MONUMENTE ISTORICE, ANSAMBLURI DE ARHITECTURĂ,

MONUMENTE ŞI SITURI ARHEOLOGIC IN ROMÂNIA

Monumente istorice și ansambluri de arhitectură

Acesta cuprinde 24 de subcategorii, diferenţiate după perioade istorică, tipuri de construcţii:

 Cetăţi antice şi medievale, de valoare excepţională şi mare, cuprind un număr de 35 de

unităţi. Cetățile se detașează printr-un grad mare de complexitate constructivă prin funcții
multiple și prin concentrarea unor comunități umane mai numeroase, ele fiind expresia
elocventă a așezării antice sau medievale nevoită permanent să se apere. Ca urmare a fost
înconjurată de fortificații care au îmbrăcat forma zidurilor,bastioanelor,șanțurilor de apărare
periferice.
Cetăți antice, de tipul polisurilor grecești, au fost ridicate în sec. VIII-VI î.e.n., în
perioada colonizărilor grecești timpurii, pe țărmul Mării Negre (Tomis, Callatis). Din
aceeași perioadă datează și cele mai numeroase cetăți daco-getice, construite din pământ și
piatră, cunoscute și sub denumirea de dave. Erau de dimensiuni impunătoare, iar sistemul de
fortificații era alcătuit din șanțuri și valuri de pământ combinat cu ziduri de piatră. Vetrele
unor astfel de cetăți au fost descoperite în nordul și centrul Moldovei (Petrodava, Zargidava,
apoi la Cotnari, Moșna, Dochia etc.), în Muntenia (la Zimnicea, Albești, Orbeasca de Sus,
Radu Vodă etc.), cele mai numeroase și mai importante fiind însă edificiile de acest tip din
Transilvania, unde era centrul politic al statului dac unificat de Burebista (Costești, Blidaru,
Piatra Roșie, Bănița, Cugir).
 Cetățile medievale erau amplasate, de regulă, la granițele vechilor
principate, în orașele reședință voievodală etc., cunoscute fiind cetăţile de la
Suceava, Baia, Brăila, Giurgiu, Turnu Măgurele, Poienari (Vlad Țepeș),
Cetățeni (Negru Vodă), Calvaria (de la Cluj-Napoca), Dăbâca, Medieșul Aurit,
Alba Carolina, Cetatea Aradului, Biharia, Bran , Rupea, Râşnov, Făgăraş,
Severinului, Enisala.

Cetatea Bran
 Ansambluri şi curţi domneşti ruinate - deţin doar 5 obiective: Curtea
Domnească de la Curtea de Argeş; Curtea Domnească de la Târgovişte; ruinele
şi vestigiile Curţii Domneşti din Iaşi; vestigiile Curţii Domneşti din Suceava;
vestigiile şi ruinele Curţii Domneşti din Bucureşti.

Cetatea de Scaun Suceava

 Biserici fortificate-cetăţi, în număr de 22 de unităţi, situate cu precădere în judeţele
Braşov, Sibiu şi câte una în judeţele Harghita şi Mureş. Cele mai cunoscute sunt cele de la
Hărman, Prejmer, Homorod, Buneşti, Caţa (jud. Braşov), Aţel, Biertan, Cisnădie,
Merghindeal, Moşna, Bazna, Mediaş, Dumbrăveni (jud. Sibiu).
 Castele, conace şi palate, subcategorie unde sunt incluse 28 de obiective, renumite
fiind: Castelul Bethlen (jud. Alba), Castelul Corvineștilor (jud. Hunedoara), Castelul
Bathory din oraşul Şimleul Silvaniei, Castelul Peleş din Sinaia , conacul familiei Goleşti
(jud. Argeş), Conacul Filipescu din satul Filipeşti (jud. Prahova), Conacele Rosetti din
Codăeşti şi Soleşti (jud. Vaslui), Palatul brâncovenesc de la Potlogi (jud. Dâmboviţa),
Palatul Brâncovenesc de la Mogoşoaia, Palatul A.I. Cuza din Ruginoasa (jud. Iaşi).

