Fise A 9-A

MODULUL : Materii prime si materiale in industria alimentara
LUCRAREA: Dotarea laboratorului.Vase si ustensile.

TIMP DE LUCRU : 6 ore
MATERIAL DIDACTIC : fisa de documentare, fise de lucru, ustensile si sticlarie de laborator
MOMENTUL FOLOSIRII : Instructaj curent
MODUL DE LUCRU : individual
Numele elevului-----------------------
Clasa-----------------------
FISA DE DOCUMENTARE NR. 1
Sarcina de lucru:
*Studiati clasificarea vaselor si ustensilelor folosite in laborator.
Pentru desfasurarea in bune conditii a experientelor si lucrarilor practice de laborator o importanta deosebita o are dotarea
vase, ustensile si materiale necesare.
VASE DE STICLA UTILIZATE IN LABORATOR

1. Eprubete – cele mai simple vase de laborator utilizate pentru efectuarea reactiilor cantitative
2. Pahare de laborator- paharul Berzelius- utilizat la prepararea solutiilor si la precipitari
- paharul Erlenmeyer- folosit la titrari
3. Vas de trompa- se foloseste pentru colectarea filtratului la filtrarile sub vid
4. Cristalizor- folosit la evaporarea si recristalizarea diferitelor substante
5. Sticla de ceas- utilizata la acoperirea paharelor, la evaporarea unor cantitati mici de substanta sau la cantariri
6. Baloane de laborator- baloane cu fund plat- utilizate la distilare si extractie
- baloane cu fund rotund- utilizate la distilare si extractie
7. Baloane cotate- folosite pentru masurarea exacta a volumelor si pentru prepararea solutiilor de concentratii
exacte
8. Piseta sau balonul stropitor- servesc la spalarea precipitatelor sau la antrenarea substantelor de pe peretii
vaselor
9. Palnii de sticla- folosite la filtrarea si transvazarea lichidelor
10. Palnii de separare- utilizate la separarea amestecurilor din lichide nemiscibile
11. Trompa de vid- folosita in scopul producerii vidului in instalatia de filtrare sub vid
12. Refrigerentul- se foloseste pentru condensarea vaporilor formati la distilarea diferitelor lichide
13. Pipetele- se folosesc pentru masurarea exacta a volumelor mici de lichide- pipete gradate
- pipete cu bula
14. Biurete- folosite la masurarea exacta a volumelor de rectivi- biurete cu robinet
- biurete cu clema
15. Cilindri gradati- utilizati la masurarea volumelor de lichide
16. Fiole de cantarire- folosite pentru cantarirea cu precizie a substantelor sub forma de pulbere sau licide si pentru
uscare
17. Exicatoare- folosite pentru uscarea lenta si pastrarea intr-un mediu uscat a diferitelor substante
VASE DE PORTELAN UTILIZATE IN LABORATOR

1. Creuzetul – utilizat la calcinarea diferitelor substante
2. Capsula de portelan- folosita pentru evaporarea solventului din solutii si pentru anumite titrari
3. Mojarul cu pistil- folosit pentru sfaramarea diferitelor substante si pentru omogenizarea produselor solide
4. Palnia Buchner- serveste la filtrarea sub vid a precipitatelor
USTENSILE SI MATERIALE DE LABORATOR

1. Stativul- din lemn sau metal- utilizat la sustinerea diferitelor aparate si instalatii
2. Clemele de fixare- serveste la fixarea diferitelor aparate, baloane, biurete sau refrigerente cu ajutorul
mufelor
3. Inelele- sunt folosite la sustinerea vaselor ( baloane si palnii )
4. Clema Hpffmann si clema Mohr- folosite pentru reglarea debitelor , prin presarea tuburilor de cauciuc
5. Trepiedul serveste pentru sustinerea diferitelor vase in timpul incalzirii
6. Sita de azbest- protejeaza vasele de sticla sau de portelan supuse incalzirii la flacara
7. Clestele de metal- serveste la manipularea diferitelor vase incalzite la temperaturi ridicate

LUCRAREA: Dotarea laboratorului.Vase si ustensile
TIMP DE LUCRU : 10 minute
Numele elevului-----------------------
Clasa-----------------------
Sarcina de lucru:
*Studiati vasele si ustensilele prezentate in desenele de mai jos si notati sub ele denumirea acestora
LUCRAREA: Operatii generale de laborator. Cantarirea cu balanta tehnica si analitica
TIMP DE LUCRU : 20 min.
PROFESOR : Numele elevului-----------------------
Clasa-----------------------
Sarcina de lucru:
*Studiati caracteristicile cantaririi cu balanta tehnica si balanta analitica.
Masa este o marime fundamentala, iar unitatea de masura a ei in sistemul international este kilogramul.
Cantarirea este operatia prin care se determina masa unui corp si se efecueaza cu ajutorul unor aparate de cantarit numite
balante.
Cantarirea este o operatie curenta intalnita in aproape toate analizele de laborator.
Tipuri de balante. In laborator se utilizeaza urmatoarele tipuri de balante:
*balanta de masa- are o precizie de aproximativ 1 g si se foloseste pentru cantarirea unor probe mai mari;
*balanta tehnica- are o precizie de 0,01g si are capacitatea maxima de cantarire de 200-300g;
*balanta analitica- are precizia de 0,0001g si capacitate maxima de 200g .
1. Balanta tehnica 2. Balanta analitica

