ferma agrozootehnica ‐ conversie
UTR. 20 agrement 1/6m 3/12m 50 2
UTR. 21 Pol urban secundar‐ Soseaua de Centura 2/9m 5/18m 70 4,2
UTR. 22 Locuinte colective‐ cartier Tiglina 3 2/9m 4/15m*** 30 1,5
UTR. 23 Zona mixta ‐ Siderurgistilor/ Basarabiei 2/9m 5/18m 80 4,8
UTR. 24 Zona activitati productive 1/6m**** 4/15m**** 80 4
UTR. 25 Zona locuinte individuale 1/6m 2/9m 45 1,5
UTR. 26 Pol urban principal – strada Brailei 4/15m 5‐9 si >9*/ 18m‐30m si >30m* 80 4,8/ 8*
UTR. 27 Locuinte colective ‐ cartier Mazepa 2/ 9m 4/15m*** 30 1,5
UTR. 28 Parc ‐ 1/6m 10 0,2
UTR. 29 Locuinte colective ‐ cartier Tiglina II 2/ 9m 4/15m*** 30 1,5
UTR. 30 Locuinte colective ‐ cartier Tiglina I 2/ 9m 4/15m*** 30 1,5
UTR. 31 Pol urban principal ‐ centru afaceri 4/15m 5‐9 si >9*/ 18m‐30m si >30m* 80 4,8/>9*
Pol de agrement principal ‐ Faleza
UTR. 32 Dunarii ‐ 4/15m 50 2,5
UTR. 33 Zona mixta – strada Prelungirea Brailei 2/9m 5/18m 70 4,2
UTR. 34 Pol urban principal ‐ Brailei 4/15m 5‐9 si >9*/ 18m‐30m si >30m* 70 4,2/8*
UTR. 35 Locuinte colective ‐ cartier Micro 17 2/ 9m 4/15m*** 30 1,5
UTR. 36 Locuinte colective ‐ cartier Dunarea 2/ 9m 4/15m*** 30 1,5
Zona activitati productive/servicii/
UTR. 37 locuinte individuale 1/6m**** 4/15m**** 50 2,5
Pol de agrement/servicii secundar Faleza
UTR. 38 Dunarii 2/9m 4/15m 50 2,5

min1 max
UTR. 39 Pol de agrement/servicii principal 2/9m 5‐7 / 18m‐25 m 80 8*
Zona activitati productive/servicii conexe
UTR. 40 Combinat‐Barbosi 1/6m**** 4/15m**** 80 4
UTR. 41 Zona activitati productive ‐ Combinat 1/6m**** 4/15m**** 80 4
UTR. 42 Spatii verzi ‐ 1/6m 10 0,2
Pol universitar, locuinte si agrement
UTR. 43 Brates 1/6m 5‐9 / 18m‐30m* 50 5*
UTR. 44 Zona activitati portuare 1/6m**** 4/15m**** 80 4
UTR. 45 Zona mixta ‐ în valea orasului 1/6m 2/9m 50 1,5
Zona activitati productive si servicii ‐
UTR. 46 Zona Libera 1/6m**** 4/15m**** 80 4
UTR. 47 Zona activitati productive 1/6m**** 4/15m**** 80 4
Tabel rectificat 2017.
1
Inaltimea minimă este prevazută pentru clădirile amplasate pe artere principale
(categoria a I‐a si a II‐a) ‐ frontul la stradă.
* pentru zonele in care sunt prevazute accente verticale conform Studiului de Altimetrie
aferent PUG Galati 2011 si Plansei de Reglementari.
** cu posibilitate de depasire pentru revenirea la amprenta istorica aferenta parcelei.
*** se mentin cladirile existente care depasesc regimul de inaltime maxim admis. In cazul
disparitiei/inlocuirii acestora este permisa inserarea unor cladiri inalte pe acelasi
teren/amplasament (care sa nu depaseasca inaltimea cladirii anterioare existente) si
numai daca sunt respectate conditiile de vecinatate/ insorire fata de cladirile adiacente.
**** cu exceptia instalatiilor si cladirilor tehnologice.
P.O.T. ŞI C.U.T. SE VOR DIMINUA FAŢĂ DE LIMITELE MAXIME ADMISE, ACOLO UNDE
SPECIFICUL ŞI CARACTERISTICILE ZONEI/ AMPLASAMENTULUI IMPUN ACEASTA.
PENTRU FUNCTIUNILE PUBLICE, P.O.T. SI C.U.T. SE POT MAJORA FUNCTIE DE CERINTELE
PROGRAMULUI DE ARHITECTURA, NUMAI CU RESPECTAREA REGLEMENTĂRILOR
URBANISTICE.

II – PRESCRIPŢII SPECIFICE UNITĂŢILOR TERITORIALE DE REFERINŢĂ


ZONA CENTRALĂ ISTORICĂ

UTR 15
GENERALITĂŢI: CARACTERUL ZONEI

Cea mai mare parte din zona centralǎ este situatǎ în interiorul zonei protejate si a zonelor cu
valoare urbanistica si pǎstreazǎ fragmentar ţesutul urban rezultat din succesiunea diferitelor
etape de precizare a tramei stradale ca trasee şi profile şi de reconstrucţie spontanǎ sau
bazatǎ pe regulamente urbanistice ori proiecte. Aceastǎ zonǎ conţine marea majoritate a
monumentelor de arhitecturǎ din Galati, înscrise în lista monumentelor sau propuse a fi
înscrise conform studiului de fundamentare, între care se gǎsesc cele mai importante şi mai
reprezentative clǎdiri destinate funcţiunilor publice, biserici sau foste clǎdiri rezidenţiale de
mare valoare istoricǎ, arhitecturalǎ şi memorialǎ, adǎpostind acum diferite alte funcţiuni,
precum şi clǎdiri de locuit.
Valoarea deosebitǎ a zonei constǎ în existenţa într‐un perimetru uşor de parcurs pietonal a
unor areale aparţinând diferitelor perioade istorice care sunt suficient de ample pentru a
conferi imagini coerente bine definite pentru anumite etape de dezvoltare urbanisticǎ şi de
rezonanţǎ la principalele curente ale arhitecturii europene. Regulamentul urmǎreşte
pǎstrarea caracterului şi particularitǎţilor fiecǎruia dintre segmentele caracteristice ale
cadrului construit, în scopul menţinerii diversitǎţii şi accentuǎrii prestigiului cultural al zonei
centrale.
În zonele protejate si de protectie ale monumentelor istorice, definite conform studiului
istoric, autorizarea intervenţiilor (amplasarea, configurarea volumetricǎ, aspectul arhitectural
al unor noi clǎdiri şi amenajǎri) se va face conform Planului Urbanistic Zonal Zone Construite
Protejate ale municipiul Galati sau în baza unor documentaţii de urbanism aprobate (P.U.D.)
pana la aprobarea Planului Urbanistic Zonal Zone Construite Protejate ale municipiul Galati.
In cazul necesitatii de detaliere a regimului de construire, alinierii fata de aliniament, fata de

limitele laterale si posterioare ale cladirii, amplasarea cladirilor unele fata de altele pe parcela,
comasarea/dezmembrarea parcelelor (sub 4 loturi) si inserarea unor functiuni importante ca
volum si trafic generat, acestea se pot detalia in baza P.U.D.
Cu scopul evitǎrii riscului de producere a dezastrelor naturale (alunecǎri de teren, inundaţii) şi

protecţiei locuitorilor împotriva acestora, autorizarea executării construcţiilor sau
amenajărilor în zone expuse la riscuri naturale, cu excepţia celor cărora au drept scop
limitarea acestora, este interzisă. In zonele cu interdictie temporara de construire, ca
urmare a existentei unui potential risc natural, autorizarea constructiilor se va realiza in
urma unor Planuri Urbanistice Zonale sau studii geotehnice detaliate.

SECŢIUNEA I: UTILIZARE FUNCŢIONALĂ
ARTICOLUL 1 ‐ UTILIZĂRI ADMISE

- locuinte individuale şi colective,
- constructii comerciale, cu excepţia celor care comercializeazǎ materiale de construcţii,
piese auto,
- construcţii administrative şi birouri,
- construcţii financiar bancare,
- construcţii de cult, cu excepţia mânǎstirilor, schiturilor şi cimitirelor,
- construcţii culturale, cu excepţia salilor polivalente cu capacitate mai mare de 50 de
locuri si circ,
- instituţii, servicii şi echipamente publice,
- servicii generale, cu excepţia atelierelor poluante, service auto, spǎlǎtorii auto,
- construcţii învǎţǎmânt,
- construcţii de sǎnǎtate, cu excepţia centrelor de asistenţǎ de specilitate (boli cronice,
persoane cu dizabilitati, recuperari funcţionale, centre psihiatrice),
- construcţii de agrement: locuri de joacǎ pentru copii, parcuri, scuaruri,
- construcţii de turism si agrement, loisir cu exceptia bungalou, cabana, camping si sat
de vacanta,
- activitati productive manufacturiere nepoluante si artizanale in spatii cu suprafata
construita mai micǎ de 50 mp,
- parcaje publice subterane, supraterane si multietajate,
- spatii publice, pietonale, spatii verzi,
- constructii aferente echipamentelor edilitare.
Functiuni existente si mentinute:
- zona transporturi, cǎi rutiere,
- activitati productive in unitati dispersate,
- spaţii verzi,
- construcţii aferente echipamentelor tehnico ‐ edilitare.

ARTICOLUL 2 ‐ UTILIZĂRI ADMISE CU CONDIŢIONĂRI

- se recomandǎ ca în cazul construcţiilor de locuinţe individuale şi colective, parterul
acestora sǎ asigure funcţiuni cu acces public: spaţii comerciale, expoziţionale, etc.,
- se recomandǎ ca în cazul amplasǎrii unor construcţii aferente echipamentelor edilitare,
acestea sǎ nu fie amplasate spre stradǎ şi pe cât posibil sǎ nu afecteze prin zonele de
protectie sanitarǎ necesare, funcţionarea celorlalte clǎdiri existente,
- se menţin functiunile existente care nu sunt caracteristice zonei centrale, cu condiţia ca
în cazul dispariţiei acestora, sǎ se insereze numai functiuni caracteristice specificului
zonei centrale,
- pietele agroalimentare se amplaseazǎ la minim 40 metri faţa de cladiri avand alte
functiuni decat cea comercialǎ,
- pentru unitatile de alimentatie publicǎ se admite amplasarea la parterul locuintelor
(individuale si/sau colective) numai cu conditia asigurarii izolǎrii totale a aburului,
mirosului si zgomotului.
ARTICOLUL 3 ‐ UTILIZĂRI INTERZISE

Este interzisǎ amplasarea spre arterele principale (strazi de categoria a I‐a şi a II‐a) a
structurilor de vânzare cu suprafaţa mare si medie (peste 400,00 mp) cu fatade oarbe,
indiferent de UTR‐ul în care este situat terenul (cu excepţia celor în care sunt prevazute in
mod expres permisivitati de construire). Acestea vor fi amplasate în spatele frontului la stradǎ
construit si vor avea accesul carosabil asigurat din arterele de categoria III‐a.
Se interzic urmatoarele:
 Activitǎţi productive de mari dimensiuni, (altele decat cele permise),
 Activitǎţi agrozootehnice,
 Activitǎţi de: sport, agrement, losir, culturǎ, în spatii de mari dimensiuni şi care prin
traficul generat sau specificul activitǎţii pot perturba functionarea coerentǎ a zonei centrale
(stadioane, parcuri de agrement, circ, sala polivalenta etc.),
 Parcaje private (în construcţii individuale) amplasate pe domeniul public sau privat al
municipiului,
 Service auto, benzinarii, spǎlatorii auto, vulcanizari,
 Unitati comerciale: materiale de construcţii, piese auto,
 Depozite de orice naturǎ,
 Zone gospodarie comunalǎ: cimitire,
 Activitǎți de comerț, prestǎri servicii generale în construcții provizorii amplasate pe
domeniul public sau privat al municipiului.

SECŢIUNEA II ‐ CONDIŢII DE AMPLASARE, ECHIPARE ŞI CONFORMARE A CLĂDIRILOR
ARTICOLUL 4 ‐ CARACTERISTICI ALE PARCELELOR (SUPRAFEŢE, FORME, DIMENSIUNI)

Se menţine parcelarul existent cu următoarele condiţii:
 Suprafaţǎ minimǎ a parcelelor este de 150 mp pentru construcţii înşiruite şi 200 mp
 Pânǎ la aprobarea Planului Urbanistic Zonal Zone Construite Protejate ale municipiul
Galati, pentru parcelele cu suprafete mai mari de 1500,00 mp se va elabora PUZ pentru
intregul UTR, cu excepția investițiilor publice;
 In cazul operatiunilor de comasare/dezmembrare parcele, constructiile vor mentine
trasaturile parcelarului existent (deschidere la strada, ritm, etc);
 In zonele in care exista tesut caracteristic locuintelor individuale nu este admisa
modificarea caracteristicilor parcelarului prin comasarea loturilor si constructia unor
volume de mari dimensiuni, nespecifice zonei de locuinte individuale.
ARTICOLUL 5 ‐ AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE ALINIAMENT

Construcţiile vor fi dispuse pe aliniament sau vor fi retrase de la aliniament, conform
caracterului strǎzii, cu urmǎtoarele condiţii:
‐ în cazul în care pe parcelele învecinate construcţiile sunt retrase de la aliniament se va
respecta retragerea existentǎ; dacǎ retragerile sunt inegale se va respecta retragerea
dominantǎ pe stradǎ, instituitǎ prin regulamentele anterioare, evidenţiatǎ prin clǎdiri mai noi
şi în stare bunǎ;
‐ în cazul în care parcela se învecineazǎ pe o laturǎ cu o construcţie dispusǎ pe aliniament, iar
pe cealaltǎ laturǎ cu o construcţie în stare bunǎ sau cu o clǎdire monument de arhitecturǎ
retrasǎ de la aliniament, noua clǎdire va fi dispusǎ pe aliniament, dar se va racorda la alinierea
retrasǎ, pentru a nu evidenţia un calcan ;
‐ în cazul în care parcela se învecineazǎ pe o laturǎ cu o construcţie retrasǎ de la aliniament,
iar pe cealaltǎ laturǎ cu o construcţie neviabilǎ iar caracterul strǎzii indicǎ tendinţa clǎdirilor
mai noi de a se retrage de la aliniament conform regulamentelor anterioare, de regulǎ cu 3 ‐
5.0 metri, noua clǎdire se va retrage de la aliniament cu 3 ‐ 5.0 metri;
ARTICOLUL 6 ‐ AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE LIMITELE LATERALE ŞI POSTERIOARE

ALE PARCELELOR

- se va menţine situaţia actualǎ dominantǎ a regimului de construire, continuu sau

discontinuu;
- banda de construibilitate faţǎ de alinierea clǎdirilor va fi de maxim 15,0 metri în cazul
clǎdirilor cu înǎlţimi de pânǎ la P+4 niveluri şi de maxim 20,0 metri în cazul clǎdirilor cu
înǎlţimi de peste P+4 niveluri, cu condiţia respectǎrii distanţei de 5 metri faţǎ de limita
posterioarǎ;
- în cazul fronturilor continue, clǎdirile se vor alipi de calcanele clǎdirilor învecinate dispuse
pe ambele limite laterale ale parcelelor pânǎ la o distanţǎ maxim 15,0 metri dacǎ clǎdirile
au pânǎ la P+4 niveluri şi de maxim 20,0 metri dacǎ clǎdirile au peste P+4 niveluri şi se vor
retrage faţǎ de limita posterioarǎ a parcelei la o distanţǎ de cel puţin jumǎtate din
înǎlţimea clǎdirii mǎsuratǎ la cornişǎ, dar nu mai puţin de 5,0 metri;
- în cazul fronturilor discontinue, în care parcela se învecineazǎ numai pe una dintre
limitele laterale cu o clǎdire având calcan pe limita de proprietate, iar pe cealaltǎ laturǎ
se învecineazǎ cu o clǎdire retrasǎ de la limita lateralǎ a parcelei şi având pe faţada
lateralǎ ferestre ale unor încǎperi principale, noua clǎdire se va alipi de calcanul existent
numai cu acordul proprietarului vecin, iar faţǎ de limita opusǎ se va retrage la o distanţǎ
egalǎ cu minim 1/3 din înǎlţime, dar nu mai puţin de 3,0 metri;
- în cazul în care clǎdirea se învecineazǎ pe ambele laturi cu clǎdiri existente retrase faţǎ de
limitele parcelelor, se va dispune izolat şi se va retrage faţǎ de ambele limite laterale ale
parcelei la o distanţǎ de nu mai puţin de 3,0 metri pe una din laturi si minim 1,90 metri
pe cealalta; se admit distanţe de minim 2,0 metri la construcţiile având pe faţada lateralǎ
ferestre de la încǎperi în care nu au loc activitǎţi permanente şi deci care nu necesitǎ deci
luminǎ naturalǎ;
în cazul clǎdirilor izolate, parcelele cu front la stradǎ cuprins între 12,0 ‐ 15,0 metri,
retragerea faţǎ de una din limitele laterale poate fi de minim 2,0 metri conform Codului
Civil, cu obligativitatea asigurarii unui acces auto de minim 3,0 metri la curtea din spate.
Se va evita expresivitatea de calcan prin conformarea volumetricǎ şi expresia
arhitecturalǎ;
- se interzice construirea pe limita parcelei dacǎ aceasta este şi linia de separaţie faţǎ de o
clǎdire publicǎ retrasǎ de la limita lateralǎ a parcelei sau faţǎ de o cladire de cult; în
aceste cazuri retragerea minimǎ va fi de 5,0 metri;
- clǎdirile care alcǎtuiesc fronturi discontinue se vor retrage faţǎ de limita posterioarǎ a
parcelei la o distanţǎ de cel puţin jumǎtate din înǎlţimea clǎdirii mǎsuratǎ la cornişǎ, dar
nu mai puţin de 5,0 metri.
ARTICOLUL 7 ‐ AMPLASAREA CLĂDIRILOR UNELE FAŢĂ DE ALTELE PE ACEEAŞI PARCELĂ

Clǎdirile vor respecta între ele distanţe egale cu înǎlţimea la cornişǎ a celei mai înalte dintre
ele; distanţa se poate reduce la 1/4 din înǎlţime numai în cazul în care faţadele prezintǎ

calcane sau ferestre care nu asigurǎ luminarea unor încǎperi fie de locuit, fie pentru alte
activitǎţi ce necesitǎ luminǎ naturalǎ;
ARTICOLUL 8 ‐ CIRCULAŢII ŞI ACCESE

- parcela este construibilǎ numai dacǎ are asigurat un acces carosabil de minim 3,5 metri
dintr‐o circulaţie publicǎ în mod direct sau prin drept de trecere legal obţinut prin una din
proprietǎţile învecinate;
- pentru toate categoriile de constructii si amenajari se vor asigura accese pentru interventii
in caz de incendiu, dimensionate conform normelor pentru trafic greu;
- în cazul fronturilor continue la stradǎ, constructiilor ce formeaza curti interioare se va
asigura un acces carosabil în curtea posterioarǎ printr‐un pasaj care sǎ permitǎ accesul
autovehiculelor de stingere a incendiilor, cu latime minima de 3,0 m si inaltime de 3,5 m;
- accesele si pasajele carosabile nu trebuie sa fie obstructionate prin mobilier urban si
trebuie sa fie pastrate libere in permanenta;
- în toate cazurile este obligatorie asigurarea accesului în spaţiile publice al persoanelor cu
dificultǎţi de deplasare;
- se recomandǎ amplificarea circulaţiei pietonale prin crearea pasajelor şi deschiderea
curţilor cu funcţiuni atractive pentru pietoni.
ARTICOLUL 9 ‐ STAŢIONAREA AUTOVEHICULELOR
Autorizarea executarii constructiilor care prin destinatie necesita spatii de parcare se

emite numai daca exista posibilitatea realizarii acestora in afara domeniului public.
Functiune nr. minim locuri de parcare

Constructii administrative si de - minim 1 loc parcare la 10‐40 salariati si 1 loc
birouri suplimentar pentru microbuze,
- un spor de 10% pentru sediile de prefecturi,
sediile de primarii, sediile de servicii
descentralizate in teritoriu ale ministerelor si
altor organe de specialitate ale administratiei
publice centrale,
- atunci cand constructiile cuprind sali de
conferinte si alte spatii destinate reuniunilor se
vor prevedea 1‐2 locuri de parcare pentru
autocare,
- 1 loc parcare/ 10‐30 salariati si un spor de 20%
pentru invitati pentru sediile de partid, sedii de
sindicate,culte,fundatii,organizatii


neguvernamentale,asociatii, agentii, sedii de
birouri.
Constructii financiar‐bancare (sedii - 1 loc parcare la 20 salariati + un spor de 50%
si filiale de banci, sedii de societati pentru clienti,
de asigurari, burse de valori si - in functie de destinatia cladirii, amplasament si
marfuri) capacitate, parcajele pentru salariati pot fi
organziate impreuna cu cele pentru clienti,
adiacent drumului public.
Constructii comerciale - 1 loc parcare la 200 mp suprafata desfasurata a
constructiei pentru unitati de pana la 400 mp,
- 1 loc de parcare la 100 mp suprafata desfasurata
a constructiei pentru unitati de 400‐600 mp,
- 1 loc de parcare la 50 mp suprafata desfasurata a
constructiei pentru unitati de 600‐2000 mp
(complexuri comerciale),
constructiei pentru unitati de peste 2000 mp
(complexuri comerciale),
- pentru restaurante va fi prevazut cate un loc de
parcare la 5‐10 locuri la masa,
- la acestea se adauga spatiile de parcare/ garare a
autovehiculelor proprii, care pot fi amplasate
independent de parcarea destinatǎ clienților.
Constructii de cult - minim 5 locuri parcare
Constructii culturale - 1 loc parcare la 50 mp spatiu expunere pentru
expozitii, muzee;
- 1 loc parcare la 10‐20 locuri in sala pentru
biblioteci, cluburi, sali de reuniune, cazinouri,
case de cultura, centre si complexe culturale,
cinematografe, teatre dramatice, de comedie, de
revista, opera, opereta, de papusi, sali
polivalente.
Constructii invatamant - 3‐4 locuri parcare la 12 cadre didactice;

- pentru invatamantul universitar, functie de
capacitatea constructiei, se vor prevedea 1‐3
locuri de parcare pentru autocare.
Constructii de sanatate - 1 loc de parcare la 4 persoane angajate cu un
spor de 10% pentru spital clinic, spital general,
spital de specialitate, asistenta de specialitate,


dispensar policlinic, dispensar urban;
- 1 loc parcare la 10 persoane angajate pentru alte
tipuri de unitati sanitare, crese si crese speciale.
Leagane de copii
Constructii si amenajari sportive; - 1 loc parcare la 5‐20 locuri pentru complexuri
Constructii de turism si agrement sportive, sali de antrenament, sali de competitiii
sportive;
- 1 loc parcare la 30 persoane pentru stadioane,
patinoare, poligoane penru tir, popicarii;
- obligatoriu un numar de 1‐3 locuri pentru
autocare;
- pentru toate categoriile de construcții çi
amenajǎri de agremenet vor fi prevǎzute
parcaje în funcție de capacitatea construcției,
câte un loc de parcare pentru 10‐30 persoane;
- pentru cluburi va fi prevǎzut câte un loc de
parcare la 3‐10 membri ai clubului.
Constructii de locuinte - 1 loc parcare la 1‐5 locuinte unifamiliale cu lot
propriu;
- 1 loc parcare la 2‐10 apartamente pentru
locuinte colective.
Pentru construcţii ce înglobează spaţii cu diferite destinaţii, pentru care există norme
diferite de dimensionare a parcajelor, vor fi luate în considerare cele care prevăd un număr
mai mare de locuri de parcare.
Pentru functiunile existente si mentinute pana la disparitie, se vor aplica prevederile privind
spatiile necesare de parcare conform R.G.U.
ARTICOLUL 10 ‐ ÎNĂLŢIMEA MAXIMĂ ADMISIBILĂ A CLĂDIRILOR

Înǎlţimea maximǎ admisibilǎ a cladirilor se va stabili conform Planului Urbanistic Zonal Zone
Construite Protejate ale municipiul Galati.
Pânǎ la elaborarea Planului Urbanistic Zonal Zone Construite Protejate ale municipiul Galaţi
aceasta se va detalia prin PUD cu urmatoarele precizari:
- înǎlţimea maximǎ admisibilǎ este egalǎ cu distanţa dintre aliniamente; pot fi adǎugate
suplimentar unul sau douǎ niveluri în funcţie de volumetria caracteristicǎ strǎzii, cu
condiţia retragerii acestora, astfel incat inaltimea maxima la coama/atic pe o distanta de
minim 5,0 m de la aliniament sa nu depaseasca distanta intre aliniamente.

- în cazul în care într‐o intersecţie existǎ deja o marcare pe colţ a poziţiei favorizate a
clǎdirilor printr‐un plus de înǎlţime, se admite pentru o nouǎ clǎdire de colţ depǎşirea în
planul faţadei a înǎlţimii maxime admisibile cu unul sau douǎ niveluri pe o lungime de
maxim 15,0 metri de la intersecţie.
RH minim‐ P+1 (6,0 m la coama/ atic)
RH maxim – P+4‐5 (15‐ 18 m la coama/ atic)
Înălţimea minimă este prevazută pentru cladirile amplasate pe artere principale (categoria
a I‐a si a II‐a) ‐ frontul la strada.
ARTICOLUL 11 ‐ ASPECTUL EXTERIOR AL CLĂDIRILOR

- orice intervenţie asupra monumentelor de arhitecturǎ declarate sau propuse a fi
declarate, se va putea realiza numai în condiţiile legii;
- orice intervenţie asupra faţadelor existente, ca şi modul de realizare al unor noi
construcţii, completǎri sau extinderi, elemente de mobilier urban ori de reclamǎ, necesitǎ
studii de specialitate, avizate conform legii;
Arhitectura noilor clǎdiri se va subordona cerinţelor de coerenţǎ a secvenţelor particulare de
ţesut urban şi va participa la punerea în valoare a caracteristicilor dominante ale acestuia
printr‐o expresie arhitecturalǎ contemporanǎ; aceasta va ţine seama de caracterul zonei şi
de caracteristicile clǎdirilor învecinate, în ceea ce priveşte:
- volumetria: simplitatea volumelor, adecvarea scǎrii, controlul imaginii din toate direcţiile
din care volumul este perceput în relaţie cu cadrul construit în care se insereazǎ,
armonizarea modului de acoperire, evitarea evidenţierii unor calcane, evitarea impactului
vizual al unor lucrǎri tehnice, etc.;
- arhitectura faţadelor: armonizarea cu scara strǎzii ca ritm al liniilor de forţǎ verticale şi
orizontale şi ca frecvenţǎ a elementelor–accent, armonizarea cu vecinǎtǎţile imediate ca
proporţii ale elementelor arhitecturale, ca relief al faţadei, ca transparenţǎ a
balustradelor balcoanelor şi logiilor, etc.;
- materiale de construcţie: armonizarea texturii finisajelor cu cea a clǎdirilor învecinate,
evitarea materialelor care pot compromite integrarea în caracterul zonei, respectarea
materialelor construcţiei iniţiale în caz de refacere şi extindere;
- culoare: armonizarea culorii cu arhitectura clǎdirii, respectarea ambianţei cromatice a
strǎzii, sublinierea eventualǎ a ritmului faţadelor etc.;
- în vederea autorizǎrii se vor prezenta studii suplimentare de inserţie pentru noile clǎdiri
sau pentru intervenţii asupra clǎdirilor existente (ilustrǎri grafice, fotomontaje, machete);

- se interzic imitaţii stilistice dupǎ arhitecturi strǎine zonei, realizarea unor false mansarde,
imitaţii de materiale sau utilizarea improprie a materialelor, utilizarea culorilor stridente
sau strǎlucitoare;
- se interzice desfigurarea arhitecturii faţadelor şi deteriorarea finisajelor prin tratarea
vitrinelor şi a registrului parterului sau prin instalarea firmelor şi a panourilor de afişaj,
inclusiv a sistemelor de iluminare a acestora ;
- elementele de mobilier urban vor respecta valoarea zonei protejate şi arhitectura
clǎdirilor.
- în cazul utilizǎrii funcţionale a mai multor parcele pentru o nouǎ construcţie, se va
menţine exprimarea în plan şi în arhitectura faţadelor a amprentelor parcelarului iniţial.
ARTICOLUL 12 ‐ CONDIŢII DE ECHIPARE EDILITARĂ

- toate construcţiile noi sau reabilitate vor fi racordate la reţelele edilitare publice de apǎ,
canalizare;
- în cazul alimentǎrii cu apǎ în sistem propriu se va obţine avizul autoritǎţii competente
care administreazǎ resursele de apǎ;
- la clǎdirile dispuse pe aliniament racordarea burlanelor la canalizarea pluvialǎ va fi fǎcutǎ
pe sub trotuare pentru a se evita producerea gheţii;
- se va asigura evacuarea rapidǎ a apelor meteorice din spaţiile accesibile publicului la
reţeaua de canalizare;
- noile clǎdiri vor fi echipate fie cu o antenǎ colectivǎ şi o reţea de videocomunicaţii
conform reglementǎrilor tehnice în vigoare, fie cu un branşament la reţeaua cablatǎ;
- toate rețelele edilitare vor fi amplasate subteran;
- se interzice dispunerea pe faţade a antenelor TV‐satelit şi a antenelor pentru telefonia
mobilǎ;
- cu excepţia telecomunicaţiilor speciale, se interzice dispunerea de piloneţi zǎbreliţi
(tripozi uniţi cu grinzi cu zǎbrele) pe terasele clǎdirilor care nu sunt tehnice sau
industriale;
- în conformitate cu Directivele Europene, în zonele în care existǎ sistem de alimentare
centralizatǎ cu energie termica se recomandǎ ca şi noile imobile sǎ fie racordate la acest
sistem sau sǎ foloseascǎ surse de încalzire regenerabile.
ARTICOLUL 13 ‐ SPAŢII LIBERE ŞI SPAŢII PLANTATE