1. 2.

Castele: 1. Corvineștilor; 2. Peleș

 Cule - reprezintă un sistem de construcţie fortificată, folosită drept locuinţă şi
pentru apărare, situate în judeţele: Gorj-5, Dolj, Mehedinţi, Vâlcea – câte 2
fiecare. Cele mai renumite sunt: Cula Cernat din Cernăteşti (jud. Dolj), Cula
Glogovenilor din Glogoveni (jud. Gorj), Cula Tudor Vladimirescu din Cerneţi
(jud. Mehedinţi), Culele Duca şi Greceanu din Măldăreşti (jud. Vâlcea).

Cula Greceanu
Clădiri civile urbane- includ o serie de palate voievodale, de justiţie, ale poştelor, sedii de
primărie şi prefectură, case şi vile particulare, şcoli şi facultăţi, spitale, hoteluri, teatre, hale,
hanuri. Există un număr de 70 de unităţi situate în 16 judeţe şi în Municipiul Bucureşti (27),
cele mai cunoscute fiind: Palatul voievodal din municipiul Alba Iulia, Palatul Baroc din
Oradea, Casa Argintarului din Bistriţa, Vechea Primărie şi Hotelul Aro din Braşov, Teatru
vechi din Oraviţa, Palatul Banffy din Cluj-Napoca, Prefectura şi Casa Băniei din Craiova,
Teatrul Naţional şi Palatul Culturii din Iaşi, Halele Centrale din Ploieşti, Casa Vlad Dracul şi
Cea cu cerb din Sighişoara, Palatul Bruckenthal din Sibiu, apoi Hanul Manuc, Palatul Ghica–
Tei, Palatul Ştirbei, Ateneul Român, Palatul CEC, Palatul Cotroceni, Palatul Poştelor, Vila
Minovici, Muzeul Ţăranului Român, Facultatea de Drept, Primăria Capitalei, Academia
Militară, toate din Bucureşti.

Palatul Culturii – Iași

 Ansambluri urbane - includ un complex de clădiri cu diferite folosinţe, ce pot data din
diferite perioade istorice şi care s-au păstrat până astăzi. Cunoscute sunt: centrul istoric din
satul Roşia Montană, centrul din oraşul Sebeş (ambele din Alba), ansamblul fortificat din
municipiul Braşov, centrul istoric Târgovişte, centrul istoric Sibiu, ansamblul fortificat
Sighişoara, ansamblul monumental C. Brâncuşi din Târgu Jiu, centrele istorice din
Timişoara, Sulina, Brăila, Botoşani, Curtea de Argeş, Bucureşti.
 Biserici din lemn - sunt operele unor meşteri populari anonimi, dar mari artişti în arta
sculpturii şi prelucrării artistice a lemnului. La nivelul teritoriului naţional există 81 de
biserici de valoare excepţională, situate predominant în judeţele Mehedinţi - 4; Alba, Bihor,
Gorj - 5; Cluj - 6; Mureş, Sălaj - 7; Maramureş - 14. Renumite sunt cele din: Câmpani de
Pomezeu, Rieni (jud. Bihor); Sic (jud. Cluj); Budeşti, Rozavlea, Remetea Chioarului, Ieud,
Săcălăşeni, Bârsana, Surdeşti (jud. Maramureş); Fildu de Sus, Păuşa şi Poarta Sălajului
(jud. Sălaj);
 Monumente situate în muzeele în aer liber - includ 18 muzee în aer liber din cele 20
existente în total. În aceste muzee se concentrează un mare număr de case, anexe
gospodăreşti, ateliere, instalaţii tehnice populare, obiecte de interior, costume populare, etc.
Cele mai renumite sunt Muzeul Viticulturii şi Pomiculturii din satul Goleşti (jud. Argeş),
Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Cluj, Muzeul etnografic Curtişoara din satul
omonim, ce aparţine oraşului Bumbeşti-Jiu (jud. Gorj), Muzeul Etnografic al
Maramureşului din Sighetu Marmaţiei (jud. Maramureş), Muzeul Civilizaţiei Populare
Tradiţionale din Dumbrava Sibiului (jud. Sibiu), Muzeul Etnografic Vâlcean din Bujoreni,
Muzeul Satului din municipiul Bucureşti.
 Biserici rupestre - în structura acestei categorii se impun spaţiile religioase
create în cavităţi naturale, asociate cu scriere veche, reprezentări religioase
primitive. Aici sunt cuprinse 6 unităţi prezente în: Cetăţeni - Schitul Negru Vodă,
satul Jgheaburi - schitul Corbi de Piatră (jud. Argeş), complexul de chilii şi mici
bisericuţe din satele Nucu și Mânzălesti (jud. Buzău), ansamblurile monastice din
Basarabi şi Independenţa (jud. Constanţa), chilia lui Daniil Sihastru din Putna (jud.
Suceava).