Parti componente: Parti componente:
 Parghie cu brate egale si cu cutite * Parghie cu brate egale si cu doua cutite
 Suport cu trei picioare (doua in fata si unul in spate) * Suport cu trei picioare (doua in fata si unul in spate)
 Dispozitiv de inchidere si deschidere a balantei * Dispozitiv de inchidere si deschidere a balantei
 Talere * Talere
 Suruburi ptr. orizontalitate si reglare * Suruburi ptr. orizontalitate si reglare
 Scala gradata * Scala gradata
 Ac indicator * Ac indicator
 Fir cu plumb * Fir cu plumb
 Coloana balantei * Coloana balantei
 Paftale *Paftale
 Suruburi de reglare * Suruburi de reglare
* Tija gradata de la 1-10 si la dreapta si la stanga
* Calaret
* Vitrina cu doua usi
Tehnica de cantarire:
*se verifica daca suportul este orizontal ( se verifica daca firul cu plumb cade perpendicular pe punctul fix), in caz contrar se
regleaza de la picioarele reglabile ale suportului;
*se verifica starea de curatenie- se sterge balanta cu o carpa inmuiata in alcool si apoi cu una uscata;
*se verifica daca suportii si paftalele din stanga sunt notate cu 1 si cele din dreapta cu 2;
*se verifica daca acul indicator este la 0 ; daca nu este se inchide si se regleaza de la suruburile de reglare;
*pe talerul din stanga se aseaza produsul de cantarit iar pe cel din dreapta se aseaza greutatile, doar folosind penseta; in cazul
substantelor chimice se va tine seama de urmatoarele particularitati:
 Substantele chimice nu se pun direct pe talerul balantei ptr. ca il pot coroda
 Cantarirea substantelor pulverulente sau lichide se face in vase de sticla- fiole de cantarire
*se cantareste proba respectiva, reechilibrand balanta prin adaugarea greutatilor din cutie, in ordine descrescatoare;citirea
cantaririi se face avand privirea perpendiculara pe acul indicator; de asemenea se vor respecta urmaroarele reguli:
 Cand nu se lucreaza cu balanta, ea va sta ‚,oprita’’ ptr. a nu se uza inutil; oprirea se face incet si cu atentie;
 Nici o adaugare sau luare de obiect sau greutate nu se face fara ca balanta sa fie mai intai oprita;
 Balanta nu se va incarca niciodata peste sarcina ei maxima indicata pe parghie;
 Pentru evitarea oscilarii talarelor obiectele se vor aseaza pe cat posibil in centrul talerului;
 Nu se cantaresc obiecte calde sau prea reci care pot conduce la erori de cantarire
*se noteaza masa probei, facand suma maselor marcate de pe talerul din dreapta al balantei
*se descarca balanta si se lasa in perfecta stare de curatenie
Reguli suplimentare ptr. utilizarea balantei analitice
*cand se cantareste nu se lucreaza decat prin usile laterale ale cutiei balantei ptr. a se evita influenta perturbatoare a respiratiei
*la fiecare inchidere sau deschidere a balantei usile laterale vor fi inchise
LUCRAREA: Dotarea laboratorului.Vase si ustensile
PROFESOR
Numele elevului-----------------------
Clasa-----------------------
FISA DE LUCRU NR.2
Sarcina de lucru:
*Cantariti o mostra de produs la trei balante si stabiliti eroarea relativa; completati tabelul.
Nr. det. Masa (g) Masa medie (g) Eroarea relativa

mm=(m1+m2+m3):3
1. m1= m1- mm=
2. m2= m2- mm=
3. m3= m3- mm=
*Cantariti cate o mostra de 1 g , 2,5 g si de 3 g si completati tabelul.
Nr. det. Masa probei Masa vasului ( tara vasului) Masa vasului+ masa probei
(g) (g) (g)
1.
2.
3.
*Indicati partile componente ale celor doua balante:
1. Balanta tehnica 2. Balanta analitica

LUCRAREA: Determinarea corpurilor straine si a umiditatii la cereale
MATERIAL DIDACTIC : fisa de documentare, fise de lucru, ustensile si sticlarie de laborator, mostre cereale
Clasa-----------------------
Data------------------------
*Sarcina de lucru 1: Studiati caracteristicile analizei de determinare a corpurilor staine la cereale.
Corpurile straine intalnite in cereale sunt: - corpuri straine negre

