Metode de dozare a produselor alimentare continuare

4. Dozarea izobarometrică
Dozarea izobarometrică este specifică ambalării produselor lichide cu conținut de gaze
dizolvate (apă minerală, băuturi răcoritoare carbonatate, bere, șampanie, vin spumant etc.),
întrucât permite prevenirea formării de spumă abundentă în timpul umplerii și asigură
menținerea gazelor dizolvate în produs.
Metoda se bazează pe menținerea, în spațiul de deasupra produsului din rezervorul de
alimentare, a unei ușoare suprapresiuni pentru a evita pierderea gazelor dizolvate și egalizarea
presiunii din ambalajul adus sub capacul de umplere cu această suprapresiune, urmată de
trecerea produsului în ambalaj.
În figura 5 sunt prezentate etapele principale ale dozării izobarometrice, realizată cu
ajutorul unui robinet cu trei canale: unul pentru egalizarea presiunii din ambalaj cu spațiul de
deasupra lichidului din rezervor, al doilea pentru trecerea produsului în ambalaj și ultimul
pentru evacuarea aerului dislocuit.

Figura 5. Schema dozării izobarometrice cu robinet cu trei canale

a – egalizarea presiunii; b – dozarea produsului; c – oprirea dozării;
1 – corpul robinetului; 2 – canal de egalizare a presiunii; 3 – cap de umplere; 4 – canal de evacuare a aerului
dislocuit; 5 – canal de dozare a produsului.

Figura 6 Figura 7

1
Pricipalele etape ale dozării izobarometrice cu ajutorul robinetului cu trei canale sunt:
 realizarea comunicării directe prin canalul (11-11'-11''), între spațiul de deasupra
produsului din rezervorul de alimente și interiorul ambalajului, pentru egalizarea
presiunii (fig. 6a);
 realizarea comunicării directe (deschiderea orificiului prin care curge lichidul), prin
canalul (12-12'-12''), a părții inferioare a rezervorului de alimente, unde se află
produsul cu ambalajul, pentru curgerea produsului în ambalaj, simultan cu evacuarea
aerului dezlocuit prin canalul (13-13'-13''), în spațiul liber din rezervorul de alimente
(fig. 6b);
 oprirea curgerii produsului prin obturarea de către produs a orificiului de evacuare a
aerului dislocuit;
 rotirea robinetului cu trei canale astfel încât niciunul dintre canale să nu permită
comunicare între ambalaj și rezervorul de alimentare,
 desprinderea ambalajului de sub capul de umplere.

5. Dozarea cu ajutorul unui rezervor auxiliar cu volum determinat

Această metodă de dozare, deși se aplică în cazuri speciale, pentru anumite tipuri de
produse și capacități de ambalaje, are diferite soluții tehnice. Cea mai simplă este prezentată
în fig. 8 și constă dintr-un rezervor de dozare imersat în produsul din rezervorul de produs.
Acest rezervor de dozare are volumul interior egal cu cel al ambalajului în care se face
dozarea. La ridicarea unui ambalaj sub capul de umplere, rezervorul de dozare este ridicat la
rândul său până ce partea sa superioară depășește nivelul lichidului din rezervorul de alimete.

2
 1 – rezervor cu produs;
2 – sistem de susținere a
tubului de evacuare a aerului
dislocuit;
3 – rezervor auxiliar cu
volum determinat;
4 – arc;
5 – piesă de centrare;
6 – butelie;
7 – proeminență tubulară;
8 – bucșă;
9 – tub de evacuare a aerului
dezlocuit.

Fig. 8 Schema de principiu a dozării cu ajutorul unui rezervor auxiliar

cu volum determinat
Volumul de produs delimitat în interiorul rezervorului de dozare este apoi trecut în
ambalajul de sub capul de umplere, precizia dozării fiind bună.

