Profesor: Cheregi Ionut

Unitate de invatare: Scoala cu clasele I-IV „Refractara si Pestera”

PROIECTAREA UNITĂŢILOR DE ÎNVĂŢARE

Clasa I

Nr. Ob. Unitatea de Exemple de activităţi de învăţare Metode, Observa-

crt.
Ref. învăţare Mijloace, ţii
Materiale
(Resurse)
0 1 2 3 4 5
I. ELEMENTE Observarea
DE sistematică,
1.1. ORGANIZA- 1. Elemente de organizare a activităţilor practice sportive: Aprecieri
1.2. RE A  Dispunerea elevilor în coloană pe un şir, exersarea măririi colective;
1.3. ACTIVITĂŢI distanţei între ei la o lungime de braţ; Evidenţieri
-LOR  Dispunerea elevilor în coloană pe două şiruri păstrând individuale
SPORTIVE distanţa; Exemplul;
Conversaţia;
2. Consolidare lecţia nr.1 Explicaţia;
3. Poziţiile drepţi şi pe loc repaus – întoarceri prin săritură la Exerciţiul;
stânga şi la dreapta. Sala de clasă sau
 Se dă comanda: Clasă drepţi! curtea şcolii;
 Corpul este drept, capul sus, privirea înainte, călcâiele Fluierul;

1
 apropiate, vârful picioarelor uşor orientate în lateral,
genunchii întinşi, braţele lipite de corp, palmele îndreptate
spre înăuntru atingând coapsele, abdomenul supt, umerii pe
aceeaşi linie;
 Poziţia „Pe loc repaus” – elevii iau poziţia liberă, slăbind din
genunchi piciorul drept sau stâng făfă a părăsi locul, fără a
slăbi atenţia şi fără a vorbi;
 Întoarceri la stânga şi la dreapta prin săritură;
 Exersarea întoarcerilor la semnale sonore
4. Consolidare lecţiile nr.1 şi 3
II. ELEMENTE Observarea
ALE sistematică,
2.1. DEZVOLTĂ- 1. Poziţiile: stând, stând depărtat, stând pe genunchi, şezând Aprecieri
2.2. RII FIZICE şi culcat colective;
ARMONIOA  Exersarea poziţiilor fundamentale şi derivatelor acestora: Evidenţieri
-SE stând apropiat; stând depărtat; stând pe vârfuri; stând pe individuale
genunchi apropiat şi depărtat; culcat în lateral, stânga, Exemplul;
dreapta, facial, dorsal Conversaţia;
2.1. 2. Consolidare lecţia nr.1 Explicaţia;
2.2. 3. Mişcări de braţe, mişcări ale picioarelor Exerciţiul;
2.3.  Ducerea mâinilor întinse – înainte lateral, sus; Sala de clasă sau
 Braţele îndoite: mâinile pe cap; la ceafă; pe şold; la piept curtea şcolii;
2.2.  Flexii şi extensii ale braţelor şi picioarelor Fluierul
2.3 4. Mişcări de trunchi, mişcări ale capului şi braţelor
 Trunchi îndoit: înainte (sub 90gr.),lateral stânga, dreapta
 Trunchi aplecat, răsucit;
 Îndoiri, aplecări, răsuciri, rotări, extensii cu arcuiri;
 Rotarea capului şi a braţelor
5. Exerciţii de prelucrare selectivă a segmentelor corpului