-corpuri straine albe
*Corpurile straine negre sunt impuritatile care se pot indeparta prin cernere pe diferite site prevazute de standarde: impuritati
minerale, boabe putrezite, atacate de insecte, malurate, neghina.
*Corpurile straine albe: boabe sparte ale altor culturi
Principiul metodei presupune separarea corpurilor straine si a semintelor cu defecte, in componentele prevazute in standardul
sau norma interna a produsului de analizat si determinarea masei fiecarei componente.
Mod de lucru:
*Proba de laborator de 2 Kg se cantareste cu o precizie de 0,1g si se cerne in fractiuni de cate 200g pe ciururile de 5R si 1,5R
- refuzul sitelor 5R va cuprinde impuritati minerale ( I1 ) si impuritati organice ( I2 )
- cernutul sitei 1,5 va cuprinde impuritati minerale ( I3 )
Cele 3 tipuri de corpuri straine se cantaresc separat si se calcileaza procentul raportat la praba de laborator (2000g) si se
insumeaza procentele obtinute ( Total 1 )
*Proba de analiza se formeaza cu ajutorul omogenizatorului divizor ( mostre de 100 g ) si se aplica formula 100 – Total1
pentru a afla masa probei de analiza ce va fi luata in lucru.
- proba de analiza astfel obtinuta se ntinde pe masa intr-un strat uniform si se separa: corpurile minerale (I 4),
semintele altor culturi (I5), seminte alterate (I6), seminte nedezvoltate (I7), palee (I8).
Calcul: Total corpuri straine (max 3%) = corpuri straine negre (max 1%) + corpuri straine albe (max 2%)
*Sarcina de lucru 2: Studiati caracteristicile analizei de determinare a umiditatii cerealelor
Umiditatea cerealelor se poate determina prin metoda uscarii la etuva sau prin metoda electromagnetica.
* Determinarea umiditatii cerealelor prin metoda electromagnetica
Principiul metodei: determinarea se bazeaza pe masurarea conductibilitatii electrice a cerealelor deoarece rezistenta electrica
a materialelor solide depinde de umiditatea lor, fiind invers proportionala cu aceasta.
Mod de lucru:
-se conecteaza aparatul la sursa
-se verifica functionarea prin apasarea butonului de control 5 si acul instrumentului de masura 4 va devia la stanga
-se alege semidiscul 6 corespunzator produsului analizat si se fixeaza pe aparat cu ajutorul opritorului 9
-se monteaza pe aparat sistemul de cantarire 1 si se regleaza balanta prin deplasarea contragreutatilor a si b
-se stabileste punctul zero al aparatului astfel: se verifica daca aparatul este golit prin apasarea butonului 2 si controlul
sertarului 3, se suprapune demarcatia (c) a indicatorului 7 peste reperul (d) marcat pe semidiscul 6, prin manevrarea buton. 8
si se aduce acul instrumenrului de masura 4, la reperul zero, prin apasarea butonului de masurare 12 concomitent cu rotirea
usoara a butonului de reglaj 13
-se determina umiditatea astfel: se cantareste proba, se alimenteaza palnia 10 cu proba dozata, se trece proba in traductorul
aparatului, prin apasarea butonului 11, se aduce indicatorul 7 la mijlocul scalei semidiscului 6 prin rotirea butonului 8, se
apasa pe butonul de masurare 12 si concomitent se manevreaza butonul 8 pana ce acul instrumentului de masura 4 ajunge la
reperul zero. In acest moment se citeste pe scala semidiscului 6 in dreptul demarcatiei (C) a indicatorului 7, umiditatea
produsului analizat.
Calcul: Se face media aritmetica a 3 – 5 – 7 determinari. Aparatul este etalonat sa lucreze la 20oC. Daca determinarile s-au
facut la alte temperaturi se aplica corectii de +_0,1% pentru fiecare grad in plus sau in minus.

LUCRAREA: Determinarea corpurilor straine si a umiditatii la cereale
MATERIAL DIDACTIC : fisa de documentare, fise de lucru, ustensile si sticlarie de laborator, mostre cereale
Clasa-----------------------
Data------------------------
FISA DE LUCRU NR. 4
*Sarcina de lucru 1: Determinati continutul de corpuri straine al graului si realizati calculele necesare.
I1= %I1=
I2= %I2=
I3= %I3=
Total 1 =
I4= %I4=
I5= %I5=
I6= %I6=
I7= %I7=
I8= %I8=
Corpuri straine negre =

Corpuri straine albe =
Total corpuri straine = corpuri straine negre + corpuri straine albe =
*Sarcina de lucru 2: identificati partile componente ale UMIDOMETRULUI si determinati umiditatea cerealelor.
U1 =
U2 =
U3=
LUCRAREA: Faina. Analiza senzoriala si determinarea umiditatii.
MATERIAL DIDACTIC : fisa de documentare, fise de lucru, ustensile si sticlarie de laborator, mostre de faina
Clasa-----------------------
Data------------------------
*Sarcina de lucru 1: Studiati caracteristicile senzoriale ale fainii.
Conform normativelor in vigoare se verifica: culoarea, mirosul, gustul si infestarea fainii.

 Verificarea culorii- se face, de obicei, prin metoda Pekar, iar in laboratoarele cu dotare complexa, prin metoda
colorimetrica. Metoda Pekar se bazeaza pe compararea culorii probei de analizat cu cea a unor etaloane de faina,
stabilite pe tipuri.
 Verificarea mirosului- se face asupra unei probe de faina introdusa intr-un pahar de laborator, peste care se adauga
apa calda la 60- 700 C, sau asupra unei probe mici care se freaca usor intre palme.
 Verificarea gustului- se face masticand cca. 1g faina. O data cu aprecierea gustului se stabileste eventuala prezenta
a impuritatilor minerale (pamant, nisip…), prin scrasnetul caracteristic pe care acestea il produc la masticatia intre
dinti.
 Verificarea infestarii- se face prin examinarea cu lupa, a restului obtinut in urma cernerii cantitatii de 0,5 kg faina,
prin sita nr. 4xx (cu ochiuri de 300μ). Infestarea cu acarieni se mai poate constata prin mirosul puternic ,,de
miere’’ al fainii, prin surparea dupa cca. 1h a unui con facut cu ajutorul unei palnii din aproximativ 100g faina, sau
dupa prezenta unor urme caracteristice pe suprafata neteda a fainii.
*Sarcina de lucru 2: Studiati modul de determinare a umiditatii fainii.
 Principiul metodei presupune determinarea continutului de apa al fainii prin cantarirea probei inainte si dupa uscarea
la etuva.
 Modul de lucru presupune:

- uscarea fiolei cu capac in etuva (la 130oC) pana la masa constanta;
- racirea fiolei cu capac, in exicator, pana la temperatura camerei;
- cantarirea fiolei cu capac la balanta analitica, cu o precizie de 0,001g;
- cantarirea a 5g de faina in fiola cu capac, la balanta analitica;
- uscarea probei in etuva la 130oC timp de 60 minute;
- racirea probei in exicator 30-60 min pana la temperatura camerei
- cantarirea fiolei cu proba la balanta analitica.
 Mod de calcul:
% Umiditate = ( m1- m2 ) : ( m1- mo ) x 100
unde: m1= masa fiolei cu capac si proba inainte de uscare, in g;
m2= masa fiolei cu capac si proba dupa uscare, in g;
mo= masa fiolei cu capac, in g.
%Umiditate= ( U1 + U2 ) : 2
Conditia de repetabilitate: U1- U2= 0,3%
LUCRAREA: Faina. Analiza senzoriala si determinarea umiditatii.
MODUL DE LUCRU : individual, pe grupe
Clasa-----------------------
Data------------------------
FISA DE LUCRU NR. 5
*Sarcina de lucru 1:Determinati caracteristicile senzoriale ale fainii.
Caracteristicile senzoriale ale fainii conform STAS:
Caracteristica Sortul de faina

Alba – tip 480 Semialba – tip 780 Neagra – tip 1300
Culoare: Alba cu nuanta galbuie Alba-galbuie cu nuanta slab Cenusiu –deschis cu nuanta alb-
cenusie si urme vizibile de tarate galbuie,continand particule de
tarate
Miros: Placut, specific fainii sanatoase, fara miros de mucegai, de incins sau alt miros strain.
Gust: Normal, putin dulceag, nici amar, nici acru, fara scrasnet la masticare ( datorita impuritatilor minerale:
pamant, nisip…)
Infestare: Nu se admite prezenta insectelor sau acarienilor in nici un stadiu de dezvoltare.
Caracteristicile senzoriale ale fainii- determinari personale:
Caracteristica Sortul de faina

Alba – tip 480 Semialba – tip 780 Neagra – tip 1300
Culoare:
Miros:
Gust:
Infestare:
*Sarcina de lucru nr.2: Determinati umiditatea fainii
% Umiditate faina conform STAS= maximum 14,5 % pentru toate cele trei sorturi de faina
% Umiditate= ( m1 – m2 ) : ( m1 – mo ) x 100 =
m1 =
m2 =
mo =
Concluzii:
………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………

LUCRAREA: Faina. Determinarea capacitatii de hidratare si a aciditatii fainii.
Clasa-----------------------
Data------------------------
*Sarcina de lucru nr. 1: Studiatii particularitatile analizei de determinare a capacitatii de hidratare a fainii.
Capacitatea de hidratare a fainii ( CH ) reprezinta insusirea fainii de a absorbi apaatunci cand vine in contact cu ea la
prepararea aluatului.
Capacitatea de hidratare a fainii este influentata de: -cantitatea si calitatea glutenului
-gradul de extractie al fainii
-finetea fainii
-umiditatea fainii
Principiul metodei :presupune determinarea CH a fainii prin hidratarea acesteia cu o cantitate determinata de apa.
Mod de lucru: - se umple un mojar cu faina;

- in mijloc se face un cuib in care se pipeteaza 10 ml apa;
- se amesteca cu pistilul usor si se inglobeaza putin cate putin faina pana se formeaza o bila de aluat;
nu trebuie sa ramana faina lipita de pistil;
- se cantareste bile si se realizeaza calculul.
Calcul : 10
CH = ---------------------
( m – 10 ) x 100 unde m = masa bilei, in grame
Sarcina de lucru nr.2: Studiati particularitatile analizei de determinare a aciditatii fainii.
Aciditatea fainii ( A ) este un indice important pentru ca indica gradul de prospetime al fainii.
Principiul metodei: presupune neutralizarea aciditatii fainii cu NaOH 0,1 n in prezenta de fenolftaleina; sfarsitul
reactiei este evidentiat de aparitia coloratiei roz.
Mod de lucru: - intr-un vas Erlenmayer se introduc 5 g faina;

- se adauga 50 ml apa si se agita 5 minute evitandu-se formarea cocoloaselor;
- se adauga 2-3 picaturi de fenolftaleina ca indicator;
- se titreaza cu NaOH 0,1 n pana la aparitia coloratiei roz;
- se noteaza volumul de NaOH folosit si se realizeaza calculul.
Calcul:
A (exprimata in grade de aciditate) = 2 x V unde V = nr. ml NaOH folositi la titrare