6. Dozarea cu piston
Dozarea cu piston este metoda cea mai folosită pentru dozarea produselor lichide,
și mai ales a celor păstoase. Principiul de dozare se bazează pe aspirația unui volum
determinat de produs într-un cilindru de dozare în care culisează un piston.
Cursa pistonului se stabilește în funcție de capacitatea ambalajului în care se face
dozarea produsului, iar volumul determinat de produs este egal cu produsul dintre cursa
pistonului (L) și aria secțiunii transversale prin cilindrul de dozare cu diametrul d sau raza r,
adică:
Vprodus = L x πr2
Cu cât cursa pistonului este mai bine stabilită, cu atât precizia dozării este mai bună.
Când pistonul ajunge la capătul stabilit al cursei, începe să se deplaseze în sens invers,
determinând trecerea către ambalaj a unui volum de produs egal cu cel aspirat în cilindrul de
dozare. În timpul evacuării produsului dozat, comunicarea dintre compartimentul intermediar
și pâlnia de alimentare cu produs este întreruptă și este deschisă comunicarea către ambalaj
(fig. 9).

3
 Fig. 9. Schema de principiu a dozării volumetrice cu piston
a – începutul aspirației produsului în cilindrul de dozare cu piston; b – sfârșitul aspirației dozei de produs; c –
începutul evacuării produsului spre ambalaj; d – finalul unei etape de dozare; 1 – cilindru de dozare cu piston; 2
– tija pistonului; 3 – piston; 4 – compartiment intermediar pentru produs.

Fig. 10. Schema de principiu a mașinii de umplere prin măsurare – dozare cu

rezervoare laterale cu piston
1 – rezervor central de produs; 2 – tija pistonului; 3 – rezervor lateral pentru delimitarea unui volum
deteminat de produs; 4 – piston; 5 – clapetă de evacuare; 6 – clapetă de alimentare; 7 – ambalaj.

7. Dozarea sub presiune

Dozarea sub presiune este caracteristică ambalării produselor în ambalaj aerosol. Se
poate realiza la temperatură normală sau la frig.
Dozarea sub presiune la frig se caracterizează prin lichefierea gazului propulsor prin
răcire la o temperatură mai scăzută decăt temperatura de fierbere a gazului, adică la -20-40oC.
Umplerea ambalajului aerosol se realizează prin orificiul de umplere în patru etape:
 dozarea produsului activ;
 dozarea gazului lichefiat;
 evacuarea aerului;
 montarea ventilului de golire.
Această metodă necesită materiale scumpe și nu se aplică decât pentru produse
speciale, nefiind indicată în cazul produselor de uz general și a celor care pot cristaliza sau
precipita la temperatură scăzută (de exemplu produsele apoase).
În cazul dozării sub presiune la temperatură normală, lichefierea gazului propulsor se
obține prin comprimare, iar umplerea se efectuează tot în patru etape:
 dozarea produsului activ;
 evacuarea aerului ce menține suprapresiune în ambalaj;
 montarea ventilului de golire pe recipientul aerosol:
 dozarea gazului propulsor pe orificiul ventilului de golire.

4
 Dozarea sub presiune la temperatură normală este mai lentă decât dozarea la frig, dar
poate fi aplicată oricărui tip de produs destinat ambalării în ambalaje aerosol.
În tabelul 1 sunt prezentate comparativ metodele de dozare utilizate pentru produse
alimetare lichide și păstoase.
Tabelul 1
Metode de dozare, produse, ambalaje
Principiul de dozare Produse dozate Material de ambalaj Tipuri de ambalaje
Dozare prin curgere Materiale plastice și Pungi, pachete pernă,
Lichide calme
continuă complexe cartoane
Dozare pe principiul Butelii, borcane,
Lichide calme Sticlă
vaselor comunicante flacoane
Dozare sub Lichide calme sau
Sticlă Butelii, flacoane
depresiune puțin fluide
Butelii, flacoane,
Dozare Lichide cu gaze Sticlă, aluminiu, tablă
cutii metalice,
izobarometrică dizolvate cositorită, oțel inox
butoaie, keg-uri
Dozare cu rezervor Sticlă, materiale
Lichide calme Butelii, flacoane
auxiliar plastice
Lichide calme, puțin Sticlă, materiale Butelii, flacoane,
Dozare cu piston fluide și produse plastice, materiale borcane, tuburi
păstoase metalice, carton deformabile, pungi
Lichide și produse Sticlă, aluminiu, tablă
Dozare sub presiune Ambalaje aerosol
păstoase cositorită