FIA NR.

1
INSTRUMENTE OPTICE
Instrumentele optice sunt sisteme centrate, formate din lentile, oglinzi si
diafragme, care se utilizeaza pentru a se obtine imagini ale diferitelor obiecte si
pentru a imbunatati conditiile de observare a acestora.Avand drept criteriu de
clasificare natura imaginilor obtinute,instrumentele optice se impart in doua
categorii :
1.Instrumente optice care dau imagini virtuale. (denumite si oculare),functionand
numai impreuna cu ochiul,deoarece imaginea finala se formeaza pe retina
observatorului.
Din aceasta categorie fac parte:
LUPA,
OCHELARII,
MICROSCOPUL,
LUNETA,
TELESCOPUL
si
TELEMETRUL.
2.Instrumente optice care dau imagini reale (denumite si obiective),functionand prin
inregistrarea imaginilor obiectivelor pe un receptor fizic (retina,placa fotografica sau
film) sau prin reproducerea pe un ecran a imaginilor inregistrate ;din aceasta
categorie fac parte:
OCHIUL UMAN, APARATUL FOTOGRAFIC si APARATUL DE PROIECTIE.
Un aparat fotografic este format din urmatoarele elemente:
1.OBIECTIVUL
2.CAMERA OBSCURA
3.SISTEMUL DE VIZARE
4.FILMUL FOTOGRAFIC

OBIECTIVUL
Obiectivul este un sistem optic format din mai multe lentile. Pe ansamblu, el
are o comportare asemanatoare unei lentile covergente si este caracterizat prin doi
parametri importanti:
1) distanta focala
Un obiectiv normal pentru aparatele care lucreaza cu filmele forografice cu latimea
de 24mm are distanta focala de 50mm;
Un teleobiectiv(destinat fotografierii obiectivelor aflate la distanta mare)are distanta
focala mai mare(70-300mm). Exista si obiective cu distanta focala mai mica(de ex
35mm);acestea
se numesc obiective superangulare si se mai folosesc pentru fotografierea in spatii
mici, atunci cand aparatul de fotografiat nu poate fi departat suficient de obiectele
care trebuie fotografiate(de ex in incaperi). Aparatele fotografice profesionalesunt
astfel construite incat li se poate schimba obiectivele foarte usor sau au obiective cu
distanta focala variabila (numite obiective zoom).
2) deschiderea maxima
Un obiectiv este mai bun atunci cand deschiderea sa maxima (diametrul fascicului
de lumina care poate trece prin el)este mai mare. Deschiderea obiectivului poate fi
reglata cu ajutorul unui dispozitiv numit diafragma. Diafragma este formata din mai
multe lamele care pot acoperi o zona mai mica sau mai mare din lentile. Deschiderea
este indicata cantitativ printr-o scara gradata, in care valorile mari corespund
deschiderilor mici si invers.
Valorile
standardizate
sunt
:22(cea
mai
mica
deschidere)11;8;5,6;4;2,8;1,8;1,2(cea mai mica deschidere)
1

Aceste doua caracteristici(distanta focala si deschiderea maxima)sunt notate pe

obiectiv.
CAMERA OBSCURA
Camera obscura este formata, de obicei, din trei compartimente:
*magazia pentru filmul neexpus;aici se introduce caseta cu filmul fotografic;
*magazia pentru filmul expus
*zona de expunere