Biserica Nucu
 Ansambluri mănăstireşti şi biserici - sunt cele mai numeroase, cu cea mai
largă răspândire la nivelul teritoriului naţional. Există 197 de obiective dintre
care pot fi amintite: Catedralele romano-catolice din Alba Iulia şi Oradea,
Biserica Episcopală a Mănăstirii Argeşului de la Curtea de Argeş, Biserica
armenească din Gherla, Bisericile Sf. Bartolomeu şi Sf. Nicolae din Şcheii
Braşovului, Biserica mănăstirii Sâmbăta de Sus, Geamia Esmahan Sultan din
municipiul Mangalia, Mănăstirea Dealu şi Biserica Domnească din municipiul
Târgovişte, Biserica Domnească, bisericile Golia, Trei Ierarhi și ansamblurile
Galata, Cetăţuia, Mitropoliei - toate în municipiul Iaşi; bisericile cu frescă
exterioară Arbore, Voroneţ, Humor, Vatra Moldoviţei, Suceviţa, apoi
mănăstirile Slatina şi Putna, Dragomirna, Probota, Râşca din judeţul Suceava;
bisericile Curtea Veche, Mihai Vodă, Radu Vodă, Stavropoleos, Creţulescu,
Doamnei, Colţei, Fundenii Doamnei, ansamblurile Plumbuita, Antim,
Sinagoga Mare din municipiul Bucureşti.
 1. 2.

3. 4. 5.

6. 7.

1. Catedrala Patriarhală - București; 2. Catedrala Arhiepiscopală ,,Sfânta Treime” - Alba

Iulia; 3. Catedrala Sf. Gheorghe - Timișoara; 4. Catedrala Sf. Mihail – Cluj; 5. Catedrala
Evanghelică – Sibiu; 6. Biserica Domnească - Târgoviște; 7. Biserica Sf. Trei Ierarhi – Iași
Principalele catedrale și mănăstiri din România
 Monumente de tip industrial - au o arhitectură cu totul specială, create din materiale
rezistente şi cu funcţionalitate deosebită: galeriile miniere de la Roşia Montană din judeţul
Alba, galeriile miniere Barza din satul Ruda - Brad (municipiul Brad, mina Adamul Vechi
din com. Baia de Criş, furnalul vechi din Ghelari, furnalul vechi din oraşul Călan, toate din
judeţul Hunedoara, furnalul vechi din Reşiţa, podul Anghel Saligny de la Cernavodă,
complexul hidroenergetic Porţile de Fier I şi II de pe Dunăre, podul Prieteniei Giurgiu -
Ruse, amenajarea hidroenergetică de la Vidraru, Gara oraşului Târgu Frumos, uzinele
Malaxa, moara de cereale şi făină a lui Assan – Obor (municipiul Bucureşti), etc.

1. 2.

