.

Estimarea suprafeţei zonei (kmp ) şi a populaţiei posibil expusă poluării Pentru stabilirea ariilor cu
sensibilitate în ceea ce privește expunerea populației din cadrul județului s-au luat în calcul: ˗ sursele
de emisie pe tipuri de activități: industrie, agricultură, surse rezidențiale și instituționale, transport
atât în mediul urban cât și rural (local). ˗ monitorizarea realizată de APM Prahova prin stații automate
și prin monitorizare manuală (extras din Rapoartele de mediu perioada 2014 – 2016, Raport
preliminar de mediu 2017); ˗ monitorizarea realizată de DSPJ Prahova(extras din Raport asupra stării
de sănătate a comunității județului Prahova,2014-2016); ˗ studii de dispersie pentru activitatea
specifică prelucrării petrolului – concentrații obținute prin modelare matematică (extras din studiile
realizate de societatea WESTAGEM) Aceste tipuri de arii se conturează în apropierea: ˗ arterelor cu
trafic intens; ˗ obiectivelor industriale cu potențial ridicat de emisii ; ˗ obiectivelor agricole, în special
creșterea animalelor și păsărilor; ˗ zonelor de depozitare deșeuri care pot exercita un impact
semnificativ asupra calității aerului la nivel local; ˗ șantierelor de construcții care constituie pe termen
scurt surse de poluare locală cu particule.

Informaţii privind tipul de ţinte care necesită protecţie în zonă; Principalele ținte care necesită
protecție sunt reprezentate de: - populație – sănătate umană; - mediul ca întreg (ecosisteme, clima,
patrimoniu cultural, mediu construit). În acest sens la nivel național Parlamentul României a adoptat
Legea 104/2011 care are ca scop protejarea sănătății umane și a mediului ca întreg. Prezenta lege
transpune în legislația naționala prevederile Directiva 2008/50/ CE privind calitatea aerului
înconjurător și un aer mai curat pentru Europa și ale Directivei 2004/107/CE privind arsenul, cadmiul,
mercurul, nichel, hidrocarburile aromatice policiclice în aerul înconjurător. Obiectivul principal al
Planului de menținere a calității aerului îl constituie calitatea sănătății populației. Starea de sănătate
a populației este determinată de caracteristicile individuale, care pot apărea la naștere și se pot
menține întreaga viață și factorii determinanți generali ai sănătății socio-economici, educaționali,
culturali, de mediu, comportamentali și de accesibilitatea la serviciile de sănătate. Implementarea
Strategiei naţionale de sănătate 2014-2020 şi a Planului de acţiuni pentru perioada 2014–2020, are
ca scop îmbunătățirea stării de sănătate a populatiei.

Starea de sănătate și incidența bolilor în județul Prahova Starea de sănătate a populaţiei este parte
integrantă a conceptului de dezvoltare durabilă. Sănătatea populaţiei poate fi menţinută prin
reducerea nivelului de poluare îmbunătăţind astfel calitatea vieţii. Acţiunea mediului poluat asupra
organismului uman este foarte variată și complexă și poate merge de la apariţia unui simplu
disconfort până la perturbări importante ale stării de sănătate. Tabelul nr. 2-33 Informații generale
privind efectele indicatorilor monitorizați Indicator Sursa Impact asupra sănătății și mediului Dioxid
de sulf Arderea combustibililor fosili, procese industriale Boli ale sistemului respirator, iritații oculare
și ale faringelui. Depuneri acide. Monoxid de carbon Arderi incomplete Cefalee, oboseală, pierderea
cunoștinței, moarte Compuși organici volatili Utilizarea solvenților, distribuția și arderea
combustibililor Cancerigeni, formarea ozonului troposferic Pulberi în suspensie Arderea
combustibililor fosili, surse naturale Boli ale sistemului respirator și cardiac Ozon Reacții fotochimice
NOx și COV Boli ale sistemului respirator, iritații ocular Necroze ale plantelor. Oxizi de azot Arderea
combustibililor fosili, procese industriale Boli ale sistemului nervos, iritarea mucoasei ocular și nazale.
Ploi acide, eutrofizare. Plumb Combustie cărbuni, carburanți, deșeuri menajere, procese industriale
Anemie, boli ale sistemului nervos, hipertensiune arteriala Cadmiu Tulburări respiratorii, afecțiuni
hepatodigestive, renale și sanguine Arsen Capilare, metabolism, sistem nervos Nichel Afecțiuni ale
țesutului pulmonar și ale sistemului respirator(cavitate nazală,gât, plămâni) Benzen Traficul rutier,
evaporare combustibili în procese de stocare și distribuție Boli ale sistemului respirator și boli ale
sistemului cutanat Sursa: Prelucrare date - ECO SIMPLEX NOVA PLAN DE MENȚINERE A CALITĂȚII
AERULUI ÎN JUDEȚUL PRAHOVA 2018 – 2022 Pag . 100 din 307 Notă: Indicatorii de calitate sunt
monitorizați prin RNMCA de către APM Prahova prin 6 stații de monitorizare automată și 4 manuale.
În cadrul Programului Național de Sănătate, la nivelul Direcției de Sănătate Publică Prahova se
desfășoară anual metodologia „ Evaluarea impactului asupra sănătății poluanților din aerul ambiant
în mediul urban și a aerului interior în instituții publice”. Obiectivul principal constă în monitorizarea
și evaluarea efectelor posibilei poluări a aerului asupra stării de sănătate a populației. Aceasta este o
metodologie de supraveghere pentru completarea bazei de date și posibilitatea interpretării în timp
a proceselor care au loc în evoluția stării de sănătate a populației. Nu întotdeauna se poate face o
asociere semnificativă statistic și nici o corelație statistică în tre nivelul de poluare și datele de
sănătate raportate. De asemenea stabilirea unei corelații statistice nu echivalează întotfdeauna cu
stabilirea unei relații de cauzalitate deoarece factorii de risc asociați nu coincid întotdeauna cu
factorii etiologici (cauzali)

