Controlul ambalajelor în liniile de producție de capacitate medie și

mare
Acesta se realizează automat, cu ajutorul mașinilor de control / inspecție situate după
mașina de spălat ambalaje de sticlă și după mașina de etichetat. Acestea elimină automat din
circuit recipientele spălate necorespunzător, pe cele care prezintă diverse defecte sau care nu
corespund pentru o închidere etanșă.
Controlul recipientelor din sticlă și pet
Recipientele din sticlă, atât cele reutilizabile, cât și cele noi, precum și buteliile PET –
se verifică cu ajutorul mașinii de control, care efectuează operația mult mai repede decât
ochiul uman.
Aceste mașini cuprind mai multe unități de control independente, după cum urmează:
1. Unitate de control a bazei ambalajului (fundul) - se realizează cu ajutorul unei
lămpi cu halogen, urmată de transformarea imaginii în semnale digitale și evaluarea simultană
a acesteia.

Fig. 1. Schema de funcționare a unității

de control a bazei ambalajelor:
1. lampă cu halogen;
2. fascicul de lumină emis de lampă;
3. butelie;
4. fascicul de lumină ce trece prin fundul
recipientului și este captat de cameră;
5. cameră CCD (charge-coupled device);
6. imaginea ce apare pe ecran;
7. pată întunecată ce reprezintă prezența
unei impurități pe fundul buteliei sau un
defect al acesteia.

Principiul de funcționare: trecerea unei surse de lumină axial, de jos în sus.

Impuritățile care nu permit trecerea luminii provoacă apariția de neuniformități care sunt
detectate de camerele cu care sunt prevăzute mașinile de control, sub formă de pete pe
imaginea captată.

1
 Figura 1 – Lampa cu halogen (1) emite un fascicul luminos (2) care traversează
butelia de jos în sus (3) și va fi captat de camera (4), iar imaginea va fi redată pe un ecran (6).
Eventualele pete întunecate (7) apărute pe imagine reprezintă prezența unor impurități sau
defecte pe fundul buteliei.

2. Unitate de control a suprafeței de etanșare - control extrem de important,

deoarece orice mic defect poate conduce la o etanșare necorespunzătoare, ce favorizează
pierderi (de produs sau de gaze dizolvate) și contaminarea conținutului (alterarea imaginii
producătorului).
Suprafața de etanșare poate fi controlată prin reflexia luminii (figura 2).

1 – butelie;
2 - fascicule de lumină reflectat de
suprafața de etanșare și captat de
cameră;
3 – LED-uri;
4 – camera CCD;
5 – imaginea ce apare pe ecran;
6 – pată ce reprezintă prezența unui
defect al suprafeței de etanțare al
acesteia;
7 – fascicule de lumină emis de leduri

Fig. 2. Schema de funcționare a unității de control

a suprafeței de etanșare a ambalajelor din sticlă și PET

Figura 2 - Gura buteliei este iluminată de deasupra de LED-uri aranjate sub formă de
dom (jumătate de sferă – 3). Lumina incandescentă emisă de LED-uri (2) este reflectată de
suprafața de etanșare sub formă de inel, fiind transmisă prin camera CCD (4), la sistemul de
interpretare electronic și va apărea pe un ecran (5).
2
 Orice neuniformitate, discontinuitate a inelului luminos (6) reprezintă un defect și
duce automat la eliminarea în cauză.
Sistemul e folosit pentru controlul suprafețelor de etanșare a buteliilor cu profilul
corespunzător pentru capsulă coroană, capace filetate sau alte tipuri de accesorii de închidere
și poate detecta cele mai fine crăpături, gradul de uzură prin frecare, sau deformarea gurii.
3. Unitate de control a peretelui lateral exterior – se realizează cu două camera CCD
de înaltă rezoluție care captează imagini din diferite unghiuri pentru același recipient aflat în
mișcare de înaintare și în mișcare de rotație; astfel se asigură acoperirea întregii suprafețe a
peretelui recipientului și o înaltă acuratețe a operației.
Figura 3 – lumina emisă de o lampă cu LED-uri plasată lateral traversează butelia (2)
și este reflectată de oglinda (6) și captată de camera (3).
Recipientele cu defecte: prea înalte sau prea scurte, cu suprafețe abrasive, uzate, cele
cu deteriorări mecanice - sunt detectate și eliminate automat printr-o împingere ușoară spre
un transportor lateral.