- spaţiile libere vizibile din circulaţiile publice vor fi tratate ca grǎdini de faţadǎ;
- curţile interioare accesibile publicului vor fi tratate cu pavaje decorative, elemente de
mobilier urban, plantaţii decorative, inclusiv pe faţade;

- se recomandǎ ca pentru îmbunǎtǎţirea microclimatului şi pentru protecţia construcţiei

sǎ se evite impermeabilizarea terenului peste minimum necesar pentru accese;
- elementele fixe de mobilier urban din spaţiile accesibile publicului se vor subordona
caracterului zonei, necesitând aceleaşi avize de specialitate ca şi construcţiile;
- terenul care nu este acoperit cu construcţii, platforme şi circulaţii va fi acoperit cu gazon
şi plantat cu un arbore la fiecare 100 mp;
- parcajele vor fi plantate cu un arbore la fiecare 4 locuri de parcare şi vor fi înconjurate
cu un gard viu de 1,20 metri înǎlţime;
- procentul minim de spatii verzi in interioriul parcelei va fi stabilit dupa cum

urmeaza:
Functiune % min spatiu verde din supraf. teren

Constructii administrative (cu exceptia sedii de 15%
partid, sedii de sindicate, culte, fundaţii,
organizaţii neguvernamentale, asociaţii,
agenţii, fonduri, sedii de birouri)
Constructii administrative si financiar‐ bancare, Spații verzi çi plantate cu rol decorativ çi de
respectiv sedii de partid, Sedii de sindicate, protecție 10%
culte, fundaţii, organizaţii neguvernamentale,
asociaţii, agenţii, fonduri, sedii de birouri
Constructii comerciale Spații verzi çi plantate cu rol decorativ çi de
agrement, în exteriorul clǎdirii sau în curți
interioare, 2‐5%
Constructii de cult Spații verzi çi plantate, cu rol decorativ çi de
protecție 20%
Constructii culturale Spații verzi çi plantate, spații de joc çi de
odihnǎ în funcție de capacitatea construcției
10 ‐ 20%
Constructii de sanatate obligatorii aliniamente cu rol de protectie
10%
Constructii si amenajari sportive 30%
Constructii de turism si agrement in funcție de destinație çi grad de confort, dar
nu mai puțin de 25%
Constructii de locuinte in funcție de tip locuire, dar nu mai puțin de
2 mp/ locuitor

Pentru functiunile existente si mentinute pânǎ la disparitie, se vor aplica prevederile privind
spatiile necesare de parcare conform R.G.U. Anexa 6.
ARTICOLUL 14 ‐ ÎMPREJMUIRI
Se va menţine caracterul existent al împrejmuirilor astfel:
- în cazul fronturilor retrase de la aliniament, gardurile spre stradǎ vor avea, înǎlţimea de
maxim 2,00 metri din care un soclu opac de 0,60 m, partea superioarǎ fiind transparentǎ
realizatǎ din fier forjat sau plasǎ metalicǎ şi vor fi dublate de gard viu; poate fi autorizatǎ
o înǎlţime diferitǎ în cazul reconstrucţiei sau restaurǎrii unei împrejmuiri existente sau
pentru a permite racordarea la o împrejmuire existentǎ;
- stâlpii de susţinere în cazul în care nu sunt metalici, se vor armoniza cu finisajul clǎdirii
principale şi al gardurilor alǎturate;
- porţile se vor armoniza cu împrejmuirea;
- pe limitele laterale şi posterioare gardurile vor fi opace şi vor avea înǎlţimea maximǎ de
2,00 metri;
- construcţiile publice vor putea face excepţie ca dimensiuni şi calitate a decoraţiei
gardurilor şi porţilor de intrare care se vor armoniza cu arhitectura clǎdirii.
SECŢIUNEA III: POSIBILITĂŢI MAXIME DE OCUPARE ŞI UTILIZARE A TERENULUI
ARTICOLUL 15 ‐ PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (POT %)

ARTICOLUL 16 ‐ COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (CUT)
În zonele cu restricţii pentru construit, se vor respecta condiţiile impuse de studiile
geotehnice.
Suprafata parcela POT (%)** CUT**

150 ‐1500 mp 50 3
Se va detalia prin P.U.D./ P.U.Z.
fǎrǎ depǎçirea regimului de
Peste 1500 mp 50 înǎlțime maxim admis
** cu posibilitate de depasire pentru revenirea la amprenta istorica aferenta parcelei.
Pentru spatii verzi: ‐ POT maxim 10% (inclusiv circulatii, alei, platforme)
‐ CUT maxim 0.2

Pentru functiunile existente: activitati productive in unitati dispersate, zona

transporturi si zona constructii aferente echipamentelor tehnico‐edilitare (cu exceptia
constructiilor si instalatiilor tehnologice) conform studiilor de specialitate (SF, PT,PUD)
sau conform normelor tehnice in vigoare, se recomanda:
‐ POT maxim 50%
‐ CUT maxim 1,0
URBANISTICE.
POLI URBANI PRINCIPALI

UTR 7, UTR 14, UTR 14’, UTR 26, UTR 31, UTR 34
Pentru UTR 34, prevederile prezentei sectiuni se aplica si se vor detalia prin PUD pana la
intrarea in vigoare a Planului Urbanistic Restructurare Urbana cartiere Micro 18, 19, 20, 21.
Polii urbani conţin principalele nuclee strategice de dezvoltare a municipiului Galaţi situate în
afara zonei centrale istorice care vor putea conferi municipiului un nou prestigiu, echilibrare
functionalǎ prin asigurarea terenurilor necesare dezvoltarii unor functiuni de interes
municipal/local/rezidential prin raportare la populatia prognozata, noi calitati estetic‐
configurative.
In cazul necesitatii de detaliere a regimului de construire, alinierii faţa de aliniament, faţa de
limitele laterale si posterioare ale cladirii, amplasarea cladirilor unele faţa de altele pe parcela,
comasarea/dezmembrarea parcelelor (sub 4 loturi), acestea se pot detalia in baza P.U.D.


Pentru modificǎrile aduse constructiilor existente situate in zona de risc (rosu: AEGL3,
portocaliu: AEGL2) ale obiectivelor SEVESO (conform plansei Zone de Protectie SEVESO) se va
solicita punctul de vedere al Agentiei pentru Protectia Mediului Galati si al Inspectoratului
pentru Situatii de Urgenta „General Eremia Grigorescu” Galati. Pentru investitiile noi se vor
aplica prevederile
H.G. nr. 804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanţ
e periculoase.
AEGL 2 ‐ Nivelul concentratiei deasupra caruia se considera ca populatia expusa timp de 60

minute poate suferi efectele unor boli ireversibile, grave si pe termen lung si pot pierde
AEGL 3 ‐ nivelul concentratiei deasupra caruia se considera ca populatia expusa timp de 60
minute poate suferi efectele unor boli mortale sau chiar moartea.
Unitatile Teritoriale de Referinta aflate sub incidenta acestei prevederi: 31, 34

- locuinte individuale si colective,
- constructii comerciale, cu exceptia celor care comercializeaza materiale de constructii,
- constructii administrative si birouri,
- constructii financiar bancare,
- constructii de cult, cu exceptia manastirilor, schiturilor si cimitirelor,
- constructii de cultura,
- institutii, servicii si echipamente publice,
- servicii generale, cu exceptia atelierelor poluante, service auto, spalatorii auto,
vulcanizari,
- constructii invatamant,
- constructii de sanatate, cu exceptia centrelor de asistenta de specialitate (boli cronice,
persoane cu dizabilitati, recuperari functionale, centre psihiatrice),
- constructii si amenajari sportive,
- constructii de agrement: locuri de joaca pentru copii, parcuri, scuaruri,

- constructii de turism si agrement‐ loisir,cu exceptia bungalou, cabana, camping si sat

de vacanta,
- zona transporturi,
- spatii verzi,
- constructii aferente echipamentelor tehnico‐edilitare,
- terenuri cu destinatie speciala.

- se recomanda ca in cazul constructiilor de locuinte individuale si colective amplasate pe
arterele principale (categoria a I‐a si a II‐a), parterul acestora sa asigure functiuni cu acces
public: spatii comerciale, expozitionale, etc.;
- se recomanda ca in cazul amplasarii unor constructii aferente echipamentelor edilitare,
acestea sa nu fie amplasate spre strada si sa nu afecteze prin zonele de protectie sanitara
necesare functionarea celorlate cladiri existente;
- se mentin functiunile existente care nu sunt caracteristice zonei, cu conditia ca, in cazul
disparitiei acestora, pe terenurile aferente sa se insereze numai functiuni caracteristice
specificului zonei;
- pietele agroalimentare se amplaseaza la minim 40,0 m fata de cladiri avand alte functiuni
decat cea comerciala;
- pentru unitatile de alimentatie publica se admite amplasarea la parterul locuintelor
(individuale si/sau colective) numai cu conditia asigurarii izolarii totale a aburului, mirosului
si zgomotului;
- este necesar ca limita de construibilitate faţǎ de cornişa taluzurilor sǎ se considere ca fiind egalǎ cu
de 2 ori înǎlţimea taluzului respectiv;
- sunt necesare lucrǎri de modelare a geometriei taluzului, de asigurare a unei scurgeri corecte a
apelor provenite din precipitaţii, înierbǎri ale pantelor şi nu în ultimul rând o politicǎ localǎ de
protejare a fondului de vegetaţie;

- nerespectarea zonei de construibilitate în zonele taluzurilor poate oricând favoriza manifestarea

de pierdere a stabilitǎţii acestora.
Este interzisa amplasarea spre arterele principale (strazi de categoria a I‐a si a II‐a) a
strada, construit si vor avea accesul carosabil asigurat din arterele de categoria III‐a.
 Activitati productive
 Activitati agrozootehnice
 Parcaje private (in constructii individuale) amplasate pe domeniul public sau privat al
municipiului.
 Service auto, benzinarii, spalatorii auto
 Unitati comerciale‐ materiale de constructii
 Depozite de orice natura
 Zone gospodarie comunala: cimitire
 suprafaţǎ minimǎ a parcelelor este de 150 mp pentru construcţii înşiruite şi 200 mp

 pentru parcele cu suprafata mai mare de 6.000 mp si functiuni de importanta
municipala/ supramunicipala, importante ca volum sau trafic generat se va elabora
obligatoriu PUZ pentru intregul UTR, cu excepția investițiilor publice;
 în cadrul zonelor cu valoare arhitectural‐urbanistica, in cazul operatiunilor de
comasare/dezmembrare, se vor mentine trasaturile parcelarului existent (deschidere la
strada, ritm, etc);
 în zonele cu valoare arhitectural urbanistica, in care exista tesut caracteristic
locuintelor individuale nu este admisa modificarea caracteristicilor parcelarului prin
comasarea loturilor si constructia unor volume de mari dimensiuni, nespecifice zonei de
locuinte individuale, cu exceptia parcelelor situate la arterele principale de circulatie
(categoria a I‐a si a II‐a), pe o adancime de maxim 30 m fata de front, in conformitate cu
reglementarile UTR.



caracterului strǎzii, cu urmǎtoarele condiţii:
- în cazul în care pe parcelele învecinate construcţiile sunt retrase de la aliniament se va
dominantǎ pe stradǎ, instituitǎ prin regulamentele anterioare, evidenţiatǎ prin clǎdiri mai
noi şi în stare bunǎ;
- în cazul în care parcela se învecineazǎ pe o laturǎ cu o construcţie dispusǎ pe aliniament,
iar pe cealaltǎ laturǎ cu o construcţie în stare bunǎ sau cu o clǎdire monument de
arhitecturǎ retrasǎ de la aliniament, noua clǎdire va fi dispusǎ pe aliniament, dar se va
racorda la alinierea retrasǎ, pentru a nu evidenţia un calcan ;
- în cazul în care parcela se învecineazǎ pe o laturǎ cu o construcţie retrasǎ de la
aliniament, iar pe cealaltǎ laturǎ cu o construcţie neviabilǎ iar caracterul strǎzii indicǎ
tendinţa clǎdirilor mai noi de a se retrage de la aliniament conform regulamentelor
anterioare, de regulǎ cu 3‐5.0 metri, noua clǎdire se va retrage de la aliniament cu 3 ‐ 5.0
metri;

ALE PARCELELOR
În cazul investitiilor importante ca:
➢ functiune: locuinte colective, spatii comerciale/servicii,
➢ volum: inaltime mai mare de P+2,
➢ suprafata afectata (incluzand constructiile si amenajarile specifice) mai mare de
300 mp,
regimul de construire se va stabili prin PUD, numai dacă condițiile sunt îndeplinite
cumulativ*;
* cu exceptia investitiilor pentru care conform legislatiei specifice/ghid metodologic de

elaborare, este necesara elaborare P.U.Z.
clǎdirilor cu înǎlţimi de pânǎ la P+4 niveluri şi de maxim 20 metri în cazul clǎdirilor cu
posterioarǎ;

înǎlţimea clǎdirii mǎsuratǎ la cornişǎ, dar nu mai puţin de 5,0 metri;
- în cazul în care clǎdirea se învecineazǎ pe ambele laturi cu clǎdiri existente retrase faţǎ
de limitele parcelelor, se va dispune izolat şi se va retrage faţǎ de ambele limite laterale
ale parcelei la o distanţǎ de nu mai puţin de 3,0 metri pe una din laturi si minim 2,0 metri
pe cealalta; se admit distanţe de minim 2,0 metri la construcţiile având pe faţada lateralǎ
luminǎ naturalǎ;
- în cazul clǎdirilor izolate, parcelele cu front la stradǎ cuprins între 12,0‐15,0 metri,
arhitecturalǎ;
nu mai puţin de 5.0 metri.


- parcela este construibilǎ numai dacǎ are asigurat un acces carosabil de minim 3,50 metri

- pentru toate categoriile de constructii si amenajari se vor asigura accese pentru

interventii in caz de incendiu, dimensionate conform normelor pentru trafic greu;
autovehiculelor de stingere a incendiilor, cu latime minima de 3,0 m si inaltime de 3,50
m;
- în toate cazurile este obligatorie asigurarea accesului în spaţiile publice a persoanelor cu

Autorizarea executarii constructiilor care prin destinatie, necesitǎ spatii de parcare se emite
numai daca exista posibilitatea realizarii acestora in afara domeniului public.

publice centrale,
autocare,
- 1 loc parcare la 10‐30 salariati si un spor de 20%
neguvernamentale, asociatii, agentii, sedii de
birouri.
Constructii financiar ‐ bancare (sedii - 1 loc parcare la 20 salariati + un spor de 50%
adiacent drumului public


constructiei pentru unitati de pana la 400mp,
a constructiei pentru unitati de 400‐ 600 mp,
constructiei pentru unitati de 600‐2000 mp,
constructiei pentru unitati de peste 2000 mp,
autovehiculelor proprii.
Constructii de cult - minim 5 locuri parcare,
expozitii, muzee,
polivalente.
Constructii invatamant - 3‐4 locuri parcare la 12 cadre didactice,
spor de 10% pentru sptial clinic, spital general,
dispensar policlinic, dispensar urban,
tipuri de unitati sanitare, crese si crese speciale,
leagane de copii.
sportive,
patinoare, poligoane penru tir, popicarii,
autocare,


amenajǎri de agremenet vor fi prevǎzute parcaje
în funcție de capacitatea construcției, câte un loc
de parcare pentru 10‐30 persoane,
propriu,
- 1 loc parcare la 2‐10 apartamente pentru locuinte
colective.

- înǎlţimea maximǎ admisibilǎ este egalǎ cu distanţa dintre aliniamente, fac excepție zonele
în care sunt prevǎzute accente verticale conform Studiului de Altimetrie aferent P.U.G.
Galați çi Plançei de Reglementǎri; pot fi adǎugate suplimentar unul sau douǎ niveluri în
funcţie de volumetria caracteristicǎ strǎzii, cu condiţia retragerii acestora, astfel incat
inaltimea maxima la coama/atic pe o distanta de minim 5 m de la aliniament sa nu
depaseasca distanta intre aliniamente;
Paragraf modificat 2019
RH niveluri/ H maxim
TIP UTR (metri la coama/atic)
min1 max
UTR. 7 Pol urban principal ‐ Traian Nord 2/9m 5/18m
UTR. 14 Pol urban principal‐ Cosbuc/ Basarabiei 4/15m 5‐9 si >9*/ 18m‐30m si >30m*
UTR. 14' Pol urban principal ‐ Cosbuc/ Basarabiei 4/15m 5‐9 si >9*/ 18m‐30m si >30m*
UTR. 26 Pol urban principal – Brailei 4/15m 5‐9 si >9*/ 18m‐30m si >30m*
UTR. 31 Pol urban principal ‐ centru afaceri 4/15m 5‐9 si >9*/ 18m‐30m si >30m*
UTR. 34 Pol urban principal ‐ Brailei 4/15m 5‐9 si >9*/ 18m‐30m si >30m*

1
Înălţimea minimă este prevazută pentru cladirile amplasate pe artere principale
(categoria a I‐a si a II‐a) ‐ frontul la stradă.
aferent PUG Galati si Plansei de Reglementari.

- orice intervenţie asupra monumentelor de arhitecturǎ declarate sau propuse a fi declarate,
se va putea realiza numai în condiţiile legii;
- orice intervenţie asupra faţadelor existente, ca şi modul de realizare al unor noi construcţii,
completǎri sau extinderi, elemente de mobilier urban ori de reclamǎ, necesitǎ studii de
specialitate, avizate conform legii;
printr‐o expresie arhitecturalǎ contemporanǎ; aceasta va ţine seama de caracterul zonei şi de
caracteristicile clǎdirilor învecinate, în ceea ce priveşte:
proporţii ale elementelor arhitecturale, ca relief al faţadei, ca transparenţǎ a balustradelor
balcoanelor şi logiilor, etc.;
sau pentru intervenţii asupra clǎdirilor existente ( ilustrǎri grafice, fotomontaje, machete);
sau strǎlucitoare;
inclusiv a sistemelor de iluminare a acestora;


canalizare;
- în cazul alimentǎrii cu apǎ în sistem propriu se va obţine avizul autoritǎţii competente
care administreazǎ resursele de apǎ;
- noile clǎdiri vor fi echipate fie cu o antenǎ colectivǎ şi o reţea de videocomunicaţii
conform reglementǎrilor tehnice în vigoare, fie cu un branşament la reţeaua cablatǎ;
- toate rețelele edilitare vor fi amplasate subteran;
mobilǎ;
cu excepţia telecomunicaţiilor speciale, se interzice dispunerea de piloneţi zǎbreliţi
(tripozi uniţi cu grinzi cu zǎbrele) pe terasele clǎdirilor care nu sunt tehnice sau
industriale;
- in conformitate cu Directivele Europene, in zonele in care exista sistem de alimentare
centralizata cu energie termica se recomanda ca si noile imobile sa fie racordate la acest
sistem sau sa foloseasca surse de incalzire regenerabile.

- se recomandǎ ca pentru îmbunǎtǎţirea microclimatului şi pentru protecţia construcţiei sǎ
se evite impermeabilizarea terenului peste minimum necesar pentru accese;
caracterului zonei, necesitând aceleaşi avize de specialitate ca şi construcţiile.
- parcajele vor fi plantate cu un arbore la fiecare 4 locuri de parcare şi vor fi înconjurate cu
un gard viu de 1,20 metri înǎlţime;
- procentul minim de spatii verzi in interioriul parcelei va fi stabilit dupa cum urmeaza:



Constructii administrative si financiar‐bancare, Spații verzi çi plantate cu rol decorativ çi de
respectiv sedii de partid, sedii de sindicate, protecție 10%
interioare, 2‐5%
protecție 20%
odihnǎ în funcție de capacitatea costrucției
10 ‐ 20%
10%
Constructii de turism si agrement În funcție de destinație çi grad de confort, dar
Constructii de locuinte În funcție de tip locuire, dar nu mai puțin de
2 mp/ locuitor
Pentru functiunile existente si mentinute pânǎ la dispariţie, se vor aplica prevederile privind
maxim 2.00 metri din care un soclu opac de 0.60 m., partea superioarǎ fiind transparentǎ
realizatǎ din fier forjat sau plasǎ metalicǎ şi vor putea fi dublate de gard viu; poate fi
autorizatǎ o înǎlţime diferitǎ în cazul reconstrucţiei sau restaurǎrii unei împrejmuiri
existente sau pentru a permite racordarea la o împrejmuire existentǎ;
2.00 metri;



geotehnice.
Suprafata parcela/zona
TIP UTR 1 POT CUT
UTR. 7 Pol urban principal ‐ Traian Nord 150‐200 mp 45 1.5
201‐ 500 mp 45 2.5
501‐1000 mp 70 4.2
1001‐ 6000 mp çi peste 80 4,8
UTR. 14 Pol urban principal ‐ Cosbuc/Basarabiei 150‐200 mp 45 1.5
201‐ 500 mp 45 2.5
501‐1000 mp 70 4.2
1001‐ 6000 mp çi peste 80 4,8/ 8*
UTR. 14' Pol urban principal ‐ Cosbuc/Basarabiei 150‐200 mp 45 1.5
201‐ 500 mp 45 2.5
501‐1000 mp 70 4.2
1001‐ 6000 mp çi peste 80 4,8/8*
UTR. 26 Pol urban principal ‐ Brailei 150‐200 mp 45 1.5
201‐ 500 mp 45 2.5
501‐1000 mp 70 4.2
1001‐ 6000 mp çi peste 80 8*
UTR. 31 Pol urban principal ‐ centru afaceri 150‐200 mp 45 1.5
201‐ 500 mp 45 2.5
501‐1000 mp 70 4.2
1001‐ 6000 mp çi peste 80 4,8/ 9*
UTR. 34 Pol urban principal ‐ Brailei 150‐200 mp 45 1.5
201‐ 500 mp 45 2.5
501‐1000 mp 70 4.2
1001‐ 6000 mp çi peste 70 4,2/ 8*
aferent PUG Galati si Plansei de Reglementari.

Zona 1 – in cazul in care prin asociere se elaboreaza documentatia pentru o zona mai ampla, se
poate realiza PUD/PUZ fara modificarea functiunilor.
Pentru spatii verzi (cu exceptia celor destinate sportului, agrementului):

‐ POT maxim 10% (inclusiv circulatii, alei, platforme)
‐ CUT maxim 0.2
Pentru functiunile existente: activitati productive in unitati dispersate, zona transporturi si
zona constructii aferente echipamentelor tehnico‐edilitare, terenuri cu destinatie speciala
(cu exceptia constructiilor si instalatiilor tehnologice) conform studiilor de specialitate (SF,
PT,PUD) sau conform normelor tehnice in vigoare, se recomanda:
‐ POT maxim 50%
‐ CUT maxim 1,0
URBANISTICE.

POLI URBANI SECUNDARI

UTR 12, UTR 21

Polii urbani contin principalele nuclee strategice de dezvoltare a municipiului Galati, situate in
afara zonei centrale istorice, care vor putea conferi municipiului un nou prestigiu, echilibrare
functionala prin asigurarea terenurilor necesare dezvoltarii unor functiuni de interes
municipal/local/rezidential prin raportare la populatia prognozata, noi calitati estetic‐
configurative.

Pentru modificarile aduse constructiilor existente situate in zona de risc (rosu: AEGL 3,
portocaliu: AEGL 2) ale obiectivelor SEVESO (conform plansei Zone de Protectie SEVESO) se va
aplica prevederile
H.G. nr. 804/ 2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanţ
e periculoase.


minute pioate suferi efectele unor boli ireversibile, grave si pe termen lung si pot pierde
AEGL 3 ‐ nivelul concentratiei deasupra caruia se considera ca populatia expusa timp de 60
Unitatile Teritoriale de Referinta aflate sub incidenta acestei prevederi: 21

- locuinte individuale si colective,
- constructii comerciale, cu exceptia celor care comercializeaza materiale de constructii,
- constructii administrative si birouri,
- constructii financiar bancare,
- constructii de cult, cu exceptia manastirilor, schiturilor si cimitirelor,
- institutii, servicii si echipamente publice,
- servicii generale, cu exceptia atelierelor poluante (service auto, spalatorii auto,
vulcanizǎri),
- constructii invatamant,
persoane cu dizabilitati, recuperari functionale, centre psihiatrice),
- constructii si amenajari sportive,
- constructii de agrement: locuri de joaca pentru copii, parcuri, scuaruri,
- constructii de turism si agrement, loisir cu exceptia bungalou, cabana, camping si sat
de vacanta,


- spatii verzi,
- constructii aferente echipamentelor tehnico‐ edilitare.

public, spatii comerciale, expozitionale, etc.;
acestea sa nu fie amplasate spre strada si pe cat posibil sa nu afecteze prin zonele de
protectie sanitara necesare functionarea celorlate cladiri existente;
specificului zonei;
- pietele agroalimentare se amplaseaza la minim 40 m fata de cladiri avand alte functiuni
(individuale si/ sau colective) numai cu conditia asigurarii izolarii totale a aburului,

Este interzisǎ amplasarea spre arterele principale (strazi de categoria a I‐a si a II‐a) a
structurilor de vânzare cu suprafaţa mare si medie (peste 400,00 mp) cu faţade oarbe,
indiferent de UTR‐ul în care este situat terenul (cu excepţia celor în care sunt prevazute în
mod expres permisivitati de construire). Acestea vor fi amplasate în spatele frontului la stradǎ
construit si vor avea accesul carosabil asigurat din arterele de categoria III‐a.
 Parcaje private (in constructii individuale) amplasate pe domeniul publica sau privat al
municipiului.
 Service auto, benzinarii, spalatorii auto, vulcanizǎri
 Unitati comerciale‐ materiale de constructii
 Zone gospodarie comunala, cimitire



 Suprafaţǎ minimǎ a parcelelor este de 150 mp pentru construcţii înşiruite şi 200 mp
 Pentru parcele cu suprafata mai mare de 2.000 mp si functiuni de importanta
municipala/supramunicipala, importante ca volum sau trafic generat se va elabora
obligatoriu PUZ pentru intregul UTR, cu excepția investițiilor publice;
 În cadrul zonelor cu valoare arhitectural‐urbanistica, în cazul operaţiunilor de
comasare/dezmembrare parcele, construcţiile vor mentine trǎsǎturile parcelarului existent
(deschidere la strada, ritm, etc);
 În zonele cu valoare arhitectural urbanistic, in care exista tesut caracteristic locuintelor
individuale nu este admisa modificarea caracteristicilor parcelarului prin comasarea
loturilor si constructia unor volume de mari dimensiuni‐ nespecifice zonei de locuinte
individuale, cu exceptia parcelelor situate la arterele principale de circulatie (categoria a I‐a
si a II‐a), pe o adancime de maxim 30 m fata de front.
- construcţiile vor fi dispuse pe aliniament sau vor fi retrase de la aliniament, conform
caracterului strǎzii cu urmǎtoarele condiţii:
anterioare, de regulǎ cu 3‐5.0 metri, noua clǎdire se va retrage de la aliniament cu 3‐5.0
metri;

ALE PARCELELOR
➢ functiune: locuinte colective, constructii administrative si birouri, constuctii
financiar bancare,
➢ volum: inaltimea mai mare de P+5,

➢ suprafata afectata (incluzand constructia si amenajarile specifice): mai mare de

500 mp,
regimul de construire se va stabili prin PUD numai dacă condițiile sunt îndeplinite
cumulativ *;
* cu exceptia investitiilor pentru care conform legii specifice/ghid metodologic de

- UTR 12 ‐ banda de construibilitate faţǎ de alinierea clǎdirilor va fi de maxim 15,0 metri în
cazul clǎdirilor cu înǎlţimi de pânǎ la P+4 niveluri şi de maxim 20.0 metri în cazul clǎdirilor
cu înǎlţimi de peste P+4 niveluri, cu condiţia respectǎrii distanţei de 5 metri faţǎ de limita
posterioarǎ;
înǎlţimea clǎdirii mǎsuratǎ la cornişǎ, dar nu mai puţin de 5.0 metri;
UTR 12, UTR 21
parcelei la o distanţǎ de nu mai puţin de 3,0 metri pe una din laturi si minim 2,0 metri pe
cealalta; se admit distanţe de minim 2,0 metri la construcţiile având pe faţada lateralǎ
luminǎ naturalǎ;
în cazul clǎdirilor izolate, parcelele cu front la stradǎ cuprins între 12,0‐15,0 metri,
arhitecturalǎ;

Rectificare 2017.

Clǎdirile vor respecta între ele distanţe egale cu jumǎtate din înǎlţimea la cornişe a celei mai
înalte dintre ele; distanţa se poate reduce la 1/4 din înǎlţime numai în cazul în care faţadele
prezintǎ calcane sau ferestre care nu asigurǎ luminarea unor încǎperi fie de locuit, fie pentru
alte activitǎţi ce necesitǎ luminǎ naturalǎ;

- parcela este construibilǎ numai dacǎ are asigurat un acces carosabil de minim 3.50 metri

Autorizarea executarii constructiilor care prin destinatie necesita spatii de parcare se emite

birouri suplimentar pentru microbuze;


publice centrale;
autocare;
birouri.
Constructii financiar ‐ bancare (sedii - 1 loc parcare la 20 salariati + un spor de 50%
adiacent drumului public,
constructiei pentru unitati de pana la 400mp,
a constructiei pentru unitati de 400‐600 mp,
constructiei pentru unitati de 600‐2000 mp,
Constructii culturale - 1 loc parcare/50 mp spatiu expunere pentru
expozitii, muzee,
- 1 loc de parcare la 10‐20 locuri in sala pentru
polivalente.