LUCRAREA: Faina. Determinarea capacitatii de hidratare si a aciditatii fainii.
Clasa-----------------------
Data------------------------
FISA DE LUCRU NR. 6
*Sarcina de lucru 1:Determinati capacitatea de hidratare a fainii.
Capacitatea de hidratare a fainii:
Calcul : 10
CH = --------------------- =
( – 10 ) x 100 unde m =
Sortimentul Capacitatea de hidratare, % Capacitatea de hidratare, %

de faina analizat Conform STAS determinarea personala
Faina alba 54 –58
Faina semialba 58 – 60
Faina neagra 60 – 64
Concluzii :……………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………………………………………………..
Sarcina de lucru nr.2: Determinati aciditatea fainii.
A (exprimata in grade de aciditate) = 2 x =
unde V =
Sortimentul Aciditatea, grade de aciditate Aciditatea, grade de aciditate

de faina analizat Conform STAS determinarea personala
Faina alba
Faina semialba
Faina neagra
Concluzii : ……………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………..
………………………………………………………………………………………………………………………..
Modulul III: Igiena in industria alimentara

Unitatea de competenta 17 : Ambalarea in industria alimentara
Competenta 17.3 : Igienizeaza ambalajele refolosibile
Continutul tematic : Examinarea microorganismelor in preparate colorate
Timp de lucru : 30 minute
Material didactic : Fisa de documentare, ustensile si sticlarie de laborator, mostre de prod. alim.
Momentul folosirii : Instructaj curent
Modul de lucru : Individual
Profesor :
Numele elevului-----------------------
Clasa-----------------------
Data------------------------
FISA DE DOCUMENTARE NR.
*Sarcina de lucru: Studiatii particularitatile examinarii in preparate umede a microorganismelor.
Principiul metodei: presupune examinarea directa in stare vie a microorganismelor ( in preparat umed lama-lamela),
punand in evidenta, forma celulelor, modul de grupare si, mai ales, mobilitatea lor.
Modul de lucru:
1. Succesiunea operatiilor in pregatirea preparatelor microscopice:
- lama curata se sterilizeaza prin trecerea de cateva ori prin flacara unei spirtiere;
- cand cultura de microorganisme este in mediu lichid, se ia cu o pipeta sterila o picatura si se depune in centrul
lamei;
- cand cultura se afla in mediu solid se aseaza in centrul lamei o picatura de apa distilata, se sterilizeaza o ansa
prin mentinerea in pozitie verticala in flacara unei spirtiere ( pana la incandescenta ), se recolteaza o mica
proba si se emulsioneaza in picatura de apa depusa pe lama;
- se prinde lamela cu doua degete de colturi si, inclinand-o la un unghi de 45o, se trage pe suprafata lamei pana
cand latura de pe lama vine in contact cu picatura de lichid. In acesl moment, picatura de lichid se intinde la
baza lamelei;
- se lasa incet lamela, micsorand unghiul de inclinare pana cand picatura este prinsa sub lamela. Aplicarea
lamelei trebuie facuta cu atentie, pentru a evita prinderea bulelor de aer care ar ingreuna observarea la
microscop. In cazul in care lichidul depaseste marginile lamelei, excesul se indeparteaza cu ajutorul unei
hartii de filtru.
2. Succesiunea operatiilor in examinarea preparatului la microscop:
- se aseaza preparatul pe masuta ( platina ) microscopului;

- se aduce in axul microscopului obiectivul 40X si, privind prin lateral, se coboara tubul cu atentie, cu ajutorul
vizei macrometrice, pana cand lentila frontala a obiectivului ajunge in imediata vecinatate a lamelei;
- privind prin ocular, se ridica incet tubul, actionand viza in sens invers, pana la prinderea imaginii;
- se coboara condensatorul pana la cel mai bun contrast ( sau se regleaza oglinda );
- miscand viza micrometrica se clarifica imaginea.

Modul de lucru : Pe grupe, individual
Profesor :
Numele elevului-----------------------
Clasa-----------------------
Data------------------------
FISA DE LUCRU NR.
*Sarcina de lucru: Examinati microorganismele in preparate umede
Interpretare rezultate:……………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………………………………………………..
Modul de lucru : Pe grupe, individual
Profesor
Numele elevului-----------------------
Clasa-----------------------
Data------------------------
*Sarcina de lucru: Studiatii particularitatile examinarii in preparate uscate ( colorate ) a microorganismelor.
Principiul metodei: presupune examinarea microorganismelor in frotiu, punand in evidenta dimensiunile, conturul,
sporii, capsulele cat si unele proprietati fizico-chimice.
Frotiul reprezinta materialul microbian etalat in strat subtire pe suprafata unei lame de microscop, curate si
degresate.
Colorarea frotiului poate fi simpla sau compusa.
Colorarea simpla utilizeaza un singur colorant – albastru de metilen.
Colorarea compusa utilizeaza mai multi coloranti, permitand, diferentierea microorganismelor in functie de
proprietatile lor.
Modul de lucru:
1. Succesiunea operatiilor in pregatirea preparatelor microscopice:
- lama curata se sterilizeaza prin trecerea de cateva ori prin flacara unei spirtiere;
- cand cultura de microorganisme este in mediu lichid, se ia cu o pipeta sterila o picatura si se depune in centrul
lamei;
- cand cultura se afla in mediu solid se aseaza in centrul lamei o picatura de apa distilata, se sterilizeaza o ansa
prin mentinerea in pozitie verticala in flacara unei spirtiere ( pana la incandescenta ), se recolteaza o mica
proba si se emulsioneaza in picatura de apa depusa pe lama;
- se realizeaza uscarea frotiului la temperatura camerei; uscarea nu trebuie fortata prin incalzire la flacara;
- se face fixarea frotiului prin trecerea lamei de cateva ori prin flacara spirtierei, cu preparatul in sus, timp de
5-10 secunde;
- fixarea realizeaza omorarea bacteriilor, favorizarea colorarii, deoarece proteinele coagulate fixeaza mai bine
colorantul, cat si aderarea frotiului pe lama, ceea ce impiedica desprinderea lui in timpul operatiilor de
colorare;
- se depune pe frotiul fixat o picatura de colorant care se mentine 30 – 60 de secunde;
- se spala cu apa de robinet;
- se studiaza la microscop;
- microorganismele apar colorate in albastru.
2. Succesiunea operatiilor in examinarea preparatului la microscop:

- se aseaza preparatul pe masuta ( platina ) microscopului;
- se aduce in axul microscopului obiectivul si, privind prin lateral, se coboara tubul cu atentie, cu ajutorul vizei
macrometrice, pana cand lentila frontala a obiectivului ajunge in imediata vecinatate a lamelei;
- privind prin ocular, se ridica incet tubul, actionand viza in sens invers, pana la prinderea imaginii;
- se coboara condensatorul pana la cel mai bun contrast ( sau se regleaza oglinda );
- miscand viza micrometrica se clarifica imaginea.

Modul de lucru : Individual
Profesor :
Numele elevului-----------------------
Clasa-----------------------
Data------------------------
FISA DE LUCRU NR.
*Sarcina de lucru: Examinati microorganismele in preparate usacte ( colorate )
…………………………………………………………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………………………………………………..
MODULUL : Igiena in industria alimentara
LUCRAREA: Igiena apei. Determinarea duritatii apei
MATERIAL DIDACTIC : fisa de documentare, fise de lucru, ustensile si sticlarie de laborator, mostre de apa
PROFESOR :
Numele elevului-----------------------
Clasa-----------------------
Data------------------------
*Sarcina de lucru: Studiatii particularitatile determinarii duritatii apei..
Duritatea totala a apei este data de totalitatea sarurilor de calciu si magneziu sub forma de: bicarbonati, carbonati,
sulfati, cloruri si azotati.
Duritatea apei se exprima in grade de duritate: germane, engleze, franceze.
Un grad de duritate german este egal cu 10 mg oxid de calciu la 1 litru de apa sau cu 1 g oxid de calciu / 100 l apa
Duritatea totala = duritatea permanenta + duritatea temporara
Duritatea temporara este data de totalitatea sarurilor de Ca si Mg sub forma de bicarbonati (care se descompun prin
fierbere )
Principiul metodei: presupune titrarea cu HCl 0,1n in prezenta de metil-orange ca indicator.
Modul de lucru:
Intr-un pahar Erlenmeyer se introduc 100 ml apa + 3 picaturi de metil-orange. Se titreza cu HCl 0,1n pana la aparitia
culorii galben-portocaliu. Se fierbe 2-3 minute si se raceste. Daca culoarea a devenit galbena se titreaza din nou pana la aparitia
culorii galben-portocaliu.
Calcul:
Duritatea temporara = 2,8 x V , unde V- este volumul de HCl folosit la titrare

2,8-reprezinta 1 ml HCl ce corespunde la 2,8 mg oxid de calciu
Duritatea permanenta este data de totalitatea sarurilor de Ca si Mg sub forma de sulfati, cloruri si azotati.
Principiul metodei: presupune precipitarea sarurilor de Ca si Mg cu ajutorul unei solutii alcaline in exces si retitrarea
excesului cu solutie de HCl.
Mod de lucru:
Intr-un pahar Erlemeyer se introduc 200 ml apa + 2-3 picaturi metil-orange, se titreaza cu HCl 0,1 n pana la culoare
rosie, se evapora pe baie de apa pana la 50 ml, se adauga 2-3 picaturi de fenolftaleina, se titreaza cu NaOH 0,1 n
pana la galben-portocaliu, se adauga 50 ml amestec alcalin, se fierbe 2-3 minute, se raceste, se aduce la semn in
balon cotat de 200 ml, se filtreaza, se iau 100ml filtrat si se titraza cu HCl 0,1 n pana la galben portocaliu.
Calcul:
Duritatea permanenta = 2,8 ( 25 – V ) , unde V- este volumul de HCl folosit la titrare.
MODULUL : Igiena in industria alimentara

LUCRAREA: Igiena apei. Determinarea duritatii apei
MATERIAL DIDACTIC : fisa de documentare, fise de lucru, ustensile si sticlarie de laborator, mostre de apa
PROFESOR :
Numele elevului-----------------------
Clasa-----------------------
Data------------------------
FISA DE LUCRU NR.
*Sarcina de lucru: determinati duritatea apei
Duritatea temporara = 2,8 x V =
Duritatea permanenta = 2,8 ( 25 – V ) =
Duritatea totala = duritatea temporara + duritatea permanenta =
Analiza efectuata Valori conform STAS Determinari personale
Duritate temporara
Duritate permanenta
…………………………………………………………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………………………………………………..
LUCRAREA: Carnea. Determinarea caracteristicilor senzoriale si determinare pH-ului.
MATERIAL DIDACTIC : fisa de documentare, fise de lucru, ustensile si sticlarie de laborator, mostre de carne
PROFESOR : Numele elevului-----------------------U.C. 12 :
Depozitarea materiilor prime si a produselor finite. Clasa-----------------------
Competenta 12.1: Apreciaza senzorial materiile prime utilizate in ind. Alimentara. Data------------------------
*Sarcina de lucru 1:Studiati caracteristicile analizei senzoriale a carnii.
Calitatea carnii depinde de caracteristicile senzoriale, fizico-chimice, microbiologice, tehnologice precum si de

valoarea nutritiva.
Principiul metodei presupune stabilirea caracteristicilor senzoriale ale carnii prin examen direct.
Modul de lucru:
Examenul senzorial ( organoleptic ) se face pe bucatele de carne luate din lot conform standardelor si normelor
tehnice ale produselor respective si consta in aprecierea urmatoarelor caracteristici: aspectul, culoarea, consistenta, mirosul,
aspectul si caracteristicile grasimii, caracteristicile maduvei oaselor, caracteristicile bulionului.
*Sarcina de lucru 2 :Studiati caracteristicile determinarii pH-ului carnii.
Principiul metodei: presupune aprecierea pH-ului dupa culoarea hartiei indicator de pH, dupa introducerea acesteia in
sectiunea efectuata in proba de analizat.
Modul de lucru:
In proba de analizat se face o sectiune cu un bisturiu, apoi se introduce hartia indicator in aceasta sectiune. Se lasa 10-15
minute, dupa care, nuanta de culoare a hartiei indicator universal se compara cu scara etalon ce insoteste hartia indicator.
Nuantele de culoare cu care se aseamana, indica valoarea pH-ului probei analizate.
LUCRAREA: Carnea. Determinarea caracteristicilor senzoriale si determinare pH-ului.
MATERIAL DIDACTIC : fisa de documentare, fise de lucru, ustensile si sticlarie de laborator, mostre de carne
PROFESOR : Numele elevului-----------------------U.C. 12 :
Depozitarea materiilor prime si a produselor finite. Clasa-----------------------
FISA DE LUCRU NR.
*Sarcina de lucru 1:Determinati caracteristicile senzoriale ale carnii.
Factorii de apreciere Caracteristici conform STAS Caracteristici determinate personal
Aspect exterior La suprafata carnea prezinta o pelicula uscata.

Grasimea are coloratie, consistenta si gust
normal, caracteristic speciei.
Tendoanele sunt lucioase, elastice si tari.
Suprafetele articulare sunt netede si lucioase.
Culoare La suprafata carnea are culoare roz pana la rosu.
In sectiune este lucioasa, usor umeda fara a fi
Lipicioasa, de culoare caracteristica speciei si
regiunii musculare respective.
Sucul muscular se obtine cu greutate si este
limpede.
Consistenta Carnea este fina si elastica.
In sectiune este compacta.
Nu se formeaza urme la apasare cu degetul.
Miros Placut si caracteristic fiecarei specii.
Maduva oaselor Umple in intregime canalul medular, elastica, de
Culoare si consistenta normala.
Sectiunea este lucioasa.
Bulionul dupa fierbere si Transparent, limpede si placut aromat.
sedimentare La suprafata se separa un strat compact sau insule mari de
grasime cu miros si gust placut.
*Sarcina de lucru 2 :Determinati pH-ului carnii.
pH =
Interpretare rezultate :…………………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………………...
……………………………………………………………………………………………………………...
……………………………………………………………………………………………………………...
MODULUL : Fabricarea produselor lactate proaspete

LUCRAREA: Laptele. Determinarea caracteristicilor senzoriale ale laptelui.
MATERIAL DIDACTIC : fisa de documentare, fise de lucru, ustensile si sticlarie de laborator, mostre de lapte
PROFESOR : Numele
elevului----------------------
U.C. 12 : Depozitarea materiilor prime si a produselor finite. Clasa-----------------------
*Sarcina de lucru : Studiati caracteristicile analizei senzoriale a laptelui.
Examenul senzorial poate da informatii asupra calitatii laptelui.
 Aspectul laptelui se verifica prin trecerea laptelui dintr-un vas in altul si se observa daca este omogen sau are
impuritati.
 Culoarea. Se trece laptele intr-un cilindru de sticla incolorasi se observa la lumina naturala a zilei.
-Laptele normal are culoare alb-galbuie. Nuanta galbuie se datoreaza continutului ridicat in grasime sau unor cantitati mai
mari de provitamina A ingerate de animal.
-O culoare galbena accentuata se poate datora ingerarii unor plante ca sofranul sau unor boli ( icter ).
-Culoarea albastruie o prezintalaptele falsificat prin adaos de apa sau cel sarac in grasimi.
-Culoarea roscata se datoreaza prezentei sangelui in lapte in cazul congestiilor mamare.
 Consistenta laptelui se verifica prin trecerea acestuia dintr-un vas in altul si se observa daca lichidul curge
usor.
-Vascozitatea relativa a laptelui normal este de 1,75.
-Prin adaugare de apa, vascozitatea scade proportional cu cantitatea de apa adaugata, fiind de aproximativ 1,65
pentru laptele cu 10 % apa si 1,45 pentru laptele cu 30 % apa.
-Prin invechirea laptelui are loc o crestere a vascozitatii.
 Mirosul laptelui se apreciaza in urma incalzirii acestuia la 50-60o C.

-Laptele normal prezinta un miros caracteristic, putin pronuntat si placut.
-Laptele invechit are un miros intepator-acrisor.
-Laptele fiert un miros particular, dar placut.
 Gustul se apreciaza la temperatura camerei.

-Laptele normal, proaspat are un gust dulceag, caracteristic datorita lactozei pe care o contine.
-Laptele expus la soare, raze ultrviolete sau cel provenit de la animale bolnave are un gust amar.
-Gustul amar se poate datora si ingerarii unor plante ( pelin, frunze de castan sau de brad ).

LUCRAREA: Laptele. Determinarea caracteristicilor senzoriale.
MATERIAL DIDACTIC : fisa de documentare, fise de lucru, ustensile si sticlarie de laborator, mostre de lapte
PROFESOR :
Numele elevului-----------------------
U.C. 12 : Depozitarea materiilor prime si a produselor finite. Clasa-----------------------
Competenta 12.1: Apreciaza senzorial materiile prime utilizate in ind. alimentara. Data------------------------
FISA DE LUCRU NR.
*Sarcina de lucru 1:Determinati caracteristicile senzoriale ale laptelui.
Caracteristica Determinari conform STAS Determinari personale

studiata
Aspectul laptelui
Culoarea laptelui
Consistenta laptelui
Mirosul laptelui
Gustul laptelui
Interpretarea rezultatelor:
…………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………

Fise A 9-A

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Fise A 9-A

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MODULUL : Materii prime si materiale in industria alimentara

LUCRAREA: Dotarea laboratorului.Vase si ustensile.

FISA DE DOCUMENTARE NR. 1

VASE DE STICLA UTILIZATE IN LABORATOR

VASE DE PORTELAN UTILIZATE IN LABORATOR

USTENSILE SI MATERIALE DE LABORATOR

MODULUL : Materii prime si materiale in industria alimentara

FISA DE DOCUMENTARE NR. 1

1. Balanta tehnica 2. Balanta analitica

FISA DE LUCRU NR.2

Nr. det. Masa (g) Masa medie (g) Eroarea relativa

*Cantariti cate o mostra de 1 g , 2,5 g si de 3 g si completati tabelul.

*Indicati partile componente ale celor doua balante:

1. Balanta tehnica 2. Balanta analitica

FISA DE DOCUMENTARE NR. 4

*Sarcina de lucru 1: Studiati caracteristicile analizei de determinare a corpurilor staine la cereale.

Corpurile straine intalnite in cereale sunt: - corpuri straine negre

*Sarcina de lucru 2: Studiati caracteristicile analizei de determinare a umiditatii cerealelor

* Determinarea umiditatii cerealelor prin metoda electromagnetica

MODULUL : Materii prime si materiale in industria alimentara

FISA DE LUCRU NR. 4

Corpuri straine negre =

FISA DE DOCUMENTARE NR. 5

*Sarcina de lucru 1: Studiati caracteristicile senzoriale ale fainii.

Conform normativelor in vigoare se verifica: culoarea, mirosul, gustul si infestarea fainii.

*Sarcina de lucru 2: Studiati modul de determinare a umiditatii fainii.

 Modul de lucru presupune:

FISA DE LUCRU NR. 5

*Sarcina de lucru 1:Determinati caracteristicile senzoriale ale fainii.

Caracteristicile senzoriale ale fainii conform STAS:

Caracteristica Sortul de faina

Caracteristicile senzoriale ale fainii- determinari personale:

Caracteristica Sortul de faina

*Sarcina de lucru nr.2: Determinati umiditatea fainii

MODULUL : Materii prime si materiale in industria alimentara

FISA DE DOCUMENTARE NR. 6

Mod de lucru: - se umple un mojar cu faina;

Sarcina de lucru nr.2: Studiati particularitatile analizei de determinare a aciditatii fainii.

Mod de lucru: - intr-un vas Erlenmayer se introduc 5 g faina;

MODULUL : Materii prime si materiale in industria alimentara

FISA DE LUCRU NR. 6

*Sarcina de lucru 1:Determinati capacitatea de hidratare a fainii.

Capacitatea de hidratare a fainii:

Sortimentul Capacitatea de hidratare, % Capacitatea de hidratare, %

Sarcina de lucru nr.2: Determinati aciditatea fainii.

A (exprimata in grade de aciditate) = 2 x =

Sortimentul Aciditatea, grade de aciditate Aciditatea, grade de aciditate

Modulul III: Igiena in industria alimentara

FISA DE DOCUMENTARE NR.

*Sarcina de lucru: Studiatii particularitatile examinarii in preparate umede a microorganismelor.

1. Succesiunea operatiilor in pregatirea preparatelor microscopice:

2. Succesiunea operatiilor in examinarea preparatului la microscop:

- se aseaza preparatul pe masuta ( platina ) microscopului;

Modulul III: Igiena in industria alimentara

FISA DE LUCRU NR.

*Sarcina de lucru: Examinati microorganismele in preparate umede

FISA DE DOCUMENTARE NR.

*Sarcina de lucru: Studiatii particularitatile examinarii in preparate uscate ( colorate ) a microorganismelor.

1. Succesiunea operatiilor in pregatirea preparatelor microscopice:

2. Succesiunea operatiilor in examinarea preparatului la microscop:

Modulul III: Igiena in industria alimentara

FISA DE LUCRU NR.

*Sarcina de lucru: Examinati microorganismele in preparate usacte ( colorate )