1. Podul Anghel Saligny; 2. Amenajarea hidroenergetică Vidraru

 Monumente de arhitectură populară - locuinţe ţărăneşti - sunt reprezentate
de case vechi, bine păstrate, care sunt mărturii ale unui sistem de construcţie şi
ornamentare tradiţională. Acestea sunt concentrate în judeţele Alba, Maramureş,
Mehedinţi, Suceava. Astfel, în satul Goleşti din Alba şi în Roşia Montană s-au
păstrat vechi case din lemn din sec. XVIII-XIX; casa Avram Iancu din comuna
omonimă; case din lemn din sec. XIX în satele Bogdan Vodă, Hărniceşti, Şişeşti
jud. Maramureş; casa lui Mărcuţ Iacob al Lui Gligor din satul Călineşti Oaş , jud.
Satu Mare; locuinţa cu anexe gospodăreşti din satul Dămăcuşa, com. Moldoviţa,
complexul ţărănesc cu ocol întărit din satul Breaza, ambele în jud. Suceava.

 Ansambluri tradiţionale rurale - includ unele instalaţii tehnice şi unele anexe

gospodăreşti legate de diferite ocupaţii tradiţionale care s-au păstrat până astăzi.
Există asemenea 7 obiective de interes excepţional: dârstă cu pivă în Rucăr
(Argeş); mori şi vâltori în satul Putna, mori de apă în Ciclova Montană, ambele
din judeţul Caraş-Severin; pivniţele din deal din satul Glodeni în judeţul Gorj;
trei mori din lemn cu ciutură din Ponoarele în jud. Mehedinţi; crama lui Buzescu
din satul Buiceşti în jud. Olt; moară de apă din lemn din satul Vităneşti jud.
Vrancea.
 Monumente şi ansambluri de artă plastică şi comemorativă - însumează peste
50.000 de obiective mai mari sau mai mici, aflate în cea mai mare parte în
localităţi urbane. Acestea sunt creaţiile unor artişti plastici renumiţi, care au
imortalizat în marmură sau bronz unele evenimente istorice, luptători şi eroi
militari, personalităţi artistice. Cele mai valoroase au fost create de C. Brâncuşi,
O. Han, C. Mezdrea, F. Storck, I. Jalea, I. Irimescu, I. Vlasiu, V. Geza, R. Ladea,
A. Tipoia, D. Paciurea, T. Burcă, I. Vlad, H. Creangă, etc. Altele aparţin unor
artişti mai puţin cunoscuţi, dar toate sunt un prilej de aducere aminte a unor fapte
şi personalităţi de marcă ai istoriei şi culturii româneşti. În această categorie se
înscriu basoreliefurile, ansamblurile monumentale, grupurile statuare, statuile
integrale, busturile, plăcile comemorative situate în pieţe publice, intersecţii de
drumuri rutiere, parcuri şi grădini publice, mari cimitire. Din multitudinea lor pot
fi amintite: statuia ecvestră a lui Mihai Viteazul din Bucureşti şi Alba Iulia, statuia
ecvestră a lui Avram Iancu din oraşul Câmpeni, basorelieful şi grupul monumental
dedicat eroilor de la Academia Militară din Bucureşti, statuia ecvestră a lui Matei
Corvin din municipiul Cluj-Napoca, busturile unor artişti români şi străini din
parcul Herăstrău, Monumentul Eroilor din 1916-1918, Monumentul Eroilor
Francezi, Monumentul lui Dinicu Golescu din Bucureşti etc.
 1. 2. 3.