Datele raportate arată un nivel mai ridicat al valorilor indicatorilor de sănătate pe codurile de
boală posibil asociate cu poluarea atmosferică la nivelul orașului Ploiești comparativ cu media
raportată la nivelul județului Prahova pentru mortalitate prin tumori maligne, mortalitate prin tumori
maligne respiratorii, morbiditate generală total, morbiditate prin afecțiuni respiratorii, morbiditate
prin afecțiuni cardio-vasculare, morbiditate prin tumori maligne, morbiditate prin IACRS, morbiditate
prin pneumonie, morbiditate prin emfizem, morbiditate prin astm bronșic, morbiditate prin tumori
maligne respiratorii, morbiditate prin tumori trahee, bronhii, plămâni, morbiditate prin alte tumori
ale organe lor respiratori.

În anul 2015, comparativ cu anul 2014, s-a constatat o tendință de creștere a nivelurilor pentru
valorileile următorilor indicatori de sănătate: mortalitate prin afecțiuni respiratorii, mortalitate prin
afecțiuni cardio-vasculare, morbiditate generală total, morbiditate prin afecțiuni respiratorii,
morbiditate prin afecțiuni cardio-vasculare, pentru mortalitate prin tumori maligne, mortalitate prin
tumori maligne respiratorii, morbiditate cardio-vasculară, morbiditate prin IACRS, morbiditatte prin
tumori maligne, morbiditate prin pneumonie, morbiditate prin astm bronșic, morbiditate tumori
maligne respiratorii, morbiditate prin tumori de trahee, bronhii, plămâni, morbiditate prin alte
tumori ale organe lor respiratori. Conform DSPJPrahova nu se poate face o asociere semnificativă
statistic și nici o corelație statistică între nivelul de poluare și datele de sănătate raportate deoarece: -
există o singură rețea de monitorizare a calității aerului, nuami la nivel orașului Ploiești - nu sunt
monitoizați toți poluanții emiși - nu sunt monitorizate imisiile din zonele protejate din jurul
amplasamentelor unităților poluatoare - frecvența de monitorizare și amplasarea punctelor de
monitorizare nu întotdeauna sunt adecvate - inventarul emisiilor este incomplet - sistemul de
raportare anuală a indicatorilor de sănătate nu surprinde variațiile acestor indicatori în corelare cu
variațiile nivelurilor agenților poluanți monitorizați PLAN DE MENȚINERE A CALITĂȚII AERULUI ÎN
JUDEȚUL PRAHOVA 2018 – 2022 Pag . 103 din 307 - datorită existenței unor factori care interferă cu
acțiunea poluării atmosferice în producerea afecțiunelor amintite (mod de viață, genetici, infecțioși,
endocrini) - lipsa unor studii epidemiologice/anchete de simptome care pot face legătura cauzală
dintre morbiditate/mortalitalitate specifică prin boli posibil asociate poluării aerului.
 Conservarea biodiversității reprezintă de asemenea una dintre țintele care necesită protecție.
Printre cauzele principalele care conduc la pierderile constante ale biodiversității se numără: 
conversia terenurilor în scopul dezvoltării urbane, industriale, agricole, transport;  exploatarea
excesivă a resurselor naturale;  exploatarea excesivă a pădurii;  poluarea și schimbările climatice.
Poluarea și schimbările climatice exercită consecințe negative asupra biodiversității. Aceasta exercită
și susține servicii de ecosistem și are o contribuție importantă atât la atenuarea cât și la adaptarea
schimbărilor climatice; prin urmare între biodiversitate și cauzele principale care determină
deteriorarea acesteia, există relații de interdependență. Printre obiectivele care se impun pentru
protejarea acestei ținte, biodiversitatea, se numără:  scăderea gradului de poluare a mediului
înconjurător și prevenirea fenomenului de deșertificare prognozat în contextul schimbărilor
climatice;  prevenirea fenomenelor naturale distructive: furtuni, tornade, înzăpeziri, eroziunea
solului și altele.  stoparea și atenuarea schimbările climatice prin creșterea suprafețelor actuale ale
fondului forestier, și prin extinderea acestora și pe terenuri neproductive.

T3-4 VALENII DE MUNTE Amenajarea părțile laterale ale drumurilor cu

benzi speciale pentru pietoni; Consiliul local al Primăriei Valenii de Munte 2019 Buget local/100.000
lei Eficientizarea traficului rutier și pietonal la trecerile peste calea ferată Consiliul local al Primăriei
Valenii de Munte 2019-2020 Buget local/4.500.000 lei Amenajarea de piste pentru bicicliști
(sistematizare rutieră ecologică și eficientizare); Consiliul local al Primăriei Valenii de Munte 2020
Buget local/1.200.000 lei/ Crearea unei reţele de alimentare pentru vehicule electrice; Consiliul local
al Primăriei Valenii de Munte 2019-2020 Buget local/30.000 lei