Constructii învăţământ - 3‐4 locuri parcare la 12 cadre didactice,
Construcţii de sănătate - 1 loc de parcare la 4 persoane angajate cu un
spor de 10% pentru spital clinic, spital general,
- 1 loc parcare/ 10 persoane angajate pentru alte
leagane de copii.
Constructii si amenajari sportive - 1 loc parcare la 5‐20 locuri pentru complexuri
Constructii de turism si agrement sportive, sali de antrenament, sali de competitii
sportive,
patinoare, poligoane pentru tir, popicarii,
autocare,
amenajǎri de agrement vor fi prevǎzute parcaje în
funcție de capacitatea construcției, câte un loc de
parcare pentru 10‐30 persoane,
propriu,
colective.
Pentru functiunile existente si mentinute pana la dispariţie, se vor aplica prevederile privind


condiţia retragerii acestora, astfel incat inaltimea maxima la coama/atic pe o distanţa de
minim 5 m de la aliniament sa nu depaseasca distanta intre aliniamente.
RH niveluri/H maxim
TIP UTR (metri la coama/ atic)
min* max
UTR. 12 Pol urban secundar ‐ Traian 1/6m 4/15m
UTR. 21 Pol urban secundar ‐ Drumul de Centura 2/9m 5/18m
*
Înălţimea minimă este prevazută pentru clădirile amplasate pe artere principale
(categoria a I‐a si a II‐a) ‐ frontul la strada.



sau strǎlucitoare;

canalizare;
- în cazul alimentǎrii cu apǎ în sistem propriu se va obţine avizul autoritǎţii competente care
administreazǎ resursele de apǎ;
- noile clǎdiri vor fi echipate fie cu o antenǎ colectivǎ şi o reţea de videocomunicaţii conform
reglementǎrilor tehnice în vigoare, fie cu un branşament la reţeaua cablatǎ;
- toate noile branşamente pentru electricitate şi telecomunicaţii vor fi realizate îngropat;
mobilǎ;
- cu excepţia telecomunicaţiilor speciale, se interzice dispunerea de piloneţi zǎbreliţi (tripozi
uniţi cu grinzi cu zǎbrele) pe terasele clǎdirilor care nu sunt tehnice sau industriale;
- în conformitate cu Directivele Europene, în zonele în care existǎ sistem de alimentare
centralizatǎ cu energie termica se recomandǎ ca si noile imobile sa fie racordate la acest
sistem sau sa foloseasca surse de încǎlzire regenerabile.




organizaţii neguvernamentale, asociaţii, agenţii,
fonduri, sedii de birouri)
Constructii administrative si financiar ‐ bancare, Spații verzi çi plantate cu rol decorativ çi de
interioare, 2‐5%
protecție 20%
odihnǎ în funcțuie de capacitatea construcției
10‐ 20%
Constructii de sanatate Obligatorii aliniamente cu rol de protectie
10%
2 mp/ locuitor

realizatǎ din fier forjat sau plasǎ metalicǎ şi vor putea fi dublate de gard viu; poate fi
autorizatǎ o înǎlţime diferitǎ în cazul reconstrucţiei sau restaurǎrii unei împrejmuiri
existente sau pentru a permite racordarea la o împrejmuire existentǎ;
2.00 metri;

geotehnice.
Suprafata
TIP UTR parcela/zona1 POT CUT
UTR. 12 Pol urban secundar ‐ Traian 150‐200 mp 45 1.5
201‐ 500 mp 45 2.5
501‐1000 mp 70 3.5
Peste 1000 mp 80 4
UTR. 21 Pol urban secundar ‐ Soseaua de Centura 150‐200 mp 45 1.5
201‐ 500 mp 45 2.5
Peste 500 mp 70 4,2

Zona1 ‐ in cazul in care prin asociere se elaboreaza documentatia pentru o zona mai ampla, se

‐ CUT maxim 0.2
Pentru functiunile existente: activitati productive in unitati dispersate, zona constructii
aferente echipamentelor tehnico‐edilitare, (cu exceptia constructiilor si instalatiilor
tehnologice) conform studiilor de specialitate (SF, PT,PUD) sau conform normelor tehnice
in vigoare, se recomanda:
‐ POT maxim 50%
‐ CUT maxim 1,0
SPECIFICUL ŞI CARACTERISTICILE ZONEI/AMPLASAMENTULUI IMPUN ACEASTA.
URBANISTICE.
ZONE MIXTE DE DEZVOLTARE

UTR 1, UTR 8, UTR 9, UTR 23, UTR 33, UTR 45
intrarea in vigoare a Planului Urbanistic Zonal Cartier Traian Nord.

Zonele mixte de dezvoltare sunt constituite de‐a lungul principalelor artere la nivel municipal
si contin cu precadere locuinte, servicii generale si comerciale si echipamente publice
destinate asigurarii necesarului si deservirii zonelor de locuinte individuale si colective
adiacente. Totodata acestea au rolul de a asigura dezvoltarea echilibrata si continuitatea
configurativa la nivelul municipiului, prin relationarea principalilor poli de dezvoltare.

În cazul necesitǎţii de detaliere a regimului de construire, alinierii fata de aliniament, faţǎ de

limitele laterale si posterioare ale cladirii, amplasarea cladirilor unele faţǎ de altele pe parcela,
În cadrul zonelor protejate si de protectie a monumentelor istorice se aplica prevederile

specifice acestora.

pentru Situatii de Urgenta „General Eremia Grigorescu” Galati.
Pentru investitiile noi se vor aplica
prevederile H.G. nr. 804/ 2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care
sunt implicate substanţe periculoase.

Unitatea Teritorială de Referintă aflată sub incidenta acestei prevederi: UTR 33

- locuinte individuale si colective
- constructii comerciale, cu exceptia celor care comercializeaza materiale de constructii
- constructii administrative si birouri
- constructii financiar bancare
- constructii de cult, cu exceptia manastirilor, schiturilor si cimitirelor
- institutii, servicii si echipamente publice
- servicii generale, cu exceptia atelierelor poluante

- constructii invatamant
persoane cu dizabilitati, recuperari functionale, centre psihiatrice)
- constructii de agrement: locuri de joaca pentru copii, parcuri, scuaruri
- parcaje publice subterane, supraterane si multietajate
- spatii publice, pietonale, spatii verzi
- constructii aferente echipamentelor edilitare
- activitati productive in unitati dispersate
- activitati agrozootehnice
- spatii verzi
- constructii aferente echipamentelor tehnico ‐ edilitare
- terenuri cu destinatie speciala

public‐ spatii comerciale, expozitionale, etc.;
specificului zonei; in acest caz, se recomanda dezvoltarea unor functiuni publice/
echipamente publice;
- pietele agroalimentare se amplaseaza la minim 40 m fata de cladiri avand alte functiuni
(individuale si/ sau colective) numai cu conditia asigurarii izolarii totale a aburului,
Este interzisa amplasarea spre arterele principale (strazi de categoria a I‐a si a II‐a) a

strada, construit si vor avea accesul carosabil asigurat din arterele de categoria III‐a.
municipiului
 Service auto, benzinǎrii, spalatorii auto, vulcanizari
 Unitaţi comerciale: materiale de construcţii
 Zone gospodarie comunala: cimitire

 suprafaţǎ minimǎ a parcelelor este de 150 mp pentru construcţii înşiruite şi 200 mp pentru
construcţii izolate sau cuplate;
 pentru parcele cu suprafata mai mare de 2.000 mp si functiuni de importanta municipala/
supramunicipala, importante ca volum sau trafic generat se va elabora obligatoriu PUZ pentru
 în cadrul zonelor cu valoare arhitectural‐urbanistica, in cazul operatiunilor de comasare/
dezmembrare parcele, constructiile vor mentine trasaturile parcelarului existent (deschidere
la strada, ritm, etc);
 în zonele cu valoare arhitectural urbanistica, în care existǎ tesut caracteristic locuintelor
individuale nu este admisa modificarea caracteristicilor parcelarului prin comasarea loturilor
si constructia unor volume de mari dimensiuni, nespecifice zonei de locuinte individuale, cu
exceptia parcelelor situate la arterele principale de circulatie (categoria a I‐a si a II‐a), pe o
adancime de maxim 30 m fata de front.



anterioare, de regulǎ cu 3 ‐5.0 metri, noua clǎdire se va retrage de la aliniament cu 3‐5.0
metri;

ALE PARCELELOR
➢ functiune: locuinte colective, constructii comerciale, constructii administrative
si birouri, constructii financiar bancare,
➢ volum: inaltimea mai mare de P+3,
➢ suprafata afectata (incluzand constructia si amenajarile specifice): mai mare de
300 mp,
regimul de construire se va stabili prin PUD numai daca conditiile sunt indeplinite
cumulativ*;

clǎdirilor cu înǎlţimi de pânǎ la P+4 niveluri şi de maxim 20.0 metri în cazul clǎdirilor cu
posterioarǎ;
înǎlţimea clǎdirii mǎsuratǎ la cornişǎ, dar nu mai puţin de 5.0 metri;

luminǎ naturalǎ;
arhitecturalǎ;


- în cazul fronturilor continue la stradǎ/ constructiilor ce formeaza curti interioare se va
autovehiculelor de stingere a incendiilor, cu latime minima de 3,0m si inaltime de 3,5m;



Autorizarea executarii constructiilor care prin destinatie necesita spatii de parcare, se emite

publice centrale,
autocare,
birouri.
Constructii financiar ‐ bancare (sedii si - 1 loc parcare la 20 salariati + un spor de 50%
filiale de banci, sedii de societati de pentru clienti,
asigurari, burse de valori si marfuri) - in functie de destinatia cladirii, amplasament si
capacitate, parcajele pentru salariati pot fi
constructiei pentru unitati de pana la 400 mp,
a constructiei pentru unitati de 400‐ 600 mp,
constructiei pentru unitati de 600 ‐2000 mp,
- la acestea se adauga spatiile de parcare/garare a


expozitii, muzee,
- 1 loc de parcare la 10‐20 locuri in sala pentru
cinematografe, tatre dramatice, de comedie, de
polivalente.
Constructii invatamant - 3‐4 locuri parcare la 12 cadre didactice,
spor de 10% pentru spatiul clinic, spital general,
leagane de copii
sportive,
patinoare, poligoane penru tir, popicarii,
autocare,
de parcare pentru 10‐30 persoane,
propriu,
colective.


condiţia retragerii acestora, astfel incat inaltimea maxima la coama/atic pe o distanta de
minim 5 m de la aliniament sa nu depaseasca distanta intre aliniamente;
RH niveluri/H maxim
min1 max
UTR. 1 Zona mixta Traian Nord 2/9m 4/15 m
UTR. 8 Bulevardul Cosbuc ‐ zona mixta 2/9m 5/18 m
UTR. 9 Strada Traian ‐ zona mixta 1/6m 2/ 9 m
UTR. 23 Zona mixta ‐ Siderurgistilor/Basarabiei 2/9m 5/18 m
UTR. 33 Zona mixta ‐ Prelungirea Brailei 2/9m 5/18 m
UTR. 45 Zona mixta ‐ în valea oraşului 1/6m 2/ 9 m
1
Înălţimea minimă este prevazută pentru cladirile amplasate pe artere principale
(categoria a I‐a si a II‐a) ‐ frontul la strada.


- volumetria : simplitatea volumelor, adecvarea scǎrii, controlul imaginii din toate direcţiile
sau strǎlucitoare;

canalizare;

- toate rețelele edilitare vor fi amplasate în subteran;
mobilǎ;
- în conformitate cu Directivele Europene, in zonele in care exista sistem de alimentare

elementele fixe de mobilier urban din spaţiile accesibile publicului se vor subordona
- terenul care nu este acoperit cu construcţii, platforme şi circulaţii va fi acoperit cu gazon şi
plantat cu un arbore la fiecare 100 mp;

interioare, 2‐5%


protecție 20%
10 ‐ 20%
Constructii de sanatate Obligatorii aliniamente cu rol de protectie
10%
2 mp/ locuitor
realizatǎ din fier forjat sau plasǎ metalicǎ şi vor fi dublate de gard viu; poate fi autorizatǎ
o înǎlţime diferitǎ în cazul reconstrucţiei sau restaurǎrii unei împrejmuiri existente sau
pentru a permite racordarea la o împrejmuire existentǎ;
- pe limitele laterale şi posterioare gardurile vor fi opace şi vor avea înǎlţimea de 2.00
metri;

geotehnice.

Suprafata
UTR. 1 Zona mixta – Traian Nord 150‐200 mp 45 1.5
201‐ 500 mp 45 2.5
Peste 500 mp 70 3.5
UTR. 8 Bulevardul Cosbuc ‐ zona mixta 150‐200 mp 45 1.5
201‐ 500 mp 45 2.5
501‐ 1000 mp 70 3.5
Peste 1000 mp 80 4,8
UTR. 9 Strada Traian ‐ zona mixta 150‐500 mp 45 1.5
Peste 500 mp 70 2.1
Peste 1000 mp 80 4,8
UTR. 23 Zona mixta ‐ Siderurgistilor/ Basarabiei 150‐200 mp 45 1.5
201‐ 500 mp 45 2.5
501‐ 1000 mp 70 3.5
Peste 1000 mp 80 4,8
UTR. 33 Zona mixta ‐ prelungirea Brailei 150‐200 mp 45 1.5
201‐ 500 mp 45 2.5
501‐ 1000 mp 70 3.5
Peste 1000 mp 70 4,2
UTR. 45 Zona mixta – in valea orasului 150‐500 mp 50 1,5
201‐ 500 mp 50 1,5
Peste 500 mp 50 1,5
Zona1 ‐ în cazul in care prin asociere se elaboreaza documentatia pentru o zona mai ampla, se
Pentru spatii verzi (cu exceptia celor destinate sportului ‐ agrementului):

‐ CUT maxim 0.2
Pentru functiunile existente: activitati productive in unitati dispersate, activitati
agrozootehnice, zona constructii aferente echipamentelor tehnico‐ edilitare, terenuri cu
destinatie speciala (cu exceptia constructiilor si instalatiilor tehnologice) conform studiilor
de specialitate (SF, PT,PUD) sau conform normelor tehnice in vigoare, se recomanda:

‐ CUT maxim 0,2
SPECIFICUL ŞI CARACTERISTICILE ZONEI/AMPLASAMENTULUI IMPUN ACEASTA.
URBANISTICE.

ZONE ACTIVITATI PRODUCTIVE

UTR 24, UTR 37, UTR 40, UTR 41, UTR 44, UTR 46, UTR 47

Zona se compune din terenurile ocupate de activitǎţi productive de bunuri (producţie “concretǎ”
incluzând toate categoriile de activitǎţi industriale conform CAEN). Din aceastǎ zonǎ fac parte atât
unitǎţile existente care se menţin, se aflǎ în proces de restructurare presupunând conversie în
profiluri industriale diferite sau în profiluri de servicii pentru industrie, distribuţie şi comercializare,
cât şi terenurile rezervate pentru viitoare activitǎţi productive şi servicii.
Pentru construcţiile generatoare de riscuri tehnologice, stabilite în conformitate cu prevederile
alin. (2) al art. 12 din R.G.U., prin ordin comun al miniştrilor industriei, agriculturii şi alimentaţiei,
apelor, pǎdurilor şi protecţiei mediului, sǎnǎtǎţii, transporturilor, apǎrǎrii naţionale şi de interne,
se va solicita autorizaţia de construire în conformitate cu condiţiile impuse prin acordul de mediu.
Riscul tehnologic este determinat de procesele industriale sau agricole care prezintǎ pericol de
incendii, explozii, radiaţii, surpǎri de teren sau de poluarea aerului, apei sau solului.
Pentru întreprinderile care pot polua factori de mediu sau pot produce zgomot şi vibraţii se
instituie zone de protecţie sanitarǎ (procese industriale sau agricole care prezintǎ pericol de
incendii, explozii, surpǎri de teren sau poluare).
În cazul obiectivelor existente, se va urmǎrii diminuarea efectelor negative prin propunerea de
realizare a unor perdele de protecţie, fâşii puternic plantate cu lǎţimi variabile, în funcţie de
terenurile libere existente.

specifice acestora.

protecţiei locuitorilor împotriva acestora, autorizarea executării construcţiilor sau amenajărilor
în zone expuse la riscuri naturale, cu excepţia celor cărora au drept scop limitarea acestora,
este interzisă. In zonele cu interdictie temporara de construire, ca urmare a existentei unui
potential risc natural, autorizarea constructiilor se va realiza in urma unor Planuri Urbanistice
Zonale sau studii geotehnice detaliate.
Pentru modificarile aduse constructiilor existente situate in zona de risc (rosu: AEGL 3, portocaliu:
AEGL 2) ale obiectivelor SEVESO (conform plansei Zone de Protectie SEVESO) se va solicita punctul
de vedere al Agentiei pentru Protectia Mediului Galati si al Inspectoratului pentru Situatii de
Urgenta „General Eremia Grigorescu” Galati. Pentru investitiile noi se vor aplica
prevederile H.G. nr. 804/ 2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major in car
e sunt implicate substante periculoase.

AEGL 2 ‐ Nivelul concentratiei deasupra caruia se considera ca populatia expusa timp de 60 minute
poate suferi efectele unor boli ireversibile, grave si pe termen lung si pot pierde capacitatea de a
se proteja.
poate suferi efectele unor boli mortale sau chiar moartea.
Unitatile Teritoriale de Referinta aflate sub incidenta acestei prevederi: 37, 40, 41, 44, 46.

- Activitati productive si de depozitare;
- constructii comerciale, inclusiv cele care comercializeaza materiale de constructii,
showroom‐uri cu vanzare;
- constructii administrative si birouri, aferente activitatilor existente in cadrul zonelor de
activitati productive;
- servicii conexe activitatilor productive;
- parcaje publice subterane, supraterane si multietajate;
- constructii aferente echipamentelor edilitare;
- activitati transporturi: port, gara, autogara;
- staţii de întreţinere şi reparaţii auto;
- staţii de benzinǎ;
- comerţ, alimentaţie publicǎ şi servicii;
- locuinţe de serviciu pentru personalul care asigurǎ permanenţa sau securitatea unitǎţilor;
- accese pietonale çi carosabile;
- perdele de protecție.
- echipamente si servicii publice;
- comert, servicii;
- locuinte individuale;
- spatii verzi;
- constructii aferente echipamentelor tehnico‐ edilitare;
- unitate agrozootehnicǎ;
- gospodarie comunala.

- în UTR 37 sunt admise locuinte individuale, cu conditia ca suprafata construita la sol a
acestora sa nu depaseasca 100 mp;
- este permisa localizarea activitatilor agrozootehnice numai daca nu necesita zone de
protectie sanitara care sa incomodeze desfasurarea avtivitatilor adiacente;

- este necesar ca limita de construibilitate faţǎ de cornişa taluzurilor sǎ se considere ca fiind

egalǎ cu de 2 ori înǎlţimea taluzului respectiv;
- sunt necesare lucrǎri de modelare a geometriei taluzului, de asigurare a unei scurgeri
corecte a apelor provenite din precipitaţii, înierbǎri ale pantelor şi nu în ultimul rând o
politicǎ localǎ de protejare a fondului de vegetaţie;
- nerespectarea zonei de construibilitate în zonele taluzurilor spre bǎlţile Cǎtuşa şi Mǎlina
poate oricând favoriza manifestarea de pierdere a stabilitǎţii acestora.
- în UTR 24 funcțiunile existente se mențin. În cazul schimbǎrii funcțiunii existente se va
elabora P.U.Z.
- UTR 44, 47‐ în cazul amplasării de locuințe de serviciu se aplică prevederile R.G.U

Se interzice localizarea unitǎţilor care nu se înscriu în profilul zonei sau pot incomoda funcţionarea
acesteia.
Se interzice localizarea activitǎţilor poluante şi care prezintǎ risc tehnologic.

- pentru activitatile productive manufacturiere si mestesugaresti, se considera construibile
parcelele cu minim 1000,0 mp (latura la strada a parcelei minim 15,0 m);
- pentru activitatile noi, se considera construibile parcelele cu minim 3000,0 mp (latura la
strada a parcelei minim 30,0 m).
- UTR 44, UTR 47‐ în cazul amplasării de locuințe de serviciu se aplică prevederile R.G.U.

- retragerile de la aliniamente spre strǎzile perimetrale şi interioare, vor fi obligatoriu mai mari
de 5,00 metri pe strǎzi de categoria a III‐a si mai mari de 10,0 metri pe strǎzi de categoria I‐a
si a II‐a;
- la intersecţia dintre strǎzi aliniamentul va fi racordat printr‐o linie perpendicularǎ pe
bisectoarea unghiului dintre strǎzi, având o lungime de minim 12.0 metri pe strǎzi de
categoria I, a II‐a şi de 6.0 metri pe strǎzi de categoria a III‐a;
- în cazul unor noi intervenţii în cadrul incintelor industriale care îşi pǎstreazǎ funcţiunea
dominantǎ existentǎ, retragerile de la aliniamente vor fi de minim 5,00 metri.

ARTICOLUL 6 ‐ AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE LIMITELE LATERALE ŞI POSTERIOARE ALE

PARCELELOR
- clǎdirile pot fi alipite de construcţiile de pe parcelele alǎturate cu funcţiuni similare, situate
pe limita de proprietate, în cazul în care acestea nu prezintǎ incompatibilitǎţi (trepidaţii, risc
tehnologic) umai cu acordul proprietarului vecin;
- în toate celelalte cazuri, clǎdirile se dispun izolat de limitele laterale ale parcelei la o distanţǎ
egalǎ cu jumǎtate din înǎlţime, dar nu mai puţin de 5.00 metri;
- în toate cazurile retragerea faţǎ de limita posterioarǎ a parcelei va fi de minim 5.00 metri;
- în cazul clǎdirilor amplasate pe parcele situate cǎtre alte unitǎţi teritoriale de referinţǎ, se
interzice amplasarea clǎdirilor pe limita parcelei cǎtre aceste alte zone;
- se vor respecta distanţele minime egale cu jumǎtate din înǎlţimea clǎdirii, dar nu mai puţin
de 5.00 metri faţǎ de limitele laterale şi posterioare ale parcelelor.

- distanţa între clǎdiri va fi egalǎ cu jumǎtate din înǎlţimea clǎdirii celei mai înalte, dar nu mai
puţin de 6,00 metri, daca fluxul tehnologic nu impune alte distanţe;
- distanţa de mai sus se poate reduce la jumǎtate dacǎ pe faţadele opuse nu sunt accese în
clǎdire şi/sau dacǎ nu sunt ferestre care sǎ lumineze încǎperi în care se desfǎşoarǎ activitǎţi
permanente;
- în toate cazurile se va ţine seama de condiţiile de protecţie faţǎ de incendii şi de alte norme
tehnice specifice.

- pentru a fi construibile, toate parcelele trebuie sǎ aibǎ acces dintr‐o cale publicǎ sau
privatǎ de circulaţie sau sǎ beneficieze de servitute de trecere, legal instituitǎ, printr‐o
proprietate adiacentǎ având o lǎţime de minim 3.5 metri pentru a permite accesul
mijloacelor de stingere a incendiilor şi a mijloacelor de transport grele;
- accesele în parcele, din strǎzile de categoria I şi II se vor asigura dintr‐o dublurǎ a cǎilor
principale de circulaţie;
- se vor asigura trasee pentru transporturi agabaritice şi grele.
- pentru activitatile productive care necesita transportul cu vehicule mari, se vor asigura
spatii de stationare/ asteptare la accesul in incinta, in afara circulatiilor publice.

Cu urmǎtoarele condiţionǎri:

- staţionarea vehiculelor atât în timpul lucrǎrilor de construcţii/reparaţii, cât şi în timpul

funcţionǎrii clǎdirilor se va face în afara drumurilor publice, fiecare unitate având prevǎzute
în interiorul parcelei spaţii de circulaţie, încǎrcare şi întoarcere;
- în spaţiul de retragere faţǎ de aliniament, maxim 40% din teren poate fi rezervat parcajelor
cu condiţia înconjurǎrii acestora cu un gard viu având înǎlţimea de minimum 1,20m.
- numar minim de locuri de parcare:

publice centrale;
autocare;
birouri.
Constructii de locuinte - 1 loc parcare la 1 locuintǎ unifamilialǎ cu lot
propriu;
- 1 loc parcare la 2 apartamente pentru locuinte
colective.
Constructii industriale - activitǎţi desfǎşurate pe o suprafaţǎ de 10‐100
mp, un loc de parcare la 25 mp;
- activitǎţi desfǎşurate pe o suprafaţǎ de 101‐1.000
mp, un loc de parcare la 150 mp;
- activitǎţi desfǎşurate pe o suprafaţǎ mai mare de
1.000 mp, un loc de parcare la o suprafaţǎ de 100
mp.
Pentru construcţii ce înglobează spaţii cu diferite destinaţii, pentru care există norme diferite de
dimensionare a parcajelor, vor fi luate în considerare cele care prevăd un număr mai mare de
locuri de parcare.


Înǎlţimea maximǎ admisibilǎ este egalǎ cu distanţa dintre aliniamente; pot fi adǎugate suplimentar
unul sau douǎ niveluri în funcţie de volumetria caracteristicǎ strǎzii, cu condiţia retragerii acestora,
astfel incat inaltimea maxima la coama/atic pe o distanta de minim 5 m de la aliniament sa nu
depaseasca distanta intre aliniamente.
RH niveluri/H maxim
min max
UTR. 24 Zona activitati productive 1/6m**** 4/15m****
Zona activitati productive/servicii/ locuinte
UTR. 37 individuale 1/6m**** 4/15m****
Zona activitati productive/servicii conexe
UTR. 40 Combinat‐Barbosi 1/6m**** 4/15m****
UTR. 41 Zona activitati productive ‐ Combinat 1/6m**** 4/15m****
UTR. 46 Zona activitati productive si servicii ‐ Zona Libera 1/6m**** 4/15m****
UTR. 44 Zona activitati portuare 1/6m**** 4/15m****
UTR. 47 Zona activitati productive 1/6m**** 4/15m****
**** Cu exceptia cladirilor si instalatiilor tehnologice.

- volumele construite vor fi simple şi se vor armoniza cu caracterul zonei şi cu vecinǎtǎţile
imediate;
- faţadele posterioare şi laterale vor fi tratate arhitectural la acelaşi nivel cu faţada
principalǎ;


- aspectul clǎdirilor, reclamelor şi elementelor de mobilier urban va fi subordonat cerinţelor
de compatibilitate cu zona functionala invecinata;
- se va acorda atenţie modului de tratare a acoperişurilor sau teraselor perceptibile într‐o
perspectivǎ descendentǎ din clǎdirile înalte;
- se va urmari mentinerea raportului traditional plin/gol chiar si in cazul fatadelor cortina.

- toate clǎdirile vor fi dotate cu instalaţii de apǎ şi canalizare şi se va asigura preepurarea
apelor uzate, inclusiv a apelor care provin din întreţinerea şi funcţionarea instalaţiilor, din
parcaje, circulaţii şi platforme exterioare;
- toate constructiile vor fi racordate la utilitati (alimentare cu apa, canalizare, energie
electrica, gaze naturale, etc.).
- in conformitate cu Directivele Europene, in zonele in care exista sistem de alimentare
sistem sau sa foloseasca surse de incalzire regenrabile.

- orice parte a terenului incintei vizibilǎ dintr‐o circulaţie publicǎ va fi astfel amenajatǎ încât
sǎ nu altereze aspectul general al localitǎţii.
- suprafeţele libere din spaţiul de retragere faţǎ de aliniament si limitele laterale si
posterioare vor fi plantate cu arbori în proporţie de minim 20% formând de preferinţǎ o
perdea vegetalǎ pe tot frontul incintei;
- suprafeţele libere neocupate cu circulaţii, parcaje şi platforme funcţionale vor fi plantate
cu un arbore la fiecare 100 mp;
- se vor prevedea plantaţii înalte în lungul limitelor incintelor care reprezintǎ totodatǎ linii de
separaţie faţǎ de alte subzone şi unitǎţi teritoriale de referinţǎ.
- in cazul activitatilor care disturba/ pot disturba alte activitati de pe parcele invecinate, sau
atunci cand limita de proprietate constituie si limita de separatie intre zone functionale
diferite, este obligatorie crearea unei plantatii de protectie (plantatie inalta).