Monumente: 1. Mihai Viteazul - București;

2. Mihai Viteazul - Alba Iulia;
3. Eroilor (1916-1918) – București
 Locurile istorice - reprezintă acele spaţii care, odată cu scurgerea veacurilor, au devenit
memoria vie a unor evenimente istorice deosebite, legate de desfăşurarea unor răscoale,
bătălii, revoluţii şi adunări revoluţionare, acţiuni de unificare istorică, cimitire militare, etc.
În ţara noastră numărul lor nu este foarte mare şi nici nu s-a acordat o importanţă cu totul
deosebită pentru semnalizarea şi păstrarea acestora. Mai cunoscute sunt cele legate de
desfăşurarea Războiului de Independenţă din 1877, de Unirea din 1859 şi apoi din 1918, de
locurile unde s-au purtat bătălii în primul şi cel de-al doilea război mondial. Dintre acestea
se remarcă: locul bătăliei de la Călugăreni purtată de Mihai Viteazul, locul proclamaţiei din
1848 de la Izlaz, Câmpia libertăţii de la Blaj, locul bătăliei purtate de Ştefan cel Mare
contra otomanilor la Podul Înalt, locul răscoalei ţărăneşti conduse de Gh. Doja de la
Bobâlna, etc.

Monumentul Gloria,
Câmpia Libertății – Blaj
 Parcuri şi grădini publice - sunt creaţii ale unor arhitecţi şi constructori
specializaţi în arta peisagistică. Sunt legate de evoluţia urbanistică a marilor
oraşe româneşti, importante fiind concepţia de realizare, alternanţa spaţiilor
verzi cu ornamente florale, cu aleile pietonale, amenajări de apă prin mici
cascade, bazine, fântâni, dotările de mobilier urban pentru recreere şi
iluminat. Renumite sunt cele care se află în municipiul Bucureşti -
Herăstrău, grădina Cişmigiu, Ioanid, Titan, municipiul Oradea - parcul
Palatului Baroc, municipiul Timişoara – Parcul Trandafirilor, municipiul Iaşi
– parcul Copou, Beilic, etc. Pe teritoriul românesc se găsesc circa 10 parcuri
dendrologice,cu specii valoroase, situate în localităţile – Gurahonţ, Macea în
jud. Arad, Simeria în jud. Hunedoara, Mihăieşti în jud. Argeş, etc.
 Monumente şi situri arheologice

Sunt grupate în 11 de subcategorii, diferenţiate după vechimea istorică, tipul de

cultură, gradul de conservare. Multe sunt valoroase din punct de vedere istoric, dar
mai ales arheologic şi puţine au valenţe turistice.
 Complexe paleolitice - mai cunoscut este cel existent în punctul de la Peştera
Hoţilor din Băile Herculane. Un alt complex se află în punctul Peştera Bordul Mare din
satul Ohaba Ponor (jud. Hunedoara), respectiv în Baia de Fier (jud. Gorj), legat de
urmele de veche locuire din Peştera Muierilor.
 Aşezări şi necropole din epoca bronzului cu 6 obiective de valoare excepţională,
grupate în judeţele Buzău, Maramureş, Mehedinţi, Vrancea. Printre acestea pot fi
menţionate: aşezarea specifică culturii Suciu de Sus, prezentă în satul Suciu de Sus
(jud. Maramureş), cea care reprezintă cultura Gârla Mare din satul omonim (jud.
Mehedinţi), apoi o aşezare a culturii Monteoru din satul Sărata Monteoru (jud. Buzău).
 Fortificaţii şi aşezări, necropole din epoca fierului. Aici au fost grupate, printre
altele necropole şi zone sacre: aşezarea getică, fortificaţiile romane din oraşul Babadag;
cetatea şi fortificaţia getică din satul Beştepe (jud. Tulcea), la care se adaugă zona cu
tumuli funerari din Cucuteni (jud. Iaşi), zona sacră şi aşezarea dacică din municipiul
Sighişoara (jud. Mureş), necropola funerară din Costeşti (jud. Vâlcea).
 Castre şi aşezări civile, fortificaţii romano-bizantine - sunt mult mai numeroase, incluzând 33
de unităţi. Cele mai renumite sunt: castrul roman al legiunii a XIII-a Germina din municipiul Alba
Iulia, castrul roman Potaissa din municipiul Turda, castrul roman din Gilău, castrul roman Sacidava
din Dunăreni (jud. Constanţa), ruinele castrului roman Arutela, situat în oraşul Călimăneşti, cetăţile
romane: Axiopolis - Cernavodă, Carsium - Hârşova, Sucidava - Izvoarele (toate în jud. Constanţa).
În judeţul Tulcea există câteva obiective foarte valoroase: cetatea romană Noviodunum din oraşul
Isaccea, cetatea romană Salsovia din Mahmudia, apoi cetatea Halmyris din satul Murighiol, cetatea
Zaporojeni din Dunavăţu de Jos, cetatea Arrubium din oraşul Măcin, cetatea romană şi romano-
bizantină Ibida şi bazilică creştină din Ostrov, cetatea Aegyssus din municipiul Tulcea.