2
 2.1  Stând depărtat, mâinile pe umăr: T1,2-rotarea braţelor
2.3 înainte, cu păstrarea mâinilor pe umeri; T3,4-rotarea braţelor
înapoi, cu menţinerea mâinilor pe umeri. Se execută 3x8
timpi
 T1-ducerea piciorului stâng înainte sus, cu bătaia palmelor
pe genunchi; T2-revenire în poziţia iniţială; T3-ducerea
piciorului drept ânainte sus, cu bătaia palmelor sub genunchi;
T4-revenire în poziţia iniţială
6. Complexe de dezvoltare fizică libere
2.1.  Stând cu mingea ţinută cu ambele mâini în dreptul pieptului:
2.2. T1-ridicarea pe vârfuri cu ducerea mingii deasupra capului,
2.3. braţele întinse; T2-revenire în poziţia iniţială; T3-ghemuit cu
mingea la piept; T4-revenire în poziţia iniţială
III. CAPACITAT Observarea
1.3. E 1. Coordonarea acţiunilor motrice realizate individual sistematică,
3.1. COORDINA  Însuşirea şi efectuarea corectă a acţiunilor motrice; Aprecieri
TIVĂ  Folosirea unor poziţii iniţiale mai puţin obişnuite (cu colective;
(ÎNDEMÂ- spatele spre direcţia de deplasare, din ghemuit, într-un Evidenţieri
NARE) picior); individuale
 Alergare câte doi:la fiecare semnal, elevii schimbă locul Exemplul;
între ei, lateral Conversaţia;
2. Consolidare lecţia nr.1 Explicaţia;
1.3. 3. Aruncarea la ţintă orizontală cu două mâini de jos Exerciţiul;
3.1.  Câte doi stând în faţa unei ţinte orizontale situaţi la o Sala de clasă sau
distanţă de 3 -4metri; fiecare recuperează mingea curtea şcolii;
aruncată de celălalt (cu două mâini); Fluierul
 Sărituri pe loc cu deplasarea picioarelor concomitent cu
lovirea palmelor înainte şi la spate. Ştafete:
 Elevii împărţiţi în grupe execută pase în suveică cu

3
 deplasare la şirul din faţă trecând peste mai multe
obstacole dispuse variat
4. Consolidare lecţia nr.3
IV. CALITĂŢI Observarea
2.1. MOTRICE- 1. Dezvoltarea forţei abdomenului – Exerciţii: sistematică,
2.3. FORŢA  Exersări - Stând cu mâinile pe şold:T1-ridicarea Aprecieri
genunchiului stâng la piept; T2-întinderea piciorului stâng colective;
înainte; T3-aducerea piciorului stâng îndoit la piept; T4- Evidenţieri
revenirea în poziţie iniţială; T5,8-se execută pe celălalt individuale
picior. Se execută 3x8T Exemplul;
 Exersări - Şezând sprijin pe antebraţe-T1-ridicarea piciorului Conversaţia;
stâng întins sus; T2-revenire în poziţia iniţială; T3-ridicarea Explicaţia;
piciorului drept întins sus; T4-revenirea în poziţie iniţială. Se Exerciţiul;
execută 3x8T Lucrul individual,
1.1. 2. Dezvoltarea forţei spatelui În perechi, sau pe
2.1.  Exersări - Culcat dorsal, mâinile la ceafă: T1-ridicarea grupe
2.3. genunchiului stâng sus; T2-revenire; T3-ridicarea piciorului Sala de clasă sau
drept sus; T4-revenire. Se execută 3x8T curtea şcolii;
1.2. 3. Dezvoltarea membrelor superioare Fluierul
2.1.  Din poziţia stând faţă în faţă, apucat cu două mâini –
2.3. tracţiune frontală;
 Faţă în faţă, palmă în palmă, împingeri simultane sau
alternative
4. Dezvoltarea forţei membrelor inferioare
 Exersarea săriturii din cerc în cerc cu ambele picioare
2.1. cu pas sărit;
2.3.
 Exersarea săriturii din cerc în cerc cu pas săltat: Ştafete-
„Cursa într-un picior”-elevii aşezaţi în linie câte 4,
execută la semnal, sărituri într-un picior până la 5-

4
 6m;exerciţiul se repetă schimbându-se piciorul
5. Dezvoltarea forţei întregului corp
1.2. Ştafete care vizează dezvoltarea întregului corp
2.1.  Mersul pe o linie marcată cu bandă adezivă de culoarea alb
2.3. (lată de 20cm şi lungă de 3m – mitând suprafaţa băncii de
gimnastică):
- înapoi cu bătaia palmelor deasupra capului;
- lateral cu corpul puţin arcuit;
- mersul lateral cu corpul drept, iar la semnalul de
fluier, elevul se va opri nemişcat; la al doilea
semnal de fluier, continuă mişcarea.
 Spate în spate, împingerea afară din cerc:
- elevii doi câte doi sunt plasaţi în cercuri trasate pe
Sol;
- îşi înlănţuie braţele şi au picioarele uşor înclinate
înainte; genunchii uşor îndoiţi;
- La semnal, fiecare încearcă să-şi scoată adversarul
din cerc;
-Dezvoltarea forţei întregului corp (Evaluare)
 Forţă în braţe - tracţiuni cu frânghia;
 Forţă în picioare – săritura în lungime de pe loc, sărituri din
cerc în cerc;
1.1  Forţă în abdomen – ridicări ale picioarelor din culcat dorsal
2.1 (45gr. Şi 90gr.)
2.3  Forţă spate – extensia trunchiului din culcat facial, cu
mâinile la ceaf