Constructii administrative (cu exceptia sedii 15%
de partid, Sedii de sindicate, culte, fundaţii,


Constructii comerciale 5%
Constructii de locuinte 10%
Constructii industriale obligatorii aliniamente cu rol de protectie în
funcție de categorie, dar nu mai puțin de 20%
‐ împrejmuirile spre stradǎ vor fi transparente, cu înǎlţimi de maxim 2.00 metri din care un
soclu de maxim 0.60 m., şi vor fi dublate cu un gard viu. În cazul necesitǎţii unei protecţii
suplimentare se recomandǎ dublarea spre interior la 2.50 metri distanţǎ, cu un al doilea gard
transparent de 2.50 m înǎlţime, între cele douǎ garduri fiind plantaţi arbori şi arbuşti;
- porţile de intrare vor fi retrase faţǎ de aliniament pentru a permite staţionarea vehiculelor
tehnice înainte de admiterea lor în incintǎ, pentru a nu incomoda circulaţia pe drumurile
publice;

În zonele cu restricţii pentru construit, se vor respecta condiţiile impuse de studiile geotehnice.
TIP UTR POT CUT
UTR. 24 Zona activitati productive 80 4
UTR. 37 Zona activitati productive/servicii/ locuinte individuale 50 2,5
UTR. 40 Zona activitati productive/servicii conexe Combinat ‐ Barbosi 80 4
UTR. 41 Zona activitati productive ‐ Combinat 80 4
UTR. 44 Zona activitati portuare 80 4
UTR. 46 Zona activitati productive si servicii ‐ Zona Libera 80 4
UTR. 47 Zona activitati productive 80 4
Pentru spatii verzi

‐ CUT maxim 0.2

Pentru functiunile existente: comert, servicii, zona constructii aferente echipamentelor

tehnico‐ edilitare, (cu exceptia constructiilor si instalatiilor tehnologice) conform studiilor de
specialitate (SF, PT,PUD) sau conform normelor tehnice in vigoare, se recomanda:
‐ POT maxim 50%
‐ CUT maxim 1,0
Pentru UTR 37, in cazul locuintelor individuale:
‐ POT maxim 45%
‐ CUT maxim 1.5
P.O.T. ŞI C.U.T. SE VOR DIMINUA FAŢĂ DE LIMITELE MAXIME ADMISE, ACOLO UNDE SPECIFICUL
ŞI CARACTERISTICILE ZONEI/ AMPLASAMENTULUI IMPUN ACEASTA.
PROGRAMULUI DE ARHITECTURA, NUMAI CU RESPECTAREA REGLEMENTĂRILOR URBANISTICE.
ZONE LOCUINȚE INDIVIDUALE

UTR 3, UTR 4, UTR 5, UTR 10, UTR 11, UTR 13, UTR 19, UTR 25
Pentru UTR 4 si UTR 5, prevederile prezentei sectiuni se aplica si se vor detalia prin PUD pana la
intrarea in vigoare a Planului Urbanistic Zonal Cartier Traian Nord.
Zona de locuit se compune din diferite tipuri de ţesut urban, diferenţiate din urmǎtoarele puncte
de vedere:
(a) funcţional
‐ caracterul locuinţelor: individuale, colective mici;
‐ caracterul ţesutului urban: omogen rezidenţial cu echipamente publice aferente, mixat în
proporţii şi modalitǎţi diferite cu alte funcţiuni ‐ comerciale, servicii, micǎ producţie
manufacturierǎ, servicii turistice;
(b) morfologic:
‐ tipul parcelarului:
‐ rezultat din evoluţia localitǎţii în timp, spontan;
‐ aparut in urma unor planuri de sistematizare;
‐ creat prin lotizarea unui teren mai mare sau prin extinderea localitǎţii pe terenuri
agricole (prin operaţiuni simple de topometrie sau prin operaţiuni urbanistice);
‐ configuraţia în raport cu spaţiul stradal:

‐ diferenţiatǎ sau nu în raport cu distanţa faţǎ de stradǎ a clǎdirilor de pe o parcelǎ

(construcţii principale – construcţii secundare – anexe)
‐ atitudine de tip urban sau cu reminiscenţe rurale (parcele înguste şi foarte adânci
rezultate din diviziunea unor proprietǎţi agricole, permiţând numai construcţia locuinţelor tip
vagon) ;
‐ volumetria: regim de construire discontinuu, înǎlţime micǎ (P, P+2 niveluri), mod de
terminare al volumelor în şarpantǎ.
‐ spaţiul liber: continuu sau discontinuu.
(c) vechime: locuinţe vechi şi locuinţe noi;
(d) calitatea construcţiei: definitǎ prin arhitectura, partiul, calitatea materialelor, rezistenţa,
nivelul de izolare termicǎ, nivelul de dotare tehnico ‐ edilitarǎ a clǎdirilor;
Prevederile prezentului regulament susţin evoluţia oraşului, prin:
‐ menţinerea zonelor bine constituie cu creşterea coerenţei în cazul intervenţiilor punctuale;
‐ reconstrucţia zonelor insalubre prin operaţiuni de comasare şi relotizare;
‐ extinderea pe terenuri neconstruite, intra şi extravilane, a noi cartiere de locuinţe individuale
şi colective mici pe baza unor operaţiuni funciare – parcelare/ reparcelare.


specifice acestora.


- locuinţe individuale şi colective mici cu maxim P+2 niveluri în regim de construire discontinuu
(cuplat sau izolat);

- echipamente publice specifice zonei rezidenţiale: servicii, comert de proximitate (magazin

general, supermarket, alimentatie publica), sanatate, invatamant (cu exceptia unitatilor de
invatamant superior);
- scuaruri publice, locuri de joaca, spatii verzi;
- parcaje publice supraterane multietajate, subterane;
- lacasuri de cult, cu exceptia cimitirelor, manastirilor si schiturilor;
- accese pietonale çi carosabile;
- modernizǎri, amenajǎri, reparații la construcțiile existente.
- activitati agrozootehnice;
- activitati productive in unitati dispersate;
- spatii verzi;
- terenuri cu destinatie speciala;
- institutii si servicii publice;
- comert, servicii.
acestea sa nu fie amplasate spre strada si pe cat posibil sa nu afecteze prin zonele de protectie
sanitara necesare functionarea celorlate cladiri existente;
specificului zonei; in acest caz, se recomanda dezvoltarea unor functiuni publice/echipamente
publice;
- pietele agroalimentare se amplaseaza la minim 40 m fata de cladiri avand alte functiuni decat
cea comerciala;
(individuale si/sau colective) numai cu conditia asigurarii izolarii totale a aburului, mirosului si
zgomotului;
- se admit funcţiuni comerciale, servicii profesionale şi mici activitǎţi manufacturiere, cu
condiţia ca suprafaţa acestora sǎ nu depǎşeascǎ 100,00 mp ADC, sǎ nu genereze transporturi
grele, sǎ nu atragǎ mai mult de 5 autoturisme, sǎ nu fie poluante, sǎ nu aibǎ program
prelungit peste orele 22 şi sǎ nu utilizeze terenul liber al parcelei pentru depozitare şi
producţie;
- pensiuni destinate practicǎrii microturismului;
- este necesar ca limita de construibilitate faţǎ de cornişa taluzurilor sǎ se considere ca fiind egalǎ
cu de 2 ori înǎlţimea taluzului respectiv;

- sunt necesare lucrǎri de modelare a geometriei taluzului, de asigurare a unei scurgeri corecte
a apelor provenite din precipitaţii, înierbǎri ale pantelor şi nu în ultimul rând o politicǎ localǎ
de protejare a fondului de vegetaţie;
- nerespectarea zonei de construibilitate în zonele taluzurilor spre lacul Brateş poate oricând
favoriza manifestarea de pierdere a stabilitǎţii acestora..

Este interzisa amplasarea spre arterele principale (strazi de categoria a I‐a si a II‐a) a structurilor de
vanzare cu suprafata mare si medie (peste 400,00 mp) cu fatade oarbe, indiferent de UTR‐ul in
care este situat terenul (cu exceptia celor in care sunt prevazute in mod expres permisivitati de
construire). Acestea vor fi amplasate in spatele frontului la strada construit si vor avea accesul
carosabil asigurat din arterele de categoria III‐a.
 activitǎţi productive poluante, cu risc tehnologic sau care sunt incomode prin traficul generat
(vehicule de transport greu sau peste 5 autovehicule mici pe zi), prin utilizarea incintei pentru
depozitare şi producţie, prin deşeurile produse ori prin programul de activitate prelungit dupǎ
orele 22;
 activitati agrozootehnice;
municipiului;
 service auto, benzinarii, spalatorii auto, vulcanizari;
 unitati comerciale: materiale de constructii;
 depozite de orice natura;
 zone gospodarie comunala: cimitire;
 funcţiuni comerciale şi servicii profesionale care depǎşesc suprafaţǎ de 100,00 mp ADC,
genereazǎ un trafic important de persoane şi mǎrfuri, au program prelungit dupǎ orele 22, produc
poluare;
 platforme de precolectare a deşeurilor;
 depozitarea pentru vânzare a unor cantitǎţi mari de substanţe inflamabile sau toxice;
 staţii de betoane;
 autobaze;
 pentru parcele cu suprafata mai mare de 1.000 mp sau pentru functiuni de importanta
municipala/ supramunicipala, importante ca volum sau trafic generat se va elabora obligatoriu
PUZ pentru intregul UTR, cu excepția investițiilor publice;


 în cadrul zonelor cu valoare arhitectural urbanistica, in cazul operatiunilor de comasare/
dezmembrare parcele, constructiile vor mentine trasaturile parcelarului existent (deschidere la
strada, ritm, etc);
 în zonele cu valoare arhitectural urbanistica, în care existǎ tesut caracteristic locuintelor
individuale nu este admisa modificarea caracteristicilor parcelarului prin comasarea loturilor si
constructia unor volume de mari dimensiuni, nespecifice zonei de locuinte individuale.

Construcţiile vor fi dispuse pe aliniament sau vor fi retrase de la aliniament, conform caracterului
strǎzii cu urmǎtoarele condiţii:
‐ în cazul în care pe parcelele învecinate construcţiile sunt retrase de la aliniament se va respecta
retragerea existentǎ; dacǎ retragerile sunt inegale se va respecta retragerea dominantǎ pe stradǎ,
instituitǎ prin regulamentele anterioare, evidenţiatǎ prin clǎdiri mai noi şi în stare bunǎ;
‐ în cazul în care parcela se învecineazǎ pe o laturǎ cu o construcţie dispusǎ pe aliniament, iar pe
cealaltǎ laturǎ cu o construcţie în stare bunǎ sau cu o clǎdire monument de arhitecturǎ retrasǎ de
la aliniament, noua clǎdire va fi dispusǎ pe aliniament, dar se va racorda la alinierea retrasǎ, pentru
a nu evidenţia un calcan ;
‐ în cazul în care parcela se învecineazǎ pe o laturǎ cu o construcţie retrasǎ de la aliniament, iar pe
cealaltǎ laturǎ cu o construcţie neviabilǎ iar caracterul strǎzii indicǎ tendinţa clǎdirilor mai noi de a
se retrage de la aliniament conform regulamentelor anterioare, de regulǎ cu 3‐5.0 metri, noua
clǎdire se va retrage de la aliniament cu 3‐5.0 metri;

PARCELELOR
➢ functiune: echipamente publice specifice zonei rezidentiale, parcaje publice
supraterane multietajate,
➢ suprafata afectata (incluzand constructia si amenajarile specifice): mai mare de 300
mp,
cumulativ *;



clǎdirilor cu înǎlţimi de pânǎ la P+4 niveluri şi de maxim 20.0 metri în cazul clǎdirilor cu înǎlţimi
de peste P+4 niveluri, cu condiţia respectǎrii distanţei de 5 metri faţǎ de limita posterioarǎ;
- în cazul fronturilor continue, clǎdirile se vor alipi de calcanele clǎdirilor învecinate dispuse pe
ambele limite laterale ale parcelelor pânǎ la o distanţǎ maxim 15,0 metri dacǎ clǎdirile au
pânǎ la P+4 niveluri şi de maxim 20,0 metri dacǎ clǎdirile au peste P+4 niveluri şi se vor
retrage faţǎ de limita posterioarǎ a parcelei la o distanţǎ de cel puţin jumǎtate din înǎlţimea
clǎdirii mǎsuratǎ la cornişǎ, dar nu mai puţin de 5.0 metri;
- în cazul fronturilor discontinue, în care parcela se învecineazǎ numai pe una dintre limitele
laterale cu o clǎdire având calcan pe limita de proprietate, iar pe cealaltǎ laturǎ se învecineazǎ
cu o clǎdire retrasǎ de la limita lateralǎ a parcelei şi având pe faţada lateralǎ ferestre ale unor
încǎperi principale, noua clǎdire se va alipi de calcanul existent numai cu acordul
proprietarului vecin, iar faţǎ de limita opusǎ se va retrage la o distanţǎ egalǎ cu minim 1/3 din
înǎlţime, dar nu mai puţin de 3,0 metri;
cealalta; se admit distanţe de minim 2,0 metri la construcţiile având pe faţada lateralǎ ferestre
de la încǎperi în care nu au loc activitǎţi permanente şi deci care nu necesitǎ deci luminǎ
naturalǎ;
- în cazul clǎdirilor izolate, parcelele cu front la stradǎ cuprins între 12,0‐15,0 metri, retragerea
faţǎ de una din limitele laterale poate fi de minim 2,0 metri conform Codului Civil, cu
obligativitatea asigurarii unui acces auto de minim 3,0 metri la curtea din spate; Se va evita
expresivitatea de calcan prin conformarea volumetricǎ şi expresia arhitecturalǎ;
clǎdire publicǎ retrasǎ de la limita lateralǎ a parcelei sau faţǎ de o cladire de cult; în aceste
cazuri retragerea minimǎ va fi de 5,0 metri;
- clǎdirile care alcǎtuiesc fronturi discontinue se vor retrage faţǎ de limita posterioarǎ a parcelei
la o distanţǎ de cel puţin jumǎtate din înǎlţimea clǎdirii mǎsuratǎ la cornişǎ, dar nu mai puţin
de 5.0 metri.

Clǎdirile vor respecta între ele distanţe egale cu înǎlţimea la cornişe a celei mai înalte dintre ele;
distanţa se poate reduce la 1/4 din înǎlţime numai în cazul în care faţadele prezintǎ calcane sau
ferestre care nu asigurǎ luminarea unor încǎperi fie de locuit, fie pentru alte activitǎţi ce necesitǎ
luminǎ naturalǎ;


- parcela este construibilǎ numai dacǎ are asigurat un acces carosabil de minim 3.5 metri dintr‐o
circulaţie publicǎ în mod direct sau prin drept de trecere legal obţinut prin una din proprietǎţile
învecinate;
- pentru toate categoriile de constructii si amenajari se vor asigura accese pentru interventii in
caz de incendiu, dimensionate conform normelor pentru trafic greu;
- în cazul fronturilor continue la stradǎ, constructiilor ce formeaza curti interioare se va asigura
un acces carosabil în curtea posterioarǎ printr‐un pasaj care sǎ permitǎ accesul autovehiculelor
de stingere a incendiilor, cu latime minima de 3,0 m si inaltime de 3,5 m;
- accesele si pasajele carosabile nu trebuie sa fie obstructionate prin mobilier urban si trebuie sa
fie pastrate libere in permanenta;
- se recomandǎ amplificarea circulaţiei pietonale prin crearea pasajelor şi deschiderea curţilor cu
funcţiuni atractive pentru pietoni.
Autorizarea executarii constructiilor care prin destinatie necesita spatii de parcare se emite numai
daca exista posibilitatea realizarii acestora in afara domeniului public.

constructiei pentru unitati de pana la 400 mp;
constructiei pentru unitati de 400‐600 mp;
constructiei pentru unitati de 600‐2000 mp
(complex comercial);
constructiei pentru unitati de peste 2000 mp
(complex comercial);
parcare la 5‐10 locuri la masa;
capacitatea constructiei, se vor prevedea 1‐3 locuri
de parcare pentru autocare.
Constructii de sanatate - 1 loc de parcare la 4 persoane angajate cu un spor


de 10% pentru spital clinic, spital general, spital de
specialitate, asistenta de specialitate, dispensar
policlinic, dispensar urban;
leagane de copii
propriu;
colective.
Pentru construcţii ce înglobează spaţii cu diferite destinaţii, pentru care există norme diferite
de dimensionare a parcajelor, vor fi luate în considerare cele care prevăd un număr mai mare
de locuri de parcare.

suplimentar unul sau douǎ niveluri în funcţie de volumetria caracteristicǎ strǎzii, cu condiţia
retragerii acestora, astfel incat inaltimea maxima la coama/ atic pe o distanta de minim 5 m de
la aliniament sa nu depaseasca distanta intre aliniamente;
- în cazul în care într‐o intersecţie existǎ deja o marcare pe colţ a poziţiei favorizate a clǎdirilor
printr‐un plus de înǎlţime, se admite pentru o nouǎ clǎdire de colţ depǎşirea în planul faţadei a
înǎlţimii maxime admisibile cu unul sau douǎ niveluri pe o lungime de maxim 15,0 metri de la
intersecţie.
RH niveluri/H maxim
min1 max
UTR. 3 Zona locuinte individuale Filesti 1/6 m 2/9m
UTR. 4 Zona locuinte individuale ‐ Arcasilor 1/7 m 2/9m
UTR. 5 Zona locuinte individuale – Lacul Brateș 1/7 m 2/9m
UTR. 10 Zona locuinte individuale ‐ Traian 1/6 m 2/9m
UTR. 11 Zona locuinte individuale ‐ Traian P/3 m P+M/6m
UTR. 13 Zona locuinte individuale ‐ tesut Rizer 1/6 m 2/9m
UTR. 19 Zona locuinte individuale ‐ extindere Filesti 1/6 m 2/9m
UTR. 25 Zona locuinte individuale 1/6 m 2/9m

1
Înălţimea minimă este prevazută pentru cladirile amplasate pe artere principale (categoria a I‐
a si a II‐a) ‐ frontul la strada.

- orice intervenţie asupra monumentelor de arhitecturǎ declarate sau propuse a fi declarate, se
va putea realiza numai în condiţiile legii;
Arhitectura noilor clǎdiri se va subordona cerinţelor de coerenţǎ a secvenţelor particulare de ţesut
urban şi va participa la punerea în valoare a caracteristicilor dominante ale acestuia printr‐o
expresie arhitecturalǎ contemporanǎ; aceasta va ţine seama de caracterul zonei şi de
- volumetria: simplitatea volumelor, adecvarea scǎrii, controlul imaginii din toate direcţiile din
care volumul este perceput în relaţie cu cadrul construit în care se insereazǎ, armonizarea
modului de acoperire, evitarea evidenţierii unor calcane, evitarea impactului vizual al unor
lucrǎri tehnice, etc.;
- materiale de construcţie: armonizarea texturii finisajelor cu cea a clǎdirilor învecinate, evitarea
materialelor care pot compromite integrarea în caracterul zonei, respectarea materialelor
construcţiei iniţiale în caz de refacere şi extindere;
- culoare: armonizarea culorii cu arhitectura clǎdirii, respectarea ambianţei cromatice a strǎzii,
sublinierea eventualǎ a ritmului faţadelor etc.;
- în vederea autorizǎrii se vor prezenta studii suplimentare de inserţie pentru noile clǎdiri sau
pentru intervenţii asupra clǎdirilor existente ( ilustrǎri grafice, fotomontaje, machete);
imitaţii de materiale sau utilizarea improprie a materialelor, utilizarea culorilor stridente sau
strǎlucitoare;
- se interzice desfigurarea arhitecturii faţadelor şi deteriorarea finisajelor prin tratarea vitrinelor
şi a registrului parterului sau prin instalarea firmelor şi a panourilor de afişaj, inclusiv a
sistemelor de iluminare a acestora ;

canalizare;

- la clǎdirile dispuse pe aliniament racordarea burlanelor la canalizarea pluvialǎ va fi fǎcutǎ pe
sub trotuare pentru a se evita producerea gheţii;
- se va asigura evacuarea rapidǎ a apelor meteorice din spaţiile accesibile publicului la reţeaua
de canalizare;
- rețelele edilitare vor fi realizate îngropat;
- se interzice dispunerea pe faţade a antenelor TV‐satelit şi a antenelor pentru telefonia mobilǎ;
- în conformitate cu Directivele Europene, în zonele in care exista sistem de alimentare
sistem sau sa foloseasca surse de incalzire regenrabile.

- curţile interioare accesibile publicului vor fi tratate cu pavaje decorative, elemente de mobilier
urban, plantaţii decorative, inclusiv pe faţade;
- se recomandǎ ca pentru îmbunǎtǎţirea microclimatului şi pentru protecţia construcţiei sǎ se
evite impermeabilizarea terenului peste minimum necesar pentru accese;
- parcajele vor fi plantate cu un arbore la fiecare 4 locuri de parcare şi vor fi înconjurate cu un
gard viu de 1,20 metri înǎlţime;

interioare, 2‐5%
Constructii de cult Spații verzi çi plantate, cu rool decorativ çi de
protecție 20%

10 ‐ 20%
10%
2 mp/ locuitor
- în cazul fronturilor retrase de la aliniament, gardurile spre stradǎ vor avea, înǎlţimea de maxim
2.00 metri din care un soclu opac de 0.60 m., partea superioarǎ fiind transparentǎ realizatǎ
din fier forjat sau plasǎ metalicǎ şi vor putea fi dublate de gard viu; poate fi autorizatǎ o
înǎlţime diferitǎ în cazul reconstrucţiei sau restaurǎrii unei împrejmuiri existente sau pentru a
permite racordarea la o împrejmuire existentǎ;
- pe limitele laterale şi posterioare gardurile vor fi opace şi vor avea înǎlţimea maximǎ de 2.00
metri;
- construcţiile publice vor putea face excepţie ca dimensiuni şi calitate a decoraţiei gardurilor şi
porţilor de intrare care se vor armoniza cu arhitectura clǎdirii.

TIP UTR RH‐ niveluri POT CUT

UTR. 3 Zona locuinte individuale Filesti P 45 0.5
1 45 1.0
2 45 1,5

TIP UTR RH‐ niveluri POT CUT

UTR. 3 Zona locuinte individuale Filesti P 45 0.5
1 45 1.0
2 45 1,5
UTR. 4 Zona locuinte individuale ‐ Arcasilor P 35 0.5
1 35 0.7
2 35 1,0
UTR. 5 Zona locuinte individuale – Lacul Brateș P 35 0.5
1 35 0.7
2 35 1,0
UTR. 10 Zona locuinte individuale ‐ Traian P 45 0.5
1 45 1.0
2 45 1,5
UTR. 11 Zona locuinte individuale ‐ Traian P+M 30 0,6
UTR. 13 Zona locuinte individuale‐ Tesut Rizer P 45 0.5
1 45 1.0
2 45 1,5
Zona locuinte individuale ‐ extindere
UTR. 19 Filesti P 35 0.5
1 35 0.7
2 35 1,0
UTR. 25 Zona locuinte individuale P 35 0.5
1 35 0.7
2 45 1,5
În cadrul UTR. 4 si UTR 5 pentru tesutul existent P.O.T. maxim poate fi 45%, C.U.T. 1,5.

‐ CUT maxim 0.2
Pentru functiunile existente: activitati productive în unitati dispersate, activitati
agrozootehnice, zona constructii aferente echipamentelor tehnico‐edilitare, terenuri cu
destinatie speciala (cu exceptia constructiilor si instalatiilor tehnologice) conform studiilor de
‐ POT maxim 50%
‐ CUT maxim 1,0

ŞI CARACTERISTICILE ZONEI/AMPLASAMENTULUI IMPUN ACEASTA.
ZONE LOCUINTE COLECTIVE

UTR 16, UTR 16’,UTR 17, UTR 18, UTR 22, UTR 27, UTR 29, UTR 30, UTR 35, UTR 36
intrarea in vigoare a PLANULUI URBANISTIC ZONAL RESTRUCTURARE URBANA CARTIER TIGLINA
II, FUNDAMENTAREA CONDITIILOR DE REALIZARE A OBIECTIVELOR DE UTILITATE PUBLICĂ
Pentru UTR 36, prevederile prezentei sectiuni se aplica si se vor detalia prin PUD până la
intrarea in vigoare a PLANULUI URBANISTIC ZONAL RESTRUCTURARE URBANA CARTIERE
MICRO 18, 19, 20, 21.


Pentru ansamblurile existente, noile cerinţe ale locuitorilor şi disfuncţionalitǎţile cauzate de

nerespectarea proiectelor iniţiale sau de unele modificǎri arbitrare ale cadrului construit şi
amenajat vor impune intervenţii corective:
(1) eliminarea cauzelor disfuncţionalitǎţilor şi poluǎrilor care nemulţumesc locuitorii;
(2) refacerea amenajǎrilor exterioare şi în special a spaţiilor plantate, a locurilor de joacǎ pentru
copii şi a parcajelor;
(3) extinderea şi completarea echipamentelor publice deficitare;
(4) ameliorarea aspectului clǎdirilor şi amenajǎrilor;
(5) diminuarea insecuritǎţii şi infracţionalitǎţii prin delimitarea şi marcarea / îngrǎdirea spaţiilor
aferente locuinţelor colective pe grupǎri de blocuri;
(6) restructurarea zonelor prin eliminarea parcajelor private (in constructii individuale) existente
pe domeniul public/ privat al municipiului si construirea de parcaje publice;
Pentru ansamblurile de locuinte colective cu valoare urbanistica se recomanda mentinerea

prevederilor proiectului initial in cazul oricaror tipuri de interventii (reabilitare termica,
amenajarea spatiilor din jurul blocurilor, modificari la unitatile de locuit sau la dotarile aferente).
Nu sunt permise extinderi ale spatiilor parter sau modificarii ale conformarii initiale a fatadelor
blocurilor. Nu este permisa extinderea/înfiinţarea de spaţii comerciale la parterul blocurilor
acolo unde nu exista conform proiectului initial sau nu sunt specificate ca atare în cadrul
reglementarilor aferente UTR.
Nu este permisa schimbarea destinatiei subsolurilor tehnice si amenajarea de locuinte, birouri,

etc.
Nu este permisa mansardarea/supraetajarea blocurilor ci doar acoperirea cu sarpanta si pod

neutilizabil.
În cazul realizarii operaţiunilor de reabilitare termica aceasta se va realiza pe întreg tronsonul/

segmentul de bloc.
În cazul necesitǎţii de detaliere a regimului de construire, alinierii faţa de aliniament, faţa de
limitele laterale şi posterioare ale cladirii, amplasarea cladirilor unele fata de altele pe parcela,

specifice acestora.


Pentru modificarile aduse construcţiilor existente situate in zona de risc (rosu: AEGL 3, portocaliu:
de vedere al Agentiei pentru Protectia Mediului Galati si a Inspectoratului pentru Situatii de
Urgenta „General Eremia Grigorescu” Galati. Pentru investitiile noi se vor aplica prevederile
H.G. nr. 804/ 2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major in care sunt impli
cate substante periculoase.
se proteja.
Unitatile Teritoriale de Referinta aflate sub incidenta acestei prevederi: UTR 22, 29, 30, 35, 36

- locuinţe colective;
- echipamente publice specifice zonei rezidenţiale: servicii, comert de proximitate (magazin
general, supermarket, alimentatie publica), sanatate, invatamant (cu exceptia unitatilor de
invatamant superior); institutii si servicii publice;
- scuaruri publice, locuri de joaca, spatii verzi;
- parcaje publice supraterane multietajate, subterane;
- amenajǎri aferente locuinţelor: cǎi de acces carosabile şi pietonale private, parcaje, garaje,
spaţii plantate, locuri de joacǎ pentru copii, amenajǎri de sport pentru tineret, împrejmuiri;
- lacasuri de cult, cu exceptia cimitirelor, manastirilor si schiturilor;
- activitati agrozootehnice,
- spatii verzi,
- constructii aferente echipamentelor tehnico‐edilitare,
- institutii si servicii publice,
- comert, servicii,

- locuinte individuale,
- unitati agrozootehnice.