 Fortificaţii dacice - cuprind 35 de unităţi valoroase, răspândite în 20 de judeţe, mai numeroase în

judeţele Alba, Constanţa, Dolj, Hunedoara, Neamţ, Teleorman, Vaslui. Acestea sunt cunoscute sub
numele de dave, includ valuri de pământ şi şanţuri, necropole, cele mai cunoscute fiind: Cugir
(Alba), Satul Nou (Constanţa), Costeşti-Blidaru, Costești-Cetățuia, Bănița, Piatra-Roșie -Luncani,
Sarmizegetusa Regia (Hunedoara), cetate traco-getică din Cotnari (Iaşi), cetate geto-dacă din
Zimnicea (Teleorman), Buridava şi complexul de aşezări civile, turnuri de apărare de la Ocniţa
(Vâlcea).

 Oraşe antice - numără 10 unităţi, renumite fiind cele situate în judeţele Alba, Cluj, Constanţa,
Hunedoara, Olt, Tulcea. Astfel pot fi amintite: vestigiile vechiului oraş Apulum - cu zid de incintă,
locuinţe, forum, toate situate în municipiul Alba Iulia; oraşele Tomis în municipiul Constanţa şi
Callatis în oraşul Mangalia; cetatea romană şi romano-bizantină Tropaeum Traiani de la Adamclisi
(Constanţa); cetatea Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa - capitala provinciei romane
Dacia, de la Sarmizegetusa (Hunedoara), oraşul antic Sucidava din Corabia (Olt), cetatea antică
Arganum, devenit apoi colonie grecească, oraş romano-bizantin , aflat în satul Jurilovca (Tulcea).
 Edificii antice - 6 unităţi renumite, aflate pe teritoriul judeţelor Constanţa,
Hunedoara şi Tulcea. Cel mai cunoscut este monumentul Tropaeum Traiani de
la Adamclisi, cavoul cu pictură şi edificiul cu mozaic din municipiul Constanţa,
complexul de băi romane Germisara-Geogiu Băi din judeţul Hunedoara,
bazilica paleocreştină şi biserica medievală timpurie în sistem treflat din
Niculiţel (jud. Tulcea).

 Vestigii ale unor monumente medievale determinate prin cercetări

arheologice - includ 15 unităţi, cele mai importante fiind ruinele de la Dăbâca
din judeţul Cluj; cetatea bizantină Păcuiul lui Soare din Ostrov, complexul
rupestru din Basarabi (Constanţa); vestigiile medievale din municipiul Iaşi,
fundaţia bisericii cneazului Dragoş Vodă din Giuleşti (Maramureş), cetatea
Şcheia din Suceava, ruinele bisericii şi ale unei curţii boiereşti din Volovăţ
(Suceava).

 Rezervaţii arheologice cu situri complexe – cuprind 6 unităţi care grupează:

fortificaţii, aşezări, necropole, terme, vestigii medievale. Cele mai cunoscute se
află în satul Cetăţeni (jud. Argeş), satul Viile (jud. Mureş), iar altele mai puţin
cunoscute se găsesc în judeţele Prahova, Sibiu, Vaslui.