V. DEPRINDER

5
2.3 I MOTRICE 1. Mers şi variante de mers (pe vârfuri, pe călcîie, ghemuit)
3.1 DE BAZĂ  Exersări ale mersului în coloană câte unul:
3.2 - Se execută începând cu piciorul stâng, spatele drept,
capul sus, privirea înainte, braţele mişcându-se pe
lângă corp, braţul este opus piciorului care păşeşte;
- Se evită mersul pe toată talpa;
 Exersarea mersului pe vârfuri:
- Pe vârful picioarelor, braţele în prelungirea corpului
(întinse sus) sau coroană deasupra capului, privirea
înainte sau la braţe;
- Se insistă mereu asupra ţinutei corpului;
 Exersarea mersului pe călcâie:
- Poziţia corpului este uşor aplecată înainte;
- Braţele sunt ţinute la spate.
 Exersarea mersului ghemuit sau mersul piticului:
- Picioarele sunt îndoite din articulaţia genunchiului;
- Se evită efectuarea pasului spre înainte prin lateral
2.3. 2. Alergare şi variante de alergare (alergare şerpuită, cu
3.1. ocolire de obstacole, peste obstacole)
3.2.  Exersarea alergării obişnuite
- Alergarea pe pingea (cu rulare călcăi-vârf)
- Corpul uşor aplecat înainte;
- Braţele îndoite pe lângă corp, mişcându-se înainte,
înapoi, simultan cu piciorul opus;
- Respiraţia să se facă în doi timpi: inspiraţia pe nas,
Expiraţia să se facă pe gură;
 Exersarea alergării şerpuite cu ocolirea de obstacole, peste
obstacole.
 Joc didactic: „Mai sus ca pământul!”: copiii aleargă în

6
 coloană câte unul, la semnal trebuie să urce cu picioarele pe
banca de gimnastică. Se regrupează, continuă alergarea şi
3.1. jocul
3.2. 3. Consolidare lecţia nr.2
4. Săritura de pe loc
 Exersarea săriturii de pe loc:
- Elanul – prin îndoirea genunchilor, braţele întinse oblic
Înainte, trunchiul uşor aplecat în faţă;
- Desprinderea şi apoi aterizarea care se face pe toată
suprafaţa labei piciorului, rulând uşor călcâi-vârf, cu o
amortizarea contactului cu solul, îndoind genunchii;
- Se insistă pe balansul corect al braţelor şi pe aterizarea
Corectă.
Joc didactic: Pas sărit până la un punct fix, întoarcere în
Alergare de viteză şi predarea ştafetei
Următorului coechipier.
5. Aruncarea şi prinderea mingii de pe loc – la ţintă sau la
partener
 Exersarea aruncării individual şi în perechi
- Aruncarea de pe loc cât mai departe a mingilor de tenis
„de la spate peste umăr”;
- Aruncarea de pe loc a mingii, la o distanţă de 3-4 m la o
Ţintă (cerc sau pătrat desenat pe sol)
6. Consolidare lecţia nr.5
 Consolidarea lecţiei nr.5
VI. Observarea
1.2. 1. Echilibru – menţinerea poziţiilor stând pe vârfuri, pe un sistematică,
3.1. genunchi, într-un picior pe sol şi pe suprafeţe înguste şi Aprecieri
3.2. înălţate colective;