In cadrul U.T.R. 16, U.T.R. 16’, U.T.R. 22 si U.T.R. 35 ( partea de vest ‐ str. Dr. Petru Groza) se pot
mentine locuintele individuale existente. Pentru terenurile libere/eliberabile, se încurajează
transformarea acestora în zona destinata locuintelor colective P+4 (comasare loturi, etc.).
În cazul în care pe strada la care sunt dipuse terenurile în cauză, predomină locuinte
individuale, sunt permise în continuare locuinte individuale.
sanitara necesare functionarea celorlalte cladiri existente;
se mentin functiunile existente care nu sunt caracteristice zonei, cu conditia ca, in cazul
specificului zonei; in acest caz, se recomanda dezvoltarea unor functiuni publice/echipamente
publice;
- pietele agroalimentare se amplaseaza la minim 40 m fata de cladiri avand alte functiuni decat
cea comerciala;
(individuale si/sau colective) numai cu conditia asigurarii izolarii totale a aburului, mirosului si
zgomotului;
- se admit funcţiuni comerciale, servicii profesionale şi mici activitǎţi manufacturiere, cu
condiţia ca suprafaţa acestora sǎ nu depǎşeascǎ 100,00 mp ADC, sǎ nu genereze transporturi
grele, sǎ nu atragǎ mai mult de 5 autoturisme, sǎ nu fie poluante, sǎ nu aibǎ program
prelungit peste orele 22 şi sǎ nu utilizeze terenul liber al parcelei pentru depozitare şi
producţie;
- pensiuni destinate practicǎrii microturismului;
- funcţiunile comerciale, serviciile complementare locuirii şi activitǎţile manufacturiere cu
suprafaţa desfǎşuratǎ peste 100,00 mp se pot admite cu condiţia elaborǎrii şi aprobǎrii unor
documentaţii PUD;
- în cazul existenţei unor echipamente publice la parterul blocurilor de locuit se recomandǎ:
 dispensarele de la parterul blocurilor sǎ aibǎ un acces separat de cel al locatarilor;
 creşele şi grǎdiniţele sǎ aibǎ un acces separat de cel al locatarilor şi sǎ dispunǎ în utilizare
exclusivǎ de o suprafaţǎ minimǎ de teren de 100 mp. pentru jocul copiilor;
 se permite schimbarea destinaţiei apartamentelor, indiferent de amplasare, numai pentru
categoriile de funcţiuni cuprinzând activitǎţi pentru servicii specializate şi practicǎ
profesionalǎ private cu grad redus de perturbare a locuirii şi program de activitate de 12
ore pe zi (între 8 şi 20), de exemplu: cabinete medicale, birouri de avocaturǎ, notariale,

consultanţǎ, asigurǎri, proiectare, reprezentanţe, agenţii imobiliare etc. si numai daca

operatiunea nu modifica proiectul initial al fatadei imobilului (nu sunt necesare extinderi
spatii, modificare accese, realizare copertine, balcoane, logii);
 se permite schimbarea destinaţiei apartamentelor de la parterul locuinţelor pentru
categoriile descrise mai sus, precum şi pentru cele cu caracter comercial, cum ar fi comerţ
cu produse alimentare şi nealimentare, farmacii, librǎrii, frizerii, studiouri foto, case de
schimb valutar etc. si numai daca operatiunea nu modifica proiectul initial al fatadei
imobilului (nu sunt necesare extinderi spatii, modificare accese, realizare copertine,
balcoane, logii) çi numai dacǎ acestea sunt specificate ca atare în cadrul reglementǎrilor
aferente UTR;
- lucrǎri ample de remodelare a faţadelor, acceselor sau spaţiilor publice pot fi aprobate numai
în condiţiile promovǎrii unor proiecte vizând transformarea funcţionalǎ a parterului unui
întreg tronson de clǎdire, respectiv apartamentele deservite de cel puţin o scarǎ comunǎ;
- în cazul unor enclave de locuinte individuale existente în cadrul ansamblurilor de locuinţe
colective, acestea vor fi considerate funcţional şi urbanistic similar zonei şi se vor supune
reglementǎrilor de construire pentru aceastǎ subzonǎ (locuinte colective), cu exceptia UTR 22
si UTR 35.
construire). Acestea vor fi amplasate in spatele frontului la strada – construit si vor avea accesul
 schimbarea destinaţiei apartamentelor pentru activitǎţi generatoare de disconfort pentru
locatari cum ar fi funcţiuni de producţie, alimentaţie publicǎ, jocuri electronice sau de noroc,
depozite de marfǎ, ateliere de reparaţii etc.;
 activitǎţi productive poluante, cu risc tehnologic sau care sunt incomode prin traficul generat
(vehicule de transport greu sau peste 5 autovehicule mici pe zi), prin utilizarea incintei pentru
depozitare şi producţie, prin deşeurile produse ori prin programul de activitate prelungit dupǎ
orele 22;
 schimbarea destinaţiei spaţiilor comune ale imobilelor având funcţiunea de circulaţie, holuri,
accese, culoare, ganguri, curţi interioare, casele scǎrilor etc.;
 activitati agrozootehnice;
 parcaje private (in constructii individuale) amplasate pe domeniul publica sau privat al
municipiului.
 service auto, benzinarii, spalatorii auto, vulcanizari;
 unitati comerciale: materiale de constructii;
 constructii provizorii de orice natura;

 depozite de orice natura;

 zone gospodarie comunala: cimitire;
 funcţiuni comerciale şi servicii profesionale care depǎşesc suprafaţǎ de 150,00 mp ADC,
genereazǎ un trafic important de persoane şi mǎrfuri, au program prelungit dupǎ orele 22, produc
poluare;
 platforme de precolectare a deşeurilor;
 depozitarea pentru vânzare a unor cantitǎţi mari de substanţe inflamabile sau toxice;
 staţii de betoane;
 autobaze.
In cazul ansamblurilor de locuinte colective cu valoare arhitectural‐urbanistica nu este permisa

crearea de noi spatii comerciale si de servicii la parterul imobilelor, daca acestea nu sunt
prevazute prin proiectul initial.
 Lotul minim in cazul locuintelor colective este de 500,00 mp pentru locuinte colective mici
si minim 1000,00 mp pentru locuinte colective inalte;
 Se interzice introducerea de modificari în ansamblurile de locuinte colective cu valoare
arhitectural‐urbanistică prin unificarea parcelelor şi ridicarea nivelului de înălţime;

- clǎdirile se vor retrage de la aliniament cu minim 5.0 metri, dar nu cu mai puţin decât
diferenţa dintre înǎlţimea construcţiilor şi distanţa dintre aliniamente;
- în cazul enclavelor de lotizǎri existente menţinute, retragerile de la aliniament vor respecta
caracterul iniţial al acestora;
- în cazul în care în zona protejatǎ clǎdirile sunt dispuse pe aliniament în front continuu, noile
clǎdiri se vor dispune de asemenea pe aliniament;
- în cazul situǎrii la intersecţia unor strǎzi având situǎri diferite ale clǎdirilor faţǎ de aliniament,
noile clǎdiri vor asigura racordarea prin întoarcerea retragerii de la aliniament şi pe strada
având clǎdirile dispuse pe aliniament pe o distanţǎ egalǎ cu cea dintre aliniamentele
fronturilor opuse, cu condiţia sǎ nu rǎmânǎ calcane vizibile.
PARCELELOR
- în cazul investitiilor importante ca functiune, volum, suprafata afectata, regimul de construire
se va stabili prin PUD numai dacă condițiile sunt îndeplinite cumulativ *;

* cu exceptia investitiilor pentru care conform legislatiei specifice/ghid metodologic de elaborare, e

ste necesara elaborare P.U.Z.
- clǎdirile izolate vor avea faţade laterale şi se vor retrage de la limitele parcelei la o distanţǎ cel
puţin egalǎ cu jumǎtate din înǎlţimea la cornişa clǎdirii mǎsuratǎ în punctul cel mai înalt faţǎ
de teren; distanţa se poate reduce la jumǎtate, dar nu mai puţin de 3.0 metri în cazul în care
pe faţadele laterale ale clǎdirilor învecinate sunt numai ferestre ale dependinţelor şi casei
scǎrii;
- clǎdirile se pot cupla pe una dintre laturile laterale ale parcelei pe o adâncime de maxim 15.0
metri de la aliniament, numai cu acordul proprietarului vecin, fiind retrase faţǎ de cealaltǎ
limitǎ lateralǎ cu o distanţǎ cel puţin egalǎ cu jumǎtate din înǎlţimea la cornişa clǎdirii
mǎsuratǎ în punctul cel mai înalt faţǎ de teren;
- clǎdirile care se înscriu în regim de construire continuu se alipesc pe o adâncime de maxim
15.0 metri de calcanele situate pe limitele laterale ale parcelelor, cu excepţia parcelelor de
colţ unde se va întoarce faţada în condiţiile de aliniere ale strǎzii laterale;
- între faţadele înspre care sunt orientate camere de locuit distanţa va fi egalǎ cu înǎlţimea
clǎdirii celei mai înalte; distanţa se poate reduce la jumǎtate în cazul în care pe faţadele opuse
sunt numai ferestre ale dependinţelor şi ale casei scǎrii.
- parcela este construibilǎ numai dacǎ are asigurat un acces carosabil de minim 3.5 metri dintr‐
o circulaţie publicǎ în mod direct sau prin drept de trecere legal obţinut prin una din
- în cazul fronturilor continue la stradǎ/ constructiilor ce formeaza curti interioare se va asigura
un acces carosabil în curtea posterioarǎ printr‐un pasaj care sǎ permitǎ accesul
- accesele si pasajele carosabile nu trebuie sa fie obstructionate prin mobilier urban si trebuie
sa fie pastrate libere in permanenta;
- se recomandǎ amplificarea circulaţiei pietonale prin crearea pasajelor şi deschiderea curţilor
cu funcţiuni atractive pentru pietoni.
Autorizarea executarii constructiilor care prin destinatie necesita spatii de parcare, se emite


constructiei pentru unitati de peste 2000 mp;
locuri de parcare pentru autocare;
leagane de copii.
sportive;
autocare;
de parcare pentru 10‐30 persoane;
propriu;


colective.

retragerii acestora, astfel incat inaltimea maxima la coama/ atic pe o distanta de minim 5 m de
intersecţie.
RH niveluri/H maxim
min1 max
UTR. 16 Locuinte colective ‐ cartier Aurel Vlaicu P+2/ 9m P+4/15m***
UTR. 16’ Locuinte colective P+2/ 9m P+4/15m***
UTR. 17 Locuinte colective ‐ cartier Aviatiei P+2/ 9m P+4/15m***
UTR. 18 Locuinte colective ‐ cartier Micro 13B, Micro 14 P+2/ 9m P+4/15m***
UTR. 22 Locuinte colective‐ cartier Tiglina 3 P+2/ 9m P+4/15m***
UTR. 27 Locuinte colective ‐ cartier Mazepa P+2/ 9m P+4/15m***
UTR. 29 Locuinte colective ‐ cartier Tiglina II P+2/ 9m P+4/15m***
UTR. 30 Locuinte colective ‐ cartier Tiglina I P+2/ 9m P+4/15m***
UTR. 35 Locuinte colective ‐ cartier Micro 17 P+2/ 9m P+4/15m***
UTR. 36 Locuinte colective ‐ cartier Dunarea P+2/ 9m P+4/15m***
1
Înaltimea minimă este prevazută pentru cladirile amplasate pe artere principale (categoria a I‐
a si a II‐a) ‐ frontul la strada.
*** se mentin cladirile existente care depasesc regimul de inaltime maxim admis. În cazul
disparitiei/înlocuirii acestora este permisa inserarea unor cladiri înalte pe acelasi teren/
amplasament (care sa nu depaseasca înaltimea cladirii anterioare existente) şi numai daca sunt
respectate conditiile de vecinatate/ însorire faţa de clădirile adiacente.
Pentru UTR 16, UTR 16’ UTR 22 si UTR 35 în cazul locuintelor individuale, regimul de înaltime
maxim admis este P+2 (9m la coamă/atic)


Interventiile asupra locuintelor colective se vor realiza cu condiţia integrǎrii în particularitǎţile
zonei şi armonizǎrii cu vecinǎtǎţile imediate.
Pentru ansamblurile de locuinte colective cu valoare urbanistica este obligatorie mentinerea
prevederilor proiectului initial în cazul oricaror tipuri de interventii (reabilitare termica,
amenajarea spatiilor din jurul blocurilor, modificari la unitǎtile de locuit sau la dotarile aferente.
Nu este permisa extinderea spatiilor parter sau modificarii conformatiei arhitecturale initiale a
blocurilor (extinderi, etc.), cu exceptia UTR în care acestea sunt specificate. În cazul realizării
operațiunii de reabilitare termica aceasta se va realiza pe întreg tronsonul/segmentul de bloc.

canalizare;
- se va asigura evacuarea rapidǎ a apelor meteorice din spaţiile accesibile publicului la reţeaua de
canalizare;
- rețelele edilitare vor fi amplasate subteran;
- se interzice dispunerea pe faţade a antenelor TV‐satelit şi a antenelor pentru telefonia mobilǎ.
- cu excepţia telecomunicaţiilor speciale, se interzice dispunerea antenelor de telefonie mobila
pe terasele clǎdirilor care nu sunt tehnice sau industriale;
centralizata cu energie termica se recomanda ca si noile imobile sa fie racordate la acest sistem
sau sa foloseasca surse de încalzire regenerabile.


- terenul amenajat ca spaţii de joc, de odihnǎ şi grǎdini de faţadǎ decorative va reprezenta cel
puţin 50% din suprafaţa totalǎ a terenului liber;
- în orice operaţiune efectuatǎ pe un teren mai mare de 5000 mp, se va prevedea ca din aceste
spaţii minim 10% sǎ fie destinate folosinţei în comun;
- procentul minim de spatii verzi in interiorul parcelei va fi stabilit dupa cum urmeaza:

Constructii de cult 20%
Constructii de sanatate obligatorii aliniamente cu rol de protectie 10%
Constructii de locuinte 10%, dar nu mai putin de 2 mp/locuitor
- pe limitele laterale şi posterioare gardurile vor fi opace şi vor avea înǎlţimea de 2.00 metri;

În zonele cu restricţii pentru construit se vor respecta condiţiile impuse de studiile geotehnice.

TIP UTR POT CUT

UTR. 16 Locuinte colective ‐ cartier Aurel Vlaicu 30 1,5
UTR. 16’ Locuinte colective 30 1,5
UTR. 17 Locuinte colective ‐ cartier Aviatiei 30 1,5
UTR. 18 Locuinte colective ‐ cartier Micro 13B, Micro 14 30 1,5
UTR. 22 Locuinte colective ‐ cartier Tiglina 3 30 1,5
UTR. 27 Locuinte colective ‐ cartier Mazepa 30 1,5
UTR. 29 Locuinte colective ‐ cartier Tiglina II 30 1,5
UTR. 30 Locuinte colective ‐ cartier Tiglina I 30 1,5
UTR. 35 Locuinte colective ‐ cartier Micro 17 30 1,5
UTR. 36 Locuinte colective ‐ cartier Dunarea 30 1,5
Pentru UTR 16, UTR 16’, UTR 22 si UTR 35 in cazul locuintelor individuale se aplica
urmatoarele prevederi (Text rectificat 2017.):
Regim inaltime POT CUT

P 45 0.5
1 45 1.0
2 45 1,5

‐ CUT maxim 0.2
Pentru functiunile existente: activitati productive in unitati dispersate, activitati
agrozootehnice, zona constructii aferente echipamentelor tehnico‐edilitare, terenuri cu
destinatie speciala (cu exceptia constructiilor si instalatiilor tehnologice) conform studiilor de
‐ POT maxim 50%
‐ CUT maxim 1,0
ZONE SI POLI DE AGREMENT

UTR 20, UTR 39


Polii si zonele de agrement contin principalele dotari municipale de agrement, loisir, sportive,
turistice si de petrecere a timpului liber de interes municipal si supramunicipal si sunt configurati
în corelatie cu strategia de dezvoltare spatiala a municipiului Galati.
În cazul necesitǎţii de detaliere a regimului de construire, alinierii faţa de aliniament, faţa de
limitele laterale si posterioare ale clǎdirii, amplasarea cladirilor unele fata de altele pe parcela,

este interzisă. În zonele cu interdictie temporară de construire, ca urmare a existentei unui
Autorizarea executǎrii lucrǎrilor şi amenajǎrilor pe terenurile cu destinaţie forestierǎ se supune

prevederile legale în vigoare şi este permisǎ numai cu avizul organelor administraţie publice de
specialitate.
Reducerea suprafeţei fondului forestier proprietate publicǎ sau privatǎ este interzisǎ, cu excepţia
utilizǎrilor permise de Codul Silvic.
H.G. nr. 804/ 2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major in care sunt impli
cate substante periculoase.
se proteja.
Unitatile Teritoriale de Referinta aflate sub incidenta acestei prevederi: UTR 39

- locuinte de vacanta;
- constructii administrative si de birouri;

- constructii comerciale, cu exceptia celor care comercializeaza materiale de constructii, piete

agroalimentare;
- constructii de cultura;
- institutii, servicii si echipamente publice;
- servicii generale, cu exceptia atelierelor poluante, service auto, spalatorii auto;
- constructii si amenajari sportive;
- constructii de agrement, loisir ;
- constructii de turism si agrement, loisir ;
- cazinouri, jocuri de noroc ;
- spatii publice, pietonale, spatii verzi;
- zona transporturi;
- activitati agrozootehnice;
- spatii verzi;
- zone impadurite, paduri tehnice;
- constructii aferente echipamentelor tehnico‐ edilitare.

- se recomanda ca in cazul constructiilor amplasate pe arterele principale (categoria a I‐a si a
II‐a), parterul acestora sa asigure functiuni cu acces public: spatii comerciale, expozitionale,
etc. se recomanda ca in cazul amplasarii unor constructii aferente echipamentelor edilitare,
sanitara necesare functionarea celorlate cladiri existente;
- se mentin functiunile existente care nu sunt caracteristice zonei, cu conditia ca in cazul
specificului zonei;
- este necesar ca limita de construibilitate faţă de cornişa taluzurilor să se considere ca fiind
egală cu de 2 ori înălţimea taluzului respectiv;
- sunt necesare lucrǎri de modelare a geometriei taluzului, de asigurare a unei scurgeri corecte
a apelor provenite din precipitaţii, înierbǎri ale pantelor şi nu în ultimul rând o politicǎ localǎ
de protejare a fondului de vegetaţie;

- nerespectarea zonei de construibilitate în zonele taluzurilor bǎlţile Cǎtuşa şi Mǎlina poate

oricând favoriza manifestarea de pierdere a stabilitǎţii acestora.
Este interzisǎ amplasarea spre arterele principale (strazi de categoria a I‐a si a II‐a) a structurilor de
vanzare cu suprafata mare si medie (peste 400,00 mp) cu fatade oarbe, indiferent de UTR‐ul în
care este situat terenul (cu exceptia celor in care sunt prevazute în mod expres permisivitati de
 Activitati productive;
 Activitati agrozootehnice;
municipiului;
 Service auto, benzinarii, spalatorii auto, vulcanizari;
 Unitati comerciale‐ materiale de constructii si piete agroalimentare;
 Depozite de orice natura;
 Zone gospodarie comunala, cimitire;
 Orice fel de lucrǎri definitive în zonele rezervate pentru amenajare parcuri;
 Orice fel de lucrǎri de exploatare a terenului care pot duce la dregradarea peisajului,
dispariția vegetației çi poluare vizualǎ.

supramunicipala, importante ca volum sau trafic generat se va elabora obligatoriu PUZ pentru
întregul UTR, cu excepția investițiilor publice.

- construcţiile vor fi retrase de la alinimanet cu minim 5,0 m,
- in situatiile in care terenul este situat pe o strada unde exista un regim de aliniere variat,
acesta se va detalia prin PUD.


PARCELELOR
➢ funcţiune: construcţii administrative si birouri, construcţii comericale, constructii si
amenajari sportive, constructii turism si agrement, cazinouri, parcaje publice
supraterane etajate,
➢ volum: înaltimea mai mare de P+5,
➢ suprafata afectata (incluzand constructie si amenajarile specifice): mai mare de 300
mp,
cumulativ *;
* cu exceptia investitiilor pentru care conform legislatiei specifice/ghid metodologic de elabora

re, este necesara elaborare P.U.Z.
- cu exceptia zonelor de locuinte (unitati cazare) insiruite, regimul de construire este
discontinuu;
laterale cu o clǎdire având calcan pe limita de proprietate, iar pe cealaltǎ laturǎ se
învecineazǎ cu o clǎdire retrasǎ de la limita lateralǎ a parcelei şi având pe faţada lateralǎ
ferestre ale unor încǎperi principale, noua clǎdire se va alipi de calcanul existent numai cu
acordul proprietarului vecin, iar faţǎ de limita opusǎ se va retrage la o distanţǎ egalǎ cu
minim 1/3 din înǎlţime, dar nu mai puţin de 3,0 metri;
luminǎ naturalǎ;
Civil, cu obligativitatea asigurarii unui acces auto de minim 3,0 metri la curtea din spate. Se
va evita expresivitatea de calcan prin conformarea volumetricǎ şi expresia arhitecturalǎ;
parcelei la o distanţǎ de cel puţin jumǎtate din înǎlţimea clǎdirii mǎsuratǎ la cornişǎ, dar nu
mai puţin de 5.0 metri.


Clǎdirile vor respecta între ele distanţe egale cu înǎlţimea la cornişe a celei mai înalte dintre ele;
distanţa se poate reduce la 1/4 din înǎlţime numai în cazul în care faţadele prezintǎ calcane sau
ferestre care nu asigurǎ luminarea unor încǎperi fie de locuit, fie pentru alte activitǎţi ce necesitǎ
luminǎ naturalǎ.

- parcela este construibilǎ numai dacǎ are asigurat un acces carosabil de minim 3.5 metri dintr‐
- în cazul fronturilor continue la stradǎ, constructiilor ce formeaza curti interioare se va asigura
accesele si pasajele carosabile nu trebuie sa fie obstructionate prin mobilier urban si trebuie

Autorizarea executarii constructiilor care prin destinatie necesita spatii de parcare, se emite numai

publice centrale;
autocare;


birouri.
Constructii financiar‐bancare (sedii si - 1 loc parcare la 20 salariati + un spor de 50%
filiale de banci, sedii de societati de pentru clienti;
asigurari, burse de valori si marfuri) - în functie de destinatia cladirii, amplasament si
organziate împreuna cu cele pentru clienti,
a constructiei pentru unitati de 400 ‐ 600 mp;
expozitii, muzee;
polivalente.
sportive;
autocare;



retragerii acestora, astfel incat inaltimea maxima la coama/atic pe o distanta de minim 5 m de
intersecţie.
RH niveluri/H maxim
min1 max
UTR. 20 Ferma agroozootehnica ‐ conversie agrement 1/6 m 3/12 m
UTR. 39 Pol principal agrement/servicii 2/9 m 5‐7 / 18 m‐25 m
1
Înaltimea minimă este prevazuta pentru cladirile amplasate pe artere principale (categoria a
I‐a si a II‐a) ‐ frontul la strada.



strǎlucitoare;
canalizare;
de canalizare;
- în conformitate cu Directivele Europene, în zonele în care exista sistem de alimentare


parcajele vor fi plantate cu un arbore la fiecare 4 locuri de parcare şi vor fi înconjurate cu un gard
viu de 1,20 metri înǎlţime;

interioare, 2‐5%
odihnǎ în funcțuie de capacitatea construcției
10‐ 20%
2.00 metri din care un soclu opac de 0.60 m., partea superioarǎ fiind transparentǎ realizatǎ din
fier forjat sau plasǎ metalicǎ şi vor putea fi dublate de gard viu; poate fi autorizatǎ o înǎlţime
diferitǎ în cazul reconstrucţiei sau restaurǎrii unei împrejmuiri existente sau pentru a permite
racordarea la o împrejmuire existentǎ;


- pe limitele laterale şi posterioare gardurile vor fi opace şi vor avea înǎlţimea maximǎ de 2.00
metri;

Suprafata
UTR. 20 Ferma agrozootehnica ‐ conversie agrement 150‐500 mp 45 1.5
501‐ 5000 mp çi peste 50 2
UTR. 39 Pol principal de agrement/servicii 150‐200 mp 45 1.5
201‐ 500 mp 45 2.5
501‐1000 mp 70 4.2
1001‐ 5000 mp çi peste 80 8 si >8*

aferent PUG Galati 2011 si Plansei de Reglementari.
Zona1 ‐ in cazul in care prin asociere se elaboreaza documentatia pentru o zona mai ampla, se
‐ CUT maxim 0.2
Pentru functiunile existente: activitati productive în unitati dispersate, zona transporturi si
zona constructii aferente echipamentelor tehnico‐edilitare, terenuri cu destinatie speciala (cu
exceptia constructiilor si instalatiilor tehnologice) conform studiilor de specialitate (SF, PT,PUD)
‐ POT maxim 50%
‐ CUT maxim 1,0
Pentru constructiile si amenajarile sportive (complexuri sportive, stadioane, sali de
antrenament pentru diferite sporturi, sali de competitii sportive, patinoare artificiale,
popicarii), P.O.T. va fi:

‐ 50% pentru construcţii şi amenajări sportive;

‐ 20% pentru alei, drumuri şi parcaje;
‐ 30% pentru spaţii verzi.
ZONA DE AGREMENT FALEZA DUNARII

UTR 32 SI UTR 38

Zona cuprinde Faleza Dunarii si constructiile adiacente, si este configurata astfel incat sa asigure o
dezvoltare coerenta de‐a lungul coridorului fluvial.
Prevederile pezentei sectiuni se aplică şi se vor detalia prin PUD până la intrarea în vigoare a
Planului Urbanistic Zonal Faleza Dunarii.
În întreg UTR‐ul nu este permisa schimbarea destinatiei spatiilor verzi existente.
În cazul necesitatii de detaliere a regimului de construire, alinierii faţǎ de aliniament, faţǎ de
limitele laterale si posterioare ale cladirii, amplasarea cladirilor unele faţǎ de altele pe parcela,

protecţiei locuitorilor împotriva acestora, autorizarea executǎrii construcţiilor sau amenajǎrilor în
zone expuse la riscuri naturale, cu excepţia celor cǎrora au drept scop limitarea acestora, este
interzisǎ. In zonele cu interdictie temporara de construire, ca urmare a existentei unui potential risc
natural, autorizarea constructiilor se va realiza in urma unor Planuri Urbanistice Zonale sau studii
geotehnice detaliate.

specifice acestora.
H.G. nr. 804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major in care sunt implicate substan
te periculoase.

se proteja.
Unitatile Teritoriale de Referinta aflate sub incidenta acestei prevederi: 32, 38

- locuinte individuale si colective;
- constructii administrative si de birouri;
- constructii comerciale, cu exceptia celor care comercializeaza materiale de constructii, piete
agroalimentare sau cu suprafata mai mare de 400,00 mp;
- constructii de cult;
- constructii si amenajari sportive cu exceptia celor de mari dimensiuni si incompatibile cu
caracterul zonei;
- constructii de agrement‐loisir;
- constructii de turism si agrement‐loisir ;
- transporturi portuare: port de agrement si bacuri, debarcadere.
- zona transporturi portuare;
- comert‐ servicii;
- institutii si echipamente publice;
- spatii verzi;

- terenuri cu destinatie speciala propuse pentru conversie.

- se recomanda ca in cazul constructiilor amplasate pe arterele principale (categoria a I‐a si a
II‐a) si catre faleza, parterul acestora sa asigure functiuni cu acces public: spatii comerciale,
expozitionale, etc.;
protectie sanitara necesare functionarea celorlalte cladiri existente;
specificului zonei;
- este necesar ca limita de construibilitate faţă de cornişa taluzurilor să se considere ca
fiind egală cu de 2 ori înălţimea taluzului respectiv;
Zonele afectate de fenomene de instabilitate sunt:

 zona piciorului taluzului aferent cartierului Ţiglina I, conform adresei IPTANA nr.
3255/1999, care este instabilǎ şi necesitǎ sǎ fie consolidat cu piloţi foraţi de cca. 15 – 20 m
lungime;
 în zona complexului Francezi unde existǎ o fisurǎ longitudinalǎ, cu o lungime de cca. 60m,
paralelǎ cu cornişa taluzului respectiv cu fluviul Dunǎrea. Existenţa acestei fisuri
avertizează că în această zonă terenul este în mişcare, fiind instabil;
- sunt necesare lucrǎri de modelare a geometriei taluzului, de asigurare a unei scurgeri corecte a
protejare a fondului de vegetaţie;
- nerespectarea zonei de construibilitate în zona taluzurilor spre Dunǎre, poate oricând favoriza
manifestarea de pierdere a stabilitǎţii acestora.

municipiului;
 Service auto, benzinarii, spalatorii auto;
 Unitati comerciale‐ materiale de constructii si piete agroalimentare;
 Zone gospodarie comunala‐ cimitire;
 Zone depozitare deçeuri.

supramunicipala, importante ca volum sau trafic generat se va elabora obligatoriu PUZ
pentru întregul UTR, cu excepția investițiilor publice.

- construcţiile vor fi retrase de la aliniament cu minim 5,0 m.
- în situatiile in care terenul este situat pe o strada unde exista un regim de aliniere variat,
acesta se va detalia prin PUD.

PARCELELOR
laterale cu o clǎdire având calcan pe limita de proprietate, iar pe cealaltǎ laturǎ se
învecineazǎ cu o clǎdire retrasǎ de la limita lateralǎ a parcelei şi având pe faţada lateralǎ
ferestre ale unor încǎperi principale, noua clǎdire se va alipi de calcanul existent numai cu
acordul proprietarului vecin, iar faţǎ de limita opusǎ se va retrage la o distanţǎ egalǎ cu
minim 1/3 din înǎlţime, dar nu mai puţin de 3,0 metri;
luminǎ naturalǎ;

Civil, cu obligativitatea asigurarii unui acces auto de minim 3,0 metri la curtea din spate. Se
va evita expresivitatea de calcan prin conformarea volumetricǎ şi expresia arhitecturalǎ;
parcelei la o distanţǎ de cel puţin jumǎtate din înǎlţimea clǎdirii mǎsuratǎ la cornişǎ, dar nu
mai puţin de 5.0 metri.

- clǎdirile vor respecta între ele distanţe egale cu înǎlţimea la cornişe a celei mai înalte dintre
- pentru toate categoriile de constructii si amenajari se vor asigura accese pentru interventii
in caz de incendiu, dimensionate conform normelor pentru trafic greu;
autovehiculelor de stingere a incendiilor, cu latime minima de 3,0 m si inaltime de 3,5m;
Autorizarea executarii constructiilor care prin destinatie necesita spatii de parcare, se emite numai


publice centrale;
autocare;
birouri.
Constructii financiar‐bancare (sedii si - 1 loc parcare la 20 salariati + un spor de 50%
asigurari, burse de valori si marfuri) - in functie de destinatia cladirii, amplasament si
a constructiei pentru unitati de 400‐600 mp;
expozitii, muzee;


polivalente.
sportive;
- 1 loc parcare/30 persoane pentru stadioane,
autocare;
propriu;
colective.

printr‐un plus de înǎlţime, se admite pentru o nouǎ clǎdire de colţ depǎşirea în planul faţadei
a înǎlţimii maxime admisibile cu unul sau douǎ niveluri pe o lungime de maxim 15,0 metri de
la intersecţie.

RH niveluri/H maxim
min1 max
UTR. 32 Pol de agrement principal Faleza Dunarii ‐ 4/15 m
UTR. 38 Pol secundar de agrement/servicii Faleza Dunarii 2/9 m 4/15 m
1
Înaltimea minimă este prevazută pentru clădirile amplasate pe artere principale (categoria a
I‐a si a II‐a) ‐ frontul la strada.