1. lampa cu LED-uri;
2. butelie;
3. cameră CCD;
4. fascicul de lumină reflectat de
lumină și captat de cameră;
5. fascicul de lumină emis de LED-
uri;
6. oglindă;
7. suport al buteliei (bandă
transportoare).
Fig. 3. Schema de funcționare a unității
de control a peretelui exterior
al ambalajului din sticlă și PET

4. Unitate de detectare a resturilor de lichid rezidual - este importantă deoarece, ca

urmare a unor disfuncționalități ale mașinii de spălat, în recipient pot rămâne resturi de soluție
alcalină de la spălare sau alte lichide (de exp. resturi de ulei), ceea ce ar avea un efect negativ
atât asupra calității produsului și a stării de sănătate a consumatorilor, cât și asupra atitudinii
organizațiilor de control față de producător. Există două metode de detectare a resturilor de
soluție alcalină:

3
 a) iradierea fundului recipientului de jos în sus, cu radiații infraroșii (IR) (figura 4a);
principiul care sta la baza detecției resturilor de lichid rezidual constă în absorbția radiațiilor
infraroșii de către lichidul din recipient, absorbție care este mai mare pe margine, datorită
fundului convex al recipientului;
Radiațiile infraroșii (sau electromagnetice) sunt invizibile pentru ochiul uman,
percepute ca și căldură.
Figura 4a – lampa (1) transmite fascicul de radiații infraroșii (2), care traversează
fundul buteliei, iar dacă există lichid rezidual (6), acesta va absorbi o parte din aceste radiații
și camera (5) va măsura o cantitate mai mică de IR, față de cel emis.

Fig. 4. Schema de funcționare a unității de detectare a urmelor de lichid residual în

ambalajele din sticlă și PET
1. lampă cu radiații infraroșii; 2. fascicule cu radiații infraroșii; 3. butelie; 4. fascicule de
radiații transmis prin baza recipientului și eventualele urme de soluție, apoi captat de cameră;
5. cameră CCD; 6. lichid rezidual în butelie, eventual cu urme de soluție de spălare; 7.
transmițător de curenți de înaltă frecvență; 8. fascicul de curenți de înaltă frecvență; 9.
receptor curenți de înaltă frecvență

b) verificarea laterală utilizând curenți de înaltă frecvență (figura 4b) – detectează și

cele mai fine urme de soluție alcalină și se bazează pe diferența dintre constanta dielectrică a
sticlei și soluției alcaline.
Figura 4b – de la transmițătorul de curenți de înaltă frecvență (7) pleacă un fascicul
care traversează lateral fundul buteliei, iar în cazul în care există lichid, o parte din acest
fascilul va fi absorbit și transformat în energie calorică, ceea ce înseamnă că la receptorul (9)
va ajunge un flux de curent diminuat.

4
 Utilizarea în paralel a celor două metode permite obținerea unei siguranțe maxime a
inspecției efectuate de această unitate de control.
În afara celor patru unități de control prezentate, variantele standard ale mașinilor de
control mai pot fi dotate cu:
- unitate de verificare a poțiunii filetate a gurii recipientului;
- unitate de verificare a interiorului peretelui lateral;
- unitate de verificare laterală a gâtului și gurii recipientului;

5. Unitate de control a gurii filetate

Unitatea de control a gurii filetate a recipientului supus verificării (fig. 5), formează o
imagine spirală a filetului cu ajutorul unui sistem de lentile conice care permite detectatea și
evaluarea cu acuratețe a oricărei întreruperi sau deformări a filetului.

1. lampa;
2. fascicul de lumină;
3. butelie;
4. fascicul de lumină transmis
prin baza recipientului;
5. fasicul de lumină reflectat
de lentilele conice;
6. sistem de lentile conice;
7. fasicul de lumină ce trece
prin lentilele conice și este
captat de cameră;
8. cameră CCD.

Fig. 5. Schema de funcționare a unității de

control
a gurii filetate pentru ambalaje din sticlă

Figura 5 - Lampa (1) emite un fascicul luminos (2) care străbate butelia (3) și va fi
reflectat de sistemul de lentile conice (6), luminând zona filetată. Fasciculul reflectat de zona
filetată este apoi captat de camera (8), iar pe ecran va apărea o imagine în formă de spirală.

5
 6. Unitatea de control a interiorului peretelui lateral (fig. 6) este necesară îndeosebi
pentru verificarea porțiunii interioare a gâtului și a gurii recipientului. Acest sistem folosește
lentile specializate cu care este verificată suprafața peretelui interior prin gura buteliei.
Figura 6 – lampa (1) transmite fascicule luminoase (2), care traversează butelia, ajung
la sistemul de lentile specializate (5), iar de aici sunt reflectate în peretele interior (în special
în zona gâtului și gurii). O cameră CCD va prelua această imagine și o va proiecta pe un
ecran.