Camera filmului cuprinde un sistem de tractiune care deplaseaza filmul intre

cele doua magazii, astfel incat sa nu se poata face doua expuneri pe aceeasi zona a
filmului, dar sa nu ramana nici zone nefolosite ale filmului. Dupa ce se expune tot
filmul,acesta este adus inapoi,in prima caseta,cu ajutorul altui sistem de tractiune. In
zona de expunere se afla obturatorul. Rolul sau este de a lasa sa treaca lumina spre
film doar in intervalele de timpin care se doreste acest lucru(in timpul expunerii. Este
format, de obicei, dintr-un numar mic de lamele plasate asemanator unui oblon.
Acesta se da la o parte din fata filmului la inceperea epunerii,iar la sfarsitul ei, un al
doilea oblonvine din partea opusa si inchide camera obscura. Cand se deplaseaza
filmul pentru a aduce zona de expunere o portiune neexpusa, se deplaseaza si cele
doua grupari de lamele, reluandu-si pozitiile initiale. Datorita acestui mod de
functionare, acest tip de obturator este numit obturator cu perdele.
SISTEMUL DE VIZARE
Acest sistem permite utilizatorului sa vada in orice moment obiectele a caror
imagine se va inregistra pe film,daca ar realiza o expunere in acel moment.
Exista doua tipuri de sisteme de vizare:
*sistemul de vizare separata.Un astfel de aparat are doua obiective:prin unul
dintre ele trece fasciculul de lumina care va ajunge la film,iar prin celalalt trece
fasciculul care ajunge la ochiul utilizatorului.*sistemul de vizare prin obiectiv.Astfel
de sisteme sunt mai precise in delimitarea zonei care se fotografiaza ,deoarece este
folosit acelasi obiectiv si pentru observare,si pentru fotografiere.In timpul foarte
scurt al expunerii ,oglinda oblica basculeaza(se ridica),permitand fasciculului de
lumina sa ajunga la obturator i mai departe, la film.Elementul constructiv deosebit
al acestui sistem de vizare l constituie o prisma optic pe fetele careia se produce
reflexie totala.Pe toate fetele prismei sunt montate si alte dispozitive(pentru
masurarea luminozitatii obiectivului fotografiat si a distantei pana la el).
FILMUL FOTOGRAFIC
Intr-un aparat fotografic, imaginea se inregistreaza pe un film
fotografic.Aceasta este alcatuita dintr-un suport transparent si un strat fotosensibil.
Stratul fotosensibil de este format din microcristale,prinse intr-un liant flexibil(de
tipul gelatinei).Daca pe un astfel de microcristal(sau pe o zona a acestuia)ajunge un
fascicul de lumina,in intregul microcristal se modifica structura chimica prin reactii
fotochimice. Rezulta astfel urmatoarele caracteristici ale filmului fotografic:
*Pe filmul fotografic nu se pot inregistra detalii mai mici decat dimensiunea
unui microcristal sensibil la lumina.
*Un fascicul de lumina mai intens produce modificari in mai multe
microcristale.

Aceste doua caracteristici ale filmului fotografic determina seisibilitatea

filmului,proprietate care trebuie cunoscuta atunci cand se utilizeaza filmul.Exista
diferite scari pentru sensibilitate.Cea mai utilizata in prezent este ASA(American
Standard Association).Filmele produse pentru scopuri obisnuite au,pe aceasta
scara,sensibilitati in gama 100 ASA,200ASA,400ASA.Valorile mai mari indica o
sensibilitate mai mare.Acesta sensibilitate mai mare se obtine folosind cristale
fotosensibile mai mari in emulsia fotografica.Rezulta astfel ca un film mai sensibil la
lumina nu este capabil sa inregistreze detalii mai mici.
Utilizarea filmului fotografic implica doua etape :
-expunerea(fotografierea propriu-zisa)
-developarea
Prin developare se urmareste evidentierea pe un film a imaginilor care s-au
format in timpul expunerii,adica evidentierea zonelor in care s-au produs reactii
fotochimice.In timpul developarii se realizeaza insa si desensibilizarea filmului ,astfel
incat la orice expunere ulterioara

la lumina sa nu se mai produca alte reactii fotochimice,precum si fixarea filmului

,astfel incat imaginile obtinute sa devina stabile in timp.
Suportul transparent al fimului fotografic este prevazut,de obicei ,cu perforatii
laterale,care permit deplasarea sa de catre sistemul de tractiune.
In functie de sensibilitatea spectrala a stratului fotosensibil,un film poate fi:
*alb-negru AN
*color-C
In functie de modul de inregistrare a imaginii,un film poate fi:
-negativ-N
-pozitiv-P
Utilizarea filmelor negative impune realizarea unei copieri
pe un material
fotosensibil negativ (pe un suport de hartie sau carton) numit hartie fotografica.
Astfel, imaginea obtinuta va fi cea a obiectului fotografiat. Consideratiile prezentate
in legatura cu filmele fotografice sunt valabile si pentru hartia fotografica.
MICROSCOPUL
Pentru a observa detalii foarte apropiate ale unui obiect se poate folosi o lentila
convergenta, plasata astfel incat sa redea o imagine mai mare decat obiectul.
Imaginea obtinuta astfel poate fi:
-reala sau virtuala
Ambele tipuri de imagini pot fi vazute direct cu ochiul liber, plasat dupa locul
lor de formare. Imaginea reala poate fi insa observata si pe un ecran.
Daca detaliile care trebuie observate nu se pot distinge totusi, se poate folosi
un ansamblu format din doua lentile convergente, plasat astfel incat imaginea
furnizata de prima sa joace rol de obiect pentru a doua lentila. Un astfel de sistem
optic este numit microscop optic.
Lentila aflata langa obiect este numita obiectiv, iar cea aflata langa ochi este
numita ocular.
Ideea reunirii a doua lentile pentru a observa detalii foarte apropiate dateaza de la
inceputul secolului al XVII-lea. Orice microscop este caracterizat prin marimea
liniara-marimea adimensionala-este egala cu raportul dintre dimensiunea imaginii si
dimensiunea obiectului.
In principal,evolutia microscoapelor a urmarit:
3

-obtinerea unor mariri liniare in domenii cat mai extinse;