- materiale de construcţie: armonizarea texturii finisajelor cu cea a clǎdirilor învecinate, evitarea
materialelor care pot compromite integrarea în caracterul zonei, respectarea materialelor
construcţiei iniţiale în caz de refacere şi extindere;
strǎlucitoare;


canalizare;
- se va asigura evacuarea rapidǎ a apelor meteorice din spaţiile accesibile publicului la reţeaua de
canalizare;
- rețelele edilitare vor fi realizate îngropat;
centralizata cu energie termica se recomanda ca si noile imobile sa fie racordate la acest sistem
sau sa foloseasca surse de incalzire regenerabile.


agenţii, fonduri, sedii de birouri);
Constructii administrative si financiar‐bancare, 10%
respectiv sedii de partid, sedii de sindicate,

asociaţii, agenţii, fonduri, sedii de birouri;

Constructii culturale 20%
Constructii de turism si agrement 25%


TIP UTR POT CUT
UTR. 32 Pol de agrement principal Faleza Dunarii 50 2,5

UTR. 38 Pol secundar de agrement servicii Faleza Dunarii 50 2,5

‐ CUT maxim 0.2

Pentru functiunile existente‐ activitati productive in unitati dispersate, zona transporturi si

zona constructii aferente echipamentelor tehnico‐edilitare, terenuri cu destinatie speciala (cu
exceptia constructiilor si instalatiilor tehnologice) conform studiilor de specialitate (SF, PT,PUD)
‐ POT maxim 50%
‐ CUT maxim 1,0
POL UNIVERSITAR, LOCUINTE SI AGREMENT BRATEŞ

UTR 43

Zona contine functiuni caracteristice zonei universitare: unitati invatamant si cercetare, servicii
conexe si birouri, camine, precum si functiuni de agrement‐loisir, activitati comerciale, locuinte,
cazinouri, activitati sport‐agrement.
Prevederile prezentei sectiuni se aplica si se vor detalia prin PUD pana la intrarea in vigoare a
Planului Urbanistic Zonal Brates.




- zonǎ cǎi de comunicaţii si transporturi;
Subzona A1
- spatii verzi si de agrement, promenade pietonale, spatii publice pietonale;
- constructii comerciale, cu exceptia celor care comercializeaza materiale de constructii.
Subzona A2:
- locuinte colective P+4, inclusiv camine studentesti;
- echipamente si servicii publice si comerciale aferente zonei, dotari de proximitate;
persoane cu dizabilitati, recuperari functionale, centre psihiatrice);
Subzona A3:
- locuinte individuale P+2;
- echipamente, servicii publice/comerciale aferente zonei, dotari de proximitate;
Subzona A4:
- locuinte individuale P+1;
Subzona A5:
- constructii administrative si birouri;
- constructii invatamant;

Subzona A6:
- constructii comerciale, cu exceptia celor care comercializeaza materiale de constructii;
- constructii de agrement ;
- constructii de turism si agrement : loisir, cu exceptia bungalou, cabana, camping si sat de
vacanta ;
Subzona A7:
- constructii comerciale, cu exceptia celor care comercializeaza materiale de constructii;
Subzona A8:
- activitǎți productive çi de depozitare existente;
Pentru subzona A8, se mențin funcțiunile existente, în cazul solicitării pentru schimbarea
funcțiunii se va elabora PUZ.



(individuale si/ sau colective) numai cu conditia asigurarii izolarii totale a aburului, mirosului
si zgomotului;
- este necesar ca limita de construibilitate faţă de cornişa taluzurilor să se considere ca
fiind egală cu de 2 ori înălţimea taluzului respectiv;
- sunt necesare lucrǎri de modelare a geometriei taluzului, de asigurare a unei scurgeri
corecte a apelor provenite din precipitaţii, înierbǎri ale pantelor şi nu în ultimul rând o
politicǎ localǎ de protejare a fondului de vegetaţie;
- nerespectarea zonei de construibilitate în zonele taluzurilor spre lacul Brates poate
oricând favoriza manifestarea de pierdere a stabilităţii acestora.
Cu exceptia UTR 43 Subzona A7, este interzisa amplasarea spre arterele principale (strazi de
categoria a I‐a si a II‐a) a structurilor de vanzare cu suprafata mare si medie (peste 400,00 mp) cu
fatade oarbe, indiferent de UTR‐ul in care este situat terenul (cu exceptia celor in care sunt
prevazute in mod expres permisivitati de construire). Acestea vor fi amplasate in spatele frontului
la strada – construit si vor avea accesul carosabil asigurat din arterele de categoria III‐a.
municipiului;
 Service auto, benzinarii, spalatorii auto;
 Unitati comerciale: materiale de constructii;
 Zone gospodarie comunala, cimitire

supramunicipala, importante ca volum sau trafic generat se va elabora obliagatoriu PUZ pentru



dominantǎ pe stradǎ, instituitǎ prin regulamentele anterioare, evidenţiatǎ prin clǎdiri mai noi
şi în stare bunǎ;
- în cazul în care parcela se învecineazǎ pe o laturǎ cu o construcţie dispusǎ pe aliniament, iar
pe cealaltǎ laturǎ cu o construcţie în stare bunǎ sau cu o clǎdire monument de arhitecturǎ
retrasǎ de la aliniament, noua clǎdire va fi dispusǎ pe aliniament, dar se va racorda la alinierea
retrasǎ, pentru a nu evidenţia un calcan ;
- în cazul în care parcela se învecineazǎ pe o laturǎ cu o construcţie retrasǎ de la aliniament, iar
pe cealaltǎ laturǎ cu o construcţie neviabilǎ iar caracterul strǎzii indicǎ tendinţa clǎdirilor mai
noi de a se retrage de la aliniament conform regulamentelor anterioare, de regulǎ cu 3‐5.0
metri, noua clǎdire se va retrage de la aliniament cu 3‐5.0 metri;

PARCELELOR
În cazul investitiilor importante ca functiune, volum, suprafata afectata, regimul de
construire se va stabili prin PUD numai dacă condițiile sunt îndeplinite cumulativ *;
➢ Subzona 1
 functiune: constructii comerciale
 inaltimea: > P
 suprafata afectata (incluzand constructia si amenajarile specifice): > 100 mp
➢ Subzona 2
 functiune: locuinte colective
 inaltimea: > P+4
 suprafata afectata (incluzand constructia si amenajarile specifice): > 150 mp
➢ Subzona 3
➢ functiune: locuinte individuale
➢ inaltimea: > P+2
➢ suprafata afectata (incluzand constructia si amenajarile specifice): > 100 mp

* cu exceptia investitiilor pentru care conform legislatiei specifice/ghid metodologic de

- banda de construibilitate faţǎ de alinierea clǎdirilor va fi de maxim 15,0 metri în cazul clǎdirilor
cu înǎlţimi de pânǎ la P+4 niveluri şi de maxim 20.0 metri în cazul clǎdirilor cu înǎlţimi de peste
P+4 niveluri, cu condiţia respectǎrii distanţei de 5 metri faţǎ de limita posterioarǎ;
- în cazul fronturilor continue, clǎdirile se vor alipi de calcanele clǎdirilor învecinate dispuse pe
ambele limite laterale ale parcelelor pânǎ la o distanţǎ maxim 15,0 metri dacǎ clǎdirile au
pânǎ la P+4 niveluri şi de maxim 20,0 metri dacǎ clǎdirile au peste P+4 niveluri şi se vor
retrage faţǎ de limita posterioarǎ a parcelei la o distanţǎ de cel puţin jumǎtate din înǎlţimea
clǎdirii mǎsuratǎ la cornişǎ, dar nu mai puţin de 5.0 metri;
laterale cu o clǎdire având calcan pe limita de proprietate, iar pe cealaltǎ laturǎ se învecineazǎ
cu o clǎdire retrasǎ de la limita lateralǎ a parcelei şi având pe faţada lateralǎ ferestre ale unor
încǎperi principale, noua clǎdire se va alipi de calcanul existent numai cu acordul
proprietarului vecin, iar faţǎ de limita opusǎ se va retrage la o distanţǎ egalǎ cu minim 1/3 din
înǎlţime, dar nu mai puţin de 3,0 metri;
cealalta; se admit distanţe de minim 2,0 metri la construcţiile având pe faţada lateralǎ ferestre
de la încǎperi în care nu au loc activitǎţi permanente şi deci care nu necesitǎ deci luminǎ
naturalǎ;
- în cazul clǎdirilor izolate, parcelele cu front la stradǎ cuprins între 12,0‐15,0 metri, retragerea
faţǎ de una din limitele laterale poate fi de minim 2,0 metri conform Codului Civil, cu
obligativitatea asigurarii unui acces auto de minim 3,0 metri la curtea din spate. Se va evita
expresivitatea de calcan prin conformarea volumetricǎ şi expresia arhitecturalǎ;
- clǎdirile care alcǎtuiesc fronturi discontinue se vor retrage faţǎ de limita posterioarǎ a parcelei
la o distanţǎ de cel puţin jumǎtate din înǎlţimea clǎdirii mǎsuratǎ la cornişǎ, dar nu mai puţin
de 5.0 metri.

- clǎdirile vor respecta între ele distanţe egale cu jumǎtate din înǎlţimea la cornişe a celei mai
înalte dintre ele; distanţa se poate reduce la 1/4 din înǎlţime numai în cazul în care faţadele
prezintǎ calcane sau ferestre care nu asigurǎ luminarea unor încǎperi fie de locuit, fie pentru
alte activitǎţi ce necesitǎ luminǎ naturalǎ;


- parcela este construibilǎ numai dacǎ are asigurat un acces carosabil de minim 3,5 metri dintr‐
- în cazul fronturilor continue la stradǎ/ constructiilor ce formeaza curti interioare se va asigura
autovehiculelor de stingere a incendiilor, cu latime minima de 3,0m si inaltime de 3,5m;
- accesele si pasajele carosabile nu trebuie sa fie obstructionate prin mobilier urban si trebuie
Autorizarea executarii constructiilor care, prin destinatie, necesita spatii de parcare se emite

publice centrale;
autocare;
birouri.
Constructii financiar‐ bancare (sedii si - 1 loc parcare la 20salariati + un spor de 50%


asigurari, burse de valori si marfuri) - în functie de destinatia cladirii, amplasament si
a constructiei pentru unitati de 400‐ 600 mp;
- 1 loc de parcare la 40 mp suprafata desfa;surata a
expozitii, muzee;
polivalente;
locuri de parcare pentru autocare
leagane de copii
sportive;
patinoare, poligoane pentru tir, popicarii;


autocare;
Constructii de locuinte - 1 loc parcare la 1 locuinţǎ unifamilialǎ cu lot
propriu;
colective.

intersecţie.
RH niveluri/H maxim
SUBZONA (metri la coama/atic)
min max
Subzona A1 P/3m P/ 3 m
Subzona A2 2/9m 4/15 m
Subzona A3 1/6m 2/ 9 m
Subzona A4 1/6m 1/ 6 m
Subzona A5 1/6m 5‐9 / 18 m‐30m si peste 30 m*
Subzona A6 2/9m 5‐9 / 18 m‐30m si peste 30 m*
Subzona A7 P/3m 2/9 m
* Accentele de inaltime vor fi prevazute conform PUZ realizat pentru întregul UTR fara modificarea
functiunii.


strǎlucitoare;
canalizare;
de canalizare;

- se interzice dispunerea pe faţade a antenelor TV‐satelit şi a antenelor pentru telefonia mobilǎ.

interioare, 2‐5%
10‐20%
10%

2 mp/ locuitor

Suprafata parcela
(mp)/zona1 POT CUT
Subzona A1 minim 500 50 0.5
Subzona A5 minim 1000 30 3*
Subzona A6 minim 1000 50 5*
* Accentele de inaltime vor fi prevazute conform PUZ realizat pentru intregul UTR fara modificarea
functiunii.
Nota: Pentru suprafetele parcelei/zonei care sunt sub dimensiunea minima prevazută, POT si
CUT se diminueaza direct proportional.
Zona1 ‐ in cazul in care prin asociere se elaboreaza documentatia pentru o zana mai ampla, se
Pentru spatii verzi (cu exceptia celor destinate sportului‐ agrementului):


‐ CUT maxim 0.2
ZONE SPATII VERZI, PARCURI

UTR 6, UTR 28, UTR 42
GENERALITĂŢI. CARACTERUL ZONEI

Zona cuprinde spaţii verzi publice cu acces nelimitat sau specializate de interes orǎşenesc şi
supraorǎşenesc.
În zonele protejate si/sau de protecţie ale monumentelor istorice se vor aplica prevederile
si reglementarile specifice acestor zone.


solicita punctul de vedere al Agentiei pentru Protectia Mediului Galati si a Inspectoratului
aplica prevederile
H.G. nr. 804/ 2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major in care sunt implicat
e substante periculoase.

Unitatile Teritoriale de Referinta aflate sub incidenta acestei prevederi: UTR 28
S EC ŢI UN EA I ‐ U T ILIZ AR E FUN CŢI ON AL Ă
ARTICOLUL 1 – UTILIZĂRI ADMISE

Sunt admise numai funcţiunile de spaţiu plantat public constând în:
 spaţii plantate;
 circulaţii pietonale din care unele ocazional carosabile pentru întreţinerea spaţiilor plantate
şi accesul la activitǎţile permise;
 mobilier urban, amenajǎri pentru sport, joc şi odihnǎ;
 construcţii pentru agrement si sport;
 adǎposturi, grupuri sanitare, spaţii pentru administrare şi întreţinere;
 parcaje publice;
 constructii aferente echipamentelor tehnico‐ edilitare;
 amenajǎri pentru practicarea sportului în spaţii descoperite şi acoperite, anexele necesare
şi alte activitǎţi legate direct de activitatea sportivǎ;
 construcţii şi instalaţii aferente activitǎţilor sport‐agrement;

- insitutii si servicii publice;
- comert, servicii.
ARTICOLUL 2 – UTILIZĂRI ADMISE CU CONDIŢIONĂRI


- se admit construcţii pentru expoziţii, activitǎţi culturale (spaţii pentru spectacole şi

biblioteci în aer liber, pavilioane cu utilizare flexibilǎ sau cu diferite tematici), activitǎţi
sportive, alimentaţie publicǎ şi comerţ, fara depasirea indicatorilor maximali specifici
spatiilor verzi;
- se mentin functiunile existente, cu conditia ca, in cazul incetarii/ disparitiei activitatii, sa fie
inserate numai functiuni compatibile cu caracterul zonei.
Este necesar ca limita de construibilitate faţă de cornişa taluzurilor să se considere ca fiind
egală cu de 2 ori înălţimea taluzului respectiv.
Sunt necesare lucrǎri de modelare a geometriei taluzului, de asigurare a unei scurgeri corecte a
protejare a fondului de vegetaţie.
Nerespectarea zonei de construibilitate în zonele taluzurilor spre lacul Brates poate oricând
favoriza manifestarea de pierdere a stabilitǎţii acestora.
ARTICOLUL 3 – UTILIZĂRI INTERZISE

- se interzic orice schimbǎri ale funcţiunilor spaţiilor verzi publice şi specializate;
- se interzice conversia grupurilor sanitare în spaţii comerciale;
- se interzice tǎierea arborilor fǎrǎ autorizaţia autoritǎţii locale abilitate.
S EC Ţ I U NEA I I ‐ C ON DI Ţ I I DE A M P L A S A R E , EC HI PA RE ŞI CON FI G URAR E A

CLĂ DIR I L OR.
ARTICOLUL 4 ‐ 7
- conform studiilor de specialitate aprobate conform legii (Tema proiectare, SF, PT, PAC,
studiu amenajare peisagistica).
ARTICOLUL 8 – CIRCULAŢII ŞI ACCESE

- conform studiilor de specialitate avizate conform legii (Tema proiectare, SF, PT, PAC, studiu
amenajare peisagistica);
-
se va asigura accesul din circulaţiile publice ale aleilor ocazional carosabile (pentru
întreţinere, aprovizionare) care vor fi tratate ca alei principale.
ARTICOLUL 9 – STAŢIONAREA AUTOVEHICULELOR
- parcajele se vor dimensiona şi dispune în afara circulaţiilor publice conform normelor
specifice şi proiectelor de specialitate legal aprobate.
expozitii, muzee;


polivalente.
sportive;
autocare;
ARTICOLUL 10 – ÎNĂLŢIMEA MAXIMĂ ADMISĂ A CLĂDIRILOR

În zonele cu restricţii pentru construit, se vor respecta restricţiile impuse de studiile de
specialitate.
H max= P+1 (6m la coama/atic) cu exceptia instalatiilor de joaca, tehnologice si a
constructiilor de sport ‐ agrement cu program specific: stadioane, patinoare, sali de sport,
etc.
ARTICOLUL 11 – ASPECTUL EXTERIOR AL CLĂDIRILOR
- conform studiilor de specialitate aprobate conform legii (tema proiectare, SF, PT, DTAC,
studiu amenajare peisagistica);
- se recomandǎ adecvarea arhitecturii clǎdirilor la caracterul diferitelor categorii de spaţii
plantate;

- se interzic formele suplimentare decorative (fara functionalitate) ale acoperisurilor;

- se va urmari tratarea fatadelor in culori calde‐ pastel sau alb; se va interzice folosirea de
tonuri stridente, nespecifice zonei (roz, bleu, verde, portocaliu, galben);
- se va acorda atenţie modului de tratare a acoperişurilor sau teraselor perceptibile într‐o
perspectivǎ descendentǎ din clǎdirile înalte.
ARTICOLUL 12 – CONDIŢII DE ECHIPARE EDILITARĂ

‐ conform studiilor de specialitate (tema proiectare, SF, PT, DTAC, studiu amenajare
peisagistica) avizate conform legii. Se vor asigura: alimentarea cu apǎ, colectarea apelor uzate,
telefonie fixǎ şi iluminat public conform cerinţelor funcţionale ale fiecǎrei categorii de spaţiu
plantat în care este admis accesul publicului;
‐ se recomandǎ extinderea sistemului de colectare a apelor meteorice în bazine decorative
pentru a fi utilizate pentru întreţinerea spaţiilor plantate.
ARTICOLUL 13 – SPAŢII LIBERE ŞI SPAŢII PLANTATE

- plantaţiile înalte se vor dispune conform normelor specifice pentru fiecare categorie de
spaţii plantate;
- toate parcajele vor fi obligatoriu plantate cu cel puţin un arbore la patru locuri de parcare şi
vor fi înconjurate de un gard viu de 1,20 metri înǎlţime.
- se recomandǎ, din considerente ecologice şi de economisire a cheltuielilor de întreţinere
de la buget, utilizarea speciilor locale adaptate condiţiilor climatice şi favorabile faunei
antropofile specifice.
10 ‐ 20%
ARTICOLUL 14 – ÎMPREJMUIRI
‐ scuarurile şi fâşiile plantate nu vor fi îngrǎdite dar vor fi separate de trotuare fie prin parapet
de 0.60 cm. înǎlţime, fie prin borduri în lungul cǎrora, pe o distanţǎ de minim 0,5 metri terenul
va fi coborât cu minim 0,10 metri sub nivelul pǎrţii superioare a bordurii pentru a împiedica
poluarea cu praf provocatǎ de scurgerea pǎmântului pe trotuare.
SECŢIUNEA I I I ‐ POS I BIL IT ĂŢI M AXI M E DE OC UPAR E Ş I UT I L I Z ARE A

TE R ENU LU I.
ARTICOLUL 15 – PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (POT)


ARTICOLUL 16 – COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (CUT)

POT max= 10%
CUT max 0,2
Pentru constructiile si amenajarile sportive (complexuri sportive stadioane, sali de
antrenament pentru diferite sporturi, sali de competitii sportive, patinoare artificiale,
popicarii), P.O.T. va fi:
‐ 50% pentru construcţii şi amenajări sportive;
‐ 20% pentru alei, drumuri şi parcaje;
‐ 30% pentru spaţii verzi.
G ‐ ZONA GOSPODĂRIE COMUNALĂ ‐ CIMITIRE


Zona G reuneşte toate funcţiunile care aparţin gospodǎriei comunale: cimitire si servicii de
salubritate.
Delimitarea acestor zone se va face ţinând seama şi de condiţiile de protecţie şi servituţile
impuse de cǎtre acestea, vecinǎtǎţilor prezentate în Anexa la prezentul regulament.
Autorizarea executǎrii lucrǎrilor de utilitate publicǎ şi a construcţiilor de orice fel pe terenurile
pe care s‐a instituit servitute de utilitate publicǎ (protecţia cimitirelor, etc.) se face pe baza
documentaţiei de urbanism aprobate conform legii.
Colectarea şi îndepǎrtarea reziduurilor şi protecţia sanitarǎ a solului se va executa în
conformitate cu H.G. nr. 162/2002 privind depozitarea deşeurilor.
În zonele protejate si/sau de protectie ale monumentelor istorice se vor aplica prevederile

limitarea acestora, este interzisă.
In zonele cu interdictie temporara de construire, ca urmare a existentei unui potential risc
natural, autorizarea constructiilor se va realiza in urma unor Planuri Urbanistice Zonale sau
studii geotehnice detaliate.

- cimitire şi clǎdiri anexǎ:
 capelǎ mortuarǎ;
 mausoleu, osuar;
 circulaţii carosabile;
 parcaje;
 circulaţii pietonale;
 plantaţii;
 pavilion pentru administraţie, depozitare şi anexe sanitare.

- se va asigura, conform normelor, o zonǎ de protecţie sanitarǎ de 50.0 metri;

- se va asigura pentru noile cimitire o densitate mai redusǎ a locurilor de veci (între 7.5 şi
10,0 mp teren brut pentru un loc de veci), circulaţii carosabile şi pietonale corespunzǎtoare
şi o pondere mai ridicatǎ a vegetaţiei potrivit rolului de reculegere şi respectului cuvenit.

- orice alte utilizǎri decât cele prevǎzute la Art.1 si Art.2
- se interzice densificarea cimitirelor existente prin ocuparea aleilor şi distrugerea vegetaţiei
din lungul acestora sau a celei perimetrale.
S E CŢ I U N E A II – C ON DI Ţ II DE A M P LA S A RE, E C HI P AR E Ş I CONF IG URARE A

CL Ă D I R I L O R
ARTICOLELE 4 ‐ 7 : fǎrǎ precizǎri
ARTICOLUL 8 – CIRCULAŢII ŞI ACCESE

- se va asigura accesul în incinte numai direct dintr‐o circulaţie publicǎ;
- se vor asigura circulaţiile carosabile şi pietonale în pondere de circa 15 % din suprafaţa
totalǎ a cimitirului;
- accesul la capela mortuara se va asigura printr‐o circulatie de minim 3.5 metri
ARTICOLUL 9 – STAŢIONAREA AUTOVEHICULELOR

- staţionarea autovehiculelor pentru admiterea în incintǎ se va asigura în afara spaţiului
circulaţiei publice si vor fi plantate cu minim un arbore la 4 locuri de parcare;
- locurile de parcare vor fi asigurate în afara circulaţiilor publice;
- în spaţiul de retragere de la aliniament din incinte se poate rezerva maxim 40% din teren
pentru parcaje ale salariaţilor şi vizitatorilor.

Constructii de cult minim 5 locuri parcare
ARTICOLUL 10 – ÎNĂLŢIMEA MAXIMĂ ADMISĂ


H max= P+1 (6 metri la coama/ atic)
ARTICOLUL 11 – ASPECTUL EXTERIOR AL CLĂDIRILOR

- volumele construite vor fi simple şi se vor armoniza cu caracterul zonei şi cu vecinǎtǎţile
imediate;
- faţadele posterioare şi laterale vor fi tratate arhitectural la acelaşi nivel cu
faţada principalǎ;
- tratarea acoperirii clǎdirilor va ţine seama de faptul cǎ acestea se percep din clǎdirile
înconjurǎtoare mai înalte.
- aspectul clǎdirilor, reclamelor şi elementelor de mobilier urban va fi subordonat cerinţelor
de compatibilitate cu zona functionala invecinata;
- în cazul cimitirelor se va ţine seama de caracterul sobru al funcţiunii.
- pentru capelele mortuare, suprafata construita nu va depasi 300,0 mp.
ARTICOLUL 12 – CONDIŢII DE ECHIPARE EDILITARĂ

- toate clǎdirile vor fi racordate la reţelele publice de apǎ şi canalizare şi se va asigura
preepurarea apelor uzate, inclusiv a apelor meteorice care provin din întreţinerea şi
funcţionarea instalaţiilor, din parcaje, circulaţii şi platforme exterioare;
- în cazul cimitirelor, se vor asigura puncte de apǎ; în cazul alimentǎrii cu apǎ în sistem
propriu se va obţine avizul autoritǎţii competente care administreazǎ resursele de apǎ;
- se va asigura un spaţiu de depozitare a florilor ofilite şi a altor deşeuri;
- se va asigura colectarea şi evacuarea rapidǎ a apelor meteorice.


sistem sau sa foloseasca surse de incalzire regenerabile;
- se va asigura depozitarea corespunzǎtoare a deçeurilor; se interzice depozitarea
întîmplatoare a deçeurilor.

- orice parte a terenului incintei, vizibilǎ dintr‐o circulaţie publicǎ, va fi amenajatǎ astfel încât
sǎ nu altereze aspectul general al localitǎţii;
- suprafeţele libere din spaţiul de retragere faţǎ de aliniament vor fi plantate cu arbori în
proporţie de minim 40% formând de preferinţǎ o perdea vegetalǎ pe tot frontul incintei;
- parcajele din dreptul faţadei vor fi înconjurate de un gard viu de 1.20 metri şi vor fi plantate
cu un arbore la fiecare 4 locuri de parcare;
- suprafeţele libere neocupate cu circulaţii, parcaje şi platforme funcţionale vor fi plantate cu
un arbore la fiecare 100 mp.;
- se vor asigura plantaţii înalte pe aleile principale şi la limita exterioarǎ a incintei în proporţie
de minim 5 % din suprafaţa totalǎ a cimitirului;
- se vor asigura alei intre morminte de minim 0,30 metri si alei intre sirurile de morminte
de minim 1,0 metri
- împrejmuirile spre stradǎ vor fi semi‐opace sau opace, vor fi tratate arhitectural în mod
discret, potrivit funcţiunii, având înǎlţimi de maxim 2,00 metri;
- se va acorda atenţie modului de tratare arhitecturalǎ a accesului.
S E C Ţ I U N E A II I ‐ PO S I B I LI T ĂŢ I MAXI ME DE O CUP ARE ŞI UT I L I ZA R E A

TERENULU I

POT max= 5% ‐ pentru cladiri administrative, capele mortuare
CUT max= 0.1

V – ZONA SPAŢIILOR VERZI DE PROTECTIE
GENERALITĂŢI. CARACTERUL ZONEI

Zona cuprinde toate categoriile de spaţii plantate de protecţie.

- sunt permise numai plantatii de protectie si circulaţii pietonale din care unele ocazional
carosabile pentru întreţinerea spaţiilor plantate şi accesul la activitǎţile permise.
Interventiile in cadrul zonei se realizeaza numai in conformitate cu acordul detinatorului
dotarii care a generat stabilirea zonei de protectie.
- fara obiect

- se interzic orice schimbǎri ale funcţiunilor spaţiilor verzi publice şi specializate;
- se interzice conversia grupurilor sanitare în spaţii comerciale;
- se interzice tǎierea arborilor fǎrǎ autorizaţia autoritǎţii locale abilitate.
S E C Ţ I U N E A II ‐ C ON D I Ţ I I DE AMPL AS ARE , EC HI PA R E ŞI C O N F I G U R A R E
A CLĂDIRILOR.
ARTICOLELE 4 – 9
- conform studiilor de specialitate aprobate conform legii (tema proiectare, SF, PT, DTAC,
studiu amenajare peisagistica).
ARTICOLELE 10 – 12
- fara obiect
- plantaţiile înalte se vor dispune conform normelor specifice pentru fiecare categorie de
spaţii plantate;
- daca nu exista alte precizari conform solicitarii programului, fâşiile plantate nu vor fi
îngrǎdite dar vor fi separate de trotuare fie prin parapet de 0.60 cm. înǎlţime, fie prin
borduri în lungul cǎrora, pe o distanţǎ de minim 0,5 metri terenul va fi coborât cu minim
0,10 metri sub nivelul pǎrţii superioare a bordurii pentru a împiedica poluarea cu praf
provocatǎ de scurgerea pǎmântului pe trotuare.

S E CŢ IU NEA II I ‐ P OS I BI LI TĂ ŢI MAX IME DE OCUP AR E Ş I UT I L I Z ARE

A TERE NUL U I.

‐ fara obiect

TDS – ZONE CU DESTINAŢIE SPECIALĂ
Zona este alcǎtuitǎ din unitǎţi militare, unitǎţi aparţinând serviciilor speciale, etc., la
delimitarea unitǎţilor teritoriale de referinţǎ fiind menţinute toate localizǎrile existente în
prezent.
Zonele cu destinaţie specială nu se supun reglementarilor aferente U.T.R.‐urilor în care sunt
incluse. În caz de schimbare a destinatiei terenurilor, construirea se va face în baza unui
Plan Urbanistic Zonal.
Autorizarea construcţiilor din zonele cu destinaţie specială se face în conformitate cu Ordinul
MLP, MI, MAN, SRI nr. 4221/1995 pentru aprobarea Precizarilor privind avizarea
documentatiilor de urbanism si amenajarea teritoriului, precum si a documentatiilor tehnice
pentru autorizarea executarii constructiilor.
Din considerente urbanistice se recomandǎ ca unitǎţile care necesitǎ o protecţie specialǎ în

privinţa vizibilitǎţii incintei sǎ fie împrejmuite spre stradǎ cu un gard transparent cu înǎlţimea
de maxim 2,20 metri din care un soclu opac de maxim 0,60 metri, dublat spre interior la circa
2,50 metri de un al doilea gard de înǎlţimea şi opacitatea necesarǎ, între cele doua garduri
fiind dispuse plantaţii dense de arbori şi arbuşti.
Pe teritoriul administrativ al municipiului Galati, Ministerul Apararii Nationale are in

administrare imobilele nr. 383, 302, 453, 3006, 5156, 703, 2823, 738, 530, 3397, 3285, 765
cu suprafata totala de 141.419 ha din care: 1279204,00 mp (intravilan) si 134987,00 mp
(extravilan).
La nivelul Municipiului Galati figureaza urmatoarele zone cu destinatie speciala (TDS) in
proprietatea Ministerului Apararii Nationale: imobilul nr. 3397 Galati (0.0932 ha) cu destinatia
locuinte de srviciu situat pe str. N. Balcescu nr 17A, bl V3A, si 3285 Galati (0.0541 ha) cu
destinatia locuinte de serviciu, situat pe str. Basarabiei nr 55, bl A16, cazarma 530 situata pe
strada Stefan cel Mare nr. 32, precum si nt. 765 (depozit) marcate in plansele aferente PUG
Municipiul Galati.
In zona obiectivelor militare (TDS ‐ identificate in Plansa de Reglementari Urbanistice) si
Plansa Unitati Teritoriale de Referinta) si in zonele de protectie/siguranta (identificate in
Plansa Reglemetari Urbanistice se va permite construirea numai cu avizul Statului Major
General.
ARTICOLELE 1‐14
- fǎrǎ precizǎri

Regim maxim de inaltime P+1 sau conform normelor specifice.
S EC Ţ I UNEA II I ‐ POS IBI LI TĂ ŢI MAX I ME DE OCU P ARE Ş I U TILI Z AR E A

TE R ENU LU I

POT maxim conform normelor specifice – se recomanda maxim 50 %.