7
  Exersarea menţinerii poziţiilor pe o suprafaţă lată de 20 cm Evidenţieri
trasată pe sol (se execută mersul în echilibru cu spatele drept, individuale
capul sus, privirea înainte, braţele întinse lateral); Exemplul;
- Piciorul care execută păşirea este întins, contactul cu Conversaţia;
solul făcându-se cu vârful piciorului. Explicaţia;
 Acelaşi mers în echilibru pe o linie trasată pe sol; Exerciţiul;
 Mers în echilibru pe partea lată şi pe partea îngustă a băncii Lucrul individual,
de gimnastică În perechi, sau pe
1.2. 2. Consolidarea lecţiei 1 grupe
3.1. 3. Căţărarea pe un obiect înalt Sala de clasă sau
3.2.  Cu faţa la obstacolul înalt, picioarele pregătite pentru curtea şcolii;
căţărare, mâinile apucă în dreptul pieptului obstacolul Fluierul
(genunchii uşor îndoiţi); Bandă adezivă
 Piciorul îndemânatic păşeşte primul, trecând peste obstacol, albă
şi găsind un punct de sprijin; simultan cu aceasta, braţele Saltele,
ajutând din forţă ridicarea celuilalt picior. Mingi medicinale
1.2. 4. Escaladare cu apucare, sprijin şi păşire peste obstacol sau alte mingi
3.1.  Trecerea corpului peste un obstacol; conf.din
3.2. pânză(umplute cu
5. Consolidarea lecţiei nr.3 nisip)
3.1. 6. Tracţiune- împingere; deplasarea întregului corp, prin
3.2. împingeri realizate cu braţele şi cu picioarele
 Exersarea tracţiunii-împingerii cu deplasarea propriului corp
pe sol, prin împingeri realizate cu braţele şi cu picioarele
7. Consolidarea lecţiei nr.6.
3.1.
3.2.
8. Transport de obiecte uşoare, apucate cu una/ambele mâini,
individual şi în perechi
 Transportarea mingilor medicinale (una) purtată în faţă sau

8
 ţinute în braţe, sub braţ
 Transportarea sticlelor de plastic (umplute cu nisip) cu
deplasarea în echilibru pe un perimetru (ce imită lungimea şi
lăţimea băncii de gimnastică)
 Transportarea unor obiecte în perechi

VII GIMNASTI-
3.2. CĂ 1. Balansări de braţe Observarea
4.1.  Balansul de braţe poate fi în formă de arc, de cerc şi în sistematică,
formă de opt; Aprecieri
 Balansul în arc de cerc – se aseamănă cu o pendulare. Se colective;
execută cu impuls iniţial; Evidenţieri
 Balansul în cerc este o rotare în plan frontal, antero-posterior individuale
şi orizontal; Exemplul;
 Balansul în formă de opt – descrie două cercuri legate, Conversaţia;
executate într-o parte şi în alta Explicaţia;
3.2. 2. Variaţii de paşi Exerciţiul;
4.1. Sunt forme speciale de deplasare; Lucrul individual,
Contribuie la încălzirea organismului; În perechi, sau pe
Sunt elemente de legătură între diferite combinaţii grupe
 Pas uşor – folosit în mers, alergare – deplasarea pe Sala de clasă sau
 Vârfuri, cu o uşoară îndoire a genunchilor curtea şcolii;
Fluierul
 Pas arcuit – un pas scurt înainte cu o uşoară îndoire a
Saltele
genunchilor, urmată de trecerea rapidă pe vârfuri, în
timp ce piciorul dinapoi este dus înainte. Braţele pot
avea poziţii diferite.
3.2.
3. Variaţii de paşi
4.1.
 Pas ascuţit – din stând cu un picior sprijinit înainte, la
primul timp se trece greutatea pe piciorul dinainte, în timp

9
 ce piciorul dinapoi balansează înainte ajungând cu vârful pe
sol; la timpul următor, se repetă aceleaşi mişcări
 Pas înalt – Pasul 1 – pas înainte cu ducerea celuilalt picior
îndoit înainte la unghi obtuz, trunchiul uşor înclinat înapoi,
braţul opus este dus înainte, celălalt înapoi sau ambele
lateral. Se lucrează la început la bara de perete, sau sprijin
pe un alt obiect.
4. Întoarceri
3.1. Sunt învârtiri ce nu depăşesc 360 gr., folosite ca elemente de
3.2. legătură
4.1.  Întoarceri prin învăluire – genunchii uşor îndoiţi, ducerea
unui picior încrucişat în faţa celuilalt şi întoarcerea cu
ridicare pe vârfuri (90, 180,360 gr.) cu braţele sus;
 Întoarceri de pe un picior pe celălalt – prin paşi succesivi.
Din stând pe vârfuri se execută mers uşor cu întoarcere de 90
gr. la fiecare pas, privirea însoţind mişcarea