-obtinerea unor imagini clare (luminozitatea si contrastul imaginii cat mai bune);
-inregistrarea imaginilor observate;
-observarea comoda a imaginilor.
Un microscop este alcatuit din urmatoarele elemente:
-obiectiv;
-ocular;
-sistem de iluminare;
-sistem de inregistrare.
A.OBIECTIVUL
Acest sistem optic este format din mai multe lentile, dar,pe ansamblu, este un
sistem optic convergent. El este plasat in imediata apropiere a obiectului observat,l a
distanta cu putin mai mare decat distanta sa focala(cativa milimetri).
Microscoapele de cercetare sunt prevazute cu mai multe obiective, prinse intro montura care se poate roti. Astfel,poate fi adus in dreptul axului optic principal al
sistemului acelui obiect care asigura marimea dorita.
Pentru imbunatatirea calitatii imaginii (contrast,luminozitate), la microscoapele
destinate obtinerii unor marimi mai mari,intre obiect si obiectiv se pune un strat fin
de lichid(de exemplu:uleide cedru) Un astfel de microscop se numeste microscop cu
imersie.
B.OCULARUL
Si ocularul este un sistem optic convergent. Atunci cand este folosit pentru a furniza
imagini virtuale, are o comportare asemanatoare unei lupe. Rolul de obiect il joaca
imaginea furnizata de obiectiv. Unele microscoape sunt prevazute cu oculare de
schimb, utilizate pentru a obtine marimi diferita.Majoritatea microscoapelor moderne
au o pereche de oculare ,pentru a permite observarea binocluara.
C.SISTEMUL DE ILUMINARE
Sursa de lumina poate fi artificiala (lampa separata sau inclusa in microscop)
sau naturala (se poate folosi lumina provenita de la Soare).In acest ultim caz,se
foloseste o oglinda pentru directionarea luminii spre proba analizata.
Condensorul este un sistem optic convergent care asigura iluminarea uniforma a
probei.
D.SISTEMUL DE INREGISTRARE
Cea mai simpla inregistrare a imaginii se poate face cu ajutorul unui aparat de
fotografiat montat pe ocular. Un astfel de sistem prezinta dezavatajul ca ocularul
este astfel ocupat.Pentru a evita aceasta situatie,microscoapele moderne au un
sistem de divizare a fasciculului de lumina,astfel incat o parte din acesta se propaga
spre ocular,pentru observare directa iar o parte este redirectionata spre un aparat de
fotografiat.Marimea furnizata de un microscop optic (care furnizeaza lumina)este
limitata teoretic la aproximativ 3000(se pot distinge astfel detalii pana la aproximativ
0,25um.) Aceste limite sunt determinate nu de posibilitati tehnologice, ci de anumite
caracteristici ale luminii.
Pentru a obtine imagini marite mai mult se folosesc microscoape cu fascicule
de electroni, in loc de lumina(microscoape electronice).
4

Elementele constructive ale unui microscop electronic indeplinesc aproximativ

aceleasi roluri ca si cele ale microscopului optic. De exemplu, in loc de lentile din
sticla se folosesc bobine care produc camp magnetic. In aceste bobine, traiectoriile
elecronilor sunt curbate. Imaginea finala(reala)se observa pe un ecran acoperit cu
luminofor (o substanta care emite lumina cand este bombardata cu electroni),la fel
ca in cazul tubului cinescop al unui televizor. Cu un astfel de microscop se pot
distinge detalii de pana la 10 -9m.
Microscopul cu efect tunnel, STM ( Scanning Tunneling Microscope, n
englez) a fost inventat n 1981 de ctre cercettori de la IBM, Gerd Binnig i
Heinrich Rohrer care au primit premiul Nobel n 1986 pentru aceasta.
n 1990 microscopul cu efect tunnel a permis cercettorilor de la IBM s
scrie primele litere ale nanotehnologiei, dispunnd 35 de atomi de xenon pe o
suprafa de nichel, acetia desennd cele trei litere: IBM.
Cel mai rspndit este microscopul cu lumin artificial descoperit prin anii
1600.

Caracteristici ale Instrumentelor optice

Puterea
Se numete putere raportul dintre tangenta unghiului sub care se vede prin
instrument un obiect i dimensiunea liniar a obiectului pe o direcie perpendicular
pe axa optic:
tg 2
P
y1
Puterea se folosete mai ales n cazul instrumentelor ce dau imagini virtuale.
Grosismentul
Se numete grosisment sau mrire unghiular raportul:
tg 2
G
tg1

Unde 2 este unghiul sub care se vede un obiect prin intrument, iar 1 este
unghiul sub care se vede un obiectul cnd este vzut cu ochiul liber, aezat la
distana optim de vedere clar.
Mrirea transversal
y
2
y1
Unde y1 este lungimea obiectului
i y2 este lungimea imaginii, perpendicular pe axa optic.