CUT conform normelor specifice – se recomanda maxim 1,0 mp ADC / mp. teren

CF ‐ ZONA CĂILOR DE COMUNICAŢIE

CAI FERATE
Prin lege este instuită o zonă de protecţie a infrastructurii feroviare publice care cuprinde
terenurile limitrofe, situate de o parte si de alta a axei căii ferate, indiferent de proprietar,
in limita a maximum 100 m de la axa căii ferate, precum şi terenurile destinate sau care
servesc, sub orice forma, la asigurarea functionarii acesteia.
Zona de sigurantă pentru infrastructura feroviară publică cuprinde fâşiile de teren, în limita
de 20 m fiecare, situate de o parte şi alta a axei căii ferate, necesare pentru amplasarea
instalaţiilor de semnalizare şi de siguranta circulaţiei şi a celorlalte instalaţii de conducere
operativă a circulaţiei trenurilor, precum şi a instalaţiilor și lucrărilor de protecţie a
mediului.

limitarea acestora, este interzisă. În zonele cu interdictie temporara de construire, ca
În zonele protejate si/sau de protectie ale monumentelor istorice se vor aplica prevederile
Zona protecţie CF se regaseste in:

UTR. 7, 8, 10, 11, 12, 17, 19, 20, 21, 37, 39, 40, 42, 44, 46, 47, V4, G
S E CŢ I U N E A I – UT I L I Z A R E FU N C Ţ I O N A L Ă

In zona de siguranta a infrastructurii feroviare este admisa numai amplasarea de constructii,
retele edilitare, cale de comunicatie sau instalatii apartinand infrastructurii feroviare.
În zona de protecţie a infrastructurii feroviare se permite:
 Executarea lucrarilor de orice fel, in baza reglementarilor emise de Ministerul
Transporturilor si Infrastructurii (O.G. nr. 12/1998, republicata in 2004) privind transportul

pe căile ferate române şi reorganizarea Societăţii Naţionale a Căilor Ferate Române, art. 29 al
in. (5) si
Ordin MT 158/1996 privind emiterea acordurilor Ministerului Transporturilor la documenta
tiile tehnico‐
economice ale investitiilor sau la documentatiile tehnice de sistematizare pentru terti)
;
 Executarea amenajarilor, instalatiilor de manipulare, de transversare sau de depozitare a
materialelor, substantelor sau deseurilor care contravin normelor de protectie a mediului
sau care ar putea provoca degradarea infrastructurii feroviare a zonei de protectie a
acesteia, numai pe baza de studii privind implicatiile asupra activitatii feroviare si de mediu
executate de unitati de proiectare autorizate, pe baza avizului Companiei Nationale de Cai
Ferate CFR SA si cu autorizatia Minsiterului Transporturilor si Infrastructurii;
 Cedarea, transferul, ocuparea temporara sau definitiva a terenului din patrimoniul
Companiei Nationale de Cai ferate CFR SA pentru lucrarile de interes public, atat in
intravilan cat si in extravilan, numai cu avizul Companiei Nationale de Cai Ferate CFR SA si
cu autorizatia Ministerului Transporturilor si Infrastructurii.

1. In zona de siguranta, indiferent de proprietarul terenului ESTE INTERZISA amplasarea
oricarei alte constructii, retele edilitare, cale de comunicatie sau instalatii in afara celor
apartinand infrastructurii feroviare;
In cazurile in care in limitele zonei de siguranta sunt cuprinse terenuri aflate in proprietate
privata, se poate proceda la expropriere pentru cauza de utilitate publica.
2. In zona de protectie a infrastructurii feroviare se pot amplasa temporar:

 materiale si utilaje necesare intretinerii acesteia, in scopul eliminarii consecintelor
evenimentelor de cale ferata sau al prevenirii oricarui pericol pentru siguranta
circulatiei feroviare;
 instalarea de parazapezi pe traseul liniilor ferate apartinand infrastructurii feroviare
supus inzapezirilor;
3. In zona de protectie a caii ferate, autorizarea/ desfiintarea constructiilor de orice fel nu pot
fi autorizate fara avizul Companiei Nationale de Cai Ferate CFR SA si al Minsiterului
Transporturilor si Infrastructurii.

In zona de protectie a infrastructurii feroviare SE INTERZICE:
 amplasarea oricaror constructii, fie si cu caracter temporar, depozitarea de materiale sau
infiintarea de plantatii care impiedica vizibilitatea liniei si a semnalelor feroviare;
 utilizarea indicatoarelor si a luminilor de culoare rosie, galbena, verde sau albastra, care ar
putea crea confuzie cu semnalizarea feroviara;
 efectuarea oricaror lucrari, care prin natura lor, ar putea provoca alunecari de teren,
surpari sau afectarea stabilitatii solului, inclusvi prin taierea copacilor, arbustilor,
extragerea de materiale de constructii sau prin modificarea echilibrului freatic;
 depozitarea necorespunzatoare de materiale, substante sau deseuri care contravin

normelor de protectie a mediului sau care ar putea provoca degradarea infrastructurii

feroviare a zonei de rpotectie a acesteia, precum si a conditiilor de desfasurare normala a

traficului feroviar.
S E CŢ I U N E A I I – CON DI Ţ II DE A M PL AS AR E, ECHI PA RE ŞI C ON FO R M A R E A
C L ĂD IR ILOR
ARTICOLELE 8 – 14
‐ fara obiect
S E C Ţ I U N E A II I ‐ PO S I B I L I T Ă Ţ I MAXI ME DE O CUP ARE ŞI UT I L I ZA R E A

TERENULU I
ARTICOLUL 15 – PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (POT) şi

‐ Conform documentaţiilor de urbanism şi normelor tehnice specifice.

TRUPURI INTRAVILAN 1,2,3,4,5
Se mențin funcțiunile existente. În cazul solicitǎrii de schimbare a funcțiunii existente sau

modificare a indicatorilor urbanistici existenți çi/ sau regimului de înǎlțime existent se va
elabora P.U.Z.
Paragraf introdus 2017.
ZONE SITUATE ÎN AFARA TERITORIULUI INTRAVILAN
Pentru asigurarea funcţionǎrii actuale şi pentru protejarea posibilitǎţilor de dezvoltare viitoare

a oraşului în corelare cu oraşele şi comunele limitrofe.
ZONE REZERVATE PENTRU ACTIVITĂŢI AGRICOLE.
Terenurile agricole din teritoriul administrativ al oraşului se supun prevederilor art. 3 din
Regulamentul General de Urbanism (autorizarea executǎrii lucrǎrilor şi amenajǎrilor agricole din
extravilan este permisǎ pentru funcţiunile şi în condiţiile stabilite prin lege).
Pentru amplasarea fermelor şi exploatǎrilor agro‐industriale care pot produce efecte de poluare
a mediului, amplasamentele se vor stabili pe bazǎ de studii ecologice, avizate de organe
specializate în protecţia mediului şi sǎnǎtate publicǎ.
ZONE REZERVATE PENTRU ACTIVITĂŢI FORESTIERE.

Suprafeţele împǎdurite din extravilanul oraşului Galati s‐au delimitat conform planşei cu
ZONIFICAREA TERITORIULUI ADMINISTRATIV.
Autorizarea executǎrii lucrǎrilor şi amenajǎrilor pe terenurile cu destinaţie forestierǎ se supune
prevederile legale în vigoare şi este permisǎ numai cu avizul organelor administraţie publice de
specialitate.
Reducerea suprafeţei fondului forestier proprietate publicǎ sau privatǎ este interzisǎ, cu
excepţia utilizǎrilor permise de Codul Silvic.
Pentru orice construcţie care prin funcţionare (construcţii pentru producţie poluantǎ, servicii
poluante, etc.) poate aduce prejudicii pǎdurii, amplasatǎ la distanţǎ mai micǎ de 1 km de liziera
pǎdurii şi pentru care se solicitǎ autorizaţie de construire, se va obţine avizul Regiei Naţionale a
Pǎdurilor.
ZONE REZERVATE PENTRU DEZVOLTAREA CAILOR DE COMUNICATIE


Zona autostrǎzii va cuprinde suprafaţa de teren ocupatǎ de ampriza cu elementele

constructive şi lucrǎrile aferente în faza de construire şi cele doua fâşii laterale de o parte şi de
alta, numite zone de siguranţǎ la care se adǎuga şi zonele de protecţie corespunzǎtoare. Zona
de protecţie începe de la marginile exterioare ale benzilor de siguranţǎ.
Ampriza autostrǎzii este suprafaţa de teren ocupatǎ de elementele constructive ale drumului:
parte carosabilǎ, acostamente, şanţuri, rigole, taluzuri, şanţuri de gardǎ, ziduri de sprijin şi alte
lucrǎri de artǎ.
Zonele de siguranţǎ sunt suprafeţe de teren situate de o parte şi de alta a amprizei drumului
public, destinate exclusiv pentru semnalizarea rutierǎ, pentru plantaţie rutierǎ sau alte scopuri
legate de întreţinerea şi exploatarea drumului, pentru siguranţa circulaţiei ori pentru protecţia
proprietǎţilor situate în vecinǎtatea drumului. Din zonele de siguranţǎ fac parte şi suprafeţele
de teren destinate asigurǎrii vizibilitǎţii în curbe şi intersecţii, precum şi suprafeţele ocupate de
lucrǎri de consolidǎri ale terenului drumului şi altele asemenea.
Zonele de protecţie sunt suprafeţe de teren situate de o parte şi de alta a zonelor de siguranţǎ,
necesare protecţiei şi dezvoltǎrii ulterioare a drumului. Limita zonei de protecţie a autostrǎzii
este de 50,00 m din axul acesteia pânǎ la marginea exterioarǎ a zonei drumului.
În zonele destinate amenajǎrii nodurilor rutiere se recomandǎ rezervarea unei fâşii de 50,00 m
(zona cu interdicţie temporarǎ de construcţie), pânǎ la materializarea lucrǎrilor propuse.

• Cǎi de comunicaţie rutierǎ şi construcţiile aferente;
• Indicatoare de semnalizare a circulaţiei şi alte dotǎri pentru siguranţa circulaţiei;
• Supratraversǎri şi subtraversǎri pietonale, viaducte, pasaje denivelate, tuneluri, etc.
• Spaţii verzi amenajate;
• Lucrǎri de terasamente, construcţii de apǎrare şi consolidare;

Orice intervenţie necesitǎ documentaţii specifice aprobate de organele competente în
conformitate cu prevederile legislaţiei in vigoare.
În zona drumului public se pot autoriza, cu avizul conform al organelor de specialitate ale
administraţiei publice:
 Construcţii şi instalaţii aferente drumurilor publice, de servire, de întreţinere şi de
exploatare (spaţii de servicii, centre de întreţinere, dotǎri aferente: grupuri sanitare,
restaurante, magazine, etc.)
 Parcaje (inclusiv parcǎri de scurtǎ duratǎ), garaje şi staţii de alimentare cu carburanţi şi
resurse de energie (inclusiv funcţiuni complementare: magazine, restaurante, etc.);
 Conducte de alimentare cu apǎ şi de canalizare, sisteme de transport gaze, ţiţei sau alte
produse petroliere, reţele termice, electrice, de telecomunicaţii şi infrastructuri, ori alte
instalaţii sau construcţii de acest gen;

Lucrǎrile, construcţiile şi amenajǎrile amplasate în zona de protecţie a drumurilor publice

trebuie sǎ nu aducǎ prejudicii drumului sau derulǎrii în siguranţǎ a traficului prin:
 Neasigurarea scurgerii apelor în mod corespunzǎtor;
 Executarea de construcţii, împrejmuiri sau plantaţii care sǎ provoace înzǎpezirea drumului
sau sǎ împiedice vizibilitatea pe drum;
 Executarea unor lucrǎri care modificǎ stabilitatea drumului sau modificǎ regimul apelor
subterane sau de suprafaţǎ;
Lucrǎrile, construcţiile, amenajǎrile amplasate în zonele de protecţie ale drumurilor publice

trebuie sǎ nu prezinte riscuri în realizare sau exploatare şi surse de poluare (sisteme de
transport gaze, ţiţei, produse petroliere, energie electricǎ şi alte lucrǎri de acelaşi gen) şi sǎ nu
afecteze desfǎşurarea optimǎ a circulaţiei (capacitate, fluenţǎ, siguranţǎ).
Realizarea în zona drumului public a oricǎrei construcţii sau instalaţii, în orice scop, se face cu
respectarea legislaţiei în vigoare privind amplasarea şi autorizarea executǎrii construcţiilor şi
numai cu acordul prealabil al administratorului drumului.
Construcţiile sau instalaţiile temporare ale Ministerului Apǎrǎrii Naţionale care au caracter de
urgenta se pot executa fǎrǎ acceptul administratorului drumului, urmând ca acest accept sa se
obţinǎ ulterior, in cazul in care construcţiile sau instalaţiile nu se demonteazǎ intr‐un termen
stabilit de comun acord cu administratorul drumului.
În zona medianǎ a autostrǎzii se pot amplasa numai instalaţii destinate întreţinerii drumurilor
şi siguranţei circulaţiei.
Lucrǎrile de execuţie a infrastructurii rutiere vor respecta normele de protecţie sanitarǎ

impuse de legislaţia în vigoare.
Amplasarea lucrǎrilor de artǎ ‐ poduri, viaducte, ziduri de sprijin, tunele, se va face astfel încât
sa se evite:
• Modificarea dinamicii scurgerii apelor
• Întreruperea scurgerii apelor subterane
Deversarea apelor uzate menajere în şanţurile laterale drumului este interzisǎ. Evacuarea
apelor uzate menajere, provenite de la amenajǎrile colaterale drumului, racordate la un sistem
de canalizare, se face prin instalaţii de preepurare sau fose septice vidanjabile, care trebuie
proiectate şi executate conform legislaţiei în vigoare şi amplasate la cel puţin 10,00 m de cea
mai apropiatǎ locuinţǎ.
Se recomanda utilizarea de panouri fonoabsorbante şi îmbrǎcǎminte antizgomot la trecerea
autostrǎzii prin apropierea zonelor de locuit.
Autorizarea construirii autostrǎzii şi a echipamentelor aferente va ţine cont de zonele protejate
şi zona de protecţie a monumentelor istorice instituite în vederea asigurǎrii conservǎrii
integrate a a monumentului istoric şi a cadrului sau construit sau natural; zona de protecţie
este suprafaţǎ de jur împrejurul monumentului istoric (delimitatǎ cu 100 m în localitǎţi urbane,
200m în localitǎţi rurale şi 500 m în afara localitǎţilor, mǎsuratǎ de la limita exterioarǎ).

Se vor lua mǎsurile de protecţie necesare sau se va executa descǎrcarea de sarcina

arheologicǎ, în cazul în care traseul autostrǎzii afecteazǎ situri arheologice existente sau
posibile.

Pe terenurile rezervate pentru realizarea autostrǎzii, a intersecţiilor si spatiilor de parcare se
interzic orice alte construcţii sau amenajǎri definitive.
Este interzisǎ realizarea de culturi agricole în zona de siguranţǎ a autostrǎzii.
În zona drumului public este interzisǎ amplasarea de construcţii, panouri publicitare sau
instalaţii care pericliteazǎ siguranţa circulaţiei.
Se interzice amplasarea oricǎror construcţii care genereazǎ un trafic suplimentar, la o distanta
mai mica de 50,00 m de marginea îmbrǎcǎmintei asfaltice.
Se interzic pe terenurile vizibile din circulaţia publica rutierǎ:
• depozitǎri de materiale, piese sau utilaje degradate
• amenajǎri de şantier abandonate
• platforme cu suprafeţe deteriorate
• construcţii degradate
• terenuri lipsite de vegetaţie
• gropi de acumulare a apelor meteorice
• depozite de deşeuri etc.
Se interzice:
• cuplarea clǎdirilor de locuit cu construcţii aferente circulaţiei rutiere;
• amplasarea în incinta unitǎţilor de transporturi şi a garajelor publice a unor
construcţii care prin natura activitǎţilor desfǎşurate pot produce poluare peste
normele admisibile şi/sau prezintǎ risc de incendiu/ explozie.
•
RESTRICŢII PROVIZORII RECOMANDATE
Se interzice orice utilizare a terenurilor din extravilan care poate afecta sau diminua
posibilitǎţile ulterioare de modernizare ale oraşului;
Utilizarea pentru construcţii a terenurilor din extravilan, în limitele teritoriului administrativ al
municipiului Galati se poate face numai cu respectarea prevederilor legale.
Autorizarea construcţiilor în zonele expuse la riscuri naturale, cu excepţia celor care au drept
scop limitarea acestora este interzisǎ (conform Regulamentului General de Urbanism, HGR 525/
1996 Art.10 Expunerea la riscuri naturale).
Amplasarea construcţiilor de orice fel pe terenuri agricole amenajate cu îmbunǎtǎţiri funciare
precum şi plantate cu vii şi livezi este interzisǎ.
Reducerea suprafeţei fondului forestier proprietate publicǎ sau privatǎ este interzisǎ, cu
excepţia utilizǎrilor permise de Codul Silvic.
Pentru orice construcţie care prin funcţionare (construcţii pentru producţie poluantǎ, servicii
poluante, etc.) poate aduce prejudicii pǎdurii, amplasatǎ la distanţǎ mai micǎ de 1 km de liziera

pǎdurii şi pentru care se solicitǎ autorizaţie de construire, se va obţine avizul Regiei Naţionale a
Pǎdurilor.
In cazul siturilor arheologice, pana la delimitarea zonei de protectie se insituie o zona de
protectie conform Legii nr. 422/2001, de 500 m în extravilan, mǎsuratǎ de la limita exterioarǎ.
In cazul amplasarii de surse de energie regenerabila (Ex: panouri solare, turbine eoliene, etc.) se va
realiza P.U.Z. (fundamentat de studiu de peisaj).
ANEXA 1
CONDIŢII DE PROTECŢIE A REŢELELOR TEHNICO‐EDILITARE ŞI SERVITUŢILE

IMPUSE DE CĂTRE ACESTEA VECINĂTĂŢILOR
REŢELE ALIMENTARE CU APĂ ŞI CANALIZARE

STAS 8591/1‐91 ‐ “Amplasarea în localitǎţi a reţelelor edilitare subterane executate în sǎpǎturǎ”
stabileşte distanţele minime între reţele, de la reţele la funcţiile construcţiile şi drumuri, funcţie de
asigurarea execuţiei lucrǎrilor, exploatǎrii lor eficiente, precum şi pentru asigurarea protecţiei
sanitare:
‐ conductele de apǎ se vor poza subteran, la adâncimea minimǎ de îngheţ;
‐ conductele de apǎ se vor amplasa la o distanţǎ minimǎ de 3 m de fundaţiile
construcţiilor, iar în punctele de intersecţii la minim 40 cm şi totdeauna deasupra canalizǎrii.
Ordinul nr. 119/2014 al Ministrului Sănătăţii privind aprobarea Normelor de igienă şi sanatate publica
privind mediul de viaţă al populaţiei, stabileşte:
➢ Cap. II Norme de igienă referitoare la aprovizionarea cu apă a localităţilor
• Sursa de apǎ folositǎ pentru aprovizionarea cu apǎ a localitǎţilor trebuie sǎ fie protejatǎ
împotriva activitǎţilor umane, prin izolarea acestora prin perimetre de protecţie sanitarǎ şi
controlul activitǎţilor poluante din teritoriul aferent.
• Sursele de apǎ de profunzime trebuie amplasate şi construite astfel încât sǎ fie protejate de
inundaţii şi şiroiri şi împrejmuite astfel încât sǎ previnǎ accesul publicului şi al animalelor.
• Sursele de suprafaţǎ vor fi protejate de activitǎţile umane majore: industrie poluantǎ,
depozite de deşeuri toxice sau periculoase, agriculturǎ intensivǎ, turism şi agrement.
➢ Cap. IV Norme de igienă referitoare la colectarea şi îndepărtarea apelor uzate si a apelor
meteorice
• Indepǎrtarea apelor uzate menajere şi industriale se face numai prin reţea de canalizare a
apelor uzate; în lipsa posibilitǎţii de racordare la sisteme publice de canalizare, unitǎţile sunt
obligate sǎ‐şi prevadǎ instalaţii proprii pentru colectarea, tratarea şi evacuarea apelor uzate,
care se vor executa şi exploata in asa fel încât sǎ nu constituie un pericol pentru sǎnǎtate;
• Este interzisǎ rǎspândirea neorganizatǎ, direct pe sol (curti, gradini, strazi, locuri riverane s.a.)
sau in bazinele naturale de apa, a apelor uzate menajere, fecaloid‐menajere şi industriale.

Este interzisa deversarea apelor vuzate în zona de protecţie sanitarǎ a surselor şi a

instalaţiilor centrale de alimentare cu apǎ;
• Canalele deschise pot fi utilizate numai pentru evacuarea apelor meteorice, în cazul în care
localitǎţile sunt dotate cu sistem divizor de colectare a apelor uzate;
• În situatia în care nu existǎ canalizare sau posibilitatea de racord la aceasta, se vor adopta
soluţii individuale de colectare şi neutralizare a apelor uzate, cu luarea masurilor de protejare
a mediului si sanatatii;
• îndepǎrtarea apelor uzate menajere si fecaloid‐menajere provenite de la locuinţele
neracordate la un sistem de canalizare se face prin instalaţii de preepurare sau fose septice
vidanjabile, care trebuie sǎ fie executate şi amplasate conform normelor în vigoare.
REŢELE ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRICĂ

De‐a lungul liniilor electrice aeriene este necesar a se respecta o distanţǎ de protecţie minimǎ
faţǎ de orice element de construcţie, mǎsuratǎ din axul cablului de: 5 m (min) ‐ 15 m (max)
pentru LEA 110 kV.
Pentru amplasarea unor noi obiective energetice, devierea unor linii electrice existente sau
executarea oricǎror lucrǎri în apropierea obiectivelor energetice existente (staţii şi posturi de
transformare, linii şi cabluri electrice s.a.) se va consulta proiectantul de specialitate S.C.
ELECTRICA FURNIZARE S.A;
Reţelele electrice existente şi propuse în localitǎţile studiate respectǎ normele specifice
precum şi cele din domeniile conexe.
În principal se face referinţă la:
‐
PE 101/85 + PE 101a/85 ‐ Normativ pentru construirea instalaţiilor electrice de conexiuni şi transformar
e, cu tensiuni peste 2 kV;
‐ PE 104/93 ‐ Normativ pentru construcţia liniilor aeriene de energie electrică, cu tensiuni

peste 1 kV;
‐ PE 106/95 ‐ Normativ pentru construirea liniilor de joasă tensiune;
‐ PE 107/89 ‐ Normativ pentru proiectarea şi execuţia reţelelor de cabluri electrice;
‐ PE 125/89 ‐ Instrucţiuni privind coordonarea coexistenţei instalaţiilor electrice cu linii de

telecomunicaţii;
‐ ILi ‐ Ip 5 ‐ ICEMENERG 89 ‐ Instrucţiuni de proiectare a încrucişărilor şi apropierilor LEA m.t. şi L

EA j.f. faţă de alte linii, instalaţii şi obiective;
‐ STAS 8591/1 ‐ 91 ‐ Amplasarea în localităţi a reţelelor edilitare subterane executate în

săpături;
‐ ID 17 ‐ 86 ‐ Ministerul Chimiei şi Petrochimiei ‐ Normativ pentru proiectarea, execuţia,

verificarea şi recepţionarea de instalaţii electrice în zone cu pericol de explozie;

‐ PE 122 ‐ 82 ‐ Instrucţiuni privind reglementarea coexistenţei liniilor electrice aeriene cu
tensiuni peste 1 kV cu sistemele de îmbunătăţiri funciare;
‐ PE 123 ‐ 78 ‐ Normativ privind sistematizarea, amplasarea, construirea şi repararea liniilor

electrice care trec prin păduri şi terenuri agricole.
REŢELELE DE GAZE NATURALE


În conformitate cu “Normativul Departamental nr. 3915 ‐ 94 privind proiectarea şi

construirea conductelor colectoare şi de transport de gaze naturale” intrat în vigoare la
01.01.1996, distanţele dintre conductele magistrale de gaze naturale şi diversele obiective
sunt urmǎtoarele:
● depozite carburanţi şi staţii PECO 60 m
● instalaţii electrice de tip exterior cu tensiune nominalǎ

de 110 kV sau mai mare, inclusiv staţiile 55 m
● instalaţii electrice de tip interior şi de tip exterior, cu tensiunea

nominalǎ mai micǎ de 110 kV, posturi de transformare:
centre populate şi locuinţe individuale 65 m
‐ paralelism cu linii CF, ecartament normal 80 m
‐ paralelism cu drumuri:
 naţionale 52 m
 judeţene 50 m
 municipale 48 m
În ceea ce priveşte distanţele minime dintre conductele de gaze de presiune medie şi presiune
redusǎ şi alte instalaţii, construcţii sau obstacole subterane, acestea sunt normate de normativul
16 ‐ 86 şi STAS 8591/91, din care se anexeazǎ un extras.
Distanţele de siguranţǎ de la staţiile de reglare mǎsurare (cu debit pânǎ la 60.000 mc/h şi
presiunea la intrare peste 6 bar):
‐ la clǎdirile civile cu grad I ‐ II de rezistenţǎ la foc 12 m;
‐ la clǎdirile civile cu grad III ‐ IV de rezistenţǎ la foc 15 m;
‐ faţǎ de marginea drumului carosabile 8 m.
În cazul amplasǎrii unor construcţii în zona conductelor de gaze se vor cere avize de la ROMGAZ ‐
secţia de exploatarea conductelor magistrale de gaze naturale.
Distanţe minime între conductele de gaze şi alte instalaţii, construcţii sau obstacole subterane ‐
normativ 16 ‐ 86 şi STAS 8591/1‐91
Distanţa minimă/m
Instalaţia, construcţia sau Presiune Presiune
obstacole subterane redusă medie
Clǎdiri cu subsol sau terenuri propuse pentru construcţii 3,0 3,0
Clǎdiri fǎrǎ subsoluri 1,5 2,0
Canale pentru reţelele termice, canale pentru instalaţii 1,5 2,0

telefonice

Conducte canalizare 1,0 1,5
Conducta de apǎ, cabluri de forţǎ, telefonice şi cǎminele 0,6 0,6

acestor instalaţii
Cǎmine pentru reţele termice, canalizare, telefonice 1,0 1,0
Copaci 1,5 1,5
Stâlpi 0,5 0,5
Linii de cale feratǎ 5,5 5,5
TRANSPORTURI RUTIERE
Sǎ respecte în extravilan urmǎtoarele distanţe minime de protecţie de la axul drumului pânǎ la
marginea exterioarǎ a zonei drumului, funcţie de categoria acestuia:
• autostrǎzi ‐ 50 m.;
• drumuri naţionale ‐ 22 m.;
• drumuri judeţene ‐ 20 m.;
• drumuri comunale ‐ 18 m.;
ZONE DE PROTECTIE SANITARA conform Ordinului Ministerului Sănătăţii nr.119/2014

‐ Ferme de cabaline, între 6‐20 capete: 50 m
‐ Ferme de cabaline, peste 20 capete: 100 m
‐ Ferme şi crescǎtorii de taurine, între 6‐50 capete: 50 m
‐ Ferme şi crescǎtorii de taurine, peste 500 de capete: 500 m
‐ Ferme de pǎsǎri, între 51‐100 de capete: 50 m
‐ Ferme de pǎsǎri, între 101‐5.000 de capete: 500 m
‐ Ferme şi crescǎtorii de pǎsǎri cu peste 5.000 de
capete şi complexuri avicole industriale: 1.000 m
‐ Ferme de ovine, caprine: 100 m
‐ Ferme de porci, între 7‐20 de capete: 100 m
‐ Ferme de porci, între 21‐50 de capete: 200 m
‐ Ferme de porci, între 51‐1.000 de capete: 500 m
‐ Complexuri de porci, între 1.000‐10.000 de capete: 1.000 m
‐ Complexuri de porci cu peste 10.000 de capete: 1.500 m
‐ Ferme şi crescǎtorii de iepuri între 100 şi 5.000 de capete: 100 m
‐ Ferme şi crescǎtorii de iepuri cu peste 5.000 de capete: 200 m
‐ Ferme şi crescǎtorii de struţi: 500 m
‐ Ferme şi crescǎtorii de melci: 50 m

‐ Spitale, clinici veterinare: 30 m

‐ Grajduri de izolare şi carantinǎ pentru animale: 100 m
‐ Adǎposturi pentru animale, inclusiv comunitare: 100 m
‐ Abatoare, târguri de animale vii şi baze de achiziţie a animalelor: 500 m
‐ Depozite pentru colectarea şi pǎstrarea produselor de origine animalǎ: 300 m
‐ Platforme pentru depozitarea dejecţiilor animale din
exploataţiile zootehnice, platforme comunale: 500 m
‐ Platforme pentru depozitarea dejecţiilor porcine: 1.000 m
‐ Staţii de epurare a apelor reziduale de la fermele de porcine: 1.000 m
‐ Depozite pentru produse de origine vegetalǎ (silozuri
de cereale, staţii de tratare a seminţelor) 200 m
‐ Staţii de epurare a apelor uzate: 300 m
‐ Staţii de epurare de tip modular (containerizate): 100 m
‐ Staţii de epurare a apelor uzate industriale: 300 m
‐ Paturi de uscare a nǎmolurilor: 300 m
‐ Bazine deschise pentru fermentarea nǎmolurilor: 500 m
‐ Depozite controlate de deşeuri periculoase şi nepericuloase: 1.000 m
‐ Incineratoare pentru deşeuri periculoase şi nepericuloase: 500 m
‐ Crematorii umane: 1.000 m
‐ Autobazele serviciilor de salubritate: 200 m
‐ Staţie de preparare mixturi asfaltice, betoane: 500 m
‐ Bazele de utilaje ale întreprinderilor de transport: 50 m
‐ Depozitele de combustibil, fier vechi şi ateliere de tǎiat lemne: 50 m
‐ Parcuri eoliene: 1.000 m
‐ Parcuri fotovoltaice: 500 m
‐ Cimitire şi incineratoare animale de companie: 200 m
‐ Cimitire umane (în cazul obiectivelor care dispun
de aprovizionare cu apǎ din sursǎ proprie) 50 m
‐ Rampe de transfer deşeuri 200 m.