VIII. ARUNCA- Observarea

3.1. REA MINGII 1. Aruncarea mingii de oină de pe loc, la distanţă sistematică,
3.2. DE OINĂ  Ducerea braţului cu mingea înapoi; Aprecieri
 Exerciţii pentru braţe; colective;
 Aruncări libere cu mingea de oină; Evidenţieri
 Aruncarea mingii, cu latura stângă orientată spre direcţia individuale
aruncării Exemplul;
2. Aruncarea mingii de oină Conversaţia;
 Aruncarea mingii de oină de pe loc la distanţă Explicaţia;
 Mişcarea braţului, răsucirea trunchiului, lansarea mingii Exerciţiul;
3.2.. 3. Aruncarea mingii de oină de pe loc la distanţă Lucrul individual,
4.1. În perechi, sau pe
 Aruncarea mingii de oină la distanţa de 10 – 12 metri peste

10
 o sfoară întinsă; grupe
 Concurs – cine aruncă mai mult şi mai bine (tehnic) Curtea şcolii;
3.1. 4. Aruncarea mingii de oină (consolidare) Mingi de oină sau
3.2.  Exersarea aruncării mingii de oină; mingi
4.1.  Concurs – aruncarea mingii de oină cât mai departe: confecţionate din
 Desemnarea câştigătorului material textil
umplute cu nisip.
Fluierul

IX DEPRIN- Observarea
DERI sistematică,
MOTRICE 1. Pasul sărit Aprecieri
3.1. DE BAZĂ:  Desprindere se realizează de pe un picior iar aterizarea pe colective;
3.4. SĂRITURA celălalt Evidenţieri
 Lucrul cu braţ picior opus; individuale
 Menţinerea în aer în momentul desprinderii a poziţiei pasului Exemplul;
fandat; piciorul care execută zborul este îndoit la piept cu Conversaţia;
braţul opus îndoit înainte, în timp ce piciorul execută elanul Explicaţia;
şi desprinderea este întins înapoi însoţit de braţul opus; Exerciţiul;
2. Consolidare lecţia 1 Lucrul individual,
3.1. 3. Săritura în lungime În perechi, sau pe
3.4.  Corpul este uşor aplecat înainte, desprinderea este puternică, grupe
4.2. asigurându-se un zbor de 1 m (elevii îşi imaginează că Sala de clasă sau
trebuie să sară peste „un şanţ cu apă”) curtea şcolii;
 Săritura la coardă individual. Fluierul
4. Consolidare lecţia 3 Coarde
3.1. 5. Săritura de pe loc şi cu desprindere pe un picior
3.4.  Sărituri succevive pe câte un picior;
4.2.
 Desprinderea se execută pe unul din picioare (săritura într-

11
 un picior);
3.1.  Ştafetă: Săritura într-un picior cu deplasare!
3.4. 6. Săritura de pe loc şi cu desprindere pe ambele picioare
4.2.  Ridicarea braţelor sus concomitent cu ridicarea pe vârfuri;
 Ducerea braţelor înapoi, cu îndoirea genunchilor, sprijin pe
toată talpa;
 Desprinderea de pe amlele picioare cu ducerea braţelor
înainte;
 Aterizarea se face pe ambele picioare îndoind genunchii
3.1. pentru amortizarea contactului cu solul;
3.4. 7. Săritură la coardă cu deplasare
4.2.  Variante de sărituri la coardă:
- pe ambele picioare;
- pe piciorul stâng;
- pe piciorul drept.
8. Consolidarea lecţiei 5
9. Consolidarea lecţiei 6
3.1. 10. Săritura la coardă
3.4.
 Joc concurs: Cine execută mai multe sărituri fără întrerupere!
4.2.
X. GIMNASTI- Observarea
CĂ sistematică,
3.2. ACROBA- 1. Cumpăna pe un genunchi Aprecieri
4.1. TICĂ  Pe un genunchi şezând, sprijin pe palme, ducerea celuilalt colective;
picior întins înapoi în arcuire; Evidenţieri
 Iniţial elementul se execută pe piciorul îndemânatic; individuale
 Se execută şi pe piciorul celălalt. Exemplul;
3.2. 2. Semisfoara Conversaţia;
4.1.  Din poziţia sprijin pe un genunchi, prin alunecarea unui Explicaţia;
Exerciţiul;