1. lampă;
2. fascicule de lumină;
3. butelie;
4. fascicule de lumină
reflectat de lentile;
5. lentile specializate.

Fig. 6. Schema de funcționare a unității de control

a suprafeței peretelui interior pentru ambalaje din sticlă și PET

În urma acestui control, se evidențiază prezența sau absența contaminanților, fisurilor,

zgârieturilor sau cioburilor.
7. Unitatea de control lateral al gâtului și filetului buteliilor PET
Figura 7 - camera CCD și sistemul optic component urmăresc prezența
contaminanților și existența oricărui semn de deteriorare a filetului, întrucât implicațiile
acesteia asupra închiderii corecte a recipientelor sunt deosebit de grave.
Fasciculele de lumină (2, 2ʹ) emise de lămpile (1, 1ʹ) vor fi reflectate de zona filetată și
reflectate mai departe (3, 3ʹ) până la oglinzile (5, 5ʹ), iar de aici, către camera CCD (7),
imaginea fiind redată pe un monitor.

6
 1, 1ʹ - lămpi cu LED-uri;
2, 2ʹ. Fascicule de lumină
emise de lampă și indreptate
spre gâtul și filetul buteliei;
3, 3ʹ. Fascicule de lumină
reflectate de zona iluminată;
4. Butelie;
5, 5ʹ. Oglinzi;
6, 6ʹ. Fascicule de lumină
reflectate de oglinzi;

Fig. 7. Schema de funcționare a unității de control lateral a gâtului și filetului

buteliilor din PET

MAȘINI DE CONTROL AL RECIPIENTELOR GOALE

Acestea sunt de două tipuri: mașini de control liniare și mașini de control rotative.
1. Mașini de control liniare (figura 8, figura 9) - sunt compacte, permițând integrarea
lor în diferite aranjamente ale liniilor de umplere și pot atinge capacități de 4000 – 6000
recipiente/h, cu diametrul de până la 100 mm, și înălțimea de 250-300 mm.

Fig. 8. Vedere laterală a unei mașini de control liniare

Funcționare:
Recipientele aduse la mașina de control cu banda (1) sunt distanțate cu ajutorul
șurubului melc de alimentare (2), apoi trec prin dreptul primei unități de control al peretelui
lateral (3) prevăzută cu lampa (4) și camera (5), cele necorespunzătoare fiind eliminate
continuu, prin împingere cu o tijă comandată pneumatic (7) sau cu un jet de aer și deplasate
pe o bandă laterală ce asigură evacuarea lor din flux.

7
 Fig. 9. Schema unei mașini de control liniare
a) Vedere laterală de pe partea operatorului;
b) Vedere de sus.
1. Banda de alimentare cu recipiente supuse controlului;
2. Șurub melc de alimentare;
3. Unitate de control a pereților laterali;
4. Lampă de control a pereților laterali;
5. Cameră a unității de control 3;
6. Monitor de afișare;
7. Dispozitiv de împingere a buteliilor străine (tijă comandată pneumatic);
8. Jgheab (bandă laterală) pentru respingeri;
9. Sistem de benzi de antrenare în zona centrală;
10. Unitate de control lateral al zonei filetate;
11. Unitate de control a suprafeței de etanșare;
12. Unitate de control a bazei filetului;
13. Lampă de control a bazei recipientului;
14. Unitate de control a peretelui interior;
15. Lampă de control a peretelui interior;
16. Unitate de detecție a lichidului rezidual folosind curenți de inaltă frecvență;
17. Unitate de detecție a lichidului rezidual cu radiații infraroșii;
18. Panou de operare;
19. Unitate de control a peretelui lateral;
20. Lampă de control a peretelui lateral;
21. Cameră a unității 19;
22. Dispozitiv de respingere a recipientelor contaminate (tijă comandată pneumatic);
23. Transportor de acumulare a recipientelor contaminate respinse;
24. Transportor pentru recipientele destinate producției;
25. Carcasă;
26. Picioare de susținere.

8
 Trecerea recipientelor prin zona centrală este efectuată de un sistem de benzi de
antrenare (9) care se rotesc în direcția de deplasare a recipientelor. În zona centrală,
recipientele sunt trecute peste un plan transparent fix, necesar pentru ca lămpile diferitelor
unități de control amplasate aici să poată ilumina diferitele regiuni controlate.
Recipientele trec succesiv prin dreptul unităților de control amplasate în zona central a
mașinii: controlul lateral al gâtului / filetului (10), controlul suprafeței de etanșare (11),
controlul bazei recipientului (12), controlul peretelui interior (14), detecția dublă a urmelor de
soluție de spălare folosind curenți de înaltă frecvență (16) și radiații infraroșii (17).
Un dispozitiv de suflat aer cu presiune mare îndepărtează de pe fundul recipientelor
spuma și urmele de lubrifiant de la transportor, astfel încât să nu se înregistreze erori de
verificare.
Recipientele ajung rotite cu un unghi de 90° la cea de-a doua unitate de control al
peretelui lateral (19), prevăzută cu lampă (20) și cameră (21), astfel că toată suprafața lateral
este verificată.
Recipientele necorespunzătoare sunt împinse cu tija (22) pe banda de acumulare a
transportorului de recipiente respinse (23), iar cele destinate producției sunt preluate de banda
transportoare (24), pentru a fi dirijate la mașina de umplere.
Programul permite înregistrarea datelor relevante și utilizarea lor în diverse scopuri,
spre exemplu pentru managementul calității. Datele pot fi salvate cu ora exactă a măsurării,
identificarea operatorului și valorile reale ale parametrilor.
2. Mașini de control rotative (figura 10, figura 11)
Acestea diferă de cele liniare prin prezența unor roți stelate cu ajutorul cărora sunt
deplasate recipientele și de-a lungul cărora se află amplasate diferitele unități de control
componente. După alimentare, recipientele sunt distanțate tot cu ajutorul unui șurub melc (2),
astfel încât să nu fie alăturate și să poată fi verificate în parte.
În același timp, unitățile de control (3), (4) și (5) permit detectarea recipientelor
străine, atât din sticlă, cât și din PET, în funcție de culoare, înălțime, diametru și contur, care
sunt evacuate și colectate într-un container (7).
În continuare, recipientele sunt preluate pe rând de roțile stelate de prindere (16), (17)
și (18). Fiecare recipient este așezat pe un suport individual (asemănător cu cricul de la
mașinile de umplere) și apăsat la partea superioară cu un dispozitiv controlat pneumatic (fig.
10) pentru evitarea căderii.
În acest mod trec prin dreptul stațiilor de control al suprafeței de etanșare (după care se
efectuează presarea superioară), bazei recipientului, filetului sau peretelui interior, gîtului

9
recipientului, detectarea lichidului rezidual, controlul peretelui exterior și detectarea
zgârieturilor (8-15).
Recipientele necorespunzătoare sunt dirijate pe banda de evacuare 21', iar celelalte
merg pe banda 19 și pot fi dirijate în două direcții, în funcție de tipul lor (cele din sticlă – pe
banda 21'', iar cele din PET trec prin unitatea de control lateral al gâtului și filetului (20), apoi
mai de parte către mașina de umplere (cele necorespunzătoare sunt respinse).
Independent de tipul de instalație de control folosită, detectarea impurităților și a
defectelor recipientelor nu se poate realiza cu o siguranță de 100%.
Chiar cel mai bun inspector de recipiente nu poate realiza miracole. Dacă, spre
exemplu, un recipient este controlat la gură, camera nu poate vedea dacă în partea inferioară a
gurii este prezent un inel de coroziune sau o fisură mică la fundul recipientului, dacă se
efectuează controlul de deasupra.
Pentru siguranță, multe instalații de control lucrează după ce recipientele cu defecte
vizibile au fost îndepărtate. Se presupune că se elimină 1 – 1,2 % din recipiente, un procent de
până la 2% fiind acceptabil.

Fig. 10. Schema unei mașini de control rotative:

1. Alimentare;
2. Șurub melc de distanțare a recipientelor;
3, 4, 5. Unități de detecție a recipientelor straine (culoare, înălțime, diametru, contur)
din sticlă sau PET;
6. Evacuare recipiente respinse;
7. Container de colectare recipiente respinse;
8. Unitate de control a suprafeței de etanșare;
9. Unitate de control a zonei filetate (sticlă);
10. Unitate de control a bazei recipientului;
11. Unitate de control a peretelui interior;
10
12. Unitate de detecție a lichidului rezidual folosind curenți de inaltă frecvență;
13. Unitate de detecție a lichidului rezidual cu radiații infraroșii;
14, 14ʹ. Controlul suprafeței peretelui exterior și detectarea zgârieturilor (recipiente din
sticlă);
15. Detectarea zgârieturilor (recipiente din PET);
16, 17, 18. Roți stelate de transport;
19. Bandă de evacuare;
20. Unitate de control lateral al gîtului și al filetului (PET);
21, 21ʹ, 21ʹʹ. Evacuare.

Fig. 11. Imagini ale verificării buteliilor din sticlă la o mașină de control rotativă:
a – butelii de vin; b – butelii de bere

11