LĂŢIMEA ZONELOR DE PROTECŢIE ÎN JURUL LACURILOR NATURALE, LACURILOR DE

ACUMULARE, ÎN LUNGUL CURSURILOR DE APĂ, DIGURILOR, CANALELOR, BARAJELOR ŞI A
ALTOR LUCRĂRI HIDROTEHNICE conform Legii nr.107/1996 legea apelor, cu modificarile si
completarile ulterioare
ANEXA 2
LATIMEA ZONELOR DE PROTECTIE IN JURUL LACURILOR NATURALE,

LACURILOR DE ACUMULARE, IN LUNGUL CURSURILOR DE APA, DIGURILOR,
CANALELOR, BARAJELOR SI A ALTOR LUCRARI HIDROTEHNICE
a) Latimea zonei de protectie in lungul cursurilor de apa :

Latimea cursului de apa (m) sub 10 10‐50 peste 51
Latimea zonei de protectie (m) 5 15 20
Cursuri de apa regularizate (m) 2 3 5
Cursuri de apa indiguite (m)toata lungimea dig‐mal, daca aceasta este mai mica de 50 m
b) Latimea zonei de protectie in jurul lacurilor naturale:
‐ indiferent de suprafata, 5 m la care se adauga zona de protectie stabilita in conformitate cu
art. 5.
c) Latimea zonei de protectie in jurul lacurilor de acumulare:
‐ intre Nivelul Normal de Retentie si cota coronamentului.
d) Latimea zonei de protectie de‐a lungul digurilor: 4 m spre interiorul incintei.
e) Latimea zonei de protectie de‐a lungul canalelor de derivatie hidrotehnică: 3 m.
f) Baraje si lucrari‐anexe la baraje:
Latimea zonei de protectie (m)
‐ baraje de pamant, anrocamente, beton sau alte materiale : 20 m in jurul acestora
‐ instalatii de determinare automata a calitatii apei, constructii si instalatii hidrometrice : 2 m in
jurul acestora

‐ borne de microtriangulatie, foraje de drenaj, foraje hidrogeologice, aparate de masurarea

debitelor : 1 m in jurul acestora
g) lăţimea zonei de protecţie (m) la forajele hidrogeologice din reţeaua naţională de observaţii
şi măsurători : 1,5 m în jurul acestora.
NOTA:
Zonele de protecţie se mǎsoarǎ astfel:
a) la cursurile de apa, începând de la limita albiei minore;
b) la lacurile naturale, de la nivelul mediu;
c) la lacurile artificiale, de la nivelul normal de retenţie;
d) la alte lucrǎri hidrotehnice, de la limita zonei de construcţie.
Nota: Zona de protecţie sanitarǎ la instalaţiile de alimentare cu apǎ se stabileşte de autoritatea
centralǎ în domeniul sǎnǎtǎţii publice.
ANEXA 3
CADRUL LEGAL DE ELABORARE A REGULAMENTULUI LOCAL DE URBANISM
Regulamentul Local de Urbanism este elaborat în conformitate cu urmǎtoarele acte normative

specifice sau complementare domeniului urbanismului:
• Codul Civil.
• Legea nr. 350 / 2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, cu modificarile si
completarile ulterioare
• Legea nr. 18/1991 a fondului funciar, cu modificarile si completarile ulterioare
• Legea nr.50/1991 cu modificǎrile şi completǎrile ulterioare privind autorizarea executǎrii
construcţiilor şi unele mǎsuri pentru realizarea locuinţelor şi completǎri.
• Legea nr. 98/1994 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele legale de igienǎ
şi sǎnǎtate publicǎ.
• Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii.
• Legea nr. 137/1995 cu modificǎrile şi completǎrile ulterioare privind protecţia mediului.
• Legea nr. 7/1996 privind cadastrul şi publicitatea imobiliarǎ, cu modificarile si completarile
ulterioare.
• Legea nr.26/1996 – Codul silvic.
• Legea nr. 107/1996
• Legea nr. 33/1996 exproprierea pentru cauzǎ de utilitate publicǎ.
• Legea nr. 54/1998 privind circulaţia juridicǎ a terenurilor.
• Legea nr. 82/1998 pentru aprobarea O.G. nr. 43‐1997 privind regimul juridic al drumurilor.
• Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publicǎ şi regimul juridic al acesteia.
• Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional ‐
Secţiunea a III‐a – Zone Protejate.

• Legea nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional ‐

Secţiunea a IV‐a – Reţeaua de localităţi.
• Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice.
• Legea nr. 451/2002 pentru ratificarea Convenţiei europene a peisajului, adoptatǎ la Florenţa la
20 octombrie 2000.
• HGR nr. 525/1996 pentru aprobarea Regulamentului General de Urbanism, cu completǎrile şi
modificǎrile ulterioare.
• H G R nr. 162 / 2002 privind depozitarea deşeurilor
• OUG nr.12/1998 privind transportul pe cǎile ferate române.
• Ordinul MLPAT nr. 91/1991 privind formularele, procedura de autorizare şi conţinutul
documentaţiilor.
• Ordinul nr. 34/N/M 30/3422/4221 din 1995 al MLPAT, MI, MAPN, SRI, pentru aprobarea
Precizǎrilor privind avizarea documentaţiilor de urbanism şi amenajarea teritoriului, precum şi a
documentaţiilor tehnice pentru autorizarea construcţiilor.
• Ordinul Ministrului Sǎnǎtǎţii nr. 119/2014 pentru aprobarea Normelor de igienǎ şi a
recomandǎrilor privind mediul de viaţǎ al populaţiei.
• Ordinul Ministrului Transporturilor nr. 43/1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind
încadrarea în categorii a drumurilor naţionale.
proiectarea, construirea şi modernizarea drumurilor.
stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice.
amplasarea lucrǎrilor edilitare, a stâlpilor pentru instalaţii şi a pomilor în localitǎţile urbane şi
rurale.
proiectarea şi realizarea strǎzilor în localitǎţile urbane.
proiectarea şi realizarea strǎzilor în localitǎţile rurale.
• Ordinul Ministrului de Interne nr. 791/1998 pentru aprobarea Normelor metodologice de
avizare şi autorizare privind prevenirea şi stingerea incendiilor.
• Ordinul Ministrului de Interne nr. 775/1998 pentru aprobarea Normelor generale de prevenire
şi stingere a incendiilor.
• Ordinul M.L.P.A.T. nr. 1270/1999 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a H.G.
nr. 577/1997 pentru aprobarea Programului privind pietruirea drumurilor orasle, alimentarea cu
apǎ a satelor, conectarea la reţeaua de electrificare şi la reţelele telefonice, astfel cum a fost
modificat prin H.G. nr. 211/1999.
Diferite reglementări tehnice în domeniu:
▪ I 22/1999 – Normativ de proiectare şi executare a lucrǎrilor de alimentare cu apǎ şi canalizare
a localitǎţilor.
▪ SR 8591/ 1997 – Reţele edilitare subterane. Condiţii de amplasare.
▪ SR 1343‐1/1995 – Determinarea cantitǎţilor de apǎ potabilǎ pentru localitǎţi.
▪ STAS 10859 – Canalizare. Staţii de epurare a apelor uzate din centrele populate. Studii pentru
proiectare.

▪ PE 101A/1985 – Instrucţiuni privind stabilirea distanţelor normate de amplasare a instalaţiilor

electrice cu tensiunea peste 1 KV în raport cu alte construcţii (republicat în 1993).
▪ PE 104/1993 – Normativ pentru construcţia liniilor aeriene de energie electricǎ cu tensiuni
peste 1000 V.
▪ PE 106/1995 – Normativ pentru construcţia liniilor electrice de joasǎ tensiune.
▪ PE 124 – Normativ privind alimentarea cu energie electricǎ a consumatorilor industriali şi
similari.
▪ PE 125/1995 – Instrucţiuni privind coordonarea coexistenţei instalaţiilor electrice de 1. .. 750
KV cu linii de telecomunicaţii.
▪ PE 132/1995 – Normativ de proiectare a reţelelor electrice de distribuţie publicǎ.
▪ 1.RE‐Ip‐3/1991 – Îndrumar de proiectare pentru instalaţiile de iluminat public.
▪ 1.LI‐Ip‐5/1989 – Instrucţiuni de proiectare a încrucişǎrilor şi apropierilor LEA de MT şi JT faţǎ de
alte linii, instalaţii şi obiective.
▪ I 36/1993 – M.L.P.A.T. Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea automatizǎrii instalaţiilor din
centrale şi puncte termice.
▪ I 46/1993 – M.L.P.A.T. ‐ Instrucţiuni privind proiectarea, executarea şi exploatarea reţelelor şi
instalaţiilor de televiziune prin cablu.
▪ ID 17/1986 – MICh‐MIp ‐ Normativ departamental pentru proiectarea şi executarea,
verificarea şi recepţionarea instalaţiilor electrice în zone cu pericol de explozie.
▪ I.6 PE/1997 – Normativ experimental pentru proiectarea şi executarea sistemelor de
distribuţie gaze naturale cu conducte de polietilenǎ.
▪ I.6/1998 – Normativ pentru proiectarea şi executarea sistemelor de alimentare cu gaze
naturale.
▪ 3915/1994 – Proiectarea şi construirea conductelor colectoare şi de transport gaze naturale.
• Legea nr. 265/2006 pentru aprobarea OUG 195/2005 privind protectia mediului, cu
modificarile ulterioare;
• LEGE nr.575 din 22 octombrie 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului
naţional ‐ Secţiunea a V‐a ‐ Zone de risc natural
• HGR nr. 31/ 1996 pentru aprobarea Metodologiei de avizare a documentatiilor de urbaism
privind zone si statiuni turistice si a documentatiilor tehnice privind constructii din domeniul
turismului.
• Ordin Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului 13N/1999 pentru aprobarea
reglementarii tehnice „Ghid privind metodologia de elaborare si continutul cadru al Planului
Urbanistic General” indicativ GP038/99
• Ordin Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului 21N/2000 pentru aprobarea
reglementarii tehnice „ Ghid privind elaborarea si aprobarea regulamentelor locale de
urbanism” indicativ GM‐007‐2000
• Ordonanta de urgenta nr 12/ 1998 privind transportul pe caile ferate romane si reorganzarea
Societatii Nationale a Cailor Ferate Romane, cu nodificarile ulterioare
• Ordinul MT nr. 158/ 1996 privind emiterea acordurilor Ministerului transporturilor la
documentatiilor tehnico‐economice ale investitiilor sau la documentatiile tehnice de
sistematizare pentru terti
Diferite reglementări tehnice în domeniu
:

▪ I 22/1999 – Normativ de proiectare şi executare a lucrǎrilor de alimentare cu apǎ şi canalizare

a localitǎţilor.
▪ SR 8591/ 1997 – Reţele edilitare subterane. Condiţii de amplasare.
▪ SR 1343‐1/1995 – Determinarea cantitǎţilor de apǎ potabilǎ pentru localitǎţi.
▪ STAS 10859 – Canalizare. Staţii de epurare a apelor uzate din centrele populate. Studii pentru
proiectare.
▪ PE 101A/1985 – Instrucţiuni privind stabilirea distanţelor normate de amplasare a instalaţiilor
electrice cu tensiunea peste 1 KV în raport cu alte construcţii (republicat în 1993).
▪ PE 104/1993 – Normativ pentru construcţia liniilor aeriene de energie electricǎ cu tensiuni
peste 1000 V.
▪ PE 106/1995 – Normativ pentru construcţia liniilor electrice de joasǎ tensiune.
▪ PE 124 – Normativ privind alimentarea cu energie electricǎ a consumatorilor industriali şi
similari.
▪ PE 125/1995 – Instrucţiuni privind coordonarea coexistenţei instalaţiilor electrice de 1. .. 750
KV cu linii de telecomunicaţii.
▪ PE 132/1995 – Normativ de proiectare a reţelelor electrice de distribuţie publicǎ.
▪ 1.RE‐Ip‐3/1991 – Îndrumar de proiectare pentru instalaţiile de iluminat public.
▪ 1.LI‐Ip‐5/1989 – Instrucţiuni de proiectare a încrucişǎrilor şi apropierilor LEA de MT şi JT faţǎ de
alte linii, instalaţii şi obiective.
▪ I 36/1993 – M.L.P.A.T. Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea automatizǎrii instalaţiilor din
centrale şi puncte termice.
▪ I 46/1993 – M.L.P.A.T. ‐ Instrucţiuni privind proiectarea, executarea şi exploatarea reţelelor şi
instalaţiilor de televiziune prin cablu.
▪ ID 17/1986 – MICh‐MIp ‐ Normativ departamental pentru proiectarea şi executarea,
verificarea şi recepţionarea instalaţiilor electrice în zone cu pericol de explozie.
▪ I.6 PE/1997 – Normativ experimental pentru proiectarea şi executarea sistemelor de
distribuţie gaze naturale cu conducte de polietilenǎ.
▪ I.6/1998 – Normativ pentru proiectarea şi executarea sistemelor de alimentare cu gaze
naturale.
▪ 3915/1994 – Proiectarea şi construirea conductelor colectoare şi de transport gaze naturale.
▪ 1645/CP‐2393/1997 – Ordinul Ministerului Industriilor şi Comerţului şi ONCGC pentru
aprobarea Metodologiei privind executarea lucrǎrilor de cadastru energetic.

ANEXA 4
DEFINIŢII ALE UNOR TERMENI UTILIZAŢI ÎN REGULAMENTUL LOCAL DE URBANISM AL

MUNICIPIULUI GALATI
• Aprobare ‐ optiunea forului deliberativ al autoritatilor competente de încuviintare a propunerilor
cuprinse în documentatiile prezentate si sustinute de avizele tehnice favorabile, emise în prealabil.
Prin actul de aprobare (lege, hotarâre a Guvernului, hotarâre a consiliilor judetene sau locale, dupa
caz) se confera documentatiilor putere de aplicare, constituindu‐se astfel ca temei juridic în
vederea realizarii programelor de amenajare teritoriala si dezvoltare urbanistica, precum si a
autorizarii lucrarilor de executie a obiectivelor de investitii.
• Avizare ‐ procedura de analiza si exprimare a punctului de vedere al unei comisii tehnice din
structura ministerelor, administratiei publice locale ori a altor organisme centrale sau teritoriale
interesate, având ca obiect analiza solutiilor functionale, a indicatorilor tehnico‐economici si sociali
ori a altor elemente prezentate prin documentatiile de amenajare a teritoriului si de urbanism.
Avizarea se concretizeaza printr‐un act (aviz favorabil sau nefavorabil) cu caracter tehnic si
obligatoriu.
• Indicatori urbanistici ‐ instrumente urbanistice specifice de lucru pentru controlul proiectarii si
al dezvoltarii durabile a zonelor urbane, care se definesc si se calculeaza dupa cum urmeaza:
‐ coeficient de utilizare a terenului (CUT) ‐ raportul dintre suprafata construita desfasurata
(suprafata desfasurata a tuturor planseelor) si suprafata parcelei inclusa în unitatea teritoriala de
referinta. Nu se iau în calculul suprafetei construite desfasurate: suprafata subsolurilor cu

înaltimea libera de pâna la 1,80 m, suprafata subsolurilor cu destinatie stricta pentru gararea
autovehiculelor, spatiile tehnice sau spatiile destinate protectiei civile, suprafata balcoanelor,
logiilor, teraselor deschise si neacoperite, teraselor si copertinelor necirculabile, precum si a
podurilor neamenajabile, aleile de acces pietonal/carosabil din incinta, scarile exterioare,
trotuarele de protectie;
‐ procent de ocupare a terenului (POT) ‐ raportul dintre suprafata construita (amprenta la sol a
cladirii sau proiectia pe sol a perimetrului etajelor superioare) si suprafata parcelei. Suprafata
construita este suprafata construita la nivelul solului, cu exceptia teraselor descoperite ale
parterului care depasesc planul fatadei, a platformelor, scarilor de acces. Proiectia la sol a
balcoanelor a caror cota de nivel este sub 3,00 m de la nivelul solului amenajat si a logiilor închise
ale etajelor se include în suprafata construita.
Exceptii de calcul al indicatorilor urbanistici POT si CUT:
‐ daca o constructie noua este edificata pe un teren care contine o cladire care nu este destinata
demolarii, indicatorii urbanistici (POT si CUT) se calculeaza adaugându‐se suprafata planseelor
existente la cele ale constructiilor noi;
‐ daca o constructie este edificata pe o parte de teren dezmembrata dintr‐un teren deja construit,
indicatorii urbanistici se calculeaza în raport cu ansamblul terenului initial, adaugându‐se suprafata
planseelor existente la cele ale noii constructii.
• Interdictie de construire (non aedificandi) ‐ regula urbanistica potrivit careia, într‐o zona strict
delimitata, din ratiuni de dezvoltare urbanistica durabila, este interzisa emiterea de autorizatii de
construire, în mod definitiv sau temporar, indiferent de regimul de proprietate sau de functiunea
propusa.
• Parcelare ‐ actiunea urbana prin care o suprafata de teren este divizata în loturi mai mici,
destinate construirii sau altor tipuri de utilizare. De regula este legata de realizarea unor locuinte
individuale, de mica înaltime.
• Peisaj ‐ desemneaza o parte de teritoriu, perceput ca atare de catre populatie, cu valoare
remarcabila prin caracterul sau de unicitate si coerenta, rezultat al actiunii si interactiunii factorilor
naturali si/sau umani, cuprinzând zone naturale sau/si construite având valoare particulara în
materie de arhitectura si patrimoniu ori fiind marturii ale modurilor de viata, de locuire, de
activitate sau ale traditiilor, agricole ori forestiere, artizanale sau industriale.
• Teritoriu intravilan ‐ totalitatea suprafetelor construite si amenajate ale localitatilor ce compun
unitatea administrativ‐teritoriala de baza, delimitate prin planul urbanistic general aprobat si în
cadrul carora se poate autoriza executia de constructii si amenajari. De regula intravilanul se
compune din mai multe trupuri (sate sau localitati suburbane componente)
• Unitate teritoriala de referinta (UTR) ‐ subdiviziune urbanistica a teritoriului unitatii
administrativ ‐ teritoriale, delimitata pe limite cadastrale, caracterizata prin omogenitate
functionala si morfologica din punct de vedere urbanistic si arhitectural, având ca scop
reglementarea urbanistica omogena.

UTR se delimiteaza, dupa caz, în functie de relief si peisaj cu caracteristici similare, evolutie istorica
unitara într‐o anumita perioada, sistem parcelar si mod de construire omogen, folosinte de aceeasi
natura a terenurilor si constructiilor, regim juridic al imobilelor similar
• Zona functionala ‐ parte din teritoriul unei localitati în care, prin documentatiile de amenajare a
teritoriului si de urbanism, se determina functiunea dominanta existenta si viitoare. Zona
functionala poate rezulta din mai multe parti cu aceeasi functiune dominanta (zona de locuit, zona
activitatilor industriale, zona spatiilor verzi etc.). Zonificarea functionala este actiunea împartirii
teritoriului în zone functionale.
• Zona de protectie ‐ suprafata delimitata în jurul unor bunuri de patrimoniu construit sau natural, al
unor resurse ale subsolului, în jurul sau în lungul unor oglinzi de apa etc. si în care se instituie servituti de
utilitate publica si de construire pentru pastrarea si valorificarea acestor resurse si bunuri de patrimoniu
si a cadrului natural aferent. Zonele de protectie sunt stabilite pfin acte normative specifice, precum si
prin documentatii de amenajare a teritoriului sau urbanism, în baza unor studii de specialitate.
• Zona de risc natural ‐ areal delimitat geografic, în interiorul caruia exista un potential de producere a
unor fenomene naturale distructive care pot afecta populatia, activitatile umane, mediul natural si cel
construit si pot produce pagube si victime umane.
• Zona protejata ‐ suprafata delimitata în jurul unor bunuri de patrimoniu, construit sau natural, a unor
resurse ale subsolului, în jurul sau în lungul unor oglinzi de apa etc. si în care, prin documentatiile de
amenajare a teritoriului si de urbanism, se impun masuri restrictive de protectie a acestora prin distanta,
functionalitate, înaltime si volumetrie.
• Zona protejata ‐ zona naturala ori construita, delimitata geografic si/sau topografic, determinata de
existenta unor valori de patrimoniu natural si/sau cultural a caror protejare prezinta un interes public si
declarata ca atare pentru atingerea obiectivelor specifice de conservare si reabilitare a valorilor
depatrimoniu. Statutul de zona protejata creeaza asupra imobilelor din interiorul zonei servituti de
interventie legate de desfiintare, modificare, functionalitate, distante, înaltime, volumetrie, expresie
arhitecturala, materiale, finisaje, împrejmuiri, mobilier urban, amenajari si plantatii si este stabilit prin
documentatii de urbanism specifice aprobate.
Tipuri de activitati/constructii in conformitate cu H.G. nr. 525/1996
privind aprobarea Regulamentului general de urbanism
Constructii administrative: sediul Parlamentului, sediul Presedintiei, sediul Guvernului, sediul

Curtii Supreme de Justitie, sediul Curtii Constitutionale, sediul Consiliului Legislativ, sedii de
ministere, sedii de prefecturi, sedii de servicii descentralizate in teritoriu ale ministerelor si ale
altor organe de specialitate ale administratiei publice centrale, sedii de primarii, sedii de partid ‐
sediul central, filiale, sedii de sindicate, culte, fundatii, organizatii neguvernamentale, asociatii,
agentii, fonduri, sedii de birouri, etc.
Constructii financiar‐bancare: sediul Bancii Nationale a Romaniei ‐ sediul central, sedii de banci ‐
sediul central, filiale, sedii de societati de asigurari (de bunuri, de persoane), burse de valori si
marfuri.
Constructii comerciale: comert nealimentar, magazin

REGULAMENT general,
LOCAL supermagazin (supermarket), piata
DE URBANISM
ACTUALIZARE
agroalimentara, comert PLAN
alimentar, URBANISTIC
alimentatie GENERAL
publica, AL MUNICIPIULUI
servicii, GALATI 2015
autoservice.
Constructii de cult : lacase de cult, manastiri, schituri, cimitire.
Constructii de cultura: expozitii, muzee, biblioteci, cluburi, sali de reuniune, cazinouri, case de
cultura, centre si complexe culturale, cinematografe, teatre dramatice, de comedie, de revista,
opera, opereta, de papusi, sali polivalente, circ.
Constructii de invatamant: Invatamant prescolar (gradinite), scoli primare, scoli gimnaziale, licee,
scoli postliceale, scoli profesionale, invatamant superior.
Constructii de sanatate: spital clinic universitar, spital general (judetean, orasenesc, comunal,
cuplat sau nu cu dispensar policlinic), spital de specialitate (maternitate, pediatrie, contagiosi,
oncologie, urgenta, reumatologie, clinici particulare), asistenta de specialitate (boli cronice,
handicapati, recuperari functionale, centre psihiatrice), dispensar policlinic [(gr. 1, 2, 3) 600, 1.200,
2.400 consultatii/zi], dispensar urban (cu 2‐4 circumscriptii independente sau cuplate cu stationar,
casa de nasteri, farmacie), dispensar rural (cu 2‐4 circumscriptii independente sau cuplate cu
stationar, casa de nasteri, farmacie), alte unitati (centre de recoltare sange, medicina preventiva,
statii de salvare, farmacii), crese si crese speciale pentru copii (cu 1, 2 ... , n grupe), leagan de copii
Constructii si amenajari sportive: complexuri sportive, stadioane, sali de antrenament pentru

diferite sporturi, Sali de competitii sportive (specializate sau polivalente), patinoare artificiale,
poligoane pentru tir, popicarii
Constructii de agreement : locuri de joaca pentru copii, parcuri, scuaruri
Constructii de turism : Hotel *‐‐‐*****, Hotel‐apartament *‐‐‐*****, Motel *‐‐‐**, Vile **‐‐‐
*****, Bungalouri *‐‐‐***, Cabane categoria *‐‐‐***, Campinguri *‐‐‐****, Sate de vacanta **‐‐‐
***,
Constructii de locuinte

Ultim Galati 2 366

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ultim Galati 2 366

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CUPRINS

Orașului s-au găsit vârfuri de săgeți din fier provenite dintr-un

Primul sigiliu al târgului Galați - secolul XV

Ulterior, în Istoria oraşului Galaţi, a cărei primă ediţie a fost

Conturat ca aşezare urbană la sfârşitul secolului XV, oraşul Galaţi

si 105-106, va cunoaște influența civilizației romane, fiind dependentă,

În secolele X-XIII se înscriu şi pe teritoriul actual al judeţului Galaţi

amploare prin diferite fabrici si santierele navale care construiau si

inaugrată de regele României în data de 13 septembrie 1872 fiind

Localitatea Galaţi este reşedinţa judeţului Galaţi, situat în apropiere

nordic al Dunării, ocupă o suprafaţă de 246,4 km2, la confluenţa

despre Tiglina şi de acolo de la mează zi către mează noapte prin

Foarte mult timp malurile loessoide reprezentau un obstacol greu de

amenajată zona falezei cuprinsă între valea Ţiglinei şi Palatul

curs al Dunării. De aceea malul abrupt al falezei este estompat de

CAPITOLUL I - CONSIDERAȚII GENERALE

Municipiul Galaţi este situat în sud-estul Câmpiei Covurluiului, pe

altitudine, la 7 km aval de confluenţa Siretului cu Dunărea şi la 150

• E85 – coridorul IX - care străbate Grecia, Bulgaria, intră în ţară prin

Oraşul Galaţi, are patru porturi: un port pentru transportul de

2 (două) trasee de troleibuz, cu o lungime totală de 34,4km. Pe o

Transportul cu taxiul Activitatea de taxi se desfăşoară conform

de planificare și management al mobilității urbane durabile,

stadiul acestora, în scopul asigurării coerenței celor două documente

La nivelul rețelei de transport public urban funcționează 25 trasee

Autobuz Troleibuz Tramvai

Din grafic se observă o creștere continuă a numărului de călătorii,

În decembrie 2019 a început testarea unui sistem de e-ticketing

Variația anuală a traficului de mărfuri

1.2.2. Alimentarea cu apă

Soluțiile tehnice au impus ca fronturile să fie construite la

Conductele de alimentare cu apă s-au executat în timp

În restul judeţului, în zona deservită de Apa Canal SA Galaţi

se întinde pe circa 1.099 km pe teritoriul municipiului Tecuci, oraşelor

depozitarea nămolului la rampa de deșeuri, nămolul putând fi utilizat,

final, ci dimpotrivă, o creştere a acestuia, în paralel cu reducerea

• Număr utilizatori la SR Galați: 243.757, din care

Sistemul de Alimentare Centralizată cu Energie Termică (SACET)

Tendința descrescătoare a utilizării energiei termice din

Energie termică distribuită (Gigacalorii)

Alimentarea cu gaze naturale

teritoriul judeţului Galaţi prezintă reţea de telefonie fixă şi au acoperire

Împărțirea existentă în zone funcționale a suprafeței intravilane a

Zone funcționale Suprafață %

După cum se observă, ponderea cea mai ridicată o au unitățile

La acestea se adaugă şi cele insuficient amenajate sau neamenajate,

În privinţa Deseurilor de echipamente electrice si electronice

1.3. Cadrul natural

Platforma continentală a Mării Negre conţine rezerve semnificative

Dunării în Marea Neagră. Relieful municipiului Galaţi se prezintă sub

reazemă în adâncime pe depozite aluvionare prăfoase argiloase şi

suprafaţă,se încadrează in ţinutul cu climă de câmpie,iar extremitatea

1.3.6. Flora și fauna

viței de vie. Acolo unde predomină materialul grosier, sunt condiții

ecologice.Ariile naturale protejate (parcuri naționale, parcuri naturale,

Sud-Est număra 2.823.982 persoane,ceea ce reprezintă 12,89 % din

48% 52% Femei

Structura populaţiei pe sexe

✓ în timp acest raport se inversează, fiind în general în favoarea

Structura pe grupe de vârstă

16% 24% Populația vârstnică

Structura pe grupe de vârstă

Ponderea populaţiei vârstnice este de 23,4%, iar în ceea ce privește

Structura după etnie