12
 picior înapoi, urmărind ca partea anterioară a coapsei să fie Lucrul individual,
în contact direct cu solul, vârful piciorului bine întins pe sol,În perechi, sau pe
2.3. corpul drept, capul sus. grupe
2.4. 3. Consolidarea lecţiilor 1 şi 2 Sala de clasă sau
curtea şcolii;
Fluierul
3.2. 4. Podul de jos; Saltele de
4.1.  Din poziţia culcat se vor duce picioarele îndoite din genunchi gimnastică
5.1. şi depărtate la nivelul umerilor sprijinite pe sol pe toată
talpa! Palmele se vor aşeza sub umeri cu degetele îndreptate
către călcâie. Privirea către sol.
 Prin întinderea braţelor şi a picioarelor se va ridica corpul de
pe sol cu greutatea repartizată egal pe braţe şi picioare.
5. Consilidare lecţia nr.4
4.1. 6. Rulare laterală;
5.1.  Se va executa din diferite poziţii:
- culcat facil;
- culcat dorsal;
- braţele pe lângă corp sau sus în prelungirea corpului;
3.2. 7. Rostogolirea înainte din ghemuit în ghemuit
4.1.  Din stând, se execută ghemuire cu sprijinul palmelor pe
5.1. saltea, bărbia apropiată mult de piept, spatele rotunjit,
genunchii uşor depărtaţi;
 Împingerea puternică din picioare, capul atingând cât mai
spre ceafă salteaua, rulare fără ajutorul mâinilor;
8. Rostogolirea înapoi din ghemuit în ghemuit
 Din poziţia ghemuit, sprijinul palmelor pe saltea, rulare pe
spate cu împingere puternică în mâini cu ghemuirea
genunchilor la piept, vârful picioarelor atingând salteaua;

13
  Sprijin pe toată talpa piciorului, poziţia finală gmemuită, cu
braţele cuprinzând genunchii;
 Ridicare în poziţia de drepţi, pas în lateral de pe saltea.
XI. ALERGA- Observarea
3.1. REA DE 1. Startul din picioare şi lansarea la start sistematică,
3.3. VITEZĂ  Vârful unui picior la linie, celălat picior înapoi; Aprecieri
3.4.  Îndoirea piciorului genunchiului dinapoi; colective;
 Greutatea corporală este sprijinită pe piciorul dinainte; Evidenţieri
 Plecarea se face prin dezechilibrare cu corpul îndreptat spre individuale
înainte Exemplul;
 Braţele sunt îndoite la 90 gr. pendulând în plan paralel Conversaţia;
3.1. 2. Şcoala alergării Explicaţia;
3.3.  Jocul de glezne cu sprijinirea palmelor pe un obiect fix sau Exerciţiul;
3.4. cu un partener; Lucrul individual,
În perechi, sau pe
 Picioarele uşor depărtate, pe vârfuri, un genunchi în extensie,
grupe
celălalt se îndoaie, braţele relaxate;
3.1. Sala de clasă sau
3. Pasul alergător de accelerare
3.3. curtea şcolii;
 Alergare cu genunchii sus pe distanţa de 10 – 20 metri;;
3.4. Fluierul
 Alergare cu palmele atingând genunchii; Cretă, bandă
 Alergare cu pendularea gambei înapoi adezivă albă.
 Alergare cu genunchii la piept 4 m, se trece în alergare
3.1. accelerată 8 m, se trece în alergare lansată 4 m (alergare de
3.2. revenire)
3.4. 4. Şcoala alergării
 Pasul accelerat
 Pasul alergător lansat de viteză;
5. Consolidarea lecţiei nr.2
3.1. 6. Startul de sus, lansarea la start

14
3.3.  Exersarea startului din picioare fără comenzi;
3.4.  Alinierea la start câte 4-5 elevi pentru exersarea startului;
 Exersarea alergării cu accelerare
 Joc didactic - „Adunăm pietricelele”. Colectivul este împărţit
în echipe. În faţa fiecărei echipe la o distanţa de 5 metri, se
aşează grămezi de pietricele egale ca număr cu cel al elevilor
din grupe. Fiecare elev va alerga pe rând să culeagă o
pietricea din grămadă; Următorul elev nu are voie să
pornească decât când coechipierul lui a ajuns înapoi la
loc.Câştigă echipa care a adunat cel mai repede pietricele din
grămadă
3.1. 7. Consolidarea lecţiei nr. 4
3.3. 8. Lecţie de evaluare
